DCIP – curs 25.02.

2019

Curtea Constituțională a României și controlul constituționalității

legilor

Curtea Constituțională reprezintă o inovație a Constituției României din

anul 1991, astfel, controlul constituționalității legilor se realizează printr-un
organ jurisdicțional (de judecată, compus din judecători) special (are doar
atributiile de la art.146), denumit Curtea Constituțională.
Reglementarea activității Curții Constituționale se face în Titlul V al
Constituției, în mod vădit separat de organizarea și funcționarea puterilor
legislativă, executivă și judecătorească.
CC este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România și este
independentă față de orice autoritate publică; se supune numai Constituției și
legii sale de organizare și funcționare, asigurând controlul constituționalității
legilor, al regulamentelor Parlamentului și al Ordonanțelor de Guvern (OG).
Atribuția CCR de a se pronunța asupra constituționalității legilor este
incompatibilă cu ideea subordonării Curții, din perspectiva organizării și
funcționării vreunei alte legi decât propria lege de funcționare.

TRĂSĂTURILE CCR
 Este un organ de stat
 Este un organ politico-juridic, respectiv caracterul politic este dat de
modul de constituire (judecători desemnați de către Președinte, Senat
și Camera Deputaților, adică funcții dobândite prin vot politic) și
jurisdicțional prin atribuțiile de control constituțional ce îi revin
 Scopul CCR vizează garantarea supremației Constituției

Art. 2 din Legea 232/2004 stabilește că sunt neconstituționale actele

normative care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției.

ORGANIZAREA CCR
  Formată din 9 judecători, respectiv:
câte 3 desemnați de către :
 Președintele României
 Camera Deputaților
 Senatul României

 Numirile se fac cu acordul prealabil scris al candidatului pt funcția

de judecător CCR, precum și angajamentul scris al acestuia de a
demisiona din orice altă funcție incompatibilă cu statutul de
judecător CCR
 Curtea își înnoiește nr. de judecători cu o treime din 3 în 3 ani
 Mandatul de 9 ani al judecătorilor CCR nu poate fi înnoit sau
prelungit (în cursul acestui mandat de 9 ani, judecătorii sunt
inamovibili, adică nu pot fi înlocuiți pt. că nu se subordonează
niciunei autorități, după cum am afirmat anterior)

Procedura numirii judecătorilor CCR de către Parlament:

 fiecare Cameră a Parlamentului numește cu votul majorității

membrilor săi la propunerea Biroului permanent și pe baza
recomandării Comisiei juridice în calitate de judecător, persoana care
a împlinit cele mai multe voturi
 votul parlamentarilor (Parlamentul – organ colegial) pt. numirea
judecătorilor CCR este secret
 Președintele Ro. nu are o procedură legală de numire a judecătorilor
CCR, fiind un organ unipersonal, dispune conform propriei voințe
asupra numirii judecătorilor CCR
Cu toate acestea, atât candidații din partea celor 2 Camere, precum și a
Președintelui, trebuie să îndeplinească cumulativ urmatoarele condiții pt a
deveni judecător CCR:
 să aibă pregătire juridică superioară
 să aibă o înaltă competență profesională

2
  să aibă vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică
sau în învățământul juridic superior
 după ce sunt numiți, judecătorii trebuie să depună
individual jurământul fie în fața Președintelui Ro., fie în
fața președintelui Camerei parlamentare care e desemnat

Mandatul de judecător CCR încetează în următoarele situații:

 la expirarea termenului de 9 ani pentru care a fost numit
 în caz de demisie
 în caz de deces
 în caz de pierderea drepturilor electorale
 în caz de excludere de drept
 în caz de incompatibilitate sau imposibilitate de a exercita funcția de
judecător mai mult de 6 luni

Judecătorii CCR (cei 9) își aleg un președinte prin vot secret și cu

majoritatea voturilor judecătorilor pe o perioadă de 3 ani.

Ca structură, CC are în componență magistrați asistenți care participă

la redactarea lucrărilor și actelor emise de Curte și care chiar pot fi
consultați în cadrul dezbaterii.

La nivelul CCR există un Secretariat general ce are în componență mai

multe servicii specializate, care asigură pregătirea, organizarea și
coordonarea lucrărilor Curții Constituționale și este, de asemenea,
ordonator de credite. (ordonatorul de credite este singurul care poate
angaja financiar institutii si poate debloca fonduri bugetare; poate
cumpara bunuri si servicii in numele CC)

CCR își desfășoară activitatea în plen, în condițiile prevăzute de legea

de organizare și funcționare a Curții.

Actele (de regulă, Deciziile) se adoptă cu votul majorității judecătorilor.

3
 Cvorumul pt. plenul Curții Constituționale este de 2 treimi din nr. total
de judecători. Adică, cel puțin 6 judecători pot ține o ședință de plen a
CC și pot adopta o Decizie.

Competența CCR este strict limitată la prevederile art.146 din

Constituție. Pe scurt, competența vizează:
 se pronunță asupra constituționalității legilor
înainte de promulgarea acestora
 se pronunță asupra constituționalității
tratatelor internaționale la care România
urmează să adere
 hotărăște asupra excepțiilor de
neconstituționalitate a legilor și OG ridicate în
fața instanțelor judecătorești, în procese aflate
pe rol
 solutioneaza conflictele (intre cele 3 puteri)
juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice la cererea Presedintelui
Romaniei, unuia dintre presedintii celor 2
Camere, a Primului-ministru sau a
presedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii (CSM).

SEMINAR 26.02.2019
CC Solutioneaza conflictele jur de natura constitutionala – intre puterile statului
– fiecare putere are atributia ei
sufragiu – vot
Avize :
- facultative – nu este obligatorie solicitarea lui si nici nu este
obligatorie implementarea opiniei din aviz ( il poti cere pt
niste garantii suplimentare )
- consultative – (te consulti- esti sau nu de acord) este
obligatoriu sa fie solicitate, dar nu este obligatoriu sa se
procedeze conform avizului

4
 - conforme – obligatoriu sa fie solicitate si obligatoriu de a fi
implementat, sa se tina cont in mod exact de opinia exprimata
in aviz (faci cum scrie acolo)