Metode de determinare a cursului valutar

Realizarea schimburilor valutare impune compararea valorică a unităţilor monetare

internaţionale prin intermediul unui raport cunoscut sub numele de curs de schimb sau curs
valutar.

Indiferent de tipul operaţiunii realizate (vânzare/cumpărare), sau de faptul că se realizează

numai transferuri sau transformări se impune stabilirea unui raport de valoare între diferite
monede naţionale. Deci, cursul de schimb reprezintă preţul unei monede naţionale sau
internaţionale exprimată într-o altă monedă naţională cu care se compară valoric în anumite
condiţii de spaţiu şi timp. În stabilirea lui se ţine seama de mai mulţi factori care influenţează
puterea de cumpărare a unităţilor monetare naţionale implicate în schimbul valutar, cum sunt:
ritmul creşterii P.I.B., rata inflaţiei, rata dobânzii, creditul, etc..

El se formează pe pieţele valutare în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta de monedă

naţională care se schimbă, iar acesta este determinat de dimensiunile şi direcţia dezvoltării
tranzacţiilor internaţionale cu monedele respective precum şi de corelaţia dintre datoriile şi
creanţele externe ale unei ţări care participă la piaţa valutară.

Cursurile de schimb pot fi clasificate din diferite puncte de vedere, astfel:

1)În funcţie de modul în care sunt stabilite:

-curs oficial;
-curs neoficial.

Cursul oficial este stabilit de autoritatea monetară naţională în mod unilateral, fiind mai
apropiat sau mai îndepărtat de raportul valoric real dintre monede sau de cel stabilit pe piaţă şi
recunoscut de autoritatea naţională monetară. Dacă baza pentru stabilirea acestui curs o
reprezintă valoarea paritară, atunci el poartă denumirea de curs valutar paritar.

Cursul neoficial reflectă preţul înregistrat pe o piaţă la un moment dat de o unitate monetară,
fiind format pe baza raportului dintre cererea şi oferta de monedă.

2)În funcţie de modul de variaţie, se disting:

- cursuri fixe;

- cursuri libere sau flotante;

-cursuri fluctuante.

Cursurile fixe sunt cele stabilite de oficialităţile monetare ale ţării respective şi care sunt
menţinute la acelaşi nivel o perioadă cât mai îndelungată de timp.
Cursurile libere sunt cele care se stabilesc datorită funcţionării libere a mecanismului pieţei.
El fluctuează în funcţie de cererea şi oferta pentru moneda respectivă, până se atinge un nivel
la care piaţa valutară este în echilibru.

Cursurile fluctuante sunt cele care pot flota doar în anumite limite, deci numai cu o anumită
marjă de variabilitate. El se situează între cel fix şi cel flotant, fiind format printr-o fluctuaţie
liberă pe piaţă, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă, dar numai între anumite limite
fixate de autoritatea monetară naţională.

Un aspect important care trebuie precizat este reprezentat de terminologia utilizată în situaţiile
în care se înregistrează modificări ale cursurilor de schimb. Astfel, în cazul în care se produce
o modificare oficială a cursurilor fixe, se înregistrează o devalorizare (scăderea cursului) sau o
revalorizare (creşterea cursului) iar în cazul modificării cursurilor flotante, creşterea este
desemnată prin apreciere iar scăderea prin depreciere.

3)În funcţie de poziţia băncii, se înregistrează:

-curs de schimb la vânzare;

-curs de schimb la cumpărare.

De regulă, cursul de schimb la vânzare este mai mare decât cel la cumpărare, ca urmare a
comisionului băncii sau al casei de schimb. Astfel, această situaţie se înregistrează în cazul în
care cursul de schimb se determină prin exprimarea unei unităţi monetare străine în unitate
monetară naţională (1$=n lei). Dacă se procedează la exprimarea cursului ca fiind valoare
unităţii monetare naţionale în funcţie de o altă monedă străină, cursul de cumpărare este mai
mare decât cel de vânzare (1 liră sterlină = x dolari).

4) În funcţie de momentul lichidării tranzacţiei, se disting:

 curs la vedere (spot);

 curs la termen (forward).

Cursul la vedere este cursul zilei, la care se încheie şi se lichidează tranzacţia (cel mai târziu
după 48 de ore), când se procedează la primirea sumelor tranzacţionate.

Cursul la termen este cel folosit pentru tranzacţiile care prevăd livrarea valutei şi primirea
contravalorii ei după o perioadă determinată de timp (1,2,3,6, 12 luni) de la data perfecţionării
operaţiei.