MAR IA L O G IN

AURELIA S TO IC ES C U
MARIA LOGIN AURELIA STOICESCU

ÎNDRUMĂTOR METODIC

EDUCAŢIA FIZICÁ
LA CLASELE l-IV

EDITURA DIDACTICA Şl PEDAGOGICA - BUCUREŞTI, 1982

R eferen ţi: Silvia Ionescu — prof. gr. I
Em ilia Ciobanu — în v ă ţăto are

R edactor de ca rte: Costică Andrei

T ehnoredactor: Antoniu Steliana
 Introducere

Scopul educaţiei fizice şi sportului este form ulat cu claritate în do­

cumentele de partid şi de stat, cu deosebire în mesajul adresat de tova­
răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român,
participanţilor la Conferinţa pe ţară a mişcării sportive, în care se arată
că aceste activităţi sînt chemate să se alăture m ăsurilor generale în tre­
prinse pe plan social pentru asigurarea dezvoltării fizice armonioase şi
întărirea sănătăţii tinerei generaţii.
Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premize impor­
tante ale calităţilor, capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale elevilor.
Influenţarea favorabilă a stării de sănătate, sporirea capacităţii de efort
a organismului, prin exersarea sistematică a funcţiilor vitale şi de adap­
tare la mediul înconjurător, precum şi formarea deprinderilor de igienă
individuală şi colectivă, constituie motivele fundam entale ale necesităţii
şi valorii educaţiei fizice şcolare.
în cadrul regimului organizat al şcolii, educaţia fizică are şi sarcina
de a contribui la dezvoltarea şi form area aceloraşi trăsături şi compo­
nente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregătire inte­
lectuală, sistem ul general de instrucţie şi educaţie.
Dezvoltarea acuităţii şi preciziei simţurilor, a capacităţii de perce­
pere a spaţiului şi timpului, favorizarea dezvoltării spiritului de obser­
vaţie, a iniţiativei şi imaginaţiei, alături de stim ularea dezvoltării noilor
relaţii sociale ale copilului în condiţiile create prin regim ul şcolar (punc­
tualitate, disciplină, conlucrarea) şi influenţarea trăsăturilor de caracter
(corectitudinea, curajul, hotărîrea, iniţiativa, perseverenţa) sînt sarcini
educative de m are însemnătate, prin interm ediul cărora se realizează in­
tegrarea educaţiei fizice în procesul complex al educaţiei şi instrucţiei
şcolare, interferenţa ei cu celelalte obiecte de învăţămînt.
La nivelul claselor I—IV educaţia fizică se desfăşoară sub u r­
mătoarele forme: lecţia de educaţie fizică, gimnastica din regimul zil­
nic şcolar, momentul de educaţie fizică, activităţile din cadrul recreaţiilor
organizate, activităţile de educaţie fizică şi sport de masă, cuprinse în
programul „Daciadei“.
în lucrarea de faţă sînt prezentate succint conţinutul şi desfăşu­
rarea orelor de educaţie fizică, probele şi normele de control, precum şi
3
metodele şi mijloacele de realizare a principalelor obiective instructiv-
educative. Succesiunea şi structura acestora respectă integral prevederile
„Programei de educaţie fizică“ elaborată de M inisterul educaţiei şi învă-
ţăm întului îm părţirea pe trim estre şi anotimpuri ale anului şcolar.
Modelele de lecţii prezentate pot fi aplicate întocmai, sau pot servi
drept criterii de orientare în alcătuirea propriilor conspecte în alegerea
exerciţiilor, în organizarea locului de desfăşurare a lecţiilor, în definirea
metodologiei de predare.
Avînd un conţinut bogat de exerciţii: modelele de lecţii pot fi uşor
adaptate unor condiţii diferenţiate de lucru — în săli amenajate, în aer
liber, pe< culoare sau în alte spaţii disponibile.
Deplina valorificare a conţinutului acestei lucrări necesită însă re­
îm prospătarea şi lărgirea cunoştinţelor legate de metodologia predării
educaţiei fizice, perfecţionării tehnologiei didactice, folosirea unui bogat
sortim ent de material didactic, ce poate fi asigurat prin autodotare şi
prin contribuţia directă a elevilor. Organizarea şi desfăşurarea, în fiecare
lecţie, a cît mai m ultor jocuri de mişcare, ştafete şi trasee aplicative,
folosirea acompaniamentului muzical şi a diferitelor instrum ente de per­
cuţie pentru educarea ritm ului, duc la form area gustului pentru fru ­
museţea şi expresivitatea mişcărilor motrice.
Exerciţiile prezentate în lucrare sînt explicate şi prin desene. Unele
desene sînt completate de mici simboluri (iepuraşi, avioane) pentru a
sugera conţinutul mişcării şi mai ales pentru a-1 prezenta într-o formă
mai accesibilă copiilor, apelînd totodată la im aginaţia lor şi la cunoş­
tinţele pe care le au despre simbolul respectiv. Este bine ca această me­
todă de prezentare şi predare a exerciţiilor fizice să fie folosită în toate
lecţiile.
Pregătindu-se pentru lecţii, programînd cu migală şi pricepere con­
ţinutul lor, învăţătorul trebuie să aibă perm anent în atenţie acele cerinţe
de ordin organizatoric şi metodic care, respectate cu stricteţe, asigură
participarea la lecţii a elevilor în deplină securitate fizică şi elimină
orice posibilitate de accidentare sau vătăm are corporală a acestora.
In şcolile generale baza material-didaetică, specifică educaţiei fizice,
prezintă m ari diferenţieri cantitative şi calitative. P entru realizarea pre­
vederilor programei unele cerinţe şi exerciţii, prevăzute în trim estrele
II şi III, pot fi înlocuite cu altele specifice particularităţilor locale de
climă şi de înzestrare materială a şcolii respective. Din categoria acestora
fac parte: înotul, schiul, patinajul, săniuşul.
P entru însuşirea lor se poate afecta un num ăr de 24 lecţii consecu­
tive, al căror conţinut poate cuprinde fie 3 discipline luate la un loc
(schiu, patinajul, săniuşul), fie o singură disciplină la alegere.
In şcolile generale care dispun de condiţii materiale adecvate, se
poate organiza, în tim pul trim estrului II, învăţarea schiului sau a pati­
najului, iar în trim estrul III învăţarea înotului. In astfel de situaţii nu­
m ărul lecţiilor afectat acestor activităţi poate fi m ărit la 48. în toate si­
tuaţiile, la aceste activităţi participă întreg efectivul clasei.
In trim estrele în care se va face schi, patinaj, săniuş, înot, în condi­
ţiile precizate mai sus, probele de control vor fi stabilite de învăţător
corespunzător activităţilor respective.
4
 învăţătorii vor evidenţia la începutul fiecărui an şcolar, în planul
calendaristic, cerinţele şi exerciţiile facultative pe care le vor folosi.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a lecţiilor cuprinzînd exerciţiile
facultative nom inalizate1mai sus, se fac urm ătoarele precizări:

1. Tn legătură cu învăţarea înotului

Şcolile care au bazine proprii sau beneficiază de acces la un bazin

apropiat pot organiza în trim estrul II sau III, pe parcursul a 24 lecţii
consecutive de educaţie fizică, învăţarea înotului. Aceste lecţii pot fi
conduse de un cadru de specialitate (profesor de educaţie fizică cu spe­
cializare înot, antrenor sau instructor calificat) recomandat de inspecto­
ratul şcolar şi consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport. Prezenţa
la aceste lecţii a învăţătorului este obligatorie. Lecţiile de înot vor fi
înscrise în orarul săptămînal al clasei respective.
Conducerile de şcoli vor supraveghea îndeaproape condiţiile de igie­
nă în care se vor desfăşura lecţiile de înot şi vor lua măsurile necesare
pentru a asigura sănătatea şi securitatea elevilor.

2. Schi, patinaj, sâniuş

Şcolile care dispun de condiţii corespunzătoare pentru practicarea

schiului şi patinajului şi pentru desfăşurarea organizată a săniuşului
pot afecta în perioada de iarnă (trim estrul II) un num ăr de 24 ore de edu­
caţie fizică pentru învăţarea celor trei discipline luate la un loc, sau nu­
mai pentru una singură, la alegere.
Conducerile şcolilor vor supraveghea îndeaproape condiţiile m ate­
riale, didactice şi organizatorice, în care se desfăşoară lecţiile de schi,
patinaj, săniuş şi vor lua măsurile de asigurare a sănătăţii şi securităţii
elevilor.
Lecţiile vor fi conduse de învăţătorul clasei sau, în cazul schiului şi
a patinajului, ele pot fi conduse şi de un cadru de specialitate recoman­
dat de inspectoratul şcolar şi consiliului judeţean de educaţie fizică, cu
participarea învăţătorului clasei respective.
In vederea sporirii eficienţei lecţiilor, de pe întreg parcursul anu­
lui şcolar, cadrele didactice vor ţine seama de urm ătoarele indicaţii:
— Organizarea cu prioritate a lecţiilor de educaţie fizică în aer li­
ber, chiar şi în anotimpul răcoros, în zilele frumoase, luîndu-se toate
măsurile necesare păstrării sănătăţii copiilor (echipament adecvat, con­
diţii de lucru igienice) şi călirii organismului.
—- Pe întreg parcursul anului şcolar lecţiile vor cuprinde exerciţii
de dezvoltare fizică generală.
—• Conţinutul lecţiilor va fi astfel stabilit încît să favorizeze repe­
tarea unui sistem de teme, într-un num ăr succesiv de ore, cunoscînd că,
la această vîrstă, elevii, deşi îşi însuşesc uşor diferite structuri de exer­
ciţii, le uită repede.
5
 — Organizarea superioară a fiecărui exerciţiu predat, în sensul ca
prin structura mişcărilor ce-1 alcătuiesc, prin caracterul efortului mus­
cular şi nervos solicitat, să influenţeze pozitiv nu num ai creşterea indi­
cilor biologici ai organismului, ci şi elementele de conţinut ale educaţiei
intelectuale, morale şi estetice. în acest scop, concomitent cu selectarea
exerciţiilor fizice după criteriul concordanţei lor cu cerinţele perfecţio­
nării dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice, se va acorda atenţie, în
egală măsură, organizării efectuării lor în vederea cultivării la elevi a
gustului pentru frumos, a convingerilor, sentim entelor şi aptitudinilor
morale, a spiritului de observaţie, a imaginaţiei, a gîndirii inventive etc.
Educaţia fizică nu poate fi lim itată la acţiunea de „cultivare a fizicului“
ca parte a acţiunii educaţionale, ea trebuie să contribuie şi la formarea
personalităţii elevilor în ansamblul ei.
— Asigurarea caracterului atractiv al predării, prin organizarea frec­
ventă a practicării exerciţiilor fizice sub formă de joc, dar fără a se ne­
socoti însem nătatea lucrului analitic. Ţinînd seama de valoarea formativă
a jocurilor de mişcare, în toate lecţiile de educaţie fizică vor fi prezente
diferite jocuri şi exerciţii colective.
—- O atenţie deosebită se va acorda organizării şi desfăşurării gim­
nasticii zilnice. în funcţie de condiţiile m ateriale ale şcolilor, ale supra­
feţelor curţilor sau ale spaţiilor şi terenurilor disponibile aflate în apro­
piere, de mărimea efectivelor de elevi, gimnastica zilnică se poate efec­
tua fie înaintea începerii primei ore de curs, fie la sfîrşitul cele de-a
doua (sau a treia) ore, în prezenţa şi sub conducerea învăţătorului clasei
respective.
P entru alcătuirea programelor de gimnastică se vor alege exerciţii
simple sub raport tehnic, care să se adreseze principalelor grupe muscu­
lare şi segmente.
— Intensificarea legăturii cadrelor de predare cu organizaţia de pio­
nieri, în vederea elaborării unui calendar anual care să includă un sis­
tem de activităţi m enite să amplifice şi în acelaşi timp să valorifice cu­
noştinţele şi deprinderile însuşite în lecţiile de educaţie fizică (amena­
jări de terenuri, întreceri cu caracter sportiv, dem onstraţii etc.).
A ntrenarea părinţilor şi întregului personal didactic şi medical al
şcolii pentru a manifesta preocupări sistematice cu privire la crearea la
elevi a reflexului de atitudine corectă a corpului, a obişnuinţei de alter­
nare judicioasă, în regimul zilei, a învăţării şi odihnei cu activităţile în
aer liber (plimbări, joaca zilnică) şi cu practicarea gimnasticii zilnice.

P ro be de co ntro l şi te h n o lo g ia a p lic ă rii a c esto ra

în baza prevederilor „Sistemului unitar de verificare şi apreciere a

nivelului de pregătire fizică a elevilor“, pentru urm ărirea creşterii gradu­
lui de pregătire fizică a şcolarilor mici, precum şi a însuşirii principalelor
cerinţe ale programei, s-au prevăzut urm ătoarele grupe de probe de con­
trol :
1. Probe şi norme obligatorii pentru verificarea dezvoltării calităţii
motrice de bază (viteză, rezistenţă, forţă, detentă).
2. Probe obligatorii pentru verificarea însuşirii a două jocuri dina­
mice şi a unor elemente tehnice din cele prevăzute de programă.
6
 3. Cerinţe privind însuşirea unor deprinderi aplicative şi de parti­
cipare a elevilor la acţiunile organizate pe baza programelor unice de ac­
tivităţi sportive de masă.
Probele obligatorii pentru verificarea calităţilor motrice de bază se
vor efectua de două ori pe an sub conducerea învăţătorului (de regulă
în trim estrul I şi III).
Aprecierea cu note a rezultatelor obţinute la probele „test“ se va
face o singură dată pe an, la sfîrşitul trim estrului III.
Normele valorice, corespunzătoare fiecărei clase şi modul de notare
a rezultatelor obţinute de elevi sînt prezentate în anexa 1. P entru toate
probele din această grupă se va trece în catalogul clasei, în trim estrul
III, o singură notă.
P entru probele obligatorii de verificare a însuşirii jocurilor dinamice
şi a unor elemente tehnice prevăzute de programă se va înscrie în cata­
log o singură notă trim estrială. In afara notelor acordate cu sprijinul
realizării probelor din cele două grupe obligatorii, se mai pot acorda
elevilor 1—2 note, în fiecare trim estru, în cadrul verificării curente.
Cerinţele privind însuşirea unor deprinderi aplicative şi de partici­
pare a elevilor la acţiuni organizate pe baza programelor unice de acti­
vităţi de educaţie fizică şi sportive de masă au în vedere participarea ele­
vilor anual la un num ăr de concursuri sau acţiuni sportive şi turistice.
Verificarea îndeplinirii de către elevi a acestor cerinţe poate fi orga­
nizată cu prilejul participării acestora la acţiunile program ate de învă­
ţător.
Cu prilejul încheierii mediei pe trim estrul III, pe baza notelor acor­
date pentru îndeplinirea probelor obligatorii m enţionate la punctele 1 şi
2, se va ţine seama şi de modul în care elevii au îndeplinit cerinţele
indicate la punctul 3.
De asemenea la acordarea notelor se va ţine seama de:
— progresul individual realizat de elevi;
— particularităţile individuale morfo-funcţionale şi motrice;
— interesul m anifestat faţă de activitatea desfăşurată în cadrul lec­
ţiilor de educaţie fizică şi a celorlalte acţiuni de educaţie fizică şi sport.

In d ic a ţii p rivin d te h n o lo g ia a p lic ă rii p ro b e lo r

d e co ntro l o b lig a to rii

1. Alergarea de viteză pe 25 m se desfăşoară cu start din picioare,

în linie dreaptă, pe teren plat (cu păm înt, bitum, zgură etc.), pe tim p fru ­
mos şi fără vînt puternic. înregistrarea tim pului realizat se face pentru
fiecare elev în parte, iar startul se poate da individual sau pe grupe de
2—4 elevi, în funcţie de num ărul cronometrelor existente în şcoală.
2. Alergarea de rezistenţă pe 600 m se desfăşoară pe orice teren plat
şi uscat, cu start din picioare, pe grupe de 10— 15 elevi. Traseul ales
nu trebuie să cuprindă schimbări de direcţie de 180° (dus-întors).
Nu se va înregistra timpul. Pregătirea elevilor pentru alergarea de
rezistenţă se face sistematic, prin creşterea treptată a efortului, pe par­
cursul mai m ultor lecţii, desfăşurate pe o perioadă de tim p mai îndelun­
gată.
7
 3. Săritura în lungime se execută de pe loc, de pe ambele picioa
folosindu-se braţele şi trunchiul pentru elan. Se recomandă ca ateri­
zarea să se facă în groapa de nisip. Lungimea săriturii se măsoară de pe
linia vîrfurilor picioarelor pînă la prim a urm ă lăsată de elev în zona
de aterizare (se acordă 3 încercări şi se înregistrează cea mai bună).

M ă s u ri p en tru p re v e n ire a şi e v ita re a a c c id e n te lo r

P entru prevenirea şi evitarea accidentelor elevilor în timpul orelor

de educaţie fizică, a activităţilor sportive şi în tim pul recreaţiilor se sta­
bilesc urm ătoarele măsuri:
a) directorul şcolii va asigura cunoaşterea de către toate cadrele di­
dactice, personalul ajutător şi de către toţi elevii a normelor de securi­
tate şi protecţia muncii şi va răspunde de aplicarea lor întocmai în orice
loc unde se desfăşoară activităţi cu elevii: săli şi terenuri sportive, ba­
zine de înot, tabere şi excursii, în competiţii şi în tim pul deplasărilor
la acestea;
b) la începutul fiecărui an şcolar, comisiile alcătuite în şcoli potri­
vit prevederilor Legii nr. 5/1965 verifică starea de funcţionare a apara­
turii şi instalaţiilor din sălile şi terenurile sportive şi stabilesc măsuri
pentru asigurarea utilizării acestora potrivit normelor de protecţie a m un­
cii. Se in terzice u tiliza rea aparatelor şi in stalaţiilor care în prealabil nu
au fo st verifica te. O atenţie deosebită se va acorda siguranţei fixării în
sol a porţilor de handbal şi fotbal, a stîlpilor de volei, a panourilor de
baschet şi a porticurilor de gimnastică. Se in terzice folosirea acestora
dacă nu sîn t fix a te;
c) la începutul fiecărui an şcolar conducerile de şcoli, îm preună cu
profesorii de educaţie fizică şi învăţătorii vor întocmi procese verbale
de folosire a aparatelor, instalaţiilor, bazelor sportive şi bazinelor de
înot. Procesele verbale vor trebui să menţioneze că aparatele, instalaţiile
şi în general bazele sportivei ce urmează a fi folosite sînt în stare bună
de funcţionare şi că personalul, care conduce aceste activităţi, cunoaşte
atît normele de protecţia muncii, cît şi cele de funcţionare şi utilizare
a aparatelor şi instalaţiilor respective;
d) fiecare învăţător are obligaţia săasigure instruirea elevilor asu­
pra modului de folosire a aparatelor şi instalaţiilor din sălile de sport
şi de pe terenurile în aer liber. în cazul deplasărilor cu elevii la concur­
suri, tabere şi excursii, conducătorul de grup va trebui să se asigure că
mijlocul de transport este în stare bună de funcţionare şi să vegheze
asupra respectării normelor de circulaţie;
e) profesorii de educaţie fizică (învăţătorii) vor urm ări ca:
— în tim pul desfăşurării orelor de educaţie fizică şi de activităţi
sportive, toţi elevii să fie îmbrăcaţi în echipament adecvat, care să per­
mită efectuarea normală a exerciţiilor;
— înaintea începerii orelor, să verifice starea aparatelor şi a insta­
laţiilor din săli şi de pe bazele sportive în aer liber şi să se asigure de
buna lor funcţionalitate;
— elevii să respecte cu stricteţe regulile stabilite în desfăşurarea
jocurilor, precum şi în efectuarea aruncărilor la atletism;
— elevii să efectueze controlul medical periodic.
8
 Clasa I

O b iective

1. Favorizarea dezvoltării fizice armonioase şi sporirea capacităţii de

efort a organismului în scopul întăririi sănătăţii şi fortificării funcţiilor
vitale, pentru a face faţă cerinţelor activităţilor şcolare.
2. însuşirea deprinderilor motrice utilitare (mersul, alergarea, sări­
tura, prinderea şi aruncarea, ridicarea şi transportul de greutăţi, echili­
brul, căţărarea, mersul pe schi, înotul).
3. Educarea capacităţii de percepere a componentelor spaţiului, tim ­
pului şi învăţarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor corpului.
4. Form area deprinderilor de muncă şi conduită în colectiv, de or­
dine şi disciplină; educarea stăpînirii de sine, a perseverenţei, voinţei,
cinstei şi curajului.
5. Form area de cunoştinţe şi deprinderi elementare de igienă per­
sonală şi colectivă, educarea interesului pentru practicarea individuală,
zilnică a exerciţiilor fizice.

Clasa I

Probe de control.

T rim estru l I
1. Verificarea capacităţii de practicare a unui joc dinamic.
2. A runcarea şi prinderea mingii ricoşată din perete (de 6—5 ori).

T rim estru l II
1. Mers în echilibru pe partea' îngustă a băncii de gimnastică cu
braţele lateral.
2. Săritura la coardă de pe loc şi în deplasare.

T rim estru l III

1. Alergare de viteză pe distanţa de 25 m cu plecare din startul
de sus.
9
 2. S ăritura în lungime de pe loc.
3. Verificarea capacităţii de practicare a unui joc dinamic.

C LA S A I

Lecţia 1

C o n ţin u t

1. Repetarea unor jocuri învăţate de copii la grădiniţă.

2. Cunoaşterea copiilor, invăţarea răspunsului corect la apel. Precizarea unor as­
pecte privind conţinutul şi organizarea educaţiei fizice.

D e s fă ş u ra re

Cunoaşterea elevilor şi învăţarea răspunsului corect la apel: învăţă­

torul va striga numele fiecărui elev, iar acesta, la auzul numelui, se va
ridica în picioare (ieşind din bancă) şi va rosti clar „PREZENT!“ după
care se va reaşeza (se va insista asupra ridicării şi aşezării, fără a trînti
scaunul sau pupitrul — fig. 1).
Prezentarea educaţiei fizice pentru sănătatea copiilor. Se vor explica,
pe înţelesul copiilor, urm ătoarele aspecte:
— educaţia fizică cuprinde exerciţii şi jocuri la efectuarea cărora
vor participa toţi elevii clasei;
— la educaţie fizică elevii vor învăţa să efectueze exerciţii de gim­
nastică artistică şi sportivă;
-— prin exerciţiile şi jocurile pe care le vor face elevii vor deveni
mai îndemînatici, mai agili, mai rezistenţi şi mai curajoşi;
— la educaţie fizică elevii vor învăţa lucruri utile legate de igiena
corporală şi vestimentară, cum pot să-şi călească organismul şi cum să
se comporte în diferitele si­
tuaţii create de practicarea
exerciţiilor fizice (fig. 2—9);
— la educaţie fizică elevii
vor prim i note după felul cum
vor executa exerciţiile şi jocu­
rile şi după progresul realizat.
Recomandări privind echi­
pam entul necesar la orele de
educaţie fizică şi felul cum tre ­
buie îngrijit terenul pe care
se va desfăşura activitatea (fig.
10 — 11 );
— cînd tim pul este răco­
ros, elevii vor lucra în trening
Fig. 1 (atunci cînd se lucrează afară);
10
 Fig. 2. Aşa da Fig. 3. Aşa nu

— cînd tim pul este frumos echipamentul va fi cit mai sum ar şi va

fi compus din: maiou sau tricou, chilot, tenişi sau ghete de baschet;
— elevii vor avea asupra lor un prosop cu care să se şteargă (după
ce s-au spălat la sfîrşitul orei) şi un săculeţ în care să-şi păstreze echi­
pamentul.
După explicarea acestor probleme, învăţătorul va ieşi cu elevii în
curte, unde le va arăta terenurile de sport sau locul unde se vor aduna
pentru începerea orei de educaţie fizică; va preciza elevilor că, în tim ­
pul desfăşurării orelor de educaţie fizică terenul trebuie să fie curat,
bine nivelat şi fără obstacole care ar putea produce accidente. în acest
scop învăţătorul va stabili p entru fiecare săptăm înă elevii care vor avea

Fig. 4. Aşa da Fig. 5. Aşa nu

11
 Fig. 6. Aşa da Fig. 7. Aşa nu Fig. 8 Fig. 9

grijă ca înaintea începerii orei să înlăture eventualele obstacole care se

găsesc pe teren (pietre, beţe, sticle, etc.); va trece direct la fapte, cură-
ţînd terenul cu întreaga clasă.
Aflîndu-se cu elevii pe terenul de sport al şcolii sau în curte pe
terenul am enajat, învăţătorul va face cu clasa un joc de mişcare cunos­
cut de ei de la grădiniţă. Recomandăm în acest sens jocurile: „Barza
şi broaştele“, „Bucheţelele“. La term inarea jocului, învăţătorul va face
cu copiii citeva mişcări de respiraţie prm imitaţie, după care elevii, în
rînd cîte doi, se vor îndrepta către sala de clasă. învăţătorul va orga-
niza clasa pe două rînduri, insistînd asupră formaţiei respective, ca ele-

Fig. 10 Fig. 11

12
ment de ordonare a colectivului de elevi, atît la lecţie, cit şi în deplasă­
rile ce vor urm a la ieşirea în recreaţie, la plecarea spre casă, în plim­
bări şi drumeţii.

Lecţia 2

C o n ţin u t

1. învăţarea poziţiei de „drept“ şi „pe loc repaus“.

2. Formarea rîndului cîte doi.
3. învăţarea întoarcerilor prin săritură.
4. Jocuri „Autom obilele“, „Găseşte-ţi locul“.

D e s fă ş u ra re

Lecţia va începe în clasă. învăţătorul va comanda succesiv, de mai

multe ori, ridicarea şi aşezarea în bănci a copiilor, pentru a le forma
reacţii prompte la comenzi. Se va insista asupra poziţiilor corecte (în
picioare şi şezînd). Apoi, în rînd cîte doi, întreaga clasă se va deplasa pe
terenul din curtea şcolii.
1. învăţarea poziţiei de „drepţi“ şi „pe loc repaus“ (fig. 12— 13):
— elevii vor fi aşezaţi în linie pe un singur rînd după înălţime;
— se vor face ruperi de rînduri cu alergare spre difertie locuri in­
dicate gard, pom, şcoală etc.) şi refaceri de formaţie pentru a obişnui
pe elevi să revină de fiecare dată pe acelaşi loc;
— se va demonstra poziţia drepţi şi pe loc repaus de către învăţător.
La comanda „clasă drepţi“, elevii apropie picioarele, întind genunchii,
îndreaptă spatele, întind braţele pe lîngă corp; privirea este orientată
spre înainte. La comanda „clasă pe loc repaus!“, elevii duc cu vioiciune
piciorul stîng uşor înainte, punîndu-1 pe pămînt; braţele libere pe lîngă
corp;
— învăţătorul va comanda de cîteva ori „drepţi!“ şi „pe loc repaus!“
urm ărind execuţia cit mai corectă;
— se va executa acelaşi lucru pe grupe de 5—6 elevi sub formă de
întrecere (care grupă execută mai corect).

O Q O 9
O O Q Q

Fig. 12 Fig. 13 Fig. 14

13
 2. Form area rîndului cîte doi pentru deplasarea la orele de educaţie
fizică (fig. 14):
— elevii se vor aşeza cîte doi după înălţime, ţinîndu-se de mîini;
— deplasare în linie dreaptă, fără cadenţa, în această formaţie;
— ruperi şi refaceri de rînduri;
— deplasare în cerc, fără cadenţă, cîte doi ţinîndu-se de mîini.
3. întoarceri prin săritură spre direcţii indicate.
— dem onstrarea întoarcerii;
— întoarceri prin săritură, pe ambele picioare cu faţa spre şcoală,
spre gard, spre un pom etc. (direcţia de întoarcere va fi indicată de
învăţător);
— întoarceri prin săritură spre anum ite direcţii indicate cu mîna de
învăţător (întoarcerile se vor executa la semnale sonore).
4. Jocul „ A u to m o b ilele“ (fig. 15:
— se vor trasa două linii paralele la distanţă de 10 m. una de alta
şi, după ce elevii vor fi îm părţiţi în două grupe egale, fiecare grupă va fi
aşezată în spatele uneia din linii;
— se vor explica regulile jocului:
a) fiecare elev reprezintă un automobil şi are voie să circule liber
în spaţiul dintre cele două linii, fără să se atingă de alt elev;
b) la un semnal dat de învăţător, elevii vor începe să circule, iar
la două semnale se vor întoarce spre liniile lor (garajele), respectând
aceleaşi reguli; se execută la înce­
p u t din mers, apoi din alergare;
c) elevii care nu respectă regu­
la jocului vor fi scoşi pe o anumită
perioadă din joc;
d) după un anum it timp de joc,
se vor evidenţia „şoferii iscusiţi“
care nu s-au abătut de la reguli.

învăţarea jocului „ G ă s e ş te -ţi locul".

— Adunarea elevilor în linie pe

un rînd, după înălţime;
— Explicarea regulilor jocului:
a) la semnalul dat de învăţător
(o bătaie din palme) elevii îşi pără­
sesc locul şi se răsipîndesc în teren,
executând ceea ce li s-a indicat; să
ziboare ca albinele, să sară ca iepu­
raşii, să meargă ca ursul, să galope­
ze ea un căluţ etc.;
14
 b) la al doilea semnal
ei trebuie, fără se se atin­
gă între ei, să revină şi
să-şi ocupe locul pe care
l-au avut iniţial;
c) cei care n u reuşesc
să-şi găsească locul vor fi
~o
elimnaţi, nu vor m ai pă­ - o
răsi locul pînă la sfîrşitul 'O ©
jocului (fig. 16).
După un anum it nu­ o
măr de repetări vor fi de­ Fig. 16
claraţi cîştigători copiii
care şi-au găsit de fie­
care dată locul în cel mai
scurt timp.
Lecţia se încheie cu
mers în rind cîte doi, fă­
ră cadenţă, cu inspiraţii
profunde şi expiraţii pre­
lungite (imitînd şuieratul
locomotivei, vîntului) (fig.
17). Fig. 17

L ec ţiile 3 —4

C o n ţin u t

1. Formarea deprinderii de a se echipa şi dezechipa in timpul cel m ai scurt, de

a-şi pune în ordine hainele şi de a se ajuta reciproc.
3. Verificarea aşezării după înălţim e, cu luarea distantei de un braţ şi două braţe.
Repetarea întoarcerilor.
3. Formarea cercului din mers. Apucat de m îini, mers şi alergare în cerc cu schim ­
barea direcţiei, la semnal.
4. Jocuri: „Vînătorul, vrabia şi albina“, „Acul şi aţa“.

D e s fă şu ra re

1. Form area obişnuinţei de a se echipa şi dezechipa în tim pul c

mai scurt, de a-şi pune în ordine hainele şi de a se ajuta reciproc:
— explicarea de către învăţător a ordinii în care trebuie făcută dez-
echiparea şi a felului cum trebuie aşezate hainele;
— exemplificarea cu un elev pe care îl ajută colegul de bancă să-şi
scoată hainele (fig. 18);
— execuţie cu întreaga clasă;
— încolonarea şi deplasarea în ordine spre locul de desfăşurare a
orei de educaţie fizică.

15
 Fig. 18 Fig. 19

2. Verificarea aşezării după înălţime, cu luarea distanţei de un braţ:

— din form aţia în linie pe un rînd, m ărirea distanţei prin întinderea
braţului drept lateral şi aşezarea lui pe um ărul colegului din dreapta
(deplasarea laterală se face cu paşi adăugaţi spre stînga, capul coloanei
răm înînd pe loc);
—- ruperi de rînduri şi refacerea formaţiei în linie pe un rînd cu
braţul pe um ărul colegului din dreapta. Se repetă de 2—3 ori;
— repetarea întoarcerilor spre diferite obiecte indicate;
— se va încerca introducerea noţiunii de „dreapta“, prin arătarea de
către învăţător a direcţiei cu mîna.
3. Form area cercului din mers.
învăţătorul va prinde de mînă pe elevul din capul coloanei şi urm at
de întregul colectiv, va forma un cerc. Ultimul din grup bate pasul pe
loc pînă cînd este ajuns de învăţător, după care continuă mersul în cerc
prinzîndu-se de mîini (fig. 19).
Se lucrează în cerc.
Ex. 1 „ P o rtiţa “ Din poziţia ghemuit, se trece prin săritură în poziţia
stînd cu picioarele depărtate şi braţele lateral; revenire în ghemuit. (Se
repetă de 5—6 ori) (fig. 20).
Ex. 2 „C rengile se leagănă“ Din poziţia stînd cu picioarele depărtate
se duc braţele întinse în sus şi se leagănă spre stînga şi spre dreapta imi-
tînd legănatul crengilor în bătaia vîntului (se repetă de 5—6 ori) (fig. 21).
Ex. 3 „Sar v ră b iu ţe le “ Din poziţia
ghemuit, se execută1, 6—9 sărituri pe loc,
yW după
H u n a rcare
a r a cse
a rrevine în Tpoziţia
a i n n q îm W T i + i a istînd.
- 'f î n 'I

Ex. 4. „C ulegem fru ctele“ Din pozi­

I*
i\ ţia stînd cu picioarele depărtate, elevii
întind braţele în sus (după fructele din
pom) efectuînd, în acelaşi timp, o inspi­
Fig. 20 Fig. 21 raţie profundă; răm în aproxim ativ trei
16
secunde în această poziţie, după care se apleacă înainte, expirînd pre­
lungit şi ating solul cu palmele (pun fructele jos).
4. Joc „V înătorul, vra b ia şi albina“
— se explică pe scurt regulile jocului;
— se aleg trei copii care vor îndeplini rolul de albină, vrabie şi
vînător;
— se trasează pe sol un cerc mare şi se plasează elevii pe acest cerc,
cu faţa spre interior iar cei trei copii vor ocupa locuri diferite în afara
cercului (fig. 2 2 );
— la semnalul învăţătorului cei trei vor începe urm ărirea: vînătorul
urm ăreşte vrabia, dar se fereşte de albină; vrabia urm ăreşte albina, dar
se fereşte de vînător; iar albina urm ăreşte vînătorul, dar se fereşte de
vrabie;
— cînd unul din cei trei a fost prins, aceştia îşi reiau locul în cerc,
jocul continuînd cu alt grup de trei jucători.
5. Joc „A cul şi aţa“ (fig. 23):
— explicarea pe scurt a regulilor jocului;
— aşezarea elevilor într-un cerc cu distanţă de două braţe;
— stabilirea unui elev care reprezintă „acul“ şi a altor 4—5 care
reprezintă „aţa“;
— la semnalul de începere, elevii care reprezintă acul şi aţa, ţinîn-
du-se de mină, intră şi ies din cerc şerpuind printre elevi. După parcur­
gerea cercului, jocul se reia alegînd alţi elevi în rolul respectiv;
— se va aprecia grupa care a reuşit să coasă cî-t mai repede şi fără
să greşească.
Liniştirea organismului după efort. „Boiernaşul“; din poziţia ghemuit,
elevii se ridică în poziţia stînd cu braţele în sus trăgînd puternic aer pe
nas (balonaşul se umflă), după care revin în poziţia ghemuit expirînd

Fig. 22 Fig. 23

2 — în d ru m ăto r m etodic 17
puternic (balonaşul se dezumflă). Fiecare poziţie se va menţine 3—4 se­
cunde. Se repetă de 5—6 ori.
— Scurte aprecieri asupra felului cum s-au comportat la oră.
— Salutul şi plecarea în ordine spre clasă.
— Supravegherea echipării elevilor şi stim ularea lor pentru a se
aju ta reciproc.

Lecţiile 5 —6

C o n ţin u t

1 . Ruperi de rinduri şi refacerea form aţiilor de şir, linie, cerc cu distanţă şi inter­
val de un braţ.
2. Mers şi alergare în şir cîte unul şi cîte doi cu păstrarea distanţei. învăţarea unor
poziţii de braţe şi picioare.
3. Jocuri: „Pescarul şi plasa“ şi „Păsările călătoare“.

D e s fă ş u ra re

— Dezechiparea şi aranjarea hainelor;

— încolonarea şi deplasarea spre locul de desfăşurare a lecţiei de
educaţie fizică;
— verificarea ţinutei şi a aşezării după înălţime.
1. Ruperi de rinduri şi adunarea în linie după înălţime, cu interval
de un braţ;
— ruperi de rinduri şi adunarea în cerc prinşi de mîini cu braţele
întinse.
2. Mers în ritm ul dat de învăţător cu păstrarea poziţiei corecte a
corpului (se va insista asupra mersului ordonat, unul în spatele celuilalt,
păstrînd distanţa necesară;
— mers pe vîrfuri, pe călcîie;
— mers ghemuit;
— alergare cîte unul şi cîte doi cu păstrarea distanţei;
— alergare cu ocolirea unor obstacole, cu treceri peste şi pe sub ob­
stacole;
— porniri şi opriri din mers la comandă; mers cu mîinile pe şold,
la spate, la ceafă, sus;
— învăţarea unor poziţii de braţe şi picioare;
— braţele înainte se ridică pînă la înălţimea umerilor, fără a rotunji
spatele şi păstrînd lăţim ea um erilor-privirea înainte (fig. 24);
— braţele sus se ridică prin înainte sau lateral, păstrînd lăţimea
um erilor, palmele pot fi orientate în interior sau în exterior, privirea
înainte sau urm ăreşte palmele (fig. 25);
— braţele lateral se ridică la înălţim ea umerilor cu palmele întinse
şi degetele lipite (fig. 26);
— poziţia ghem uit — palmele se sprijină pe sol, genunchii îndoiţi şi
apropiaţi, călcîiele lipite şi ridicate de la sol (fig. 27);
18
 — poziţia depărtat — picioarele sînt depărtate în plan lateral cu
vîrfurile orientate în afară, cu greutatea corpului îm părţită în mod egal
pe ambele picioare; privirea este îndreptată înainte (fig. 28).
Ex. 1 „ P o rtiţa “ Din poziţia ghemuit, se trece prin săritură în poziţia
depărtat şi braţele lateral, după care se revine în sprijin ghem uit (fig. 29).
Ex. 2 „ R acheta“ Din poziţia stînd cu picioarele depărtate, se efectu­
ează cîteva bătăi din palme cu braţele întinse înainte, apoi se îndoaie
trunchiul înainte pînă se atinge păm întul cu palmele, după care tru n ­
chiul se îndreaptă iar braţele se duc energic sus (fig. 30).
Ex. 3 „ G h em u l “ Din poziţia ghemuit cu palmele sprijinite pe sol se
vor efectua cîţiva paşi mici înapoi pe vîrful picioarelor (ghemul se des­
face) apoi tot prin paşi mici se revine în poziţia ghem uit (ghemul se
strînge). Mişcarea se repetă de 3—4 ori.
Ex. 4. „ Floarea“ Din poziţia
şezînd depărtat se duc braţele late­
ral, lăsînd în acelaşi timp capul pe
spate (floarea se deschide) — apoi
braţele coboară lîngă trunchi iar ca­
pul se apleacă m ult înainte (floarea
se închide). Se repetă de 3—4 ori
(fig. 31).
Ex. 5. „S ăritu ra ca m ingea“ Se
alternează patru sărituri ca mingea
cu patru bătăi din palme în faţă
sau deasupra capului.
Ex. 6 . „ B alonaşul“ — exerciţiu
de respiraţie profundă şi expiraţie
prelungită.
3. învăţarea jocului „Pescarul
şi pla sa “ fig. 32): Fig. 32
 — se delimitează suprafaţa de joc sub forma unui drept­
unghi;
— din rîndul elevilor se alege un pescar şi alţi doi elevi
pentru năvod. Aceştia vor fi plasaţi pe una din laturile scurte
ale dreptunghiului;
— pe cealaltă latură scurtă vor fi plasaţi ceilalţi elevi
care vor juca rolul peştilor;
Fig. 33 Se explică regulile jocului:
— în momentul în care pescarul spune: „am plecat la pes­
cuit“, porneşte îm preună cu năvodul spre latura ocupată de peşti;
— în acelaşi tim p peştii pornesc spre latura opusă, ferindu-se să nu
fie prinşi de năvod;
— pescarul şi năvodul încearcă să-i prindă şi în momentul în care
unul din peşti este prins, se adaugă la năvod, jocul continuînd pînă cînd
rămîn cît mai puţini peşti.
D urata jocului se stabileşte de către învăţător.
Învăţarea jocului: „Păsările călătoare“
Se delimitează terenul de joc în funcţie de spaţiul disponibil şi de
num ărul elevilor care iau parte la joc.
Regulile jocului:
a) clasa se îm parte în grupe de doi elevi, unul din ei joacă rolul de
cuib şi stă în poziţia ghemuit, iar celălalt rolul de pasăre şi stă în picioare
în spatele cuibului;
b) unul din elevi va fi fără pereche (pasărea fără cuib) şi el este
acela care va începe jocul spunînd: „Pleacă păsările“ ;
c) la auzul acestor cuvinte toate păsările sînt obligate să-şi schimbe
cuibul. în acest tim p elevul fără pereche caută să ocupe repede un cuib
(fig. 33);
d) după un num ăr de repetări elevii se schimbă între ei. Durata
jocului va fi stabilită de învăţător.
Liniştirea organismului după efort:
— m ers liniştitor în coloană cîte unul, cu mîinile pe umerii celui
din faţă, inspirând profund (doi paşi) şi expirînd prelungit (doi paşi) imi-
tînd şuieratul vîntului;

— scurte aprecieri asupra modului cum s-au comportat elevii în

lecţie;
— salutul şi plecare în ordine spre clasă;
— supravegherea echipării elevilor.

Lecţiile 7 —8

C o n ţin u t

1. Mersul pe loc cu pornirea la comandă şl oprirea din mers în doi timpi.

2. Trecerea din mers în alergare şi invers cu oprire din mers la comandă.
3. Alergare pe distanţa de 25 m.
4. Jocuri cu alergare: „Lanţul şi „Florile“

20
 D e s fă ş u ra re ■

Dezechiparea şi aranjarea hainelor;

încolonarea şi deplasarea spre locul de desfăşurare a orei de educa­
ţie fizică.
Alinierea pe un singur rînd, salutul şi răspunsul la salut.
1. Mersul pe loc cu pornire la comandă şi oprirea din mers în doi
timpi;
— porniri şi opriri din mers la comandă;
— mers şi alergare şerpuită, ocolind diferite obstacole aflate pe
teren.
2. Trecerea din m ers în alergare şi invers:
— schimbarea exerciţiului făcîndu-se la semnale sonore (bătaie din
palme sau fluier);
— repetarea poziţiilor de braţe; înainte, lateral sus şi a poziţiilor:
ghemuit stînd şi depărtat stînd.
Ex. 1 „U rsu leţul la m iere“ Executanţii îşi prind gleznele cu mîinile
si execută cîţiva paşi în această poziţie, după care se ridică, duc braţele
in sus şi efectuează cîţiva paşi pe vîrful picioarelor (la fiecare pas vor
încerca să întindă cît mai sus braţele), avînd capul uşor lăsat pe spate
(fig. 34).
Ex. 2 „ T u n etu l“ Executanţii vor efectua o alergare rapidă pe loc cu
bătaia palmelor pe genunchi (tunetul); apoi prin săritură, vor trece în
poziţia depărtat cu mîinile pe umăr, după care, în continuare, vor duce
alternativ braţele în sus şi revenire pe um ăr (fulgerul). Mişcarea se exe­
cută rapid de 3— 4 ori (fig. 35).
Ex. 3 ..S teluţa Din poziţia ghemuit, ridicare în stînd odată cu duce­
rea braţelor oblic sus şi a unui picior întins înapoi (inspiraţie profundă)
_apare steluţa“ se menţine poziţia 2—3 secunde după care se revine în
poziţia ghem uit „steluţa dispare“ (fig. 36).
Ex. 4 „E licea“ Din poziţia stînd, elevii vor efectua mişcări circulare
de braţe, alternativ cu braţul sting şi d rept (fig. 37). Mişcarea se va
executa de 6—8 ori, cu amplitudine.
Ex. 5 „C întaru l“ Din poziţia s tîrd depărtat, îndoirea laterală a tru n ­
chiului cu alunecarea braţului de-a lungul coapsei şi ducerea mîinii ce­
luilalt braţ la subsuoară. Mişcarea se execută alternativ spre stînga şi
spre dreapta de 4—6 ori în fiecare parte, rar şi cu amplitudine (fig. 38).
Ex. 6 „P rinde un flu tu ra ş “ Din poziţia depărtat, răsucirea trunchiu­
lui spre stînga odată cu ducerea braţelor oblic în sus şi bătaia palmelor

Fig. 34 Fig. 35 Fig. 36

21
 ţ t
Fig. 37 Fig. 38 Fig. 39

de 3—4 ori, apoi revenire. Se execută de 6 — 8 ori în fiecare parte, în ritm

moderat.
3. Alergări repetate pe distanţa de 25 m în linie dreaptă (fig. 39):
— elevii aşezaţi în coloană cîte trei în spatele liniei de plecare, vor
porni în serii de cîte trei în alergare în linie dreaptă la semnalul învă­
ţătorului, fără să se deranjeze unul pe altul în tim pul alergării;
— se va m arca vizibil linia de sosire repetîndu-se de 5— 6 ori;
— cîştigătorul fiecărei serii va fi evidenţiat.
4. Joc „ L an ţul“
Jocul se desfăşoară pe echipe de cîte 6 —10 jucători. Fiecare echipă
se îm parte în două şi se aşază în şir la o distanţă de 1 0 — 1 2 m una de
alta.
Jucătorii se numerotează din doi în doi: 1, 3, 5, 7, 9, prim a echipă şi
2, 4, 6 , 8 , 10 a doua.
La semnalul de începere, jucătorul nr. 1 aleargă la nr. 2 , îl ia de
mînă şi se întorc îm preună pentru a-1 lua pe nr. 3, şi aşa mai departe.
în tim pul alergării jucătorii nu au voie să dea drum ul la mîini.
Joc „ F lorile“
Elevii sînt aşezaţi în cerc. Fiecare dintre ei prim eşte numele unei
flori. învăţătorul strigă un nume de floare, iar copiii care au acest indi­
cativ aleargă pe dinafara cercului ocolindu -1 şi încercînd să ajungă cît
mai repede pe locul de unde au plecat.
Elevii care reuşesc să sosească de mai m ulte ori primii, fără să-şi
deranjeze colegii în tim pul ocolirii cercului sîn t declaraţi cîştigători.
încheierea lecţiei se va face prin exerciţii de respiraţie şi aprecierea
elevilor care au fost atenţi, care au executat corect şi care s-au dovedit
cei mai iuţi la alergarea de viteză.
— salutul şi plecarea în ordine spre clasă,
— supravegherea echipării elevilor.

Lecţiile 9 —10

C o n ţin u t

1. Alergare şerpuită pe grupe de 6—8 elevi.

2. Jocuri: „Vînătorii şi iepurii“ şi „Mingea călătoare“.

22
 D e s fă ş u ra re ,

— dezechiparea şi aranjarea hainelor;

— încolonarea cîte doi şi deplasarea spre locul de desfăşurare a lec­
ţiei de educaţie fizică;
— ruperi de rînduri şi refacerea formaţiei în linie pe un rînd după
înălţime;
— întoarceri de pe loc la stînga şi la dreapta, la comandă;
— mers şi alergare în şir cîte unul şi cîte doi, alternînd ritmul
lent cu ritm ul vioi.
Repetarea exereiţiilor din lecţiile precedente.
1. Alergare şerpuită pe grupe de 6 — 8 elevi:
— alergări cu plecări din poziţii diferite: cu faţa spre direcţia de
alergare, cu spatele, din şezînd.
— alergare şerpuită printre obstacole pe grupe de 6 — 8 elevi.
2. învăţarea jocului „V înătorii şi iep u rii“:
— se trasează pe sol un cerc m are care să cuprindă pe toţi elevii
clasei (iepuraşii), în afară de 3 elevi (vînătorii);
— se plasează iepuraşii pe cerc, iar vînătorii în interiorul cercului.
Regulile jocului:
— vînătorii, care sînt în posesia unei mingi, o vor pasa de la unul
la altul, încercînd să surprindă un iepuraş neatent, p entru a -1 lovi cu
mingea;
— iepuraşul lovit devine vînător şi intră în cerc, iar vînătorul care
a ochit bine devine iepuraş şi se plasează pe cerc;
— iepuraşii nu au voie să se îndepărteze de linia cercului;
— vînătorii nu au voie să se deplaseze cu mingea în mînă pentru a
lovi iepuraşii şi nici să se apropie mai m ult de trei m etri de ei.
D urata jocului va fi stabilită de învăţător.
învăţarea jocului „M ingea călătoare“:
— se trasează pe sol un cerc m are care să cuprindă pe toţi elevii;
— un elev are în mînă o minge m are pe care, la comanda de înce­
pere a jocului, o transm ite din mînă în mînă;
— la semnalul sonor dat de învăţător, cel care este surprins cu
mingea în m înă este obligat să alerge ocolind cercul şi revenind la locul
său o repune în joc, transm iţînd-o celui din dreapta sa;
— în cazul care mingea este scăpată din mînă în tim pul transm iterii
sau alergării, cel care a scăpat mingea iese din joc;
-— cu fiecare repetare a jocului, mingea va trebui să fie transm isă
din ce în ce mai repede;
— sînt declaraţi cîştigători cei care nu au pierdut niciodată mingea
şi au alergat corect.
Liniştirea organismului după efort: mers în ritm ul dat de către elevi
prin bătaia palmelor la fiecare pas.
— Scurte aprecieri asupra felului cum s-au com portat elevii la lecţie.
— salutul şi plecarea în ordine spre clasă.
— supravegherea echipării elevilor.
23
Lecţiile 1 1 - 1 2

C o n ţin u t

1. Alergare şerpuită pe distanţa de 30—40 ni cu ocolirea obstacolelor aşezate la

distanţe egale între ele.
2. Verificarea capacităţii de practicare a unui joc dinamic.
3. Jocuri cu mingea: „Stai odată cu m ingea“, „Mingea la turn“, „Culorile“.

D e s fă şu ra re

— dezechiparea şi aranjarea hainelor;

— încolonarea şi deplasarea spre locul de desfăşurare a orei de
educaţie fizică;
— alinierea pe un rînd şi anunţarea conţinutului şi a felului cum
se va desfăşura proba de control;
— ruperi de rînduri şi regrupări în formaţiile învăţate: în linie pe
un rînd, în linie pe două rînduri, în cerc, (la distanţă de o lungime de
braţ sau două lungimi de braţ), (fig. 40).
—- mers în cadenţă cu cîntec şi alergări în tempo variat;
— exerciţii pentru prelucrarea principalelor grupe musculare: „S par­
gerea lem n elo r“, „P endula“, „L ovirea p a lm elo r“, „Păsările dau din a rip i“,
„Floarea“, „T u nelul“, „Elicea“;
— joc de aten ţie: elevii aleargă, sar, se mişcă liber în spaţiul de joc.
La un moment dat, învăţătorul strigă o culoare (roşu, de exemplu), după
care numără pînă la cinci Sfîrşitul num ărătorii trebuie să găsească pe
fiecare copil cu mîna p e o ri-
O O o U
Q
o
ce găsesc în jurul lor d e c u -
loare roşie. Se continuă apoi
o o o Q ^ mişcarea liberă şi se strigă
o O o o O O
^ o altă culoare posibil de gă­
sit în curte.
o o o (T) (7) 1 - A lergare şerpu ită pe

o o o distanţa de 30—40 m, cu
ocolirea obstacolelor aşezate
Fig. 40 la distanţă egală între ele:
— se asază obstacolele
(fig. 41);
— se demonstrează fe­
lul în care trebuie efectuată
alergarea;
’ _ — elevii vor alerga pe
"' grupe de cîte trei, unul du-
— pă altul la distanţă de 2 —
Fig. 41 3 m.
24
 2. Verificarea capaci­
tăţii de practicare a unui
joc dinamic:
— se vor stabili 2 — O
3 jocuri din cele învăţate
de elevi în cursul trim es­ Q
trului, se vor repeta, apoi v (1C
elevii organizaţi pe grupe
le vor efectua;
— la notare, învăţă­ II
torul va ţine seama de în- Fig. 42 Fig. 43
demînare, de viteza de
reacţie, de atenţia cu care elevul urm ăreşte şi respectă regulile jo­
cului.
3. Joc „S tai odată cu m in gea“ (fig. 42).
Dintre elevi se alege unul care are rolul de conducător şi care va
trebui să bată o minge în păm înt într-un anum it ritm. Ceilalţi elevi se
vor răspîndi în terenul de joc, în jurul conducătorului.
Regulile jocului:
— la semnalul de începere dat de învăţător, elevii sînt obligaţi să
sară pe loc şi să bată din palme în ritm ul dat de conducător prin bătaia
mingii în sol (imitarea salturilor mingii);
— în tim pul jocului, mingea poate fi oprită de conducător oricînd
doreşte acesta;
— atunci cînd mingea este oprită, toţi jucătorii sînt obligaţi să
se oprească odată cu mingea şi să ia poziţia ghem uit cu fruntea pe ge­
nunchi, sau oricare altă poziţie indicată de conducătorul jocului;
— jucătorii care nu se opresc odată cu mingea sau nu iau poziţia
indicată, vor fi eliminaţi din joc pînă cînd vor fi înlocuiţi cu alţi elevi
care au greşit în timpul celorlalte repetări;
— după un anum it num ăr de repetări elevul care dă ritm ul va fi
înlocuit cu un altul;
— sînt declaraţi cîştigători elevii care nu au părăsit de loc jocul.
Jocul „M ingea la tu rn “ (fig. 43):
— se trasează pe sol un cerc m are care să cuprindă pe toţi elevii
clasei, după care, în mijlocul cercului, se aşază un popic sau o minge
medicinală care va reprezenta „turnul“;
— se alege un elev care va juca rolul de „păzitor al turnului“ pla-
sîndu -1 în interiorul cercului, iar ceilalţi elevi vor fi aşezaţi pe linia care
delimitează cercul (cu faţa spre interior).
Regulile jocului:
— la semnalulde începere a jocului, dat de învăţător, elevul care
este în posesia unei mingi va încerca să lovească turnul, rostogolind min­
gea spre el;
— apărătorul turnului are voie să respingă mingea cu palmele;
— mingea respinsă de apărător poate fi culeasă de oricare jucător
de pe cerc, care va încerca la rîndul său să lovească turnul;
— în momentul în care turnul a fost atins, va fi schimbat apărătorul
şi jocul se va relua în noua formulă;
25
 — mingea poate fi culeasă din interiorul cercului de către unul din
elevi, dar acesta nu are voie să arunce spre tu rn decît după ce şi-a reluat
locul pe cerc;
— sînt declaraţi cîştigători elevii care au jucat de cele mai m ulte ori
rolul de apărător al turnului.
Joc: „C ulorile“ .
Efectivul clasei va fi îm părţit în mai m ulte grupe de 6 — 8 elevi. în
cadrul fiecărei grupe, unul din elevi va avea în mînă cîte o minge. Ceilalţi
jucători îşi vor alege fiecare cîte o culoare.
Regulile jocului:
— purtătorul mingii, la semnalul dat de învăţător, va arunca mingea
în sus şi va striga o culoare;
— elevul care şi-a auzit culoarea este obligat să alerge spre minge
şi s-o prindă din zbor înainte ca aceasta să atingă solul;
— dacă mingea este prinsă de purtătorul culorii, va fi aruncată din
nou în sus de către prinzător care, la rîndul său, va striga o altă culoare;
— dacă nu a fost prinsă, jocul îl reîncepe acelaşi jucător care a fost
în posesia mingii;
— sînt declaraţi cîştigători elevii care reuşesc să repună mingea în
joc de cele mai multe ori;
— în loc de culori, se pot alege nume de flori, copaci, păsări, oraşe
etc.
Joc: „T ren u l“
— în şir cîte unul după înălţime, palmele sprijinite pe um ărul celui
din faţă. Trenul porneşte din gară mergînd la început foarte încet, apoi
din ce în ce mai repede, după care intră în gară încetinind mersul;
— în tim pul mersului, elevii vor im ita şuieratul locomotivei în rit­
m ul deplasării.
— scurte aprecieri asupra felului cum s-au comportat elevii la lecţie
şi anunţarea notelor obţinute de cei care şi-au trecut proba de control.
— salutul şi plecarea în ordine spre clasă.
— supravegherea echipării elevilor.

Lecţiile 13—14

C o n ţin u t

1. Organizarea colectivului de elevi, în vederea lucrului in sală.

2. învăţarea unui exerciţiu in vederea practicării lui zilnice (acasă) alcătuit din
m işcări pentru braţe, picioare, trunchi, abdomen şi săritura ca mingea.
3. Exerciţii de aruncare şi prindere a mingii, cu două m îini: aruncare in sus şi
prindere, lovirea in pămint şi prindere, de pe loc şi din deplasare.
4. Jocuri cu mingea: „Cercul cam pionilor“, „Mingea călătoare“, „Formele“.

M ateriale necesare: mingi de plastic în funcţie de num ărul copiilor;

cretă pentru trasarea liniilor, cercurilor etc.
26
 D e s fă ş u ra re

— dezechiparea şi aranjarea hainelor;

— încolonarea şi deplasarea spre sala de gimnastică sau culoar;
— învăţarea formaţiei în linie pe două rînduri cu interval şi distanţă
de un braţ (cel mai înalt în flancul drept);
— orientarea în sală (peretele din faţă, din spate, din stînga, din
dreapta);
— ruperi de rînduri spre una din direcţiile învăţate şi regruparea
cit mai repede şi ordonat în form aţia învăţată. Se repetă de mai multe
ori schimbîndu-se de fiecare dată direcţia.
Elevii răspîndiţi prin sală vor efectua m ersul uriaşului, combinat
cu m ersul piticului. Fiecare va executa în direcţia dorită, însă trebuie să
fie atenţi să nu se atingă sau să se lovească unii de alţii.
Regruparea în linie pe două rînduri:
— mers şi alergare cîte doi cu schimbarea direcţiei la comandă;
— risipirea în sală pentru învăţarea unui complex de exerciţii în
vederea practicării lui zilnice.
E xerciţii de braţe: stînd, ridicarea braţelor întinse sus şi coborîrea
braţelor prin înainte spre spate cu uşoară îndoire a genunchilor. Se exe­
cută în ritm vioi de 6 — 8 ori (fig. 44—45).
E x erciţiu p en tru trunchi: stînd în poziţia depărtat, braţele întinse
lateral. A rcuirea braţelor înapoi urm ate de îndoirea trunchiului înainte
cu arcuire şi atingerea solului cu palmele (genunchii răm în întinşi). Se
execută cu amplitudine şi în ritm vioi de 6 — 8 ori (fig. 46).
E xerciţiu p e n tru picioare: stînd cu braţele oblic în jos. Ridicarea unui
picior îndoit, genunchiul atingînd palma şi revenire în poziţia iniţială
Se execută în ritm vioi de 10—12 ori, schimbîndu-se de fiecare dată
piciorul (fig. 47).
E x erciţiu p en tru abdom en: din poziţia culcat pe spate cu palmele la
ceafă, vîrfurile picioarelor sprijinite la scara fixă sau ţinute de partener.
Ridicarea trunchiului la verticală şi revenire în poziţia pe spate culcat.
Se execută lent de 6 — 8 ori (fig. 48).
Sărituri ca mingea cu întoarcere 18001- pe al patrulea timp. Se exe­
cută vioi de 12—16 ori urm ate de exerciţii de respiraţie.
E x erciţiu de respiraţie: din poziţia stînd cu picioarele depărtate, du­
cerea braţelor oblic în sus odată cu ridicarea pe vîrfuri (inspiraţie); cobo­
rîrea braţelor cu revenire în stînd (expiraţie).
Se execută de 4— 6 ori.
9 " '’ '9 ?

. I Q

Fig. 49 Fig. 50

3. E x erciţii de aruncare şi prin dere a m in gii cu două m îin i:

— pe două rînduri faţă în faţă la distanţa de 2 —3 m, aruncarea m in­
gii de la unul la altul (mingea se va arunca cu o traiectorie înaltă);
— pe două rînduri faţă în faţă la distanţa de 2 —3 m, aruncarea
mingii în păm înt în aşa fel incit să poată fi prinsă de coechipier şi retri-
misă în acelaşi fel (fig. 49);
— aruncarea mingii în sus şi prinderea ei (de pe loc şi din deplasare).
(fig. 50);
— aruncarea mingii în sus şi prinderea ei după ce a ricoşat din
păm înt (de pe loc şi din deplasare).
4. Joc „Cercul cam pion ilor“
— efectivul clasei va fi îm părţit în 6 — 8 grupe fiecare grupă formînd
la rîndul ei un cerc (distanţa dintre jucători două lungimi de braţ);
— se înmînează o minge cîte unui elev din fiecare grupă;
— la semnalul de începere, mingea va trebui să fie aruncată de la
unul la altul în cadrul cercului respectiv, fără o ordine precisă;
— cînd în unul din cercuri mingea va atinge solul, jucătorii acestui
cerc ies din joc;
— jocul se repetă de mai m ulte ori, fiind declarat cîştigător cercul
care a ţinut cel mai m ult mingea în joc fără să atingă solul (fig. 51).
5. Joc „M ingea călătoare“
— elevii vor fi dispuşi intr-un cerc mare, la distanţa de un braţ
unul de celălalt;
— se înmînează unuia din ei o minge pe
care, la semnalul de începere, o va pune în joc,
c aruncînd-o spre unul din elevi; după ce o prinde
o va arunca la rîndul său spre altu l şi aşa mai
departe;
— elevul care nu reuşeşte să prindă mingea
I ce vine spre el, va părăsi jocul pînă în momen­
tul în care alt elev este eliminat;
— simt declaraţi cîştigători elevii care nu au
greşit niciodată (nici aruncînd şi nici prinzînd
mingea).
28
 6. Joc: „ F orm ele“
— efectivul clasei va fi îm părţit în patru grupe egale ca num ăr, fie­
care grupă aliniindu-se de-a lungul unuia din pereţii sălii;
— se vor înscrie pe sol (fără o ordine precisă) mai multe cercuri în
care vor fi înscrise vizibil litere m ari de tip ar şi mai m ulte pătrate în
interiorul cărora vor fi scrise cifre (litere sau cifre învăţate pînă atunci);
— elevii vor merge sau alerga unul după altul pe lingă pereţi, cău-
tînd să păstreze corect distanţa;
— cînd învăţătorul va anunţa o literă sau o cifră din cele înscrise
pe sol, fiecare elev va încerca să intre în cercuri (sau pătrate) care au
înscrise în interior litera sau cifra anunţată;
— intr-un cerc (sau pătrat) nu au voie să intre mai m ult de patru
elevi;
— sînt declaraţi cîştigători elevii care au reuşit să nu răm înă nici­
odată în afara cercurilor sau pătratelor strigate.
Lecţia se încheie cu mers şi exerciţii de respiraţie.
Scurte aprecieri asupra felului cum s-au comportat elevii în lecţie.
Salutul şi plecarea în ordine spre clasă.
Supravegherea echipării elevilor.

Lecţiile 1 5 -1 6

C o n ţin u t

1. Aruncarea m ingii în sus, în pămint, la perete şi prinderea ei cu două mîini.

2 . Aruncarea şi prinderea m ingii în doi din poziţia stînd şi şezînd.
3. Joc: „îndem înaticii“, „Cursa literelor (numerelor)“, „Cercul campionilor“, „Koata“.

M aterial didactic: 30—40 mingi (cîte una pentru fiecare elev), cretă
pentru marcaj, 30—40 panglicuţe.

Desfăşurare
— dezechiparea şi aranjarea hainelor;
— încolonarea şi deplasarea spre locul de desfăşurare a lecţiei de
educaţie fizică.
Mers unul după altul cu păstrarea distanţei de un braţ, în ritm ul dat
prin bătăi din palme.
Mers cu creşterea treptată a frecvenţei alternat cu mers liniştit. Se
repetă de 3—4 ori.
Alergare unul după altul cu bătaie din palme la fiecare pas.
Mers cu exerciţii de respiraţie şi formarea unui cerc cu distanţa de
două braţe.
„E licea“ ■
— stînd. Rotarea braţelor înainte, sus, lateral, jos. Se exe­
cută la început de 6 — 8 ori mai rar apoi se repetă în ritm mai accentuat.
In timpul exerciţiului spatele se menţine drept, capul sus (fig. 52).
„CîntaruV‘ — îndoirea trunchiului spre stingă cu ridicarea picio­
rului drept lateral. Îndoirea trunchiului spre dreapta cu ridicarea picio-
29
 Fig. 52 Fig. 53 Fig. 54 Fig. 55

rului stîng lateral. Se execută cu spatele drept şi piciorul întins. Se re ­

petă de 6 — 8 ori (fig. 53).
„F lorile“ , Din poziţia ghemuit, ridicare lentă în poziţia stînd cu du­
cerea braţelor prin înainte sus (florile se deschid); revenirea în poziţia
ghem uit cu braţele prin lateral (florile se închid). Se execută lent de
6 — 8 ori (fig. 54).
„Poc, p o c“. Din poziţia depărtat stînd, două bătăi deasupra capului
cu braţele întinse (privirea urm ăreşte braţele), două bătăi în păm înt cu
palmele (genunchii întinşi, capul între braţe). Se execută vioi de 6 — 8
ori (fig. 55).
Sărituri: deplasare înainte cu patru sărituri pe piciorul stîng, depla­
sare înapoi cu patru sărituri pe piciorul drept şi pe loc opt sărituri ca
mingea însoţite de bătaie din palme. Se repetă de 3—4 ori, cu pauze între
repetări.
Exerciţii de respiraţie.
1. Aruncarea mingii în sus, în pămînt, la perete şi prinderea cu am­
bele mîini.
Elevii risipiţi pe terenul de sport, avînd fiecare cîte o minge, vor
executa de pe loc, mai întîi aruncarea în sus şi prinderea mingii, apoi
aruncarea în păm înt şi prinderea, apoi la perete; sau pot fi îm părţiţi în
trei grupe: o grupă execută aruncarea şi prinderea mingii, în sus, a doua
grupă aruncarea şi prinderea în pămînt, iar a treia aruncarea şi prinderea
din perete. După cinci m inute de exerciţii grupele se vor schimba (fig. 56).
2. Aruncarea mingii cîte doi din poziţia stînd şi şezînd. Elevii în
perechi. Distanţa de la unul la altul va fi la început mai mică (2— 3 m)
şi pe m ăsură ce se îm bunătăţeşte execuţia, distanţa se va mări (fig. 57).

Fig. 56 Fig. 57

30
Se execută mai întîi aruncarea în doi din poziţia stînd. Acolo unde con­
diţiile perm it, se execută şi din poziţia şezînd.
Jocul: „In dem în aticii “. Elevii, risipiţi pe teren, stau cu braţele la
spate ţinînd în mină o panglică.
La prim ul semnal ei vor alerga pe teren de voie, ţinînd tot tim pul
braţele la spate. La al doilea semnal se vor opri, îşi vor lega sub unul din
genunchi panglica şi vor alerga pînă la locul dinainte stabilit. Cel care
soseşte prim ul la locul stabilit cu panglica legată sub genunchi este cîşti-
gătorul jocului.
Indemînatici vor fi declaraţi toţi copiii care au reuşit de mai m ulte
ori să se claseze între primii 3—4.
„Cursa l i t e r e l o r Elevii sînt dispuşi în cerc. Fiecare dintre ei prim eşte
indicatorul unei litere A, B, C, D etc. Conducătorul strigă una din litere.
Copiii care au acest indicativ aleargă pe dinafara cercului ocolindu-1 şi
încercînd să ajungă prim ul pe locul iniţial. In loc de litere pot fi folosite
numere, nume de oraşe, flori etc.
Elevii care reuşesc de cele mai multe ori să sosească prim ii fără
să-şi împingă colegii în timpul ocolirii cercului sînt declaraţi cîştigători.
„Cercul ca m pion ilor“ — vezi lecţiile 13— 14.
„R oata“. Elevii se îm part în 4— 6 grupe. Fiecare grupă formează un
cerc, copiii ţinîndu-se de mîini — „roata“.
La semnal se aleargă spre dreapta, iar la urm ătoarele semnale se
schimbă direcţia de alergare spre stînga şi spre dreapta. Schimbările de
direcţii se execută de 4— 6 ori. La un alt semnal roata se opreşte în
poziţia ghem uit fără a da drum ul lanţului de braţe. Roata cea mai ro­
tundă la oprire obţine nota 10. Echipa care a obţinut de mai m ulte ori
această notă va fi cîştigătoarea jocului.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de mers şi respiraţie cu aprecieri
asupra elevilor care au fost atenţi, care au progresat. Vor fi notaţi 3—4
elevi.
— Salutul şi plecarea în ordine spre clasă.
— Supravegherea echipării elevilor.

Lecţiile 17—18

C o n ţin u t

1. Aruncarea şi prinderea m ingii cu deplasare în mers şi alergare.

2. Mers în echilibru — individual şi în perechi.
3. Săritura în adîncime.
4. Jocuri: „Cursa într-un picior“, „Iepuraşii“, „Voinicii".

M aterial didactic: 30—40 mingi, bănci de gimnastică, saltele de gim­

nastică, cretă.
D e s fă ş u ra re

Adunarea elevilor pe terenul (sala) de sport. Lecţia va începe cu jocul

„Circulaţia“.
31
 Copiii îm părţiţi în două grupe,
pietoni şi maşini. Se trasează 2 linii
paralel la distanţa de 2 m între ele şi
lungi de 6 — 1 0 m. La mijlocul lor şi
perpendicular pe ele se trag două linii
9 0 9 - --/Q/ paralele care le întretaie (fig. 58).
La capătul prim elor linii sînt pie­
tonii, la celelalte linii maşinile. La în­
tretăiere (intersecţie) este conducătorul
/ / jocului (agentul de circulaţie). Cînd
Fig. 58 conducătorul jocului arată spre pietoni
cartonaşul verde aceştia pornesc în
mers accelerat (fără alergare). Cînd verdele este arătat maşinilor, acestea
aleargă pe culoarul lor. După un num ăr de repetări rolurile se schimbă.
Cei ce nu respectă regulile jocului sînt accidentaţi şi ies tem porar din
joc. Durata jocului 5—7 minute. Adunarea în cerc. Se vor repeta exer­
ciţiile din lecţia anterioară.
1 ) M ers în echilibru
Mers între două linii paralele cu distanţa de 15—20 cm între ele iar
lungimea de 8 —10 m. Se repetă de 2—3 ori (fig. 59 a).
Mers pe partea lată a băncii de gimnastică.
învăţarea transportării corecte a băncii de gimnastică (4— 6 copii
la o bancă).
Mers înainte cu braţele lateral (privirea înainte).
Mers lateral cu pas adăugat braţele la spate.
Mers cu păşire peste un obstacol mic (fig. 59 b).
Exerciţiile de mers în echilibru se vor executa pe mai multe grupe în
funcţie de num ărul băncilor de gimnastică.
La acest exerciţiu se va cere o ţinută corectă.
2) Săritu ra in adîncim e. P entru aceasta se vor folosi băncile de gim­
nastică sau alte aparate existente în şcoală: saltele, groapa cu nisip sau
un teren cu iarbă pentru aterizare (fig. 60).
Elevii vor exersa săritura de pe bancă cîte 4—5 odată insistîndu-se
în mod deosebit asupra învăţării aterizării, care trebuie să fie uşoară,
elastică. La explicaţie şi demonstraţie se va accentua aterizarea pe vîrfuri,
cu genunchii uşor îndoiţi, iar desprinderea de pe bancă să se facă pe
verticală şi nu în lungime.
Se va repeta de 3—4 ori.
3) A runcarea şi p rin derea m in gii în doi cu deplasare

Fig. 59 a Fig. 59 b Fig. 60

32
 Elevii organizaţi cîte doi pe lungimea te­
renului de sport avînd fiecare pereche o m in­
ge vor fi lăsaţi să execute liber acest exerci­
ţiu, fiind apreciaţi şi puşi să demonstreze
elevii care au descoperit singuri calea spre
execuţia bună. Ei vor fi notaţi şi lăudaţi în fa­
ţa clasei pentru interesul şi seriozitatea în
muncă.
Jocuri: „Cursa în tr-u n picior“. Elevii îm­
părţiţi pe mai m ulte grupe se aşază în şir cîte
unul, ţinîndu-se de mîini în spatele unei linii
de plecare. în faţa fiecărui şir, la o distanţă de F'9- 61
3—4 m, se aşază cîte o minge. La semnalul de
începere grupa, ţinîndu-se de mîini, parcurge distanţa de la linia de ple­
care pînă la minge, o ocoleşte şi revine la loc, sărind în tr-u n picior.
G rupa care execută cel mai corect este învingătoare. Jocul se repetă
de mai m ulte ori, avîndu-se grijă ca elevii să execute odată cu piciorul
stîng şi odată cu piciorul drept.
„Iepu raşii“. Elevii în formaţie de cerc, au trasat pe păm înt un cer-
culeţ în jurul picioarelor. Sînt aleşi doi elevi, unul iepuraşul fără vizuină
(deci fără cerc), altul vulpea (fig. 61).
Iepuraşul fuge ferindu-se de vulpe şi ca să nu fie prins intră în tr-un
cerc ocupat. Iepuraşul din cercul respectiv este obligat să fugă şi pentru
a se feri de vulpe procedează şi el la fel intrînd într-un cerc ocupat. Cînd
iepuraşul este prins, se aleg alţi doi copii.
„V oinicii“. Copiii sînt aşezaţi faţă în faţă cîte doi de mîini apucat
avînd piciorul drept la o linie trasată pe sol. La un semnal fiecare în­
cearcă să-şi tragă partenerul peste linia marcată. Cei ce au reuşit de
mai m ulte ori sînt declaraţi „voinicii clasei“. La alcătuirea perechilor se
va ţine seama ca forţele să fie cît mai egale.
Lecţia se va încheia cu marş cu cîntec, cu aprecierea şi notarea ele­
vilor care si-au însuşit corect săritura în adîncime.

Lecţiile 19—20

C o n ţin u t

1. Mers în cadenţă cu corectarea ţinutei.

2 . Săritura în lungim e de pe loc.
3 . Aruncarea şi prinderea m ingii ricoşată din perete.
4 . Jocuri: „Ziua şi noaptea“, „Cursa din cerc în cerc“, „Cercul campionilor“ şi
„Fluturaşul“.

D e s fă ş u ra re

Supravegherea în clasă a echipării elevilor şi observarea ordinei în

care şi-au aşezat hainele pe bancă.
3 — în d ru m ă to r metodic
33
 Incolonarea şi deplasarea spre locul de desfăşurare a lecţiei de edu­
caţie fizică.
întoarcere de pe loc prin săritură la stingă şi la dreapta, la stingă
îm prejur.
1. Mers în cadenţă cu mişcarea corectă a braţelor, spatele drept, pa
întins. Trecere din mers în alergare uşoară.
Se repetă de 3—4 ori.
Joc: „Ziua şi n oaptea “. Elevii se îm part în două grupe egale, aşe­
zaţi pe două linii spate în spate. Un grup este „Ziua“, celălalt „Noaptea“.
Conducătorul strigă unul din aceste două cuvinte. Exemplu: „Ziua“. Grupa
de copii strigată trebuie să prindă copiii din cealaltă grupă. Aceştia pot
scăpa dacă trec peste linia care marchează locul de graniţă. Cei prinşi
părăsesc jocul. Cîştigă grupul în care după 3—4 repetări răm în cei mai
mulţi copii.
După joc copiii se risipesc în spaţiul delimitat luîndu-şi fiecare dis­
tanţa şi intervalul necesar exerciţiilor de gimnastică:
— stînd cu braţele înainte, palmele în jos. Ridicarea piciorului stîng
cu atingerea palmei de la mîna stingă aceeaşi cu piciorul drept la palma
dreaptă. Se repetă de 5— 6 ori cu fiecare picior;
— ghemuit, palmele pe sol prin săritură, depărtarea picioarelor şi
revenire în ghemuit (fig. 62). Se execută de 6 — 8 ori;
— stînd cu picioarele depărtate — două arcuiri de braţe sus, urm ate
de îndoirea trunchiului înainte cu două arcuiri palmele ating solul.
(fig. 63).
— stînd cu picioarele depărtate palmele pe şold. Două răsuciri de
trunchi spre stînga şi două spre dreapta (fig. 64).
— perechi faţă în faţă prinşi de mîini. Învîrtirea spre dreapta şi oprire
la semnal în poziţia ghemuit (fig. 65).
Repetare cu învîrtire spre stînga şi oprire în tr-un picior.
Se repetă de 3—4 ori;
— balans de braţe cu săritură lungă înainte.
Se repetă de 5— 6 ori. Elevii trebuie să sară fără zgomot.
2. S ă ritu ra în lun gim e de p e loc. Se execută la groapa cu nisip sau
în sală. Nu este recomandată săritura pe asfalt (fig. 6 6 şi 67).
Se trasează o linie în lungul sălii, aşezîndu-se elevii pe două rînduri
în spatele liniei, cu interval suficient între ei.
Prim ul rînd se aşază cu vîrfurile la linie, execută un elan cu braţele
urm at de o desprindere energică de la sol, căutînd săîmpingă gambele
cît mai în faţă. Cele două rînduri de elevi execută pe rînd d©5— 6 ori.

OK

Fig. 62 Fig. 63 Fig. 64

34
 Fig. 65 Fig. 66 Fig. 67

3. A runcarea şi prinderea mingii ricoşate din perete. Se va execu

individual aînd posibilitatea fiecărui elev să repete în vederea probei de
control. Aruncarea se va face la alegere; cu o mînă de deasupra um ăru­
lui sau cu două mîini.
Jocuri: „Cursa din cerc în cerc“ (fig. 6 8 ).
Elevii îm părţiţi în 4— 6 echipe sînt aliniaţi în şir în spatele unei linii
de plecare. In faţa fiecărui şir se înscriu trei cerculeţe, cu o distanţă de
50 cm între ele.
La semnal prim ul din fiecare şir porneşte sărind pe ambele picioare
din cerc în cerc, dus şi întors. Nu este permisă călcarea cercului. Cînd
jucătorul care a fost în cursă trece linia de plecare, va porni urm ătorul
elev din şir.
Şirul care term ină mai repede respectînd regulile jocului (nu a plecat
mai înainte, nu a călcat linia cercului) cîştigă cursa.
„Cercul cam pion ilor“ — vezi lecţia 13—14.
„ F luturaşul“. Jucătorii sînt risipiţi liber pe spaţiul de joc. Fiecărui
jucător i se dă în mînă un fulg sau o foiţă, care reprezintă fluturaşul.
La semnalul de începere se aruncă fulgul în sus şi fiecare elev suflînd
caută să-l ţină în zbor cît mai m ult timp.
Se poate juca şi pe grupe de 3— 4 elevi la un fulg. Cîştigători vor fi
elevii care au ţinut cel mai m ult fulgul în aer (fig. 69).
Jocul „ F lutu raşul“ va constitui exerciţiul de încheiere a lecţiei.

— Salutul şi plecarea în ordine spre clasă.

— Supravegherea echipării elevilor.

Fig. 68 Fig. 69

3* 35
Lecţiile 2 1 —22

C o n ţin u t

1. Verificarea gradului de însuşire a aruncării şi prinderii m ingii ricoşată din perete

(fiecare elev va efectua 5—6 aruncări).
2. Repetarea întoarcerilor. Mers în cadenţă cu poziţii diferite de braţe.
3 . Căţărare la scara fixă sau la banca de gim nastică înclinată.
4. Săritura de pe loc din faţă peste un obstacol m ic şi aterizare în poziţia ghe­
muit.
Jocuri: „Cursa pe numere“, „Veveriţele şi ogarul“.

M aterial didactic: scări fixe sau bănci de gimnastică; mingi de plastic;

saltele de gimnastică.

D e s fă şu ra re

In prim a parte a lecţiei se vor repeta exerciţiile din lecţia prece­

dentă. Mersul cu cadenţă va fi însoţit de poziţii diferite de braţe:
— mers cu braţele la spate, la ceafă, lateral;
— mersul ghemuit; întoarceri.
1. Se va trece apoi la proba de control organizîndu-se elevii pe gru
de cîte 4— 6 care vor fi verificaţi deodată. Aruncarea şi prinderea min­
gii ricoşată din perete va fi la alegere, elevii puţind executa aruncarea
cu o mină sau cu două mîini.
Se va aprecia: precizia, îndem în area, şi v ite z a de execu ţie.
3) C ăţărare la scara fixă. Elevii vor fi îm părţiţi pe grupe în rap
de num ărul scărilor existente în sală. Căţărarea se va efectua cu ajutorul
braţelor şi picioarelor „ca pisica“. La început vor urca 5— 6 trepte, apoi
pînă sus (fig. 70).
In lipsa scărilor de gimnastică se poate face căţărarea pe un plan
înclinat.
4. Săritura de pe loc din faţă peste un obstacol mic şi aterizare
poziţia ghemuit.
Ca obstacole pot fi folosite o coardă ţinută de doi elevi, o minge me­
dicinală etc.
P entru săritură, elevii îşi vor lua elan cu braţele, vor împinge puter­
nic în sol ducînd genunchii la piept, după care vor împinge gambele
înainte pentru aterizare.
Săritura în lungime de pe loc va fi precedată
de sărituri ca mingea şi de sărituri în lungime de
pe loc fără obstacol, învăţătorul insistînd pe des­
prinderea de la sol.
5. Jocuri: „Cursa p e n u m ere“. Vezi lecţi
17—18; jocul „Cursa lite re lo r“. Este aceeaşi orga­
nizare şi desfăşurare, dar în loc de litere elevii
poartă fiecare un număr.
„V eve riţe le şi ogarul“. Elevii risipiţi în spaţiul
F'9- 70 de joc, unul din ei fiind „ogarul“, restul veveri-
36
ţele. La semnal ogarul încearcă să prindă veveriţele. Acestea, ea să scape
de urm ăritor, trebuie să se agaţe, sau să se cocoaţe pe ceva.
Cel ce este prins devine ogar.
încheierea lecţiei va consta din: mers în cerc cu lanţ de braţe, opt
paşi cu braţele sus, pe vîrfuri cu inspiraţie, opt paşi mers normal lanţ
de braţe jos cu expiraţie.
Se va face o scurtă apreciere a notelor obţinute, recomandîndu-se
elevilor ca în timpul liber să folosească jocurile cu mingea.

Lecţiile 2 3 - 2 4

C o n ţin u t

1. Repetarea com plexului de exerciţii învăţat pentru a fi executat acasă.

2. Repetarea căţărării.
3. Alergare cu trecere pe sub obstacole.
4. Jocuri cu mingea.

M ateriale didactice: bănci de gimnastică, corzi pentru obstacole,

mingi.

D esfăşurare

Elevii echipaţi in treninguri, cu căciuliţe pe cap se deplasează pe

terenul sau sala de sport (cei care lucrează în sală vor avea sub trening
costume de gimnastică).
Lecţia va începe cu un joc: „Constructorii“. Elevii risipiţi pe teren.
La indicaţia „să construim repede un p ătrat“ ei trebuie să se adune în
cel mai scurt timp şi să realizeze pătratul cu laturile drepte (fig. 71). La
semnal se risipesc din nou pe teren. Li se va cere apoi să construiască
repede o linie de tram vai (adunarea pe două rînduri), apoi o roată de
tractor etc.
Elevii care s-au organizat mai repede s-au dovedit constructori buni.
P entru a-i stim ula mai m ult ei pot fi îm părţiţi pe grupe, fiecare grupă
purtînd numele unui şantier. în a-
cest caz rezultatul va fi dat pe grupe.
Cit tim pul este mai răcoros şi
cînd se lucrează în aer liber este
bine ca lecţiile să înceapă cu jocuri
uşoare, dar dinamice.
1. Repetarea complexului de e-
xerciţii date elevilor pentru a fi zil­
nic executat acasă.
2 . Repetarea căţărării:
— căţărarea la scara fixă; la
început 5— 6 scări, iar la reluare
vor efectua căţărarea pînă sus; Fig. 71

37
 — căţărare cu trecere de
o ° pe o scară pe alta;
— căţărare pe plan încli­
nat.
3. A lergare cu trecere pe
sub obstacole. Jum ătate din
elevi sînt în linie cu lanţ de
a braţe. Cealaltă jum ătate este
aşezată la o distanţă de 15—
Fig. 72 20 m în spatele unei linii. La
semnal aceştia aleargă, trec pe
sub lanţul de braţe, ocolesc elevii respectivi şi revin la loc în spatele
liniei de plecare. După 2—3 repetări grupele se schimbă (fig. 72).
4. Jocuri cu mingea.
Elevii vor fi organizaţi cîte doi la o minge şi vor repeta prinderea
şi aruncarea de pe loc şi din deplasare după care se vor întrece între
ei pentru cele mai reuşite execuţii. Cîştigătorii vor fi aceia care au dove­
dit precizie în aruncare şi prindere şi au avut o mai bună viteză de
execuţie.
La sfîrşitul orei vor fi apreciaţi şi notaţi elevii care au dovedit că
repetă acasă zilnic complexul de exerciţii.
Salutul şi plecarea în ordine spre clasă.
Supravegherea echipării elevilor.

Lecţiile 2 5 —26

C o n ţin u t

1. Mers pe banca de gim nastică cu trecere peste diferite obstacole. Mers cu transpor­
tarea a două mingi.
2. Parcurs aplicativ: alergare pe banca de gim nastică, coborîre prin săritură, cule­
gerea unei mingi, aruncarea în perete şi prinderea ei.
3. învăţarea dansului popular „Hora Unirii“.
4. Joc cunoscut „Mingea la turn“.

D e s fă ş u r a r e :

— Adunarea elevilor pe un rînd după înălţime, verificarea ţinutei.

— Elevii risipiţi în sală vor executa mersul pe loc, mers cu depla­
sare patru paşi înainte, patru paşi înapoi. La început va num ăra învăţă­
torul, apoi elevii îşi vor num ăra singuri în gînd.
— Mers ca piticul, ca uriaşul.
— Deplasare de la un capăt la altul al sălii cu săritură pe cîte un
picior şi pe ambele picioare.
— Mers în cadenţă cu corectarea ţinutei, alergare cîte unul şi cîte
doi, oprire în coloană de gimnastică cîte patru.
Ex. 1 . Stînd braţele îndoite la umăr. întinderea braţului stîng sus,
braţul drept lateral, revenire cu braţele la umăr.
38
 r f X . -Q

Fig. 76 Fig. 77

Se repetă schimbînd poziţia braţelor (fig. 73).

Ex. 2. Stînd cu mîinile pe şold. îndoirea genunchilor cu spatele drept,
întinderea genunchilor şi revenire la poziţia iniţială.
Se repetă de 6 — 8 ori (fig. 74).
Ex. 3. Copiii din rîndul 1 şi trei stau cu picioarele depărtate. La co­
mandă copiii din rîndul doi şi patru trec prin portiţă şi tot prin ea revin
la loc aşezîndu-se cu picioarele depărtate şi făcînd portiţe pentru rîndurile
unu şi trei.
Se repetă de 3—4 ori.
Ex. 3. Şezînd cu picioarele depărtate braţele sus. A rcuirea braţelor
înapoi în doi timpi după care îndoirea trunchiului înainte cu ducerea
braţelor la vîrful picioarelor. Genunchii se m enţin întinşi.
Se repetă de 6 — 8 ori (fig. 75).
Ex. 4. Culcat pe spate, „bicicleta“. La început se execută mai rar
apoi din ce în ce mai repede (fig. 76).
Ex. 5. Ghemuit, deplasarea palmelor înainte succesiv pînă la culcat
înainte. Tot prin deplasarea palmelor se revine în ghemuit.
Se execută de 3—4 ori (fig. 77).
Ex. 6 . Sărituri cu depărtarea şi apropierea picioarelor însoţite de
bătaia palmelor în faţă.
 Se execută 2—3 reprize a cîte opt sărituri, după care se vor efectua
exerciţii de respiraţie.
1. M ers în ech ilibru p e banca de gim nastică cu păşire p e ste obstacole
şi tran sp o rta re a două m ingi:
— repetarea mersului simplu pe bancă pe partea lată;
— mers cu trecere peste două mingi aşezate pe bancă — fiecare elev
va repeta de 2 —3 ori;
— mers cu păşire peste obstacole cu transportarea a două mingi.
P entru a nu se pierde timp se vor folosi toate băncile de gimnastică,
elevii îm părţiţi pe grupe vor lucra unul după altul.
2. P arcurs a p lica tiv. îm părţirea colectivului în 3—4 echipe, fiecare
echipă avînd în faţă o bancă de gimnastică cu partea lată în sus la o dis­
tanţă de 2 m. în tr-u n coş va fi aşezată o minge (fig. 78).
La semnal prim ul elev din fiecare echipă porneşte în alergare pe
bancă, culege mingea din coş, aleargă pînă la perete, o aruncă, apoi o
prinde din perete, o aşază la loc în coş şi aleargă fără a mai trece pe
bancă. Astfel procedează rînd pe rînd toţi elevii din fiecare şir.
Vor fi apreciaţi elevii care au alergat cu curaj pe bancă şi au prins
bine mingea arunctă în perete.
3. Joc cunoscut: „M ingea la tu rn “ — vezi lecţiile 11— 12.
în încheiere jocuri de relaxare, exerciţii de respiraţie, marş cu cîntec.
Liniştirea organismului după efort.
Scurte aprecieri asupra modului în care s-au comportat elevii în
lecţie.
Salutul şi plecarea în ordine spre clasă.

Lecţia 21

C o n ţin u t

1. Mers şi alergare printre diferite obstacole.

2. Repetarea dansului „Hora Unirii“.
3. Joc: „Cercul campionilor“.
4. îndrum ări pentru vacanţa de iarnă.

D es fă ş u ra re

— adunarea elevilor pe un rînd, verificarea ţinutei;

— mers în cadenţă cîte unul şi cîte doi. Pornire şi oprire la comandă;
— alergare cu schimbarea direcţiei la semnal;
— mers cu formarea coloanei de gimnastică pe grupe de p atru elevi;
— repetarea exerciţiilor din lecţia 25—26.
1 . Mers şi alergare printre diferite obstacole.
— Elevii vor participa la aşezarea obstacolelor învăţînd în acest fel
transportarea aparatelor, a băncilor de gimnastică.
— Vor parcurge traseul mai întîi din mers apoi din alergare, păstrînd
distanţa între ei de un braţ.
— Se va repeta de 2—3 ori.
2. Repetarea dansului „Ilora U nirii
40
 — Elevii vor repeta mai întîi pasul de horă, pe num ărătoare (patru
paşi înainte, patru paşi înapoi), apoi vor efectua dansul cu cîntec.
3. Joc. „C ercul cam pion ilor“ (vezi lecţia nr. 13—14).
4. îndrum ări pentru vacanţa de iarnă.
Se va ream inti elevilor că în vacanţă pot folosi baza sportivă a şcolii
şi că pot participa la excursiile organizate de şcoală.
Li se va recomanda să petreacă zilnic 4— 6 ore în aer liber, să practice
patinajul, schiul, săniuşul, să se joace cu zăpadă, să facă zilnic exerciţii
fizice.

Trimestrul al ll-!ea

Lecţiile 2 8 —29

C o n ţin u t

1. Recapitulare: exerciţii de front şi formaţii, întoarcerile la stingă şi la dreapta

(învăţate în trimestrul I).
Mersul şi alergarea. Pornirea în mers la comandă. Trecerea din mers în alergare
şi invers.
2. Jocuri cunoscute: „Din cerc în cerc“, „Cercul campionilor“.

M aterial didactic: cretă pentru marcarea cercurilor şi mingi.

D es fă ş u ra re

— Adunarea elevilor pe un rînd, controlul ţinutei.

1. Recapitulare: întoarceri prin săritură la stînga, la dreapta, la sti
îm prejur (fig. 79).
— Ruperi de rînduri şi refacerea formaţiilor: linie, şir, cerc mare şi
cerc mic.
— Pornirea în mers la comandă. Se repetă de 2—3 ori cu executarea
mersului pe loc.
— Mers şi alergare în cerc, şerpuit. Trecerea din mers în alergare
şi invers. Coloana de gimnastică pe patru şiruri.
— Stînd cu braţele lateral. Rotări de braţe înainte şi înapoi (braţele
cît mai întinse). Se repetă 6 — 8 ori.
— D epărtat cu braţele pe şold. Fandări cu arcuire stînga, dreapta.
Se repetă 6 — 8 ori.
— Stînd. îndoirea trunchiului înainte cu apucarea
glesnelor. Revenire cu braţele lateral cu două arcuiri
spre spate. Q
— Şezînd cu genunchii îndoiţi — palmele sprijinite
înapoi. „Ploaia“ lovituri scurte în sol cu vîrful picioare­
lor (plouă). „Tunetul“ întinderea picioarelor şi atingerea
solului cu călcîile, lovituri scurte. R ăsturnare pe spate . ) ^ 180°
-1
cu picioarele la verticală (umbreluţa). Exerciţiul se reia
de 4 — 6 ori. Fig. 79

41
 Sărituri: săritura pe ambele picioare, balansarea picioarelor sting
lateral spre stingă. Din nou săritură pe ambele picioare şi balansarea
piciorului drept spre dreapta. Săritura va fi din ce în ce mai înaltă.
Se execută de 6 — 8 ori, exerciţii de respiraţie şi reluarea săriturii.
2. Jocuri cunoscute:
„C ercul cam pion ilor“ (vezi lecţia nr. 13—14).
„Din cerc în cerc“ (vezi lecţia nr. 19).
La repetarea jocurilor elevii vor fi puşi să arate dacă s-au gîndit şi
la alte variante în desfăşurarea acestor jocuri. Copiii care au adus noutăţi
vor fi notaţi cu zece chiar din prim a zi de şcoală.
In încheiere, exerciţii de respiraţie şi mers cu cîntec.
Supravegherea echipării elevilor şi spălarea mîinilor după term inarea
orei.

Lecţiile 3 0 —31

C o n ţin u t

1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică.

2. Repetarea dansului „Hora U nirii“.
5. Jocuri: „Lupta cocoşilor“, „Ştafetele cu sarcini“.

M aterial didactic: bănci de gimnastică şi mingi.

D e s fă şu ra re

Adunarea elevilor în sală sau pe terenul de sport. Repetarea exerci-

ţiilor din lecţia precedentă (în cazul cînd se lucrează afară se vor efectua
variante de mers şi alergare şi exerciţii accesibile executate în ritm vioi),
învăţarea pasului schimbat pe sol cîte unul şi cîte doi.
1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică cu pas schimbat.
Se lucrează pe partea lată a băncii cîte doi copii: unul lucrează,
celălalt îl sprijină de mînă. La reluare rolurile se schimbă.
Se repetă de 3—4 ori. La ultimele repetări copiii vor executa fără
ajutor.
Repetarea dansului „Hora U nirii“. Se va insista ca întreaga clasă să-şi
însuşească pasul simplu de horă şi să înveţe în întregim e textul şi
cîntecul. Copiii vor trebui să păstreze cercul rotund şi să aibă o ţinută
frumoasă.
99 o Jocuri: „L upta cocoşilor“. E-
v 7 / ' f 'X levii risipiţi pe teren sau în sală,
,\ 'i " cîte doi faţă în faţă la un m etru
' ,/) . distanţă! stau în poziţia ghemuit
P\ cu palmele orientate înainte.
C- ~~ La semnalul de începere ju-
Fig. 80 cătorii, doi cîte doi, se luptă prin
42
împingere în palme, sărind înainte, înapoi, căutînd unul să-l dezechili­
breze pe celălalt.
Cocoşii cîştigători se vor lupta între ei şi învinşii între ei.
Ştafeta cu sarcini: organizarea elevilor pe 4— 6 echipe aşezate în
spatele unei linii de plecare. La o distanţă de 10— 15 m se fixează punc­
tul de întoarcere. Prim ii elevi din fiecare şir au în mînă o minge (fig. 80).
La semnal primii pornesc în alergare, ocolesc prin dreapta semnul de
întoarcere şi aleargă spre urm ătorul din şirul respectiv, predîndu-i mingea.
Al doilea jucător nu are voie să primească mingea decît la linia de
plecare.
Echipa care a term inat prim a se ghemuieşte. Dacă nu a comis nici
o greşală va fi cîştigătoare.
La reluare, elevii pot să transporte două mingi de mărime şi greu­
tate diferită. La stabilirea echipei cîştigătoare se va ţine seama şi de
păstrarea alinierii în timpul desfăşurării întrecerii.
In încheiere joc liniştitor. Elevii aşezaţi în cerc trec de la stînga
la dreapta un obiect (minge, baston etc.); la semnal elevul care se află
cu obiectul în mînă trebuie să-l ridice sus. .Acesta părăseşte jocul.
Mers cu cîntec şi strigături.
Vor fi evidenţiaţi elevii care şi-au însuşit bine tema.

Lecţiile 3 2 —33

C o n ţin u t

1. Mers şi alergare, ruperi de rînduri cu regrupare în cerc, în şir, în linie. Mers şi

alergare cu diferite poziţii ale braţelor. Diferite procedee de mers (ca piticul, ca
ursul). Sărituri pe un picior şi pe am bele picioare.
2. Aruncări la distanţă cu bulgări de zăpadă. Aruncări ţintind trunchiul unui co­
pac etc.
3. Cursă printre şi peste obstacole (bulgări mari de zăpadă, săniuţe).

D e s fă ş u ra re

Momentul organizatoric (se desfăşoară în clasă):

— Echiparea corespunzătoare a elevilor pentru activitatea în aer
liber.
— încolonarea elevilor şi deplasarea spre locul de desfăşurare a
lecţiei de educaţie fizică.
— Adunarea în linie pe un rînd şi comunicarea temelor de lecţie.
— Pregătirea organismului în vederea efortului din cadrul lecţiei.
— Mers cu pas vioi cîte unul şi cîte doi în ritm ul dat de profesor.
— Trecere din mers în alergare uşoară cu tempou moderat.
— Ruperi de rînduri cu regrupări în cerc.
E xplicaţie:
a) Adunarea elevilor pe o linie, cu faţa la învăţător. Se dă coman
„înapoi rupeţi rîndurile fuga m arş“. Elevii aleargă liber pînă la urm ă­
43
toarea comandă: „Stai!“. Elevii se opresc întorcîndu-se cu faţa la în­
văţător şi în poziţie de drepţi, ascultînd urm ătoarea comandă: „în cerc
adunarea!“. Elevii formează cercul în cel mai scurt timp. (învăţătorul
poate limita timpul de formare a cercului de ex.: „Pînă num ăr la trei în
cerc adunarea“).
Poate urm a o nouă rupere de rînduri şi la comanda elevii se re­
adună, ele data aceasta în două cercuri (fete şi băieţi) dînd cîştigătoare
grupa care a realizat cercul mai repede sau mai rotund.
Aceleaşi exerciţii şi comenzi se vor repeta şi în cazul refacerii for­
maţiilor, „şir“, „linie“ — insistîndu-se asupra prom ptitudinii şi corecti­
tudinii execuţiei (fig. 81 şi 82).
1. Mers şi alergare cu diferite poziţii ale braţelor. Elevii, liber,
în şir cîte unul, execută la comanda profesorului, mers şi alergare cu di­
ferite poziţii ale braţelor.
— A vio a n ele. Mers şi alergare cu braţele lateral, înclinînd trunchiul
spre stînga şi spre dreapta imitînd zgomotul motorului (fig. 83).
— P iticii. în aceleaşi formaţii, mersul ghem uit cu palmele pe ge­
nunchi — spatele drept (fig. 84).
— „ U rsu leţii“ — vezi lecţiile 7— 8 .
— S ă ritu ri p e un p icior şi ambele picioare.
 — „Şchioapă, şchioapă“ — copiii se deplasează 1 0 — 1 2 m sărind in­
tr-un picior, ţinînd cu mina glesna celuilalt picior. Apoi comanda se
adresează celuilalt picior. Execuţia se repetă de 3—4 ori.
— C ercul vră b iilo r. Copiii aşezaţi în cerc liberi sau prinşi de mîini,
execută sărituri, înăuntrul şi în afara cercului (formînd cercul mare şi
cercul mic) imitînd ciripitul vrăbiilor.
2. A run cări — la d istan ţă cu bulgări de zăpadă. Fiecare elev îşi va
pregăti 10— 12 bulgări. Aşezaţi în linie se vor întrece aruncînd cît mai
departe „Cine aruncă peste semn bulgărele de zăpadă“. în vederea sti­
mulării aruncării cît mai departe, învăţătorul va marca o anum ită dis­
tanţă, cu un steag etc. (fig. 85).
— la ţin tă. „Cine ţinteşte copacul“ sau orice alt obiect ce poate
folosi ca ţintă:
— aruncarea de la distanţa de 4— 6 m
— aruncarea de la distanţa de 6 — 8 m.
3. Cursă printre şi peste obstacole (bulgări m ari de zăpadă, săniuţe).
— Elevii, într-un tim p limitat, vor construi bulgări de zăpadă, pla-
sîndu-i pe tot terenul drept obstacole.
— Se execută mai întîi mers vioi printre obstacole, apoi alergare în
tempou moderat.
La reluare se vor stabili anumite obstacole peste care elevii vor sări,
iar celelalte vor fi ocolite sau înconjurate o dată sau de două ori.
Elevii vor putea fi îm părţiţi pe mai m ulte grupe, sau pot lucra în
şir unul după altul.
Parcursul se va repeta de 2 —3 ori.
în finalul lecţiei, elevii vor executa mers liniştitor şi exerciţii de
respiraţie, după care se vor scutura de zăpadă deplasîndu-se în clasă, unde
vor fi evidenţiaţi cei care au aruncat cel mai departe şi care au ţin tit de
mai m ulte ori. Tot aici se vor nota 2—3 elevi pentru străduinţa manifestată
in tim pul orei.
O b s e r v a ţ i i : în cazul în care nu există zăpadă tema se realizează
folosind pentru aruncări mingi mici — conuri de brad şi alte obstacole.
45
Lecţiile 34—35

C o n ţin u t

1. Cursă printre şi peste obstacole (bulgări mari făcuţi din zăpadă, săniuţe etc.).
2. Tracţiune cu săniuţe.
3. Săritură peste săniuţă, pe săniuţă şi de pe săniuţă.
4. Joc: „Barza şi broaştele“.

M ateriale: copiii îşi vor aduce săniuţele.

D es fă ş u rare

— Mers şi alergare şerpuită printre sănii.

— Form area cercului din mers sau din alergare.
— Exerciţii în cerc.
Din poziţia stînd.
Ex. 1 . Bătaia palmelor deasupra capului de două ori şi sub piciorul
îndoit tot de două ori. La fiecare mişcare piciorul se schimbă. Se repetă
de 3—4 ori cu fiecare picior (fig. 8 6 ).
Ex. 2. în cerc prinşi de mîini alergare patru paşi de galop la stînga
oprire şi patru bătăi de palme în faţă. Mişcarea se repetă spre dreapta
şi spre stînga de 3—4 ori (fig. 87).
Ex. 3. „ în v îr tita “. în cerc copiii se aşază în perechi faţă în faţă ţi-
nîndu-se de mîini. La semnal sau la comanda dată, ei se învîrtesc spre
dreapta şi apoi spre stînga 8 —10 paşi. La comanda „Jos“, copiii se opresc
în poziţia ghemuit, ţinîndu-se de mînă (fig. 8 8 ).
Ex. 4. „ L u pta cocoşilor “ copiii cîte doi, faţă în faţă, stau într-un pi­
cior cu braţele strînse la piept. Sărind pe acelaşi picior, înainte şi înapoi,
adversarii se izbesc scurt cu umărul. învingător este acela care în tot
tim pul luptei reuşeşte să răm înă fără a atinge păm întul cu celălalt picior.
La reluarea jocului, piciorul se schimbă (fig. 89).
1. Cursă printre şi peste obstacole. — Copiii, în grupe de 3— 4,
rostogoli prin zăpadă bulgări mari, pe care îi vor aşeza la distanţe dife­
rite (fig. 90 şi 91).
 Fig. 91

a) „ P rin d e-l, p rin d e -l“ . Doi cîte doi, copiii vor alerga printre ob­
stacole căutînd ca cel din spate să-l prindă pe cel din faţă. Cîştigători
vor fi toţi copiii care au reuşit să-şi prindă colegul pînă la sfîrşitul
cursei. în loc de bulgări de zăpadă se pot folosi drept obstacole săniu­
ţele sau nişte beţe înfipte în zăpadă (fig. 92).
b) Acelaşi joc se poate repeta cerînd elevilor să sară peste bul­
gării de zăpadă sau peste săniile aşezate la distanţă de 3—4 m una de
alta.
2. G rupaţi cîte doi sau trei la o sanie, copiii vor efectua tracţiune
cu săniuţa pe distanţa de 40—50 m, schimbîndu-se între ei.
3. Săritura pe săniuţă, peste săniuţă şi de pe săniuţă.
P entru acest exerciţiu învăţătorul va avea grijă ca la aranjarea să­
niilor să existe suficient spaţiu între ele pentru a feri elevii de eventuale
accidente (fig. 93).
4. Jocul „B arza şi broaştele“: Copiii formează un cerc din sănii (ma­
lul unui lac). Pe mal, adică pe sănii copiii stau în picioare cu faţa spre
lac.

O " '

Fig. 92

47
 Fig. 93 Fig. 94

Barza e-n copac

Bîldîbîc în lac;
Barza-i la plimbare
Hai pe mal la soare.
Aceste cuvinte vor fi rostite de toţi copiii odată sărind de pe săniuţe
în cerc si din cerc pe săniuţe sau peste săniuţe (fig. 94).
Jocul se repetă de 5— 6 ori.
Din bulgării folosiţi drept obstacole copiii, grupaţi cîte 3—4, vor
face cîte un om de zăpadă (fig. 95).
Lecţia se va încheia cu o alergare uşoară în jurul terenului după
care copiii vor intra în sala de clasă unde se vor face discuţii asupra
modului în care au lucrat.
Se vor nota 2 —3 copii, apoi sub supravegherea învăţătorului se vor
pregăti pentru activitatea următoare.
O b servaţii: Lecţia se poate realiza afară chiar dacă nu este zăpadă
folosind drept obstacole alte obiecte.
In locul omului de zăpadă copiii vor conduce o piatră plată între
două linii paralele marcate cu creta pe pămînt.

Lecţiile 3 6 - 3 7

C on ţin u t

1. Mers pe banca de gim nastică (pe partea lată) cu diferite mişcări de braţe.
2. Mers pe banca de gim nastică (pe partea îngustă).
3 . Alergare pe partea lată a băncii cu oprire la sem nal într-un picior.
4. Trecere pe sub obstacole joase în grupe de 4—6 elevi. Joc: „Cursa iepuraşilor“
(săritura dintr-o parte în alta a băncii cu sprijin pe mîini), „Roata“.

48
 M ateriale: 2—4 bănci de gimnastică, 2—4 coarde de sărit, bastoane,
panglici.

D e s fă şu ra re

Lecţia se poate desfăşura afară sau dacă tim pul nu permite, pe culoar
sală de gimnastică.
1. Mers în cadenţă, mers pe vîrfuri, pe călcîie, mersul ghemuit.
2. Alergare uşoară cu oprire în diferite poziţii la semnal: oprire
in ghemuit, oprire într-un picior.
— Pe două şiruri în coloană de gimnastică se pot efectua exerciţii în
vederea efortului din cadrul lecţiei.
Ex. 1 . Stînd cu braţele pe şold. Ridicare pe vîrfuri cu m enţinere 3 se­
cunde şi revenire în stînd. Se repetă de 3—4 ori.
Ex. 2. Acelaşi exerciţiu cu ducerea braţelor prin înainte sus deasupra
capului m enţinut 3 secunde şi revenire în stînd.
Ex. 3. D epărtat stînd. îndoirea trunchiului înainte, palmele ating vîr-
ful picioarelor. Revenire în depărtat stînd. Se repetă de 4— 6 ori (fig. 96).
Ex. 4. „C întarul“. D epărtat stînd cu braţele la şold. îndoirea picio­
rului sting, piciorul drept întins lateral. Revenire. Acelaşi exerciţiu spre
dreapta. Cînd mişcarea s-a învăţat, se poate executa cu cîte 2 arcuiri pe
fiecare picior.
Ex. 5. Sărituri ca mingea pe ambele picioare, pe vîrfuri şi cît mai sus.
Copiii vor fi învăţaţi să împingă cu vîrfurile în sol şi să menţină trunchiul
drept.
Ex. 6 . Exerciţii de respiraţie. Se va insista ca exerciţiul să fie executat
rar — inspiraţia se va face pe nas iar expiraţia pe gură.
1. Mers pe banca de gimnastică, pe partea lată, cu diferite mişc
de braţe, purtînd pe cap un obiect (fig. 97).
„T renul trece p e p o d “:
a) Elevii aşezaţi pe două şiruri (sau 4— 6 dacă spaţiul permite) în
faţa băncilor de gimnastică. Vor merge de voie unul după altul pe banca
de gimnastică şi vor reveni la locurile lor. Se repetă de două ori.
b) Acelaşi exerciţiu, dar cu braţele lateral ţinînd pe cap un obiect.
Se repetă de 2—3 ori.
c) Acelaşi exerciţiu combinat cu rotarea mare a braţelor se repetă
de 2 ori.
d) „Podul în g u st “. Copiii se vor strădui să meargă pe partea îngustă
a băncii de gimnastică, fără să pună piciorul jos.

Q O

¥
Fig. 96 Fig. 97

4 -- în d ru m ă to r m etodic 49
 Fig. 98

3. Alegare pe partea lată a băncii cu oprire la semnal într-un picior.

— Se vor aşeza două sau mai multe bănci de gimnastică, cap la cap.
— Copiii vor alerga uşor pe banca de gimnastică unul după altul,
fiind atenţi la semnalul d at (fluier, bătaie din palme etc.). Ei trebuie să
menţină poziţia stînd în tr-un picior pe bancă circa 3 secunde după care
se reia alergarea. La început semnalele vor fi mai rare, apoi, cînd copiii
şi-au însuşit exerciţiul, pot fi date la intervale mai scurte.
4. Trecere pe sub obstacole joase în grupe de 2—4— 6 elevi, obsta­
colele pot fi făcute din corzi, bastoane, panglici ţinute de către elevi,
înălţim ea obstacolelor la început va fi mai mare (1 m), apoi din ce în ce
mai mică obligând elevii să treacă fără să atingă obstacolul. P entru această
temă se poate menţine aceeaşi formaţie ca la echilibru adică pe 2 sau
mai multe şiruri (fig. 98).
Joc: „Cursa iep u ra şilor“
Copiii vor fi aşezaţi pe şiruri în spatele băncilor de gimnastică.
Prim ul elev din şir aşteaptă în poziţia ghemuit la capătul băncii cu pal­
mele sprijinite pe bancă. La semnalul de începere el sare dintr-o parte
în alta a băncii m utînd de fiecare dată mîinile mai înainte. Cînd primul
a ajuns la mijlocul băncii, porneşte urm ătorul. Cînd toţi copiii au executat
o dată şi au învăţat mişcarea, se organizează o întrecere pe echipe. Iepu­
raşii care au term inat primii au fost mai iuţi şi mai îndemînatici. Ei
vor fi apreciaţi de ceilalţi copii prin bătăi de palme (fig. 99).
Joc: „R oata“
Copiii, în funcţie de spaţiul existent, vor forma cerculeţe de cîte
4— 6 — 8 elevi. La prim ul semnal roata se învîrteşte spre stînga sau la
dreapta conform indicaţiei date, iar la al doilea semnal roata se opreşte
brusc. Cea mai rotundă roată va
fi apreciată cu un punct.
Jocul se repetă de mai multe
s p. ori, la început din mers, apoi din
/p alergare, fiind declarată cîştigă-
^ , \ .- n toare echipa care a acum ulat cel
mai m are num ăr de puncte.
Lecţia se încheie cu mers li-
Fig. 99 niştitor, cu exerciţii de respiraţie
50
:u evidenţierea şi notarea elevilor care s-au străduit să lucreze cit mai
cine şi cit mai frumos. Sub supravegherea învăţătorului ei se vor spăla
pe mîini şi se vor îm brăca în ordine.

Lecţiile 3 8 - 3 9

C o n ţin u t

1. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică, în poziţii înalte şi joase cu

transportul diferitelor obiecte.
2. Din alergare trecere peste şi pe sub obstacole.
3. Săritura iepuraşului la banca de gimnastică.
i. Jocuri: „Lupta cocoşilor“, „Păsările zboară“, „Culorile“.

M ateriale; 2—4 bănci de gimnastică, mingi, măciuci, cercuri, eşarfe,

cretă.

D esfăşurare

Adunarea elevilor în linie pe un rînd în sala de gimnastică (cu­

loar etc.) — comunicarea temei.
Exerciţii pentru captarea atenţiei: întoarceri prin săritură la stînga
şi la dreapta.
Mers în coloană cîte unul şi cîte doi: mers normal, mers pe vîrfuri
cu braţele sus, lateral, pe şold, mers pe călcîie cu braţele la spate.
Alergare, cîte doi, în ritm ul dat de profesor păstrînd distanţa de
un braţ.
Coloană de gimnastică cîte 4 (cîte doi pe culoar).
Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul
lecţiei.
Ex. 1. „C oşu leţu l“. Stînd — ducerea braţelor prin lateral deasupra
capului cu palmele suprapuse concomitent cu ridicare pe vîrfuri (1 ) men­
ţinut 2 —3 secunde, revenire în stînd (2). Se repetă de 4— 8 ori.
Ex. 2. „P en d u lu l“. Stînd cu braţele încrucişate la spate. Legănarea
piciorului stîng înainte şi înapoi (1—4). Acelaşi cu piciorul drept (5— 8 ).
Se va cere copiilor să ţină genunchiul şi vîrful piciorului cît mai întins,
iar spatele drept. Se repetă de 2—3 ori (fig. 100).
Ex. 3. „Toba m ică, to b a m are “ . Şezînd, braţele sprijinite înapoi. Din
această poziţie copiii vor efectua două bătăi în păm înt cu vîrfurile picioa­
relor genunchii fiind îndoiţi la piept (1 — 2 ) şi două bătăi cu ^
călcîile, avînd genunchii întinşi (3—4). (fig. 1 0 1 ).
Se repetă de 5— 6 ori cerînd copiilor să menţină în tim ­
pul exerciţiului spatele drept.
Ex. 4. „M orişca“. Culcat înainte, cu palmele sub b ăr­
bie. Ridicarea pieptului şi învîrtirea pumnilor în dreptul
bărbiei (Morişca vîjîie) şi revenirea în culcat. Se repetă de
3—4 ori (fig. 102). Fig. 100
4 51.
 Fig. 101 k :3 . 1 02

Jt

Fig. 103 Fig. 104

Ex. 5. „Sări şi te î n t o a r c e Stînd cu mîinile pe şold. Săritura pe

vîrfuri cu întoarcere de 90 grade. Se va indica elevilor să împingă energic
cu vîrfurile în duşumea şi să aterizeze suplu pe vîrfuri amortizînd că­
derea prin îndoirea uşoară a genunchilor (fig. 103). Exerciţii de respi-
raţie.
1. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică în poziţii înalte
şi joase cu transportul diferitelor obiecte.
a) Mers înainte pe partea îngustă a băncii cu ajutor (fig. 104).
b) Mers lateral pe partea îngustă a băncii cu ajutor.
c) Mers ghem uit pe partea îngustă a băncii cu ajutor.
Se va repeta a doua oară acelaşi exerciţiu fără ajutor.
d) „D us şi în to rs“. Copiii aşezaţi pe două sau patru grupe în şir
faţă în faţă. Prim ul elev din şirul num ărul 1 culege de la capătul băncii
o minge, merge în echilibru pe bancă şi o dă prim ului elev din şirul
num ărul 2 apoi se aşază la sfîrşitul şirului doi. Elevul din şirul num ărul 2
execută acelaşi lucru dînd mingea urm ătorului elev din şirul nr. 1 şi
se apropie de sfîrşitul şirului. Va fi cîştigătoare echipa de copii care a
pus de mai puţine ori piciorul pe păm înt şi a respectat toate regulile
jocului (disciplină, aliniere etc.). (fig. 105).
2. Din alergare trecere peste şi pe sub obstacole, păstrînd aceleaşi
echipe, elevii vor parcurge în alergare o distanţă de 10—15 m sărind
peste un şanţ cu apă (două linii trasate cu creta pe sol la distanţa de

9 9Q 99 9 9«i
•i

Fig. 105

52
 QOO
O

Fig. 106

60—80 cm) şi pe sub un pod (o coardă, eşarfă etc.) ţinută de doi elevi
Ia o înălţime de 60—70 cm (fig. 106).
Vor fi declaraţi cîştigători copiii care nu au călcat în şanţul cu apă
şi nu au atins coarda — eşarfa etc.
3. S ăritura iepuraşului la banca de gimnastică.
Elevii sînt aşezaţi pe 2—4 echipe (în funcţie de spaţiu). In faţa
fiecărei echipe se aşază o bancă de gimnastică. Prim ul elev din fiecare
şir se află poziţia sprijin ghem uit pe bancă. La comanda de începere
a jocului, copiii vor m uta mai întîi mîinile înainte pe bancă şi apoi vor
sări de pe bancă în depărtat. Vor m uta iar mîinile şi vor sări din de­
părtat în sprijin ghem uit pe bancă. Cînd prim ul copil a ajuns la mij­
locul băncii porneşte urm ătorul (fig. 107).
4. „L u pta cocoşilor“ (vezi lecţiile nr. 34—35).
„Păsările zboară“ :
Se desenează în sală sau pe teren două cercuri concentrice (unul
mare şi altul mic).
O parte dintre copii stau pe marginile cercului interior ţinîndu-se
de mîini. Aceştia formează colivia. Ceilalţi copii sînt păsărele şi stau
pe marginea cercului exterior liberi fără a se ţine de mîini. La un sem­
nal copiii care formează colivia se deplasează spre dreapta pe m ar­
ginea cercului interior, iar păsărelele dau din aripi — ciripesc sau, aleargă.
La al doilea semnal copiii care formează colivia se opresc şi dau drum ul
la mîini (deschid colivia). Păsărele aleargă, intră în colivie, apoi caută
să iasă.
La un semnal neaşteptat colivia se deschide (copiii se desprind de
mîini). Păsărelele zboară repede pentru a ajunge la locurile lor. Cele
rămase în colivie sînt prinse şi vor înlocui copiii care au form at colivia.

Fig. 107

53
 „Culorile“. Vezi lecţiile 11—12.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de liniştire a organismului, cu discu­
ţii asupra modului în care copiii au respectat regulile jocului.
Vor fi anunţaţi că exerciţiul de mers în echilibru va constitui probă
de control.

Lecţiile 4 0 —41

C o n ţin u t

Lecţie de control
1. Mers în echilibru pe partea îngustă a băncii cu braţele lateral.
2. învăţarea unui dans popular local.

M ateriale: bănci de gimnastică şi 2—4 cartonaşe.

D e s fă ş u ra re

In lecţiile de control se vor executa la început cîteva exerciţii de

mers şi alergare, se va face o scurtă încălzire a organismului folosind
exerciţii cunoscute de elevi.
Nu se va afecta întreaga oră pentru trecerea probei de control,
aceasta realizîndu-se în 2 —3 lecţii consecutive.
La m ersul în echilibru se va ţine seama de ţinută, de frumuseţea,
uşurinţa şi sîrguinţa cu care execută elevii. De asemenea, se va avea
în vedere interesul m anifestat de elev la toate orele, străduinţa lui de a
executa şi de a-şi însuşi temele în fiecare lecţie.
După notare se va trece la învăţarea unui dans popular local.
In încheierea lecţiei se vor face aprecieri cu privire la însuşirea m er­
sului în echilibru, se va explica im portanţa şi caracterul practic aplicativ
al acestui exerciţiu.
Notele acordate vor fi trecute şi în carnetul de elev.

Lecţiile 4 2 —43

C o n ţin u t

1. Rostogoliri laterale.
2. Ridicarea şi transportarea unor obiecte.
3. De pe loc şi in deplasare lovirea succesivă a m ingii in pămînt cu m ina stingă
şi dreaptă.
4. Jocuri: „Mingea zboară“ şi „Cursa cu mingea“.

M ateriale: mingi medicinale (1—2 kg), mingi de diferite mărimi,

saltele sau covoraşe pentru gimnastică; eşarfe.
54
 D e s fă ş u ra re

1. Adunarea elevilor în sala de gimnastică pe un singur rînd:

— jocuri de atenţie şi mobilizare: „ P itită “. învăţătorul num ără pînâ
la trei, tim p în care toţi copiii aleargă şi se aşază risipiţi în poziţia ghe­
muit în spatele învăţătorului — apoi în tim pul cel mai scurt refac for­
maţia pe un rînd.
La reluarea jocului învăţătorul poate cere elevilor să se aşeze şi în.
alte poziţii cunoscute. Ex. culcat, şezînd etc. — iar adunarea să se facă
pe un şir, pe două şiruri;
— mers pe loc cu corectarea ţinutei şi cu întoarceri la stînga, la
dreapta, la comandă sau la semnal;
— mers în jurul sălii, cîte unul şi cîte doi;
— mers pe vîrfuri cu braţele pe şold;
— mers pe călcîie cu braţele la spate;
— mers ca piticul (ghemuit) cu palmele pegenunchi, spatele drept;
— alergare cîte unul şi cîte doi în ritm ul dat deînvăţător, cu păstra­
rea distanţei de un braţ;
— coloana de gimnastică cîte 4.
Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul
lecţiei.
Ex. 1. „R oata m ică — roata m a re“.
Stînd, braţele lateral, rotirea mică a braţelor înainte şi înapoi, alter­
nat cu rotirea m are a braţelor şi revenirea în poziţia stînd — mişcarea
se execută de 3 ori (fig. 108).
Ex. 2. „Legănăm braţele“.
Stînd legănarea braţelor întinse pe lîngă trunchi înainte şi înapoi.
Spatele se m enţine drept. Se execută de 6 — 8 ori (fig. 109).
Ex. 3. Şezînd — cu braţele sprijinite înapoi — depărtarea şi apro­
pierea picioarelor bine întinse. „Foarfeca“ se execută de 6 — 8 ori (fig. 110).
Ex. 4. Culcat pe spate cu palmele la ceafă, coatele sprijinite pe sol.
„Bicicleta“. Copiii vor im ita în ritm vioi mersul pe bicicletă, fără să atingă
solul (fig. 1 1 1 ).

Fig. 110 Fig. 111 Fig. 112

55
 Fig. 113

Ex. 5. Culcat înainte. „Balansoarul“. Copiii cu braţele întinse în pre­

lungirea trunchiului vor încerca să ridice alternativ odată braţele, odată
picioarele, rulînd pe piept şi abdomen. Se execută de 5— 6 ori (fig. 112).
Ex. 6 . Stînd — exerciţii de respiraţie.
Ex. 7. Sărituri ca mingea, combinate cu bătaia din palme. P atru să­
rituri ca mingea urm ate de alte patru sărituri cu bătaie din palme. Se
repetă de 3—4 ori, după care se reiau exerciţiile de respiraţie.
1. „Scîndurica“. Rostogolirea laterală.
2. Ridicare şi transportare de diferite greutăţi.
Organizarea copiilor pe patru-şase şiruri strînse la una din laturile
sălii de gimnastică. Se trasează cu creta o linie de plecare în faţa fiecărui
şir. La'o distanţă de 10— 15 m se marchează pe sol un semn de întoarcere.
In faţa fiecărui şir de elevi la distanţa de 1 m, se aşază o minge
medicinală. La semnal primii elevi, din fiecare şir, pornesc, ridică mingea
de pe sol şi merg grăbiţi pînă la semnul indicat, se întorc, aşază mingea
la loc şi trec la spatele şirului. Cînd mingea a fost pusă jos, pleacă u r­
m ătorul elev (fig. 113).
La reluare elevii vor executa întreg exerciţiul din alergare.
Se pot folosi şi mingi de plastic cu mai m ulte variante de transpor­
turi: mingea ţinută la spate — două mingi, sau mingi de mărimi diferite
transportate în braţe.
3. Lovirea succesivă a mingii în păm înt cu mîna stîngă şi dreaptă.
P entru acest exerciţiu este necesar ca fiecare elev să aibă o minge
de plastic.
Elevii risipiţi în sală exersează lovirea mingii de pe loc mai întîi cu
mîna dreaptă 20—30 secunde apoi cu mîna stîngă. Se va indica să lo­
vească mingea cu degetele cît mai răsfira­
te, să ţină mîna cît mai aproape de minge
— să nu o plesnească cu palma.
Cînd lovirea mingii de pe loc este în ­
suşită, se va indica elevilor să se plimbe
prin sală continuînd lovirea mingii şi în
acelaşi tim p să-şi urmărească colegii pen­
tru a nu se ciocni (fig. 114).
4. Joc: „M ingea zb
şezaţi în cerc. Unul din ei are o minge ma­
re în mînă. La semnalul de începere a jo­
cului, mingea este aruncată şi prinsă de la
Fig. 114 un copil la altul, fără o ordine precisă. Ele-
56
 Fig. 115

vul care n u reuşeşte să prindă mingea care zboară spre el este scos din
cerc, pînă ce alt elev greşeşte.
Cîştigători vor fi copiii care nu au greşit niciodată nici aruncînd,
nici pierzînd mingea.
Joc: „Cursa cu m in gea“:
Elevii sînt îm părţiţi pe 4— 6 echipe (şiruri). Prim ii din fiecare şir
au o minge. La semnal elevul aleargă pînă la semnul stabilit şi se în­
toarce dînd mingea urm ătorului elev, care repetă acelaşi lucru (fig. 115).
Cîştigă echipa care nu a scăpat mingea, a fost cea mai aliniată şi
disciplinată.
Acelaşi joc se poate efectua şi cu lovirea mingii în pămînt.
P entru încheierea lecţiei se vor folosi exerciţii liniştitoare: mers cu
exerciţii de respiraţie, merş cu cîntec.
Elevii adunaţi ca la începutul orei, vor fi apreciaţi asupra modului
în care şi-au însuşit tema.

Lecţiile 4 4 —45

C o n ţin u t

1. învăţare semisfoara. Repetare rostogolirea laterală.

2. Cite doi aruncarea şi prinderea m ingii cu două m îini din poziţia stind şi şezînd
(se va mări treptat distanţa).
3. Cite doi aruncarea şi prinderea m ingii cu deplasare.
4. Sărituri la coardă.
5 . Jocuri: „Statuile“ şi „Cursa numerelor“.

M ateriale: saltele de gimnastică şi mingi de plastic (cîte 2 copii la

o minge).

D e s fă ş u ra re

Adunarea elevilor în sala de gimnastică pe un rînd:

— repetarea poziţiei de „drepţi“ şi „repaus“;
— joc de atenţie. învăţătorul va bate mai întîi de 3 ori apoi de
5 ori din palme. Copiii vor trebui să repete acelaşi num ăr de bătăi.
57
 o

Fig. 116 Fig. 117 Fig. 118 Fig. 119

Pregătirea organismului în vederea efortului:

— mers cu bătaie din palme patru paşi, apoi fără bătaie din palme
patru paşi. Se repetă de mai multe ori;
— acelaşi exerciţiu din alergare;
— coloana de gimnastică cîte patru.
Efectuarea de exerciţii în vederea efortului din cadrul lecţiei.
Ex. 1. Stînd — cu braţele întinse înainte. Ducerea braţelor lateral în
patru timpi, revenire cu braţele înainte, în patru timpi. Se execută de
3—4 ori.
Ex. 2. Stînd, braţele pe şold. Ducerea piciorului stîng înainte fandat:
revenire în poziţia stînd. Acelaşi lucru cu piciorul drept. Se execută de
3—4 ori cu fiecare picior (fig. 116).
Ex. 3. Şezînd, picioarele depărtate. îndoirea trunchiului înainte cu
ducerea palmelor la vîrful picioarelor şi revenire. Se execută de 5— 6 ori.
In tim pul exerciţiului genunchii sînt întinşi (fig. 117).
Ex. 4. Culcat pe spate braţele lîngă trunchi. Trecere în poziţia şe­
zînd cu genunchii îndoiţi (spatele drept) şi revenire pe spate culcat. Se
execută de 5— 6 ori (fig. 118).
Ex. 5. Culcat înainte — cu braţele lateral — apucarea cu braţul
stîng a piciorului stîng îndoit; acelaşi cu braţul drept (fig. 119).
Ex. 6 . Şezînd, relaxat, cu genunchii îndoiţi — exerciţii de respiraţie.
Ex. 7. Sprijin ghem uit — aruncarea simultană a picioarelor înapoi —
sus. Se repetă de 5— 6 ori — după care se vor face exerciţii de respiraţie
(fig. 1 2 0 ).
1. învăţarea exerciţiului semisfoara. Din poziţia pe genunchi alune­
carea unui picior înapoi, urm ărind ca partea anterioară a coapsei să fie
în contact direct cu solul iar vîrful piciorului bine întins pe sol, corpul
drept, capul sus. Mişcarea se va executa alternativ cu ambele picioare şi ;
va fi corect executată atunci cînd se va obţine amplitudinea maximă în
articulaţia coxofemurală (fig. 1 2 1 ).
Pentru obţinerea ţinutei corecte în această mişcare se vor introduce
poziţii de braţe (pe şold, pe creştet, lateral).
Se va lega rostogolirea laterală cu trecerea pe genunchi şi semi-
sfoară — apreciindu-se elevii care au realizat cele mai bune execuţii.
2. Cîte doi, aruncarea şi prinderea mingii cu două mîini din poziţia
stînd, şezînd (se va m ări trep tat distanţa) (fig. 1 2 2 ).
— D in p o ziţia stîn d „Jocul portarului“. Copiii cîte doi risipiţi în sală
îşi vor arunca unul altuia mingea străduindu-se să nu o scape. Cel ce a
reuşit să execute bine va fi declarat cel mai bun portar.
58
 #
Fig. 120

Fig. 121
i Fig. 122

— D in p o ziţia şezîn d se va repeta acelaşi joc, insistîndu-se asupra

preciziei în aruncare (la piept).
—• Cinci prinderea şi aruncarea a căpătat mai m ultă precizie se va
face concurs. Perechea care reuşeşte să prindă şi să arunce mingea de
10— 15 ori fără să cadă, va fi „campioană“.
La început, distanţa dintre elevi va fi mai mică, 2—3 paşi apoi, pe
măsură ce se însuşeşte exerciţiul distanţa se va mări.
3. Cîte doi aruncarea şi prinderea mingii în deplasare.
„C ursa în p e r e c h i Elevii sînt aşezaţi pe două şiruri, pe perechi,
înapoia liniei de plecare. La semnal, ei aruncă mingea, de la unul la altul,
in deplasare (vor trebui să arunce mingea imediat ce o primesc), pînă
Ia semnul stabilit, de unde se întorc executînd acelaşi lucru. Jocul se va
term ina cînd toate perechile au executat deplasarea cu aruncarea şi
prinderea mingii (fig. 123).
La reluare se execută acelaşi lucru din uşoară alergare.
Joc: S ta tu ile.
4. Elevii risipiţi în sală sau pe teren se joacă, aleargă, sar. La sem­
nal ei trebuie să se oprească într-o poziţie ce va fi m enţinută, cîteva se­
cunde, folosind elemente învăţate.
Statuile se pot forma şi în perechi sau în grup de 3—4 copii. Cele
mai frumoase statui vor fi prezentate întregii clase.
Joc: „Cursa n u m erelor “.

Fig. 123

59
 sînt aşezaţi în cerc şi num ero­
taţi din patru în patru. Numărul strigat iese
în afara cercului şi aleargă spre dreapta în-
conjurînd cercul pînă revine la locul lui.
Prim ul sosit are un punct. Va fi cîştigător
elevul care a reuşit să aibă mai multe
puncte. La început se recomandă ca num e­
rele să fie strigate în ordine, apoi pe sărite.
P entru a sesiza mai bine cine a sosit primul
este bine ca acesta să se aşeze în ghemuit
(fig. 124).
5. Săritura la coardă individual pe l
şi cu deplasare.
— Mai întîi elevii vor face exerciţii de
Fig. 124 învăţare a săriturii la coardă de pe loc şi
apoi în deplasare.
— Liniştirea organismului se va face prin exerciţii de respiraţie,
mers cu,, cin tec.
Discuţii asupra lecţiei se va face apreciindu-se interesul şi modul în
care a fost însuşită tema lecţiei. Se vor nota 3—4 elevi, apreciindu-se
strădaniile lor pe toată durata lecţiei.

Lecţiile 4 6 —47

C on ţin u t

1. Aruncarea m ingii într-o ţintă fixă precedată de alergare.

2. Rostogolirea inainte, repetarea rostogolirii laterale şi semisfoara.
3. Probă de control: săritura la coardă de pe loc şi în deplasare.
4. Jocuri: „Fereşte capul“ şi „Campionii“.

M ateriale: mingi, saltele de gimnastică, corzi.

D e s fă şu ra re

—- Adunarea elevilor pentru începerea lecţiei.

— Joc pentru crearea bunei dispoziţii:
„V ulpe dorm i?“. Se va fixa într-o parte a sălii căsuţa iepuraşilor, iar
în cealaltă parte culcuşul vulpii. Un copil va fi vulpea care stă în culcuş,
restul copiilor sînt iepuraşii şi stau în căsuţa lor. Cu cîte o linie se vor
desemna cele două căsuţe.
La semnalul de începere iepuraşii ies din căsuţă (imitînd săritura
iepuraşului) şi se duc pînă la linia ce marchează culcuşul vulpii, unde
se opresc şi strigă: „Vulpea somnoroasă
S-a închis în casă“.
Vulpea se trezeşte, aleargă după iepuraşi care se întorc cît pot de
repede la căsuţa lor. Iepuraşul prins este dus în culcuşul vulpii si va fi
eliberat atunci cînd vulpea prinde un alt copil. In timpul jocului mai
mulţi copii vor fi în rolul vulpii.
60
 •O '
000 Ş/

Fig. 125

Iepuraşii care nu au fost prinşi sînt cei mai curajoşi şi iuţi de

picior.
Jocul se repetă de 2—3 ori, după care se fac cîteva exerciţii de
respiraţie şi se aliniază ca la începutul orei pentru continuarea lecţiei.
Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul lecţiei.
Se vor învăţa exerciţiile din complexul de dezvoltare fizică gene­
rală, stabilit de învăţător şi prevăzut pentru notare la sfîrşitul trim es­
trului.
1. A runcarea mingii într-o ţinută fixă precedată de alergare.
D rept ţintă se poate folosi: o tobiţă suspendată, o minge mai mare.
un cerc, o tablă pe care să fie desenat un animal, o pasăre etc.
Se face mai întîi aruncarea la ţintă de pe loc de la distanţa de
3—4 m; copiii fiind îm părţiţi în cît mai m ulte grupe.
Apoi copiii vor alerga circa 8 — 10 m după care vor arunca în ţintă.
Copiii care au ţintit de mai m ulte ori vor fi declaraţi ţintaşi de
elită (fig. 125).
2. Rostogolirea înainte, repetarea rostogolirii laterale şi semisfoara.
— 2 —3 rulări pe spate cu genunchii la piept şi revenirea în ghe­
muit.
— 2 —3 săltări din ghem uit în sprijin pe mîini.
La rostogolirea din ghem uit în ghem uit se va arăta poziţia braţelor,
a capului, a spatelui.
Se va insista pe împingerea în braţe şi picioare. Rostogolirea pe cap
este greşită.
După ce s-a însuşit (se repetă de 3— 6 ori) se va executa o rosto­
golire din ghemuit în ghemuit. Trecere în stînd pe genunchi şi de aici
în jum ătate sfoară (fig. 126).
3. P robă de control. Săritura la coardă scurtă, executată individual.
Notarea se va face pentru mai multe sărituri pe loc (1 0 — 12), urm ate de
sărituri la coardă în deplasare.
Pot fi verificaţi deodată 4— 6
elevi. La acordarea notei se va ţine
seama de coordonarea mişcării, de O
ritm icitate şi uşurinţa cu care exe-
cută săriturile. :S >Q
4. Joc. 1) „F ereşte capu l“. Co­
piii sînt aşezaţi pe mai multe şiruri, Fig- 126
61
 fiecare şir avînd în faţă un căpi­
tan (elevi mai îndemînatici) aşe­
??? zat la circa 1 m de şir. Căpita­
nul aruncă mingea prim ului elev
din şir, care i-o trim ite înapoi şi
se lasă în ghem uit (fereşte ca­
pul). Mingea este trim isă de că­
pitan celui de-al doilea elev din
Fig. 127 şir care ca şi prim ul o aruncă îna­
poi şi se ghemuieşte (fig. 127).
Cîştigă echipa care nu a scăpat deloc mingea.
2) „Campionii“
Copii se aşază în mai multe cercuri (potrivit de mare fiecare cerc),
avînd cîte o minge la fiecare cerc. La semnal ei aruncă mingea de la
unul la altul, avînd grijă să nu cadă jos timp de un minut. Cercul care
a scăpat' de mai puţine ori mingea va fi declarat campion.
Încheierea lecţiei se va realiza prin exerciţii de respiraţie, mers li­
niştitor. Marş cu cîntec.
La sfîrşitul lecţiei vor fi comunicate notele acordate elevilor care au
fost verificaţi la proba de control.

Lecţiile 4 8 —49

C o n ţin u t

1. Semisfoara executată pe partea Iată a băncii.

2. Repetarea unor jocuri invăţate în trim estrul al II-lea.
3. Repetarea dansurilor învăţate.

M ateriale: 4— 6 bănci de gimnastică, mingi plastic.

D es fă ş u ra re

— Adunarea pentru începerea lecţiei.

—- întoarceri prin săritură de pe loc la stînga, la dreapta, la stînga
îm prejur. (întoarcerea mică — întoarcerea mare.)
— Porniri la comandă din mers pe loc. Oprirea la comandă în doi
timpi. (Batem cu piciorul în păm înt la tim pul 2 .) Mers şi alergare în rit­
mul dat de învăţător.
— Se vor repeta cele şase exerciţii din complexul de dezvoltare
fizică generală.
1. Semisfoara pe partea lată a băn
de gimnastică.
P entru a n u scădea densitatea lecţiei,
copiii vor fi organizaţi cîte şase la o bancă,
trei voi lucra, trei vor acorda ajutor celor
Fig. 128 care lucrează, apoi se vor schimba între ei.
62
 Indicaţiile au fost date în lecţiile nr. 44—45, deosebirea constînd în
faptul că semisfoara se va executa pe partea lată a băncii, solicitînd în
plus şi m enţinerea echilibrului (fig. 123).
2. Repetarea dansurilor învăţate.
Jocuri învăţate în trim estrul II:
— „Fereşte capul“
— „Statuile“
Lecţia se va încheia cu exerciţii de respiraţie şi marş cu cîntec.

L e c ţia 5 0

C o n ţin u t

1. Mers şi alergare în tempou variat.

2. Aruncarea şi prinderea m ingii cu îndeplinirea unor sarcini.
3. Repetarea unor jocuri cunoscute.
4. Indicaţii cu privire la activitatea în aer liber din vacanţa de primăvară.

M ateriale: mingi pentru fiecare elev.

D e s fă ş u ra re

Alinierea elevilor pentru începerea lecţiei.

Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul
lecţiei:
1 . mers şi alergare cîte unul şi cîte doi:
— coloana de gimnastică în coloană cîte patru;
— efectuarea unui complex din exerciţiile cunoscute de elevi;
— mers şi alergare în tempou variat;
— mers cu creşterea treptată a tempoului cu trecere în alergare cu
accelerare;
— alergare cu sărituri peste 1 — 2 obstacole joase.
2. Aruncarea şi prinderea mingii cu ambele mîini cu îndeplinirea
unor sarcini:
— aruncare şi prindere simplă de pe loc;
— aruncare şi prindere cu deplasare;
— aruncare şi prinderea mingii după 1— 2 bătăi din palme;
— aruncare în păm înt şi prindere;
— aruncare la perete şi prindere.
3. Repetarea unor jocuri cunoscute.
La propunerea învăţătorului elevii vor avea voie să-şi aleagă 1—
2 jocuri care le-a plăcut mai m ult şi acestea vor fi efectuate.
4. Indicaţii cu privire la activitatea din vacanţă:
63
 — se va recomanda elevilor să repete zilnic complexul de exerciţii
pentru dezvoltare fizică, învăţat la şcoală;
— să se joace în aer liber;
— să participe la activităţile sportive organizate în cadrul şcolii (în­
treceri, excursii, drumeţii etc.).

Trimestrul al lll-lea

L e c ţ ii le 5 1 —5 2

C on ţin u t

1. Mers şi alergare şerpuită liberă şi cu lanţ de braţe.

2. Aruncarea cu mingea mică !a distanţă peste o sfoară întinsă la înălţim ea de
1,50—2 m (alternativ cu m ina stingă şi dreaptă).
3 . Mers şi alergare cu bătaia m ingii în pămînt (cu mina stingă şi dreaptă).
Jocuri: „Leapşa în perechi“, „Lupul şi oile“, „Stai odată cu m ingea“.

M ateriale: măciuci, săculeţe cu nisip, cuburi etc. pentru marcarea

alergării şerpuite; mingi de oină (doi elevi la o minge); sfoară lungă de
10—20 m; mingi mari de plastic.

D e s fă ş u ra re :

— Dezechiparea şi aranjarea hainelor în clasă.

— Incolonarea şi deplasarea cu cîntec la locul de desfăşurare a
orei de educaţie fizică.
— Adunarea pe un rind (linie).
Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul
lecţiei:
— mers în coloană cîte unul, mers pe vîrfuri, mers pe călcîie, mers
ghemuit (ca piticul);
— alergare în cerc în ritm ul dat prin bătaia din palme;
— alergare cu ridicarea genunchilor;
—- alergare cu paşi încrucişaţi. Exerciţii de liniştire şi respiraţie;
—- în cerc stînd depărtat, braţele lateral. Efectuarea a patru ro-
tări cu braţele întinse după care, cu braţele îndoite la piept se vor face
patru arcuiri înapoi (coatele se vor menţine la înălţimea umerilor);
—- depărtat stînd cu braţele pe şold două fandări pe piciorul sting
şi două fandări pe piciorul drept.
în tim pul fandării un picior este îndoit, greutatea corpului apasă
pe el — celălalt este întins, spatele se menţine drept (cîntarui).
64
 Fig. 129

— Stînd — balansarea piciorului drept înainte şi înapoi din ce

în ce mai sus (şutăm la poartă). Acelaşi cu piciorul stîng.
—- Stînd — ducerea braţelor prin înainte sus cu arcuri (1—2)
îndoirea trunchiului înainte cu braţele la vîrful tenişilor (3—4). în
timpul exerciţiului braţele şi genunchii răm în întinşi.
— Exerciţii de respiraţie, îm părţirea elevilor pe patru şiruri.
1. Mers şi alergare şerpuită liberă şi cu lanţ de braţe.
Se vor aşeza pe terenul de sport la distanţe potrivite (30—40 m)
măciuci, cuburi etc.
Elevii vor alerga unul după altul şerpuind printre obstacole avînd
grija ca nici un obstacol să nu fie atins. Se repetă de 2—3 ori.
La reluare elevii vor alerga şerpuind printre obstacole prinşi de
mîini (braţ de braţ), (fig. 129).
Se repetă de 2—3 ori.
2. Aruncare cu minge mică la distanţă peste o sfoară întinsă la
1,50—2 m înălţime.
Elevii vor fi aşezaţi pe 2 linii faţă în faţă la distanţa de 20—25 m.

Fig. 130

5 — în d ru m ă to r metodic 65
Fiecare pereche are o minge. La început sînt lăsaţi să arunce li'ber
peste sfoară de la unul la altul, avînd grijă să nu se lovească. Apoi se
va insista ca aruncarea să se facă şi cu o mină şi cu cealaltă (fig. 130).
Fiecare elev trebuie să arunce de cel puţin 6—8 ori cu fiecare mină.
3. Mers şi alergare cu bătaia succesivă a mingii în păm înt (mî
stingă şi dreapta).
— Fiecare elev execută pe loc bătaia mingii în păm înt alterna­
tiv cu mîna stingă şi cu dreapta circa un m inut. Se va recomanda
elevilor să bată mingea lateral şi nu în faţă, să împingă mingea cu
degetele răsfirate, să stea cu genunchii uşor îndoiţi.
— Cînd bătaia mingii în păm înt de pe loc s-a însuşit, se va cere
elevilor să se deplaseze circa 10—12 m, concomitent cu bătaia mingii
în păm înt — la ducere bătaia să se facă cu mîna stingă, la întoarcere
cu mîna dreaptă.
— Acelaşi lucru se va executa din uşoară alergare.
Jocuri: „Leapşa în p erech i“. Se delimitează vizibil locul de joc
prin două linii de fund şi două laterale, eventual 4 steguleţe aşezate
în cele 4 colţuri.
Jucătorii se răspîndesc liberi în perechi pe spaţiul de joc. Se alege
un prinzător, care urm ăreşte jucătorii. La sem nalul de începere jucă­
torii aleargă liberi pe tot terenul. P en tru a nu fi prins el trebuie să
formeze pereche cu un alt jucător. Jucătorul fără pereche prins, de­
vine prinzător (fig. 131).
„S tai odată cu m in gea“ — vezi lecţiile 11—12.
în încheierea lecţiei se vor folosi exerciţii de relaxare, mers li­
niştitor, exerciţii de respiraţie. Jocul „fulgul zboară“ cunoscut de elevi
din lecţiile anterioare (fig. 132).
Elevii vor fi apreciaţi asupra modului în care s-au comportat în
lecţie.

Fig. 131 Fig. 132

66
L e c ţ ii le 5 3 —5 4

C o n ţin u t

1. Săritura peste o sfoară înaltă plnă la 50—60 cm cu elan din faţă.

2. Repetarea aruncării m ingii m ici la distanţa de pe loc şi din alergare.
3. Din alergare săritura cu bătaie pe un picior şi aterizare pe am bele picioare.
4. Jocuri: „Vînătorul“, „Vrabia şi albina“, „Mingea zboară“, „Culorile“, „Pescarul
şi plasa“.

M ateriale: cretă pentru m arcarea liniilor, o coardă lungă, mingi

mici de oină — (2 elevi la o minge), mingi mari de plastic.

D es fă ş u ra re

Adunarea elevilor pentru începerea lecţiei.

— Mers, alergare în tempo moderat, alternînd cu exerciţii de res­
piraţie (se va alterna mersul şi alergarea pe distanţa de 200—300 m).
—- Rotarea m are a braţelor prin înainte în sus şi înapoi de patru
ori (1—4), apoi ghem uirea şi revenirea (5—8). Se repetă de 4 ori.
— Stînd depărtat — două bătăi de palme deasupra capului (1— 2)
urm ate de două îndoiri de trunchi înainte (3—4). Se repetă de 4—
6 ori.
— Stînd depărtat, cu braţele pe şold — rotarea mare a trunchiu­
lui — de două ori spre stînga, de două ori spre dreapta.
— S ărituri cu mingea — p atru sărituri simple urm ate de alte
patru sărituri cu ghem uirea genunchilor la piept.
Se va insista pe îm pingerea în pămînt, pe ghemuirea genunchi­
lor la piept şi pe aterizare elastică (fără zgomot).
Se execută de 3—4 ori, cu pauză alternînd cu exerciţii de res­
piraţie.
1. Săritura cu elan de 3—5 paşi din faţă peste sfoara ţinută de
doi elevi la o înălţime de 40 cm.
Copiii vor sări liber cîte 2—3 odată (fig. 133).
— Aceeaşi săritură, sfoara
fiind ridicată la înălţimea de
50 cm, apoi la 60 cm — elanul
se va mări, dar nu mai m ult
de 5—6 paşi.
După fiecare săritură elevii
care au ţin u t sfoara vor fi
schimbaţi, aşa încît să poată
participa şi ei la lecţie.
2. Repetarea aruncării min­
gii la distanţă de pe loc şi din
alergare.
Se repetă exerciţiile din
lecţia anterioară în plus elevii Fig. 133

5* 67
 vor face cîţiva paşi (5— 7) de
alergare înaintea aruncării.
P entru a fi stimulativ,
exerciţiul poate fi repetat sub
formă de întrecere: care aruncă
mai departe (peste o linie sau
un semn m arcat pe teren).
Aceştia vor fi evidenţiaţi la
sfîrşitul orei.
3. Din alergare săritură
bătaie pe un picior şi aterizare
pe ambele picioare. Se va exe­
cuta la groapa cu nisip, fiecare
copil executând 5—6 sărituri.
Joc: „V înatul cerbilor“. Unul, doi copii (eventual cei scutiţi) sînt
vînătorii. La mijlocul terenului se trag două linii la distanţa de 80—-
100 cm care reprezintă un şanţ cu apă. Copiii risipiţi într-o parte a
terenului la semnalul dat de cei doi v'înători vor trebui să sară peste
şanţul cu apă să treacă în celălalt teren. Săritura se va face cu bă­
taie pe un picior la marginea şanţului şi aterizare pe ambele picioare
în poziţia ghemuit. Cei care au reuşit să sară sînt scăpaţi, iar cei care
au căzut în apă (au călcat spaţiul dintre linii) se consideră vînati
(fig. 134).
Se evidenţiază copiii care au reuşit să sară corect peste şanţul cu
apă. Jocul se reia de 5—6 ori.
4. Jocurile: — „Vînătorul, vrabia şi albina“; vezi lecţia 4.
— „Culorile“; vezi lecţiile 11—12.
— „Pescarul şi plasa“; vezi lecţiile 5—6.
Partea de încheiere a lecţiei în vederea liniştirii organismului va
consta din exerciţii de respiraţie, mers liniştitor şi evidenţierea celor
care au aruncat şi au sărit mai bine.
Deplasarea spre sala de clasă se va face cu marş cu cîntec.

L e c ţ ii le 5 5 - 5 6

C o n ţin u t

1. Săritura din alergare peste 2 linii cu distanţa între ele de 80—100 cm.
2 . Aruncarea m ingii la distanţă cu două miini.
3. Alergare printre obstacole cu transportarea a două m ingi mari.
4 . Jocuri: „Ochitorul dibaci“ (rostogolirea m ingii spre ţintă), „Mingea prin portiţă“,
„Ştafete în suveică cu transportarea a două m ingi mari“.

M ateriale: cretă pentru marcarea liniilor, mingi medicinale mici

sau săculeţe cu nisip; mingi mari de plastic, obiecte pentru ţintă, mă­
ciuci, cuburi etc.
68
 D es fă ş u ra re

— Adunarea elevilor pe o linie;

—- mers şi alergare şerpuită.
Deplasare în cerc cu „pasul ştren garu lu i“.
Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul
lecţiei:
— formarea coloanei de gimnastică cîte patru cu distanţă şi inter­
val de două braţe;
— ex. 1. Stînd legănarea braţelor înainte sus şi înapoi jos cu
arcuire din genunchi. Se repetă de 6—8 ori;
— ex. 2. Sprijin ghemuit. Întinderea genunchilor, trunchiul în­
doit, braţele la vîrful picioarelor şi revenire. Se execută de 6—8 ori;
— ex. 3. Răsuciri şi îndoiri de trunchi — combinate cu bătaie
din palme. D epărtat stînd cu palmele pe şold, două bătăi din palme
deasupra capului şi două răsuciri de trunchi cu braţele la ceafă, spre
stînga. Aceeaşi spre dreapta. Se execută de 6—8 ori. Acelaşi exerci­
ţiu dar cu braţele pe şold şi îndoire laterală. Intîi la stînga şi apoi
spre dreapta.
Se va ţine seama ca în tim pul îndoirilor elevii să tragă umerii
înapoi, să ţină spatele drept, să nu se aplece înainte;
— ex. 4. Sprijin ghem uit — aruncarea picioarelor întinse înapoi
şi revenire în sprijin ghemuit. Se execută de 6—8 ori — pauză — şi
se reiau încă o dată, după care se vor executa ample mişcări de res­
piraţie.
1. Elevii sînt aşezaţi pe p atru şiruri. La distanţă de circa 10— 12m.
Se vor trasa două linii paralele, lăţimea spaţiului dintre ele fiind de
80—100 cm.
Prim ii p atru elevi vor pleca în alergare, sărind peste cele două
linii marcate. Ei nu se vor întoarce la şirul lor ci vor marca formarea
şirurilor în partea opusă. Fiecare grupă de patru elevi va pleca la co­
manda învăţătorului care va corecta atît alergarea cît şi săritura, ce-
rînd în acelaşi tim p ca toţi elevii să observe execuţia celorlalţi. Sări­
tura se va efectua de 3—4 ori (fig. 135).
2. Aruncarea mingii la distantă de la piept, cu ambele mîini.
(fig. 136, a).

Fig. 135

69
 q q q

Fig. 136 a Fig. 136 b

3. Alergarea printre obstacole cu transportarea a două mingi mari.

Se vor folosi aceleaşi obstacole din lecţiile 51—52 elevii şerpuind p rin­
tre ele şi transportînd două mingi mari.
Pentru a stimula execuţia rapidă şi corectă, elevii vor fi îm păr­
ţiţi pe 4—6 echipe. Se va declara cîştigătoare echipa care a lucrat co­
rect şi a term inat prima.
4. Cîte doi aruncarea şi prinderea mingii în deplasare.
Se organizează grupe de cîte doi elevi, fiind lăsaţi să exerseze li­
beri pe terenul de sport.
5. Joc. „Ochitorul dibaci“ (fig. 136, b). Elevii îm părţiţi pe 4—6
echipe vor căuta să ţintească prin rostogolirea mingii anumite obiecte.
Membrii fiecărei echipe vor ţine evidenţa punctelor, fiecare ţintire
fiind cotată cu un punct. Va fi declarată cîştigătoare echipa care a acu­
m ulat cele mai multe puncte din trei repetări.
— „Mingea la tu rn “ — vezi lecţiile 11—12.
— „Ştafete în suveică cu transportarea a două mingi“.
Elevii sînt îm părţiţi pe patru echipe şi aşezaţi cîte două echipe faţă
în faţă, la distanţa de 10—12 m.
La semnal, primii elevi din aceeaşi parte care au mingiile în braţe
pornesc în alergare către coechipierii lor, le dau mingiile şi trec la
coada acestor şiruri. Prim ii jucători ai acestor şiruri, primind mingiile,
aleargă în sens invers. Jocul se term ină eînd toţi elevii au executat
această deplasare în suveică şi cînd fiecare şir a ajuns pe locul ini­
ţial (fig. 137).

Q
î
o o I

Fig. 137

70
 Echipa care term ină prim a este învingătoare.
Lecţiile se vor încheia cu alergare de rezistenţă pe distanţe de
200—300 m, după care se va face liniştirea organismului prin excerciţii
de mers relaxat, exerciţii respiratorii.
Discuţii şi aprecieri asupra lecţiei, remarcîndu-se elevii care au
progresat la aruncarea la distanţă, care au respectat ritm ul moderat
la alergarea de rezistenţă.

Lecţiile 57—58

C o n ţin u t

1. Verificarea capacităţii de practicare a unui joc dinamic.

2. Alergare cu trecere peste obstacole joase.
3. Aruncarea şi prinderea m ingii ricoşate din perete.
Bătaia m ingii în pămînt, alternativ, cu m îna stingă şi dreaptă, fără oprire la
schimbarea m îinii.
Conducerea m ingii cu piciorul pentru băieţi.

M ateriale: mingi mari de plastic, bănci de gimnastică sau alte obi­

ecte pentru obstacole.

D e s fă ş u ra re

A dunarea copiilor pe o linie pentru începerea organizată a lecţiei.

— Pregătirea organismului în vederea efortului din lecţie.
— Mers şi alergare în tempo m oderat în şir cîte unul şi cîte doi.
— Rotări de braţe înainte şi înapoi.
— A rcuiri laterale cu braţele îndoite şi întinse (fig. 138).
— Rotări, răsuciri şi îndoiri de trunchi.
— Sărituri ca mingea.
1. V erificarea capacităţii de practicare a unui joc dinamic.
P entru această probă, elevii vor fi îm părţiţi pe 4—6 grupe, fie­
care grupă avînd libertatea de a prezenta la control unul din jocurile
învăţate în timpul anului.
Se va aprecia: organizarea, disciplina şi execuţia.
2. Alergare cu trecere peste obstacole joase alternat cu exerciţii
de respiraţie şi relaxare;

Fig. 133 Fig. 139

71
 3. Elevii se îm part în două grupe: grupa de băieţi exersează co
ducerea mingii cu piciorul, iar grupa de fete repetă aruncarea şi prin­
derea mingii ricoşată din perete şi bătaia mingii în păm înt alternativ
cu mîna stîngă şi dreaptă (fig. 139).
Ştafete cu transportarea sau m înuirea mingii.
Lecţia se va încheia cu mers în coloană cîte doi, exerciţii de res­
piraţie şi aprecieri asupra notelor obţinute de elevi.

L e c ţ ii le 5 9 - 6 0

C o n tin u i

1. Alergare in linie dreaptă cu plecare din poziţia stind şi ghem uit cu faţa şi cu
spatele spre direcţia de alergare.
2. Săritura din alergare cu păşire pe un obstacol înalt (0,40 m) aterizare pe am bele
picioare ghemuit.
3 . Jocuri: „Mingea peste plasă“, „Vînătorul, vrabia şi albina“, „Lupul şi oile“.

M ateriale: 1—2 bănci de gimnastică pentru obstacole; mingi.

D esfăşurare

Adunarea în linie pentru începerea lecţiei.

— Mers şi alergare în cerc, cu exerciţii de atenţie: la un fluier
(sau bătaie din palme), oprire în ghemuit, la două semnale oprire şi
săritură într-un picior.
— Mers ghemuit (ca piticul), mers fandat (pasul de uriaş).
Efectuarea urm ătoarelor exerciţii în vederea efortului din cadrul
lecţiei:
— ex. 1. Stind cu braţele întinse înainte cu palmele în jos. For­
fecarea de două ori a braţelor (1—2) după care ducerea lor lateral cu
două arcuiri (3—4). Se repetă de 4—6 ori;
— ex. 2. Stînd cu braţele pe şold ghem uit (1) şi revenirea în
stînd (2).
— ex. 3. D epărtat stînd cu braţele încrucişate la spate, aplecarea
trunchiului înainte (1—2) şi revenire (3—4);
—- ex. 4. îndoiri şi răsuciri de trunchi executate din aceeaşi po­
ziţie;
— ex. 5. Sărituri ca mingea cu accent pe împingerea şi desprin­
derea cît mai înaltă de la sol (2x8);
— ex. 6. Săritura în lungime de pe loc
cu elan de braţe „Cine sare peste semn“. Se
va avea grijă ca elevii să efectueze desprin­
derea cu ambele picioare deodată, să se ajute
de braţe ducîndu-le energic înainte în tim ­
pul săriturii, să aterizeze uşor cu genunchii
îndoiţi şi ambele tălpi pe aceeaşi linie. Se
repetă 3—4 sărituri (fig. 140).
72
 1. Alergare în linie dreaptă din poziţia stînd:
— elevii vor fi aşezaţi pe 2—4—6 şiruri unul în spatele altuia
înapoia unei linii de plecare. în faţa fiecărui şir se va aşeza un semn
(o minge — o măciucă etc.) la distanţa de 20—25 cm. La semnal, pri­
mii din fiecare şir vor alerga spre semnul respectiv căutînd să păs­
treze linia dreaptă în timpul alergării. Ei vor rămîne la un pas în spa­
tele semnului — urm ărindu-şi coechipierii care alergînd pe acelaşi tra­
seu se vor aşeza rînd pe rînd în spatele lor (fig. 141);
— alergare cu plecare din poziţia ghemuit. Elevii se m enţin pe
2—4—6 şiruri aliniaţi. Prim ii din fiecare şir aşteaptă în poziţia ghe­
muit. La semnal aceştia se ridică şi aleargă circa 15—20 m, ocolind
obstacolele din faţa lor, după care fiecare se întoarce la şirul său tre-
cînd la spate. învăţătorul va da plecarea fiecărei grupe, corectînd aler­
garea şi insistînd la o plecare din această poziţie cit mai rapidă. Pen­
tru a-i stim ula se va acorda punct pentru fiecare elev care a ajuns
prim ul la echipa sa (fig. 142).
Aceleaşi exerciţii se pot efectua şi pentru plecarea în alergare din
alte poziţii, ca de exem plu: stînd sau ghem uit cu spatele spre direcţia
de alergare. Im portant este ca elevul, repetînd, să-şi dezvolte viteza
de reacţie şi să acţioneze prompt.

Fig. 141

73
 2. S ăritură din alerg
cu păşire pe un obstacol
în alt de 0,40 m; aterizare pe
ambele picioare în ghemuit.
— Se vor aşeza una sau
două bănci de gimnastică la
distanţa de 6—8 m în faţa
şirurilor. Prim ii elevi vor
porni în alergare pînă la
bancă, vor păşi cu un picior
pe bancă după care vor ate­
Fig. 143 riza pe ambele picioare în
poziţia ghemuit (fig. 143).
Se repetă de 2—3 ori.
3. Joc. „M ingea p e ste plasă“. Ca loc de desfăşurare a jocului po
servi un teren de volei cu plasa întinsă sau în locul plasei o sfoară.
Jucătorii sînt îm părţiţi în două echipe egale ca num ăr, fiecare ocu-
pînd cîte o jum ătate de teren.
Mingea revine uneia din echipe prin tragere la sorţi. Jucătorul care
are mingea o aruncă peste plasă în terenul advers. Mingea trebuie
prinsă înainte de a atinge păm întul şi aruncată înapoi peste plasă.
Dacă mingea a atins terenul se acordă un punct echipei care a
aruncat-o. Dacă mingea a fost prinsă, echipa respectivă are un punct.
Cînd o echipă a totalizat 15 puncte se schimbă terenul şi jocul se
reia.
Echipa care reuşeşte să cîştige de două ori trei jocuri este cam­
pioană.
Joc: „Lupul şi oile“. Pe teren se desenează un dreptunghi cu la­
turile lungi de 6—8 m, iar cele scurte de 3—4 m. în acest dreptunghi,
reprezentînd pădurea lupului, va sta un elev (lupul).
Deoparte şi de alta dreptunghiului, la 4—5 paşi de laturile lungi,
stau risipiţi ceilalţi jucători (oile). La semnal, oile trebuie să trav er­
seze pădurea lupului, care în acest timp încearcă să le prindă. Cei
prinşi devin lupi şi au dreptul să prindă şi ei oile care trec prin pă­
durea lupului.
Jocul continuă pînă cînd răm îne un singur jucător neprins şi acesta
va reîncepe jocul.
Joc: „Vînătorul, vrabia şi albina“ (vezi lecţiile nr. 3—4).
în încheiere lecţia va cuprinde mers, exerciţii de respiraţie şi jocuri
liniştitoare.
Joc: „B alonaşul“. Copiii se strîng în tr-u n cerc mic (balonaşul de-
sumflat) prinşi de mîini. Ei vor efectua exerciţii ample de respiraţie
suflînd lung, m ărind din ce în ce cercul (balonaşul se umflă). La sem ­
nalul învăţătoarei copiii, dîndu-şi drum ul la mîini, sar ducînd braţele
în sus strigînd: „Poc“ (balonaşul s-a spart). Jocul se reia de 2—3 ori.
Vor părăsi terenul de sport în marş cu cîntec.
74
Lecţiile 6 1 —62

C o n ţin u t

1. Alergare pe distanţa de 25 m cu plecare din startul de sus.

2. Săritura de pe loc pe un picior şi pe am bele picioare din semn în semn cu dis­
tanţe crescinde.
3. Jocuri: „Bucheţelele“, „Culorile“, „Cursa din cerc în cerc“.

M ateriale: cretă pentru însemnarea distanţelor la săritura în lun­

gime şi a cercurilor pentru joc.

D e s fă ş u ra re

Adunarea copiilor pentru începerea lecţiei.

Pregătirea organismului în vederea efortului din lecţie;
— mers şi alergare în tempo moderat;
— pasul săltat;
— rotări de braţe de pe loc şi din mers;
— sărituri pe un picior şi ambele picioare;
— rotări, răsuciri şi îndoiri de trunchi.
1. A lergare pe distanţa de 25 m cu plecare din startul de sus. Se
va explica copiilor startu l de sus; stînd cu un picior înainte, genunchii
semiîndoiţi, braţele uşor îndoite din coate (fig. 144).
„Prinde-1, prinde-1“. Elevii vor fi aşezaţi în perechi pe 2 rînduri
cu distanţa de 3—4 m între rînduri. La semnal elevii din primul rînd
vor porni în alergare de viteză, ferindu-se să nu fie prinşi de cei din
spate. La reluare elevii îşi vor schimba locurile. Jocul se va repeta de
3—4 ori (fig. 145).
2. Săritura de pe loc pe ambele picioare, din semn în semn cu dis­
tanţe crescînde.
Pentru acest exerciţiu se va menţine form aţia în perechi pe două
rînduri. Elevii din prim ul rînd (cu distanţe suficiente între ei) vor efec­
tu a sărituri repetate în lungime de pe loc, urm ărind să ateriezeze pe
locurile marcate, distanţate între ele după cum. urm ează: pînă la al
doilea marcaj 60 cm, de la al doilea la al treilea 80 cm şi de la al
treilea la al patrulea 100 cm. Fiecare elev va repeta de 2—3 ori acest
exerciţiu (fig. 146).
A lergarea de rezistenţă 3X200 m cu pauză între repetări.
3. Jocuri: „Bucheţelele“;
„Cursa din cerc în cerc“ (vezi lecţiile 19—20).
„Bucheţelele“. — Copiii se
joacă liber pe terenul de sport (di­
mensiuni limitate). La un moment
dat conducătorul jocului strigă un
num ăr, de exemplu 3. La auzul
acestei comenzi, jucătorii se strîng
repede în grupe de trei formînd
bucheţele. Jucătorii care nu au Fig. 144
75
 Q O O O
or ' . t O
o 0
i i
o

Fig. Fig. 146

Y '*» /
'I . l'>vV',
T( í» l /X
/

i iKíS

Fig. 147

reuşit să se grupeze, sînt eliminaţi din joc pînă ce alţii greşesc

(fig. 147).
Joc. „Culorile“ (vezi lecţia 11—12).
4. Partea de încheiere a lecţiei va cuprinde exerciţii de linişt
de relaxare, discuţii şi notarea a 2—3 elevi pentru modul în care şi-au
însuşit temele lecţiei. Vor părăsi apoi terenul de sport îndreptîndu-se
spre clasă cîntînd.

Lecţiile 6 3 - 6 4

C o n ţin u t

1. Alergare de viteză pe distanţa de 25 m cu plecare din startul de sus.

2. Săritura în lungim e de pe loc.
3. Fotbal în cerc (băieţii).
Mingea zburătoare (fetele).
4. Alergare de rezistenţă 2X300 m, cu pauză intre repetări.

M ateriale: cronometre, bandă metrică, 2—3 mingi.

76
 D es fă ş u ra re

— Adunarea pentru începerea organizată a lecţiei.

— Se va explica copiilor cum va decurge proba de control şi im­
portanţa ei pentru notare.
— Se va arăta elevilor cum funcţionează şi ce este un cronometru.
Pregătirea organismului pentru efort va fi scurtă dar eficientă,
•constînd din mers vioi, alergare, sărituri, exerciţii de respiraţie.
1. Alergare de viteză pe distanţa de 25 m, cu plecare din startul
■ele sus (fig. 148).
Va fi cronometrat fiecare elev în parte, iar rezultatul va fi tre­
cut în caietul de evidenţă.
2. Săritura în lungime de pe loc.
Fiecare elev va avea dreptul la 2—3 încercări, notîndu-se cea mai
bună (fig. 149).
Elevii cărora le vine rîndul mai tîrziu la notă vor avea sarcina să
organizeze singuri 2—3 jocuri cunoscute de ei.
Probele de control nu se vor da toate într-o oră, ci vor fi eşalo­
nate în 2—3 lecţii.
3. Joc. „Mingea zburătoare“ (vezi lecţiile 42—43).
4. Alergarea de rezistenţă pe distanţa de 600 m. Elevii vor fi îm­
părţiţi pe 3—4 grupe. Traseul se va alege în aşa fel incit să nu pre­
zinte nici un fel de pericol de accidente, iar învăţătorul să poată ob­
serva comportarea elevilor pe tot traseul.
Grupele vor pleca pe rînd, dîndu-li-se indicaţia de a alerga con­
stant, de a nu bloca respiraţia, fiecare elev alergînd după posibilită­
ţile lui.
După 300 m exerciţii ele mers şi respiraţie, se reia alergarea încă
:300 m.
în partea de încheiere, învăţătorul va organiza colectivul clasei
în două cercuri unul de fete, altul de băieţi. Fiecare cerc va primi cîte
<o minge.
Băieţii o vor pasa între ei cu piciorul, iar fetele cu mina.
La sfîrşitul lecţiei învăţătorul va aprecia efortul făcut de elevi în
lecţie, evidenţiind pe cei mai buni şi încurajînd pe cei cu rezultate mai
puţin bune.

Fig. 148 Fig. 149

77
L e c ţ ia 65

Conţinut
1. Alergare sub formă de întrecere pe distanţa de 25 m pentru a stabili pe cel
mai iute alergător al clasei (separat fete şi băieţi).
2 . Concurs pentru cel mai bun săritor în lungime de pe loc.
3. îndrumări cu privire la activitatea din vacanţa de vară.

Materiale: cronometru şi bandă metrică.

D e sfăş u ra re

Pregătirea organismului pentru efort, se va efectua ca în lecţiile

nr. 63—64.
Copiii vor participa la concurs şi cel care a realizat timpul cel mai
bun pe distanţa de 25 m, va fi declarat „Campion“. Se vor evidenţia
primii trei clasaţi (separat fete şi băieţi).
Se va proceda la fel şi pentru săritura în lungime de pe loc.
îndrum ări pentru vacanţa de vară:
— să participe la cursul de învăţare a înotului;
— să practice zilnic exerciţiul fizic;
— să participe la excursiile şi drum eţiile organizate de şcoală;
— să se joace cu mingea, coarda, cercul.
 Clasele a II—a şi a III—a
O b ie c tiv e

1. Asigurarea dezvoltării fizice armonioase, educarea calităţilor mo­

trice: îndemânare, viteză, rezistenţă, forţă. Consolidarea actelor motrice
fundam entale: mersul, alergarea, săritura, aruncarea, căţărarea, esca­
ladarea, tracţiunea, împingerea, înotul.
2. Educarea capacităţii de orientare în mediul înconjurător, în con­
diţii de execuţii complexe şi variate a unor exerciţii. învăţarea în con­
tin u are a componentelor mişcării (direcţii, amplitudine, tempou, ritm).
3. în vederea stim ulării înclinaţiilor motrice ale fetelor, pentru
dans şi mişcare artistică, se vor folosi elemente şi complexe din gim­
nastica modernă, executate fără şi cu obiecte portative, unul din com­
plexe prevăzîndu-se şi ca probă de control.
4. Educarea în continuare a deprinderilor de muncă şi conduită in­
dividuală şi în colectiv, a trăsăturilor morale.
5. însuşirea mijloacelor şi a metodelor de călire a organismului.
Consolidarea deprinderilor de a executa individual, zilnic, exerciţii fi­
zice.

PROBE DE CONTROL

A" Clasa a ll-a

TRIMESTRUL I

1. Alergare în linie dreaptă pe distanţa de 30 m, cu transm iterea

şi prim irea unui obiect.
2. Săritura la coardă pe grupe de doi elevi.

T RIMESTRUL AL ll-LEA

1. Cu bulgări de zăpadă (sau mingi) aruncare la ţintă mobilă (pe

o săniuţă trasă de un elev se aşază o minge m are care trebuie ochită).
2. Rostogolire înainte, din ghem uit în ghemuit.
79
 Trimestrul al lll-lea

1. Alergare cu trecere peste 3—4 obstacole înalte de 0,40—0,50 m,

aşezate la intervale egale, pe o distanţă de 30 m.
2. Alergare de viteză 25 m şi săritura în lungime de pe loc.

PROBE DE CONTROL

Clasa a lll-a

Trim estrul I

1. Alergare printre obstacole, cu conducerea mingii cu mina dreap­

tă la ducere şi cu mina stingă la întoarcere, pe distanţa de 25—30 m.
Băieţii pot executa conducerea mingii cu piciorul printre obstacole (la
alegere).
2. Parcurs aplicativ. Pe distanţa de 25—30 m alergare, săritură
peste un obstacol, culegerea unei mingi aşezate pe sol intr-un cerc,
aruncarea mingii în perete, prinderea ei şi reaşezarea în cerc.

Trim estrul al II-lea

1. Transportul cu săniuţa a unui coleg, ocolind 3—4 obstacole. Pro­

ba va fi dată de către 2 —3 echipe deodată iar la apreciere se va ţine
seama de îndem înarea şi viteza de execuţie.
2. Mers în echilibru pe banca de gimnastică (pe partea lată) cu
aşezarea pe un genundhi şi trecerea în cumpănă, revenire în poziţia
ghemuit, ridicare, mers şi săritură cu extensie la capătul băncii.

Trim estrul al lll-le a .

1. Alergare de viteză pe distanţa de 25 m, cu plecare din startul

de sus.
2. Săritura în lungime de pe loc.

CLASA a ll-A Şl A III- A

Trimestrul I

Lecţia 1

C o n ţin u t

1. Scurtă discuţie asupra activităţii sportive desfăşurate de elevi in vacanţa de

vară. Cunoaşterea elevilor noi. Evidenţa scutirilor medicale.
2. Reîmprospătarea indicaţiilor privind desfăşurarea orelor de educaţie fizică.

80
 Recapitularea exerciţiilor de front şi form aţii învăţate în clasele anterioare.
Jocuri: „Găseşte-ţi locul“, „Leapşa pe ghem uite“, „Leapşa în perechi“, „Buche­
ţele“

D esfăşurare

Este bine ca prima oră de educaţie fizică să înceapă cu o discuţie

cu elevii, învăţătorul înregistrînd în caietul de evidenţă activitatea spor­
tivă desfăşurată de aceştia în vacanţă şi anume: dacă au fost în ta­
bere, excursii, drumeţii, dacă au învăţat să înoate, dacă au participat la
activităţile sportive organizate în şcoală sau în cartierul în care locuiesc.
Se vor verifica scutirile medicale şi, totodată, dacă în vacanţă ele­
vii au suferit de vreo boală contagioasă, operaţie etc. Se va da term en
pentru prezentarea adeverinţei de scutire de efort. In continuare se
vor comunica elevilor zilele în care au educaţia fizică şi cerinţele faţă
de echipamentul sportiv. Toate aceste discuţii se vor desfăşura în clasă
in 10— 15 m inute după care elevii vor fi scoşi pe terenul de sport unde
se va face:
— organizarea colectivului:
— aşezarea după înălţime avînd în flancul drept pe cel mai înalt;
— repetarea salutului, a întoarcerilor la stingă şi la dreapta, după
care se vor repeta jocurile cunoscute:
„G ăseşte-ţi locul“ . Aşezaţi în linie pe un rînd după înălţime. Vor
executa la comandă 2 —3 ruperi de rînduri şi regruparea după înăl­
ţime în cel mai scurt timp.
„Leapşa p e gh em u ite“. Se stabileşte spaţiul de joc. Elevii se răs-
pîndesc în acest spaţiu. Se alege un prinzător, care urm ăreşte jucătorii.
Jucătorul prins devine prinzător. P entru a fi uşor recunoscut va purta
pe cap o căciuliţă, un batic sau în mînă o eşarfă — pe care o trans­
mite celui prins (atins). Elevul poate scăpa de prinzător, dacă în clipa
în care acesta se apropie de el se ghemuieşte (fig. 1 ).
„Leapşa în perech i“. Jocul este asemănător cu leapşa pe ghem uite
diferenţa constînd în faptul că jucătorul pentru a scăpa de prinzător,.
trebuie să se prindă de mînă cu un coleg.
„B ucheţelele“. Jucătorii se deplasează la început în mers; apoi în.
alergare cîte unul. La un moment dat con­
ducătorul jocului strigă un num ăr, de exem­
plu doi. La auzul acestei comenzi, jucătorii
se formează repede în grupe de doi. Jucă­
torii care nu reuşesc să se grupeze sau rămîn
în afară vor fi penalizaţi cu un punct. Vor
fi cîştigători toţi elevii care nu au suferit
penalizări.
Cu cinci m inute înainte de term inarea
orei elevii vor fi aliniaţi ca la începutul orei,
vor face exerciţii de mers liniştitor, exerciţii
de respiraţie. Deplasarea spre clasă de pe
terenul de sport se va face cu cîntec. Fig. i
6 — în d ru m ă to r m etodic 8,1
L e c ţ i i l e 2 —3

C o n ţin u t

1. Repetarea form aţiilor invăţate in clasele precedente: adunarea pe unul şi două

rinduri, pe unul şi două şiruri, in cerc.
Ruperi de rinduri şi regrupări, întoarceri la stingă, la dreapta şi la stingă îm ­
prejur.
2. învăţarea alinierii in adîncim e şi la dreapta.
Mers şi alergare, pasul săltat, alergare şerpuită. Schimbarea tempoului in mers
şi alergare.
3. Organizarea unei întreceri între elevii clasei pentru alergarea de viteză pe dis­
tanţa de 25 m.
4. Jocuri cu mingea.

M aterial didactic: cretă pentru marcarea distanţei de alergare, mingi,

cuburi etc. pentru alergarea şerpuită, cronometru pentru înregistrarea
tim pului realizat de fiecare elev.

D e s fă şu ra re

A dunarea elevilor pe terenul de sport şi evidenţierea celor mai or­

donaţi în ţinută şi echipament. Verificarea elevilor care trebuiau să
aducă scutiri medicale.
Program area elevilor la cabinetul medical pentru măsurători.
1. Repetarea form aţiilor de adunare pe unul şi două şiruri — pe
una şi pe două linii, în cerc, prin ruperi de rinduri şi refacerea for­
m aţiei indicate, în cel mai scurt timp (fig. 2 ).
Repetarea întoarcerilor la stingă şi la dreapta, la stînga îm prejur.
La clasa a treia se va învăţa întoarcerea din doi timpi. La clasa a doua
se execută întoarcerea prin săritură.
2. La învăţarea alinierii în adîncime se va explica elevilor că tre ­
buie să privească în ceafă pe cel din faţă şi să se alinieze la distanţa
d e un braţ.
M ersul se va face pe un şir în jurul terenului de sport corectîn-
du-se ţinuta şi mişcarea corectă a braţelor păstrînd spatele drept, u rni­
rii traşi înapoi şi pieptul scos înainte.

o oo o
o oo o ° °
o oo 0 O O
o oo o o
o oo o o O O ° o O
o o o o
© © ©
Fig. 2

82
 La clasa a IlI-a mersul se va executa O
cu diferite mişcări de braţe. Exemplu —
mers cu rotarea braţelor la fiecare pas.
Rotarea se va face înainte şi înapoi.
Alergarea se va efectua cîte unul şi
cite doi şerpuind printre obstacole. ---------- ic
A tît m ersul cît şi alergarea se va face Fig. 3
in ritm diferit — mai repede — şi mai re ­
pede, — foarte repede — conform bătăii din palme sau a altor semnale
auditive.
Pasul săltat (pasul ştrengarului). Elevii păşesc pe piciorul sting
făcînd o derulare pe talpă de la călcîi spre vîrf, ridică genunchiul
drept cît mai sus ajutîndu-se de braţe (braţ şi picior opus ca la mers
şi alergare).
La clasa a Il-a, pasul săltat se va executa la început cu mîinile
pe şold. Im portantă este împingerea efectuată în sol pentru a se înălţa
cit mai sus.
3. Concursul de alergare de viteză va constitui testarea propriu-
zisă a elevilor pe trim estrul întîi la alergare pe 25 m. La această aler­
gare, plecarea va fi din startul de sus (stînd cu un picior înainte, ge­
nunchii uşor îndoiţi, trunchiul uşor aplecat în faţă; plecarea făcîn-
du-se cu piciorul din spate). Timpul realizat de fiecare elev va fi trecut
în caietul de evidenţă (fig. 3).
4. Jocuri cu mingea. Exerciţii de aruncare şi prindere în doi de
pe loc şi în deplasare.
Lecţia se va încheia cu discuţii şi aprecieri asupra rezultatelor ob­
ţinute de elevi la concursul de alergare. Vor fi declaraţi campionii cla­
sei (separat fete şi băieţi) aceia care au realizat cel mai bun timp.
O b s e r v a ţ i e : în lecţia nr. 2 se va cronometra alergarea băie­
ţilor, iar în lecţia nr. 3 alergarea fetelor.

Lecţiile 4 - 5

C o n ţin u t

1. învăţarea numărătoarei In continuare, precum şi din doi în doi, din patru îrs
patru şi din şase în şase.
2. Mers şi alergare cu trecere din şir cîte unul în şir cîte doi şi cîte patru.
Oprirea din mers în doi tim pi la comandă. Mers cu creşterea treptată a frec­
venţei (marş forţat) pe distanţa de 30—40 m.
3. Alergare cu trecere peste obstacole de înălţim i diferite cu transportarea a două
m ingi (clasa a Il-a fără minge).
4. Săritura în lungime de pe loc (înregistrarea rezultatelor).
5. Jocuri cu mingea: „Mingea în stea“ (clasa a IlI-a) şi „Mingea călătoare“ (clasa
a Il-a).

Material didactic: bănci de gimnastică pentru alergarea peste ob­

stacole, mingi, cretă.
6* 83
 De s fă ş u ra re

Adunarea elevilor pe terenul de sport, controlul

ţinutei, comunicarea temei.
1. învăţarea num ărătoarei în continuare şi d
doi în doi, din patru în patru etc.
Elevul din flancul drept (primul) întoarce capul
spre stînga rostind spre colegul său tare şi scurt
Fig. 4 cifra „unu“. Al doilea va întoarce şi el capul spre
stînga şi va rosti cifra „doi“ şi aşa în continuare
pînă la ultim ul elev care, făcînd un pas înainte, rosteşte ultim ul num ăr
după care se retrage la loc (fig. 4).
Se procedează la fel şi pentru num ărătoarea din doi în doi şi din
patru în patru etc.
Exerciţiul de num ărare se va repeta de 2—3 ori. Mersul şi aler­
garea se vor efectua de-a lungul terenului de sport, alternînd mersul
în flanc cîte unul, cu mersul în flanc cîte doi şi cîte patru.
2. Mersul va avea o creştere treptată a frecvenţei pînă la marş
forţat adică, fără să alerge elevul mişcă energic braţele îndoite ca la
alergare, contactul piciorului cu solul făcîndu-se cu o derulare a tălpii
dinspre călcîi spre vîrful piciorului. Se m enţine acest marş forţat 30—
40 m, după care se trece în alergare uşoară.
Din mers, cîte patru, se va realiza coloana de gimnastică, avînd
grijă ca elevii să ia de la început spaţiu suficient atît în adîncime cit
şi lateral (fig. 5).
Exerciţii analitice:
— ex. 1. Stînd cu braţele îndoite la piept. Două arcuiri cu bra­
ţele îndoite şi două arcuiri cu braţele întinse. Se execută cu spatele
drept, braţele se menţin la nivelul umerilor.
Se repetă de 5— ¡6 ori (fig 6 ).
Elevii vor menţine braţele în timpul exerciţiului la nivelul umă­
rului, spatele drept, capul sus;
—• ex. 2. Stînd; ducerea braţelor prin înainte, sus cu două arcuiri
(1—2). Legănarea braţelor prin înainte, înapoi cu arcuire din genunchi
(3—4); se repetă de 4X8 (fig. 7).

O
o o u
° o o O O
O oO O n° „
o o o O o

o o o o
o o 0 O
1
o o o o o o -o— o
o o o o
I
o o o o

Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7

.84
 Fig. 8 Fig. 9 Fig. 10

— ex. 3. D epărtat stînd; ducerea braţelor, prin lateral, sus cu bă­

taia palmelor de două ori (1 — 2 ), îndoirea trunchiului înainte cu atin­
gerea solului cu palmele (3—4). Se repetă de 4 x 8 (fig. 8 ).
La poziţia depărtat, picioarele au vîrfurile orientate spre în afară.
Genunchii şi braţele, în timpul exerciţiului, sînt întinse iar privirea
urmăreşte mişcarea braţelor;
— ex. 4. D epărtat stînd cu braţele pe şold; îndoiri laterale de
trunchi — de două ori stînga, de două ori dreapta (fig. 9).
Se repetă de 4X8 timpi.
Genunchii întinşi. Spatele drept, cu umerii traşi înapoi şi piep­
tul scos înainte;
— ex. 5. Aceeaşi poziţie de plecare. Se execută răsucirea trunchiu­
lui spre stînga şi spre dreapta de cîte două ori;
— ex. 6 . Sprijin ghemuit; aruncarea picioarelor, întinse, înapoi
printr-o săritură (1—2) revenire în sprijin ghemuit (3—4). Se repetă
4 x 8 timpi (fig. 10).
Elevii, la aruncarea întinsă a picioarelor înapoi, vor căuta să men­
ţină trunchiul drept.
3. Alergare cu trecere peste obstacole de înălţimi diferite cu tra
portarea a 2 mingi.
Din coloana de gimnastică cîte patru, elevii strîng rîndurile îna­
poi formînd patru echipe. Se organizează un traseu pe distanţa de 25 m
pentru clasa a Il-a şi 30—35 m pentru clasa a IlI-a, form at din ob­
stacole de înălţim i diferite (o bancă de gimnastică, o coardă ţinută de
doi elevi, un baston sprijinit pe două scaune etc.)(fig. 1 1 şi1 2 ).
Se fixează linia de plecare şi de întoarcere, se explică parcursul,
accentuîndu-se că la trecerea obstacolelor este im portant să ridice cît
mai sus genunchiul piciorului cu care atacă obstacolul. Elevii, din cele
p atru echipe, vor repeta această alergare de 2 —3 ori, stabilindu-se cîş-
tigătoare echipa oare a term inat prim a şi a respectat toate indicaţiile
date de învăţător.

i Fig. 11
O

85
 Fig. 12 Fig. 13

4. Săritura în lungime de pe loc (testare).

Se va marca în curtea şcolii, pe păm înt cu vopsea, o bandă me­
trică lungă de 10—12 m, gradată din 5 în 5 centimetri, în dreptul că­
reia elevii vor efectua săritura astfel: în picioare cu vîrfurile la linie,
elevul îşi ia un elan ducînd braţele prin înainte sus şi înapoi jos, în­
doaie uşor genunchii, după care, ducînd braţele energic înainte şi îm-
pingînd puternic în vîrfuri, efectuează săritura în lungime de pe loc.
Se notează locul unde elevul a lăsat ultima urm ă cu călcîiul. Fiecare
elev are dreptul la două-trei încercări din care, în caietul de evidenţă
se va trece cea mai bună săritură (fig. 13).
Indicaţii m etodice. Elevul, la aterizare, să aibă trunchiul m ult aple­
cat înainte pentru a evita dezechilibrarea spre înapoi. Este bine să se
marcheze pe sol distanţa pentru nota maximă. Aceasta stimulează ele­
vii şi dorinţa lor de a depăşi această linie.
A runcarea şi prinderea mingii cîte doi de pe loc şi în deplasare.
Pe m ăsură ce elevii au dat proba la săritura în lungime, sau pînă să
le vină rîndul execută cîte doi aruncarea şi prinderea mingii de pe loc
şi din deplasare.
5. Joc: „Mingea în stea“ (clasa a IlI-a). Se îm parte efectivul în
două grupe egale ca num ăr, fiecare grupă avînd un num ăr cu soţ de
jucători. Grupele formează două cercuri concentrice, aşezate faţă în
faţă, avînd o distanţă de 5— 6 paşi între ele. în cercul din interior,
jucătorii se află la un anum it interval unul de altul (un pas, două lun­
gimi de braţ).
în fiecare cerc num erotarea se face cîte doi, iar jucătorii din cer­
cul exterior se plasează în aşa fel, incit fiecare din ei să aibă în faţă
un jucător advers (cu alt număr). Doi jucători
alăturaţi de elevul din interior primesc cîte o
minge şi la semnal o pasează coechipierului din
cercul exterior. Pasarea celor două mingi se
face în sensuri contrare.
Jucătorii din cercul exterior primesc min­
gea şi o trim it coechipierilor din cercul interior,
jocul continuînd în acelaşi fel pînă cînd min­
gea a revenit, de un anum it num ăr de ori, la
jucătorul care a început jocul (fig. 14).
Fig. 14 Cîştigă echipa care term ină mai repede.
86
 Joc: Mingea călătoare (clasa a Il-a).
Se formează echipe de 6 — 8 elevi şi se aliniază pe şiruri înapoia
unei linii.
Intervalul între echipe 3— 4 paşi. Distanţa între jucători o lun­
gime de braţ, cînd mingea se transm ite prin înm înare şi 3—4 paşi
cînd mingea se transm ite prin aruncare.
Prim ul jucător, din fiecare echipă, prim eşte cîte o minge — de
preferinţă mai mare. Jocul constă în transm iterea mingii din jucător
în jucător, de la prim ul la ultimul.
Cînd mingea ajunge la ultim ul jucător, toţi fac o întoarcere de
180° şi mingea revine din nou la prim ul elev.
Procedee de transm itere:
— cu ibraţele întinse, transm itere înapoi;
— cu picioarele depărtate, transm iterea printre picioare;
— combinată, unul cu braţele întinse urm ătorul printre picioare;
— transm iterea laterală — la ducere spre stînga, la întoarcere
spre dreapta.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de respiraţie executate din mers,
cu aprecierea rezultatelor obţinute la săritura în lungime, evidenţiin-
du-se şi notîndu-se elevii cu cele mai bune sărituri.
Deplasarea spre sala de clasă se face cu cîntec.
O b s e r v a ţ i i : în lecţia nr. 4 se va învăţa jocul „Mingea în stea “
şi se va repeta în lecţia nr. 5. La clasa a Il-a se va învăţa jocul „Min­
gea călătoare“ în lecţia nr. 4 şi se va repeta în lecţia nr. 5.

Lecţiile 6 —7

C o n ţin u t

1. Alergări cu întoarceri de 180° şi 360° la semnale.

Alergări înainte, înapoi, lateral.
2. Alergări pe distanţa de 20—30 m cu handicap de 3—4 m.
3. Prinderea şi pasarea m ingii, cu două m îini, de pe loc şi din alergare clasa a
Il-a. La clasa a IlI-a pasarea mingii, cu o mînă, de deasupra umărului şi prin­
derea cu două m îini în dreptul pieptului.
4. Jocuri: „Mingea pe pod“ şi „Provocarea cu trei lovituri“.

M aterial didactic: mingi (cîte doi elevi la o minge)

D e s fă ş u ra re

Adunarea pe terenul de sport. Fiecare elev se deplasează cu o minge

— pe care o aşază la locul indicat de învăţător.
Verificarea echipamentului — evidenţierea celor ordonaţi, comuni­
carea temelor.
întoarceri la stînga, la dreapta, la stînga îm prejur.
87
 Joc: „Treci prin portiţă şi fugi“. Elevii aşezaţi pe două rînduri cu
faţa spre învăţător. Rîndul din faţă stă în poziţia depărtat, iar cel din
spate ghemuit. La semnal elevii din spate trec pe sub picioarele celor din
faţă, aleargă pînă la o linie (zid, gard) fixată şi revin aşezîndu-se în rîndul
întîi cu picioarele depărtate, dînd astfel posibilitate şi celorlalţi copii să
execute trecerea şi alergarea. Jocul se repetă de 2—3 ori. Mers cîte unul
şi cîte doi în cadenţă, cu accent pe ţinuta corectă. Trecere în alergare nor­
mală, alergare cu gambele îndoite, alergare cu genunchi ridicaţi. Alergarea
va alterna cu exerciţii de mers şi respiraţie. In coloană cîte patru elevii
vor efectua următoarele exerciţii:
— stînd cu braţele înainte; legănarea braţelor înainte şi înapoi cu
arcuire din genunchi 1 —4 apoi ducerea braţelor oblic sus şi arcuirea lor
spre spate 5— 8 (fig. 15);
— depărtat cu braţele la ceafă. îndoirea şi arcuirea trunchiului
înainte 1—3, revenire 4. Se repetă de 4X8 (fig. 16);
— depărtat cu braţele pe şold; îndoiri laterale de trunchi spre stînga
1—2 — aceeaşi spre dreapta 3—4. Răsucirea trunchiului spre stînga, cu
bătaia palmelor la spate, 5— 6 şi spre dreapta 7— 8 . Se repetă de 4X8
(fig- 17);
— stînd cu piciorul stîng înapoi pe vîrf sprijinit, braţele întinse în
faţă; balansarea energică a piciorului stîng înainte sus cu atingerea pal­
melor 1, revenire 2. Se repetă de 3—4 ori cu fiecare picior (fig. 18).
—• deplasarea înainte cu pas săltat;
— mere şi exerciţii de respiraţie.
1. Alergări cu întoarceri de 180°—360° la semnale. Alergare cu oprire,
urm ată de alergare înainte, lateral, înapoi.
Elevii, risipiţi pe terenul de sport, cu faţa la învăţător vor executa
alergare înainte în tempo moderat. La un semnal (fluier, bătaie din palme),
elevii vor executa întoarcerea de 180° şi vor continua alergarea în acelaşi
ritm. La două semnale (două bătăi din palme), elevii vor executa întoar­
cerea de 360° şi vor continua să alerge în tempo moderat.
Se repetă de 2—3 ori apoi se vor face exerciţii de respiraţie. în ace­
laşi fel se va proceda şi pentru alergare laterală şi înapoi. Elevii vor
schimba direcţia de alergare la semnal.
2. Alergări pe 20—30 m cu handicap.
Elevii vor fi aşezaţi pe două rînduri ca la jocul din prim a parte a
lecţiei. Rîndul din faţă va fi aşezat la o distanţă de 3—4 m faţă de cel din
spate. Elevii din ambele rînduri, aşezaţi în poziţia startului de sus, la
semnalul dat de învăţător, aleargă 1 fiecare înainte în linie dreaptă, circa
20—30 m. Cei din spate caută să-i ajungă pe cei din faţă. Revenirea la

88
locul de plecare se face prin mers relaxat, elevii efec-
tuind exerciţii de respiraţie. La reluare, rîndul unu
iace schimb de locuri cu rîndul doi.
Se repetă alergarea de 2— 3 ori.
3. Clasa a Il-a. Prinderea şi pasarea mingii de pe
loc şi din alergare.
Clasa a IlI-a. Prinderea mingii cu două mîini în
dreptul pieptului şi pasarea cu o mînă de deasupra Fi9- 19
umărului. Se va explica elevilor poziţia de aşteptare
a mingii, precum şi modul de pasare a ei de deasupra umărului. Elevii
vor lucra cîte doi la minge.
4. Joc: M ingea po pod. Se formează echipe de cîte 6 — 8 copii şi se
aliniază pe şiruri înapoia unei linii. Intervalul între echipe de 3—4 paşi,
iar distanţa între jucători de un braţ. Prim ul jucător, din fiecare echipă,
are o minge pe care, la semnalul de începere, o va transm ite pe deasupra
capului celui din spate; acesta, la rîndul lui, o dă mai departe. Cînd m in­
gea ajunge la ultim ul jucător, toţi fac o întoarcere de 180° şi mingea re­
vine la prim ul elev în acelaşi fel. Cîştigă echipa care a term inat prima.
Jocul se reia de mai m ulte ori (fig. 19).
La clasa a treia, distanţa între jucători va fi mai mare cu un m etru
şi mingea va fi aruncată cu două mîini celui din spate. Va fi cîştigătoare
echipa care nu a scăpat mingea şi a term inat prima.
Provocarea cu trei lovituri
Pe terenul de joc se trasează două linii paralele, la distanţa de 15—
20 m una faţă de alta. Jucătorii se îm part în două echipe egale. Fiecare
echipă se aşază pe un rînd înapoia liniei, cu faţa spre jucătorii din echipa
adversă şi num ără de la dreapta spre stingă. în continuare, jucătorul
nr. 1 din echipa care începe jocul se duce în faţa echipei adverse cu
scopul de a provoca pe unul din jucătorii acestei echipe. Jucătorii echipei
adverse aşteaptă stînd gata de fugă, cu un picior pe linie şi cu un braţ
întins înainte. „Provocatorul“ dă trei lovituri pe una din mîinile întinse
iar după a treia lovitură fuge cit se poate de repede la locul său urm ărit
de cel provocat. Dacă este prins devine prizonierul celui provocat, iar dacă
nu, îl ia pe acesta prizonier şi se aşază din nou la locul său. Cîştigă echipa
care a luat cei mai m ulţi prizonieri.
în încheierea lecţiei elevii execută exerciţii de relaxare şi respiraţie.
La discuţiile de la sfîrşitul lecţiei vor fi notaţi 3—4 elevi pentru
conştiinciozitatea cu care au lucrat şi pentru progresele realizate. Elevii
vor fi anunţaţi pentru ora viitoare să-şi aducă fiecare o coardă pentru
sărituri.

Lecţiile 8 - 9

C o n ţin u t

1. Alergare pe distanţa de 25 m cu plecare din startul de sus.

2 . Conducerea m ingii din mers (clasa a Il-a) şi din alergare ocolind diferite obsta­
cole clasa a IlI-a.

89
3. Sărituri la coardă individual şi în perechi.
4. Ştafetă in suveică cu transmiterea unui obiect (clasa a II-a).
Joc: „Ultima pereche fuge“ (clasa a IlI-a).

M aterial didactic: mingi şi corzi.

D e s fă ş u ra re

— Adunarea pe terenul de sport pe o linie. Salutul, controlul ţinutei»

comunicarea temei.
— Repetarea întoarcerilor: la stînga, la dreapta, la stînga îm prejur,
întoarcerile se vor face prin săritură la clasa a II-a şi în doi timpi la
clasa a IIT-a.
— Mers în şir cîte unul şi cîte doi în ritm ul dat de învăţător şi co­
rectarea ţinutei, a pasului şi a mişcării braţelor. Porniri şi opriri la co­
mandă.
— Trecerea din mers în alergare uşoară (15—20 m mers, 20—25 m
alergare). Se repetă de 3—4 ori.
Formarea coloanei de gimnastică pe 4— 6 şiruri.
— Exerciţii de dezvoltare fizică.
— Stînd braţele sus; legănarea braţelor înainte şi înapoi cu arcuire
din genunchi. Se execută de 6 — 8 ori. In tim pul exerciţiului spatele se
menţine drept, trunchiul nu se apleacă înainte (fig. 2 0 ).
— D epărtat braţele îndoite la piept; ducerea braţelor lateral cu două
arcuiri înspre spate (1 — 2 ), îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţe­
lor la vîrful picioarelor (3— 4). Se repetă de 6 — 8 ori. în tim pul exerciţiu­
lui braţele şi genunchii nu se îndoaie. Privirea urm ăreşte braţele (fig. 21).
— D epărtat stînd; răsucirea trunchiului, odată cu ducerea braţelor
spre stînga, cu două arcuiri — (1 — 2 ); răsucirea trunchiului spre dreapta
tot cu două arcuiri. Se repetă de 6 — 8 ori, elevii m enţin spatele drept,
tălpile răm în lipite de sol. (fig. 2 2 ).
— Din poziţia depărtat (mai m ult depărtat decît poziţia normală) fan-
dări spre stînga şi spre dreapta în cîte două arcuiri pe fiecare picior
(fig. 23).
— Sărituri pe ambele picioare pe loc cu accent pe împingerea vârfu­
rilor în sol şi aterizare uşoară. Se repetă 3X 8 tim pi (fig. 24).
— Exerciţii ample de respiraţie.
— Se reiau aceleaşi sărituri dar cu rotarea braţelor la fiecare sări­
tură (ca la coardă) 3X 8 timpi.
— Exerciţii de respiraţie şi relaxare.

Fig. 20 Fig. 21 Fig. 22 Fig. 23

90
 1. Alergare pe 25 m cu plecare din poziţia stînd.
Elevii aşezaţi în rînduri cîte 6 — 8 vor executa:
— alergare, cu ridicarea coapsei pe distanţa de10—15 m şi înto
cere în alergare cu pendularea gambei înapoi. In tim pul acestor exerciţii
se va insista şi asupra mişcării corecte a braţelor;
— alergare în grupe de 4— 6 elevi, pe distanţa de 25 m, cu plecare
din poziţia stînd cu faţa spre direcţia de alergare.
2 . Conducerea mingii din mers (clasa a Il-a) şi din alergare cu oco­
lire de obstacole (clasa a IlI-a).
— Elevii vor executa mai întîi conducerea mingii pe loc, învăţătorul
insistînd pe însuşirea corectă. Apoi va cere elevilor să efectueze condu­
cerea mingii atît cu mîna dreaptă cît şi cu mîna stingă. Cînd exerciţiul s-a
însuşit corect va trece la conducerea mingii din mers şi apoi din alergare.
Clasa a IlI-a va executa şi conducerea mingii printre obstacole, la
început din mers, apoi din alergare. Băieţii vor conduce mingea şi cu pi­
ciorul, printre obstacole.
3. Ştafete cu transm iterea unui obiect (clasa a Il-a).
Se organizează clasa pe patru echipe aşezate două cîte două faţă în
faţă, în spatele unei linii de plecare. Prim ii doi de la echipele din dreapta
au o minge (sau un alt obiect). La semnalul de începere dat de învăţător,
aceştia aleargă spre coechipierii lor, le transm it obiectul şi se aşază la
spatele echipei respective. Elevul care a prim it mingea aleargă şi el către
coechipierul din faţă, îi transm ite mingea şi se aşază şi el la spatele şi­
rului respectiv. Astfel vor proceda toţi elevii, pînă cînd ultim ul execu­
tant predă mingea prim ului jucător.
Ştafeta se repetă de 2—3 ori şi va fi cîştigătoare echipa care din trei
repetări a cîştigat de două ori. (Ca obiect mai poate fi folosit cercul sau
coarda (fig. 26).
4. Jocuri: „ U ltim a pereche fu g e“. Jucătorii se aşază pe perechi în
coloană. In faţa coloanei stă prinzătorul cu spatele spre elevi şi strigă:
„Ultima pereche fuge“. La acest semnal, jucătorii ultimei perechi aleargă,
unul în stînga şi celălalt în dreapta şirului, în aşa fel încît dincolo de ca­
păt să-şi poată da mîna fără ca unul din ei să fi fost prins. Jucătorul prins
devine prinzător, iar celălalt formează pereche cu fostul prinzător. Pere­
chile pe măsură ce aleargă se plasează în faţa şirului (fig. 25).
 5. S ărituri la coardă individual şi în perechi.
Elevii risipiţi pe tot terenul vor efectua mai întîi sărituri la coardă
individual, apoi se vor grupa cîte doi şi vor încerca să sară cîte doi la o
coardă.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de relaxare şi respiraţie. Vor fi apre­
ciaţi elevii care şi-au însuşit corect conducerea mingii şi care au reuşit
de prim a dată să sară la coardă în perechi.

L e c ţ ii le 1 0 — 11

C o n ţin u t

1. învăţarea prezentării raportului (clasa a IlI-a).

2. Alergare în linie dreaptă pe distanţa de 30 m cu transmiterea unui obiect (min­
ge, ştafetă, steguleţ, eşarfă etc.) — clasa a Il-a.
3 . învăţarea săriturii peste sfoară, cu ghem uirea genunchilor la piept (la groapa cu
nisip), cu bătaie pe un picior şi aterizare pe am bele picioare. Săritura va fi pre­
cedată de un elan scurt de 3—5—7 paşi.
4 . Conducerea m ingii printre obstacole clasa a IlI-a.
5 . Ştafete combinate cu alergare, aruncare şi prinderea mingii.

Material didactic: ambalaje goale de detergent „deval“ um plute cu

nisip, mingi steguleţe, o sfoară (şiret) lungă de 2 m, groapă cu nisip pen­
tru sărituri.

D e s fă ş u ra re

1. Prezentarea raportului necesită cîteva comenzi pe care elevul tr

buie să le însuşească corect şi anume: Prim a comandă: ,,clasă drepţi!“
Elevii iau poziţia de drepţi ascultînd atenţi comenzile următoare.
A doua comandă: spre dreapta ,,v-aliniaţi!“ Elevii, întorcînd capul
spre dreapta fără să răsucească umerii, privesc peste um ăr spre colegii
din dreapta căutînd să se alinieze.
A treia comandă: de la dreapta spre stînga „num ără!“ Prim ul elev
din flancul drept întorcînd capul spre stînga rosteşte num ărul tare, scurt,
clar, apoi revine cu privirea înainte — ceilalţi elevi procedează la fel
pînă la ultim ul care, nem aiîntorcînd capul spre stînga, face un pas înainte
rosting ultim ul num ăr şi revenind la loc.
A patra comandă: clasă drepţi pentru raport înainte“ ! Conţinutul
raportului: „Tovarăşe învăţător, clasa a Il-a, cu un efectiv de 35 elevi,
din care 2 scutiţi medical, 1 absent, iar 32 prezenţi, sîntem gata pentru
începerea lecţiei. Raportează elevul S.A. După raport elevul face un pas
lateral trecînd în dreapta învăţătorului.
învăţătorul salută clasa, elevii răspund la salut, iar cel care a dat
raportul dă ultim a comandă: „clasă repaos“, după care se întoarce la locul
lui. în continuare se anunţă tema din lecţia respectivă.
Repetarea întoarcerilor la stînga, la dreapta, stînga-m prejur.
92
 4

Fig. 27

Mers cu creşterea treptată a frecvenţei, trecere în alergare uşoară.

Se va alterna 150—200 m alergare, 50 m mers, cu exerciţii de respiraţie.
Mers ghemuit, combinat cu mersul pe vîrfuri cu braţele la ceafă.
Alergare în cerc, unul după altul, cu ridicarea genunchilor la piept
cu pendularea gambei înapoi.
In tim pul alergării se va atrage atenţia elevilor să se ajute de miş­
carea braţelor. în continuare, elevii vor executa pasul săltat (pasul ştren­
garului), la început liberi sub forma de joc, apoi li se va cere să se înalţe
cit mai sus şi să se ajute de braţe.
Alergare şerpuită. Se vor fixa nişte jaloane (ambalaje de „deval“,
mingi, cuburi etc.) printre care elevii vor alerga unul după altul la dis­
tanţa de 2 —3 m, cel din spate avînd sarcina să-l prindă pe cel din faţă
(fig. 27).
In coloană cîte p atru elevii vor efectua urm ătoarele exerciţii:
— Stînd, rotarea mare a braţelor înainte şi înapoi. Se repetă de mai
multe ori. (Fig. 28).
— Stînd cu braţele înainte. Se repetă 4 rotări de trunchi din înainte
pe jos înapoi (1—4). Ghemuire (5), revenire (6 ), ghemuire (7), revenire (8 ).
Se repetă de 3X8 timpi.
— D epărtat stînd cu braţele la ceafă; îndoirea trunchiului înainte (1),
revenire (2), răsucirea trunchiului spre stînga (3), revenire (4), răsucirea
trunchiului spre dreapta (5), revenire (6 ), extensia spatelui (7), revenire
(3). Se repetă de 3X 8 timpi (fig. 29).
— Sprijin ghem uit aruncare prin săritură a picioarelor înapoi —
odată stîngul — odată dreptul. Se execută de 4 x 8 (fig. 30).
— Exerciţii de respiraţie.
2. Alergare în linie dreaptă pe distanţa de 30 m cu transm iter
unui obiect (clasa a Il-a).
Se organizează elevii pe mai multe grupe aşezate în spatele unei
linii de plecare, unul după altul la distanţă de un braţ. în faţa fiecărei
/

Fig. 23 Fig. 29 Fig. 30

93
grupe, la distanţă de 30 m, se stabileşte un punct de întoarcere. Primul
elev de la fiecare grupă prim eşte o minge, iar la semnalul de începere
acesta aleargă, ocoleşte semnul fixat la distanţa de 30 m şi revine la
echipa sa predînd mingea urm ătorului elev care repetă acelaşi lucru
ca şi primul.
Cînd toţi elevii au efectuat alergarea, va fi declarată cîştigătoare
echipa care a alergat mai repede, a transm is cu precizie mingea, a păstrat
alinierea în timpul întrecerii.
Alergarea se repetă de 3—4 ori.
3. învăţarea săriturii peste sfoară cu ghemuirea genunchilor la piept,
cu bătaie pe un picior şi aterizare pe ambele picioare.
Elevii aşezaţi pe două şiruri, cu faţa spre latura lungă a gropii de
sărituri, vor fi lăsaţi să sară de două-trei ori, unul după altul, cerîndu-li-se
ca după o alergare scurtă (3—5 paşi) să bată pe un picior şi să aterizeze
în groapa de nisip pe ambele picioare. Cînd elevii şi-au form at un picior
de bătaie, pentru a-i determ ina să ghemuiască genunchii la piept, vor fi
puşi să sară peste o coardă ţinută de doi elevi la marginea gropii. La
început, înălţimea sforii va fi mai mică, iar după primele sărituri de
acomodare se poate ridica mai sus — fără a se exagera.
4. Conducerea mingii a mai fost explicată şi în lecţiile anterioare.
Im portant de reţinut este faptul ca elevul să nu plesnească cu palma
în minge, ci să o împingă în păm înt cu degetele bine resfirate, nu în
faţa picioarelor, ci lateral.
Conducerea mingii se va repeta mai întîi de pe loc, apoi din mers
şi alergare, corectîndu-se perm anent greşelile. Cînd exerciţiul s-a însuşit
corect, se va executa conducerea mingii printre obstacole, folosind cînd
mîna dreaptă, cînd mîna stîngă. Băieţii vor avea voie să repete şi con­
ducerea mingii cu piciorul printre obstacole.
5. Ştafete combinate cu alergare, aruncarea şi prinderea mingii.
Elevii îm părţiţi în 4— 6 echipe, aşezaţi în spatele unei linii de plecare, cu
distanţa suficientă între şiruri. Prim ul elev, din fiecare şir, are o minge;
la semnal acesta aleargă, circa 25 m, ocoleşte un obstacol care marchează
punctul de întoarcere şi înainte de a ajunge la urm ătorul elev din echipa
sa, îi aruncă uşor mingea. Acesta o prinde şi jocul continuă pînă cînd
toţi elevii au executat prinderea şi aruncarea. Cîştigă echipa care a scă­
pat de mai puţine ori mingea şi a alergat mai repede. Jocul se repetă
de 2—3 ori (fig. 31).
La clasa a treia, alergarea se va face cu conducerea mingii cu mîna
dreaptă, la ducere şi cu mîna stîngă la întoarcere, iar transm iterea urm ă­
torului elev se va face cu
pasă de deasupra um ăru­
lui.
încheierea lecţiei va
consta din exerciţii de
mers şi respiraţie, cu
aprecieri asupra modului
în care elevii şi-au însuşit
f
cele predate, cu eviden­
Fig. 31 ţierea celor mai activi.
94
Lecţiile 12—13

C o n ţin u t

Clasa a II-a
1. Lecţie de control: verificarea alergării sub formă de ştafetă cu transmiterea unui
obiect.
2 . Săritura la coardă mică pe loc şi în deplasare.

Clasa a IlI-a
1. Alergare pe distanţa de 30 m, cu conducerea m ingii printre obstacole.
2 . Jocuri cu mingea.

Material didactic: ■
— mingi, steguleţe — pentru ştafetă, — corzi pen­
tru sărituri;

D es fă şu ra re

Este bine ca verificarea şi notarea elevilor să se facă în două lecţii,

în prim a lecţie din săptăm îna respectivă elevii vor fi puşi să exerseze
proba de control cerută.
Lecţiile de control vor fi precedate de o uşoară încălzire, folosindu-se
exerciţii de mers, alergare, exerciţii analitice din cele cunoscute în lec­
ţiile anterioare.
La notarea alergării cu transm iterea unui obiect se va aprecia atît
viteza şi corectitudinea alergării, cît şi îndemînarea cu care elevii au
predat şi preluat ştafeta.
La conducerea mingii se va urm ări îndemînarea şi viteza de exe­
cuţie. în tim p ce o parte din elevi dau proba de control, ceilalţi execută
sărituri la coardă (clasa a II-a) sau repetă proba.
La term inarea orei se vor face aprecieri cu privire la notele obţinute
şi se vor da indicaţiile necesare. Dacă vor fi elevi care nu au reuşit cu
bine proba de control, aceştia pot fi am înaţi pentru urm ătoarea lecţie,
învăţătorul va trece notele elevilor în carnet şi catalog.

Lecţiile 14—15

C o n ţin u t

1. învăţarea unui exerciţiu In vederea practicării lui zilnice (acasă).

2 . Sărituri în lungim e la groapa cu nisip de pe loc şi cu elan de 3, 5, 7 paşi.
3 . Aruncare la distanţă cu m ingea de oină de pe loc.
4. Alergare de rezistenţă 2X300 m clasa a IlI-a şi 2X200 m clasa a II-a.
5 . Joc: „Crabii şi creveţii“.

Material didactic: mingi de oină (cîte una la doi elevi).

95
 D es fă ş u ra re

— Adunarea elevilor în linie pe un rînd. Verificarea ţinutei, comu­

nicarea temelor de lecţie.
— Repetarea prezentării raportului — vor fi puşi să prezinte ra­
portul şi alţi elevi din clasă (indicaţiile au fost date în lecţiile ante­
rioare).
— Mers în coloană cîte unul şi cîte doi. Alergare în tempou variat,
alergare cu ridicarea genunchilor la piept, alergare cu pendularea gam­
bei la spate, pasul săltat. Mers în cerc cu exerciţii de respiraţie.
1 . învăţarea unui exerciţiu în vederea practicării lui zilnice acasă.
Ex. 1. Stînd cu braţele îndoite la piept. Două arcuiri înapoi cu braţele
îndoite, urm ate de două arcuiri înapoi cu braţele întinse, palmele în sus.
Se repetă de 6— 8 ori păstrînd spatele drept şi braţele la nivelul
umerilor.
Ex. 2. D epărtat cu braţele pe şold, umerii traşi înapoi. Două fandări
pe piciorul stîng (cu arcuire) şi două fandări pe piciorul drept. Se repetă
de 6 — 8 ori.
Ex. 3. D epărtat cu braţele înainte, palmele în jos. Două rotări mari
de braţe pe jos, înapoi sus şi două arcuiri cu trunchiul aplecat înainte,
palmele atingînd solul, genunchii întinşi.
Se repetă de 6— 8 ori în ritm vioi.
Ex. 4. Stînd. Ducerea braţelor prin înainte sus odată cu piciorul
stîng spre stînga pe vîrf sprijinit. îndoirea trunchiului spre stînga cu
două arcuiri şi revenire în poziţia iniţială. Se repetă acelaş exerciţiu
spre dreapta.
Se reia de 6 — 8 ori, executîndu-1 cu amplitudine din ce în ce mai
mare.
Ex. 5. Sprijin ghemuit. Aruncarea picioarelor prin săritură înapoi
şi revenire în sprijin ghemuit.
Se execută de 6 — 8 ori în ritm vioi.
Ex. 6 . Sărituri ca mingea cu depărtarea şi apropierea picioarelor con­
comitent cu bătaia palmelor pe coapsă şi deasupra capului.
Se vor executa două reprize a cîte opt sărituri.
Ex. 7. Exerciţii de respiraţie.
2 . Sărituri în lungime la groapa de nisip de pe loc şi cu elan redus.
— Repetarea săriturii în lungime de pe loc cu accent pe desprin­
dere şi împingerea gambelor în faţă, pentru a obţine o aterizare cît mai
lungă. Elevii vor repeta 3—4 sărituri.
Săritura în lungime cu elan. Se va începe săritura cu elan de trei
paşi pentru perfectarea piciorului de bătaie. Apoi se va mări elanul la
5—7—9 paşi. La acest exerciţiu se va cere elevilor ca paşii de elan să
fie efectuaţi cu maximum de viteză, bătaia pe un picior energică, să
ghemuiască genunchii la piept în timpul zborului şi la aterizare să se
împingă gambele înainte.
Elevii vor efectua 3—4 sărituri.
3. A runcarea la distanţă cu mingea de oină de pe loc.
Elevii vor fi organizaţi pe perechi faţă în faţă la distanţă de 30—-
40 m suficientă pentru a nu se lovi. Mai întîi va arunca prima grupă
apoi elevii din grupa a doua, care după ce culeg mingile, aruncă şi ei.
96
Pentru a-i stimula, se vor marca pe teren semne peste care să se întreacă
la aruncare. Fiecare elev va efectua cel puţin 5— 6 aruncări.
4. Alergare de rezistenţă.
Clasa a doua va alerga de două ori cîte 200 m. In pauza dintre aler­
gări se vor efectua exerciţii de mers cu respiraţie. Clasa a treia va alerga
de două ori cîte 300 m cu pauză, mers şi exerciţii de respiraţie.
5. Joc: „Crabii şi creveţii“
Este un joc de-a prinselea, cu mai m ulte variante şi care cere tot­
odată m ultă atenţie din partea jucătorilor. Se poate juca în sală sau
pe teren.
Jucătorii stau aliniaţi pe două rînduri spate în spate, pe centrul
terenului. în faţa fiecărei echipe la 10— 15 m se trage o linie care repre­
zintă „casa“. Una din echipe reprezintă crabii, cealaltă creveţii.
Conducătorul jocului strigă numele unei echipe. Echipa strigată tre­
buie să fugă spre casa sa, fiind urm ărită de jucătorii celeilalte echipe.
Fiecare jucător atins înainte de a trece linia aduce un punct echipei
adverse.
Jocul se repetă de cîteva ori, învăţătorul avînd grijă ca fiecare echipă
să fie strigată de acelaşi num ăr de ori.
Lecţia se încheie cu exerciţii de mers şi respiraţie, evidenţiindu-se
elevii care au aruncat cel mai departe cu mingea de oină.

Lecţiile 16—17

C on ţin u t

1. Alergare de viteză cu plecări din poziţii diferite.

2 . Repetarea săriturii în lungim e cu elan.
3 . Repetarea aruncării la distanţă cu mingea de oină.
4 . Joc: „Leapşa pe căţărate“.

Material didactic: mingi de oină.

D e s fă şu ra re

— Avînd în vedere perioada cînd se lucrează afară, învăţătorul va

controla cu grijă echipamentul elevilor.
— In prim a p arte a lecţiei se vor folosi exerciţiile din lecţia prece­
dentă, punînd accent deosebit pe lucrul vioi şi cu cit m ai m ultă deplasare,
evitîndu-se exerciţiile şi jocurile statice.
1. A lergare de viteză cu plecări din poziţii diferite. 25—30 m.
— Elevii vor fi organizaţi pe grupe de 8 — 10, cu distanţă şi interval
suficient între ei.
— Alergare cu plecare din poziţia stînd cu faţa spre direcţia de aler­
gare. Toţi elevii învaţă odată această poziţie şi anume: aşază în faţă un
picior, celălalt picior fiind înapoi pe vîrf sprijinit. G reutatea corpului se
află pe piciorul din faţă, genunchii uşor îndoiţi, trunchiul aplecat înainte.
Elevii vor lua de 2—3 ori această poziţie. Apoi se va pleca în serii. La
comanda „pregătiţi“ elevii trec în poziţia am intită, apoi la comanda
„pleacă“ ei aleargă pe direcţia indicată. Se atrage atenţia că prim ul pas
7 — în d ru m ă to r m etodic 97
_ în alergare va fi făcut de piciorul din
Y t' O O spate. Se repetă această alergare de
ryf 2—3 ori (fig. 32).
Aceeaşi alergare o vor efectua
->^/) din poziţia stînd cu spatele spre di-
/ recţia de alergare (fig. 33).
- -« jn jecţjjje urm ătoare se va trece
p.n , 2 la alergare cu plecare din poziţia
“J' J ghemuit (fig. 34), cu faţa şi cu spatele
spre direcţia de alergare şi dacă po­
sibilităţile perm it se va face alerga­
re şi din celelalte poziţii, şezînd, cul­
cat etc.
2. Repetarea săriturii în lungime
_ -x cu elan.
Elevii vor executa 2—3 sărituri
F:3, 33 cu elan redus, apoi vor trece la sări­
tura în lungime cu elan normal, pu-
nîndu-se accent pe însuşirea cît mai
corectă a săriturii.
3. Repetarea aruncării la distanţă
cu mingea de oină.
După repetarea a două-trei arun­
cări de pe loc, elevii vor arunca
mingea de oină la distanţă şi cu elan.
La sfîrşitul repetării aruncării se va
organiza un concurs pentru cel mai bun aruncător cu mingea de oină
la distanţă.
4. Joc: „Leapşa pe cocoţate“
Se delimitează terenul de joc prin două linii de fund şi două late­
rale, eventual prin 4 steguleţe aşezate în cele *patru colţuri.
Elevii se răspîndesc liberi pe terenul de joc. Se alege un prinzător,
care urm ăreşte jucătorii. Jucătorul prins va schimba locul cu prinzăto-
rul. P entru a nu fi prins, fiecare jucător, în clipa în care prinzătorul se
apropie de el, trebuie să se urce pe ceva. Se vor folosi în acest scop
obiecte aflate pe terenul de sport: bănci, eventual butuci sau cărămizi
aduse special pentru acest joc.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de mers şi respiraţie, cu aprecierea
celor mai buni aruncători. Elevii num iţi de învăţător vor duce la loc
obiectele aduse pentru joc, după care se vor îndrepta spre clasă.

L e c ţ ii le 18—19

C o n ţin u t

1. Clasa a IlI-a. Parcurs aplicativ pe distanţa de 25—30 m: alergare, săritură peste

un obstacol, culegerea unei m ingi aşezată pe sol într-un cerc, aruncarea mingii
în perete, prinderea ei şi reaşezarea în cerc.

98
2. Săritura la coardă individual şi în perechi.
3 . Joc: repetare „Crabii şi creveţii“.
4. Alergare de rezistenţă 400 m.

M aterial didactic: mingi, corzi.

D e s fă ş u ra re

— Ruperi de rînduri şi refaceri de formaţii. întoarceri, alinieri. Mers

în coloană cîte unul şi cîte doi şerpuind printre obstacole.
— Alergare cu genunchii la piept, cu pendularea gambelor la spate.
Pasul săltat. Coloana de gimnastică cîte patru pentru exerciţii analitice.
Ex. 1. Stînd ducerea braţelor îndoite la ceafă şi revenire. Acelaşi
exerciţiu combinat cu semiîndoirea genunchilor şi revenire. Se repetă
de 6 — 8 ori.
Ex. 2. Stînd cu piciorul stîng pe vîrf sprijinit înapoi cu braţele sus.
Balansarea piciorului dinapoi înainte sus şi bătaia palmelor sub genunchi.
Se execută de 3—4 ori cu acelaşi picior, după care se schimbă.
Ex. 3. Sprijin ghemuit. Ridicare în stînd cu ducerea braţelor prin
înainte sus, concomitent cu ridicarea piciorului stîng înapoi sus, spatele
în extensie. Se repetă de 3—4 ori cu fiecare picior.
Ex. 4. Şezînd cu palmele sprijinite înapoi. Ridicarea bazinului şi reve­
nirea în poziţia iniţială. Se repetă de 5— 6 ori.
Ex. 5. Pe spate culcat cu palmele la ceafă. Ridicare în şezînd cu
palmele la ceafă. Spatele se menţine drept. Se repetă de 6 — 8 ori.
Ex. 6 . Sărituri ca mingea cu depărtarea şi apropierea picioarelor. Se
repetă de 16 ori.
1. Parcurs aplicativ pe distanţa de 30 m. Elevii vor efectua mai în
o alergare pe distanţa de 1 0 — 1 2 m, apoi vor sări peste un obstacol care
poate fi o bancă de gimnastică, un baston sprijinit pe două coşuri sau
peste două linii trasate cu creta pe sol, după care vor culege o minge
aşezată intr-un cerc, o vor arunca în perete, iar după prinderea ei o vor
aşeza la loc în cerc, apoi vor continua alergarea 1 0 — 1 2 m.
La acest parcurs elevii vor fi organizaţi pe cel puţin două grupe, iar
la fiecare grupă urm ătorul elev pleacă în momentul în care cel din faţa
lui a prins mingea şi a aşezat-o în cerc.
Parcursul se repetă de 2—3 ori.
La clasa a doua se va face alergare, săritură peste obstacol şi reve­
nirea la echipă.
Partea a doua a lecţiei se va realiza afară, unde elevii, avînd tre­
ningurile pe ei, vor efectua alergarea de rezistenţă pe distanţa de 400 m
după care vor sări la coardă, la început individual, apoi cîte doi.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de mers şi respiraţie, după care
elevii vor fi însoţiţi de învăţător la clasă.
Observaţii: jocul „Crabii şi creveţii“ se poate desfăşura atît în sală
cît şi pe terenul de sport. El va fi repetat înaintea săriturii la coardă.
99
Lecţiile 20—21

C o n ţin u t

Lecţie de control.
Clasa a II-a va efectua săritura la coardă pe grupe de doi elevi.
Clasa a IlI-a. Parcursul aplicativ alcătuit din alergare, săritură peste un obstacol
şi aruncarea cu prinderea m ingii din perete.
Jocuri cunoscute.

Material didactic: mingi, corzi.

D e s fă şu ra re

învăţătorul va efectua o încălzire scurtă a organismului, folosind

exerciţii şi jocuri cunoscute de elevi, va repeta o dată proba de control,
după care va trece la efectuarea ei.
La clasa a II-a, se va aprecia coordonarea săriturii efectuată de cei
doi elevi.
La clasa a IlI-a, se va aprecia viteza de execuţie, de deplasare şi
îndemînarea cu care rezolvă sarcinile parcursului aplicativ.
Elevii care nu au fost suficient de pregătiţi vor fi amînaţi pentru
ora următoare.
în încheiere, elevii vor face jocuri cunoscute de ei, după care învă­
ţătorul va face aprecieri cu privire la rezultatele notării şi recomandări
acolo unde va fi nevoie.

Lecţiile 22—23

C o n ţin u t

1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică.

2. Tracţiune în braţe din poziţia culcat înainte, pe banca de gimnastică.
3 . Alergare cu săritură peste 1—2 bănci de gim nastică aşezate la distanţă de 2—3 m.
4. Jocuri: „Culesul recoltei“ şi „Statuile“.

M ateriale didactice: bănci de gimnastică, mingi, coşuri de hîrtie.

D e s fă şu ra re

Repetarea raportului, controlul ţinutei, comunicarea temelor.

— Mers în cadenţă, porniri şi opriri la comandă, întoarceri.
— Alergare uşoară cu schimbarea direcţiei la semnal.
— Repetarea complexului de exerciţii învăţate de elevi pentru a
le practica zilnic — acasă.
Mers în echilibru înainte cu faţa, cu spatele, lateral.
Mers în echilibru cu diferite poziţii ale braţelor.

100
 — Mers pe o linie trasată pe sol (cl. a Il-a) înainte, înapoi — lateral
(fig- 35).
— Mers pe partea lată a băncii de gimnastică înainte, înapoi, late­
ral (fig. 36).
La m ersul în echilibru se va atrage atenţia elevilor să ţină spatele
drept, bărbia sus. Fiind şi un exerciţiu corectiv, elevii vor executa m er­
sul în echilibru cu poziţii diferite de braţe. De exemplu: mers cu bra­
ţele laterale, cu palmele în sus, mers cu palmele la ceafă şi coatele trase
înapoi, mers cu braţele încrucişate la spate.
2. Tracţiune în braţe din poziţia culcat înainte pe banca de g im ­
nastică.
Este un exerciţiu care dezvoltă forţa în braţe şi are efecte corective
asupra coloanei vertebrale.
Elevul, culcat înainte pe banca de gimnastică, apucă marginile băncii
cu braţele întinse deasupra capului. El trage în braţe greutatea corpului
alunecînd, cu trunchiul întins pe bancă. Foarte corect este ca elevul
să tragă în braţe pînă cînd acestea ajung în dreptul şoldului. Elevii vor
executa de două, trei ori această tracţiune (fig. 37).
3. Alergare cu săritură peste 1—2 bănci de gimnastică aşezate la
distanţă de 2 —3 m.
Elevii vor efectua mai întîi alergarea şi săritura peste o bancă, repe-
tînd de 2—3 ori. Apoi vor efectua alergarea cu săritură peste două bănci.
Joc: Culesul recoltei. Elevii, îm părţiţi pe 4— 6 echipe. Fiecare echipă
va avea două coşuri de hîrtie, unul la linia de plecare în care se găsesc
3—4 mingi mici, iar celălalt aşezat în dreptul fiecărui şir la o distanţă
de 20—25 m. La comanda de începere, prim ul elev din fiecare ş ir; aleargă

101
cu coşul cu mingi pînă la celălalt coş gol. Descarcă coşul iplin şi aduce
urm ătorului jucător coşul gol. Acesta se duce, îl încarcă cu mingi şi îl
aduce urm ătorului. Jocul se repetă pînă execută toţi elevii (fig. 38).
Statuile. Elevii risipiţi în sală sau pe teren se joacă liber. La ,un
semnal ei opresc într-o anum ită poziţie pe care trebuie să o menţină
3—5 secunde. Vor fi apreciaţi copiii care au realizat cea mai frumoasă
poziţie şi au putut sta nemişcaţi. Copiii pot forma statuile şi în grup.
Pot reda scene de muncă (tîmplarul, cititorul, sportivul, şcolarul, bale­
rinul etc.).
Lecţia se va încheia cu mers cu cîntec, cu aprecieri asupra modului
în care elevii au lucrat. Se va insista ca elevii să repete exerciţiul de
gimnastică învăţat în fiecare zi. Fiecare elev poate să adauge şi alte exer­
ciţii şi să le combine după imaginaţia lui.

Lecţiile 24—25

C o n ţin u t

1. Mers în echilibru cu trecere peste obstacole.

2. Rulări pe spate din ghemuit, şezînd şi stînd. Repetarea rostogolirilor învăţate în
clasele anterioare.
3. învăţarea podului de jos, repetarea cum penei pe un genunchi, jum ătate sfoară.
4. Jocuri cu aruncarea şi prinderea m ingii ricoşată din perete.

M aterial didactic: bănci de gimnastică, salteluţe de buret, mingi.

D es fă ş u ra re

Se va repeta prim a parte din lecţia anterioară, punîndu-se accentul

pe însuşirea corectă a complexului de exerciţii pe care elevii le execută
zilnic acasă.
1. Mers în chilibru cu trecere peste obstacole.
Se vor repeta exerciţiile de echilibru din lecţia anterioară apoi ele­
vii vor efectua m ersul pe banca de gimnastică cu trecere peste 2 —3
mingi aşezate la distanţă una de alta. Elevii nu au voie să atingă min-
giile şi nici nu trebuie să se dezechilibreze.
2. Rulări pe spate din ghemuit, şezînd şi stînd. Repetarea rostogo­
lirilor învăţate în clasele anterioare.
Rulările vor constitui exerciţii pregătitoare pentru rostogoliri,
înainte de a face rostogolirea, elevii vor efectua pe salteluţele de
gimnastică 3—4 rulări pe spate. La început din poziţia şezînd cu genun­
chii strînşi la piept şi capul pe genunchi, apoi din poziţia ghemuit.
La repetarea rostogolirilor se va insista pe împingerea în picioare şi
săltarea în braţe, aşa încît capul să 1nu atingă salteaua (fig. 39).
Clasa a Il-a va repeta rostogolirea înainte din ghem uit în ghemuit,
iar clasa a IlI-a va repeta; şi rostogolirea înapoi din ghem uit în ghemuit.
Fiecare elev va executa 3—4 rostogoliri, după care vor trece la efec­
tuarea unor exerciţii speciale de încălzire pentru pod, cumpănă şi jum ă­
tate sfoară. Exerciţiile vor consta din balansări cu mare amplitudine a
102
 Fig. 39 Fig. 40 Fig, 41

membrelor inferioare înainte, înapoi şi lateral şi exerciţii pentru mobi­

litatea coloanei vertebrale.
3. Învăţarea podului de jos. Din poziţia culcat pe spate, elevii în­
doaie genunchii ducînd călcîiele sub şezut, îndoaie braţele aşezînd pal­
mele sub umeri şi împingînd în braţe şi picioare încearcă să ridice bazi­
nul în sus pînă cînd braţele şi picioarele se întind. Capul răm îne pe spate.
La prim a lecţie elevii vor lucra cîte doi, dîndu-şi ajutor (fig. 40). Cumpăna
pe un genunchi şi jum ătate sfoară au fost învăţate în clasa I; ele se vor
repeta pentru a se însuşi cît mai corect (fig. 41).
4. Jocuri cu aruncarea şi prinderea mingii ricoşate din perete. Ele
au fost învăţate, dar se vor relua în vederea dezvoltării îndemînării de
a mînui mingea cu mai multă uşurinţă.
Lecţia se va încheia cu aprecieri asupra interesului m anifestat de
elevi în timpul lecţiei. Vor fi notaţi 2—3 elevi, după care se vor deplasa
în ordine la clasă.

Lecţiile 26—27

C o n ţin u t

1. Exerciţii cu tracţiune şi împingere.

2. Mers în echilibru cu m inuire a diferitelor obiecte şi săritură cu extensie la ca­
pătul băncii.
3. Joc: „Camionul stricat“.
4. învăţarea unui dans popular local.

Material didactic: bănci de gimnastică, mingi, eşarfe.

D e s fă ş u ra re

Lecţia se poate desfăşura în interior sau în aer liber. Dacă lecţia se

desfăşoară afară, se va avea în vedere ca elevii să fie îmbrăcaţi cores­
punzător. Ea va avea o durată mai mică dacă tem peratura este prea scă­
zută. Vor fi evitate exerciţiile şi jocurile statice. Explicaţiile vor fi scurte.
Elevii vor executa alergarea în tempo moderat 2—3 minute com­
binat cu exerciţii de mers şi respiraţie. Se va explica copiilor cum tre­
buie făcută respiraţia cînd timpul este foarte rece.
Se vor folosi o serie de jocuri cunoscute. De exemplu „Bucheţelele“,
„Pescarul şi plasa“, „Cursa în cerc“.
103
 Fig. 42 Fig. 43 Fig. 44

Exerciţii cu rotări de braţe din mers şi alergare, sărituri pe un picior

şi pe ambele picioare. îndoiri şi rotări de trunchi.
Tracţiune în doi — elevii aşezaţi cîte doi faţă în faţă în dreptul unei
linii. Apucat cu mîna dreaptă încearcă să tragă colegul peste linie. Ace­
laşi lucru apucat cu mîna stîngă (fig. 42).
Tracţiune pe echipe. — Fiecare echipă formată din 4— 6 elevi, se
prind în şir unul de mijlocul celuilalt. Prim ii din fiecare şir se prind de
mîini la semnal. Fiecare echipă încearcă să tragă adversarul în terenul
ei. Este interzisă desprinderea mîinilor pentru a evita căderea copiilor
(fig. 43).
Îm pingere — cîte unul la perete încearcă să împingă peretele —
cîte doi, palme în palme, sau um ăr la umăr, încearcă să se împingă reci­
proc 3—4 m (fig. 44).
îm pingere şi tracţiune la bastoane cîte doi.
2. Mers în echilibru cu m înuirea diferitelor obiecte.
Clasa a Il-a. Mers pe partea lată a băncii cu aruncarea şi prinderea
unei mingi. La capătul băncii săritura cu extensie (fig. 45).
La clasa a IlI-a. Mers pe partea lată a băncii de gimnastică la înce­
put, apoi pe partea îngustă cu balansarea braţelor înainte şi înapoi avînd
în fiecare mînă cîte o eşarfă, panglică etc.
După fiecare exerciţiu la capătul băncii elevii vor executa săritura
cu extensie.
3. Joc: „Camionul stricat“
Jucătorii sînt grupaţi cîte doi. La semnalul de începere unul încearcă
să-l deplaseze prin împingere cu palmele din spate, pe celălalt care opune
rezistenţă (camionul stricat) şi să-l ducă la garaj, pentru a fi reparat.
Garajul este reprezentat printr-o linie trasată pe sol. La reluarea
jocului rolurile se schimbă.
4. învăţarea unui dans popular (dacă lecţia se desfăşoară în sală).
La învăţarea oricărui dans
popular, se vor explica mai întîi
paşii, apoi se va învăţa melodia,
textul şi la urm ă lucrul integral.

104
/ Pentru a-i stimula, li se va
vorbi de serbare care va avea loc
la sfîrşitul trim estrului în faţa pă­
rinţilor, serbare la care trebuie să
participe toţi elevii.
 Dacă lecţia se desfăşoară afară, se va încheia cu alergare de rezis­
tenţă pe durata a două minute.
Tot în această lecţie se va face verificarea la probele de control pen­
tru elevii care au lipsit sau au fost amînaţi.

Lecţia 28

C o n ţin u t

1. Alcătuirea unui exerciţiu acrobatic cu elem entele cunoscute.

2. Concurs pe clasă cu aruncare la ţintă.
3. îndrum ări pentru vacanţa de iarnă.

Material didactic: salteluţe de buret şi mingi.

D e s fă ş u ra re

Lecţia se va desfăşura în interior.

Adunarea elevilor pe unul sau două rînduri (în funcţie de spaţiu)
raportul, comunicarea temei.
întoarceri de pe loc la stînga, la dreapta, la stînga îm prejur. Distanţa
şi alinierea în adîncime şi lateral.
Formarea coloanei de gimnastică şi efectuarea urm ătoarelor exerciţii:
— Stînd, braţele înainte cu palmele în jos; rotarea braţului stîng
pe jos înapoi sus şi revenirea în faţă (1—2). Acelaşi cu braţul drept (3—4).
Rotarea ambelor braţe pe jos înapoi (5—6) aceeaşi rotare (7— 8 ). Se re­
petă 4 x 8 (fig. 46 q).
— Acelaşi exerciţiu combinat cu uşoară arcuire din genunchi.
— D epărtat stînd, braţele lateral; ducerea braţului stîng la vîrful
piciorului drept (1). Revenire (2), ducerea braţului drept la vîrful picio­
rului stîng (3). Revenire (4) (fig. 46 b).
Aceeaşi 5—8 . Se repetă de 4 x 8 .
— D epărtat stînd; bătaia palmelor în faţă 1—2; răsucirea trunchiu­
lui spre stînga cu arcuirea braţelor lateral (3—4). Aceeaşi spre dreapta.
Braţele vor fi întinse şi nu vor cobori de la înălţimea umărului.
— Şezînd cu braţele sprijinite înapoi; îndoirea şi întinderea genun­
chilor cu două bătăi în sol (fig. 47).
— înainte culcat palmele sub bărbie; ridicarea pieptului sus cu adu­
cerea palmelor la ceafă şi revenire (fig. 48).
s

Fig. 47

Fig. 46 a Fig. 46 b Fig. 48

105
 O "

Fig. 49 Fig. 50

Se repetă de 6 — 8 ori.
— Sărituri: patru sărituri pe piciorul drept, patru sărituri pe pi­
ciorul sting şi opt sărituri pe ambele picioare.
Se repetă de două ori.
— Săritura dreaptă — din poziţia ghemuit ridicarea energică a tru n ­
chiului, braţele întinse prin înainte sus, împingere puternică cu vîrfurile
în sol. Trunchiul în tim pul zborului se m enţine întins (fig. 49).
Se execută 3—4 sărituri urm ate de exerciţii de respiraţie — apoi
se vor relua cu întoarcerea de 90° şi 180°.
1. Alcătuirea unui exerciţiu acrobatic care să cuprindă elementele în­
văţate, încheiat cu săritura dreaptă cu întoarcere de 90° clasa a Il-a şi
180° clasa a IlI-a.
Mai întîi se vor repeta rulările pe spate din şezînd, ghem uit stînd.
Apoi rostogolirea înainte şi înapoi din ghemuit în ghemuit, cumpăna pe
un genunchi, jum ătate sfoară şi podul de jos. După ce au fost repetate
separat ele vor fi înlănţuite (legate) într-un exerciţiu term inat cu sări­
tura dreaptă cu întoarcere.
Fiecare elev va repeta legarea elementelor din gimnastica acrobatică
de 4— 6 ori.
2. A runcarea la ţintă fixă.
Pot fi folosite drept ţinte, mingi, ambalaje din deval, măciuci, cercuri,
tobiţe etc. (fig. 50).
Distanţa de aruncare, la început va fi mai mică 3—4 m, apoi ea
se va m ări treptat. Este bine ca elevii să fie puşi să arunce şi cu mîna
dreaptă şi cu cea stîngă. Fiecare elev va ţine m inte cîte încercări reuşite
a avut. La sfîrşitul jocului cel care a avut cele mai bune încercări va fi
declarat „cel mai bun ţintaş al clasei“.
Fiind ultim a oră din trim estru, se va recomanda elevilor ca pe tim pul
vacanţei să participe la acţiunile sportive organizate în şcoală să folosească
baza sportivă a şcolii, să petreacă zilnic 4— 6 ore în aer liber.

Trimestrul al ll-lea

Lecţiile 2 9 - 3 0
C o n ţin u t

1. Recapitularea exerciţiilor de front şi formaţii.

2. Rulări din ghem uit şi stînd, rostogoliri înainte din ghem uit în ghemuit, podul
de jos, cumpăna, jum ătate sfoară.

106
3. Sărituri de pe aparate cu accent pe aterizarea corectă.
4. Pasarea, prinderea şi conducerea m ingii. Jocuri.

M aterial didactic: saltele de gimnastică, bănci de gimnastică, mingi.

D e s fă şu ra re

— Discuţii cu elevii asupra modului cum şi-au petrecut vacanţa

şi la ce activităţi sportive au participat (discuţie scurtă de cîteva minute).
Verificarea stării de sănătate (dacă au fost bolnavi).
1. Adunarea elevilor în linie pe un rînd. Aprecieri asupra echipa­
mentului sportiv. Repetarea raportului — întoarceri la stînga, la dreapta
la stînga îm prejur. Adunarea pe un şir, pe două şiruri, pe un rînd, pe
două rînduri.
— Mers cu corectarea ţinutei (pornirea la comandă cu piciorul stîng).
M enţinerea cadenţei. Alergare uşoară cîte unul şi cîte doi. Coloana de
gimnastică din mers cîte patru şi efectuarea urm ătoarelor exerciţii:
Ex. 1 . Stînd depărtat, bătaia palmelor în faţă (1 — 2 ), ducerea braţelor
prin înainte sus, arcuire spre spate (3—4). Aceeaşi bătaie în faţă (5—6 ),
ducerea braţelor lateral cu arcuire (7— 8 ).
Se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 2. Stînd depărtat cu braţele înainte palmele în jos. Balansarea
piciorului stîng şi atingerea palmei drepte. Se execută de 3—4 ori cu
acelaşi picior, apoi se schimbă (fig. 51).
Ex. 3. Şezînd cu braţele la umăr. Ducerea braţelor la vîrful picioa­
relor cu îndoirea trunchiului 1—2. Revenire 3—4. Genunchii şi braţele
vor fi întinse la îndoirea trunchiului iar la revenire spatele drept, coa­
tele lipite de trunchi, umerii traşi înapoi, bărbia sus.
Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 4. Şezînd cu picioarele încrucişate, palmele la ceafă. Răsuciri de
trunchi stînga dreapta. La început fără arcuire apoi cu cîte două arcuiri
în fiecare parte. în tim pul exerciţiului spatele se menţine drept, coatele
trase înapoi, capul sus.
Ex. 5. Culcat pe spate. Ridicarea trunchiului cu braţele lateral, con­
comitent cu depărtarea mare a picioarelor (1 — 2 ), revenire culcat (3—4).
Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 6 . Sărituri ca mingea — pe ambele picioare pe loc şi cu depla­
sare. Se va ţine seamă ca elevii să împingă cu vîrfurile în sol să se înalţe
cît mai sus, iar la aterizare să revină pe vîrfuri cu genunchii uşor îndoiţi.
După 10— 12 sărituri executate liber se va face gimnastică respiratorie.
2. Rulări din poziţia ghem uit şi stînd.
Elevii aşezaţi cu spatele la saltea, în poziţia ghemuit, execută rula­
rea pe spate, căutînd să m enţină corpul grupat. Se
repetă 2 —3 rulări legate, apoi se repetă acelaşi exer- Q
ciţiu dar din poziţia stînd. j > ^ ţ
Rostogolirea înainte din gh em u it în ghemuit.
Elevii aşezaţi cu faţa la saltea în poziţia ghemuit cu
sprijinul palmelor pe saltea vor repeta rostogolirea
înainte de 2 —3 ori, apoi vor trece la repetarea po­
dului de jos, a cumpenei pe un genunchi cu trecere Fig. 51

107
în jum ătate sfoară, apoi vor încerca legarea acestor elemente într-un exer­
ciţiu. Clasa a treia va repeta şi rostogolirea înapoi din ghem uit în ghemuit.
3. Sărituri de pe aparate cu accent pe aterizarea corectă
Elevii vor fi iniţiaţi în transportarea aparatelor. La clasa a Il-a banca
va fi transportată de patru elevi, la clasa a IlI-a de doi elevi. (Băncile
nu se tîrăsc şi nu se trîntesc).
Aşezaţi pe 4— 6 şiruri în spatele băncii de gimnastică. Prim ii din
fiecare şir vor sări de pe banca de gimnastică, respectînd şi aici aceleaşi
cerinţe ca la săritura efectuată mai înainte pe sol corectînd aterizarea care
se va face pe saltelele de gimnastică. Stînd pe bancă cu genunchii uşor
îndoiţi braţele înapoi, ducerea braţelor din înapoi înainte întinse, îm ­
pingerea în vîrful picioarelor, întinderea genunchilor. în timpul zborului
corpul va fi întins. Săritura se va face în înălţime şi nu în lungime. Se
recomandă desenarea cu cretă pe saltele a unor cercuri în care elevii să
aterizeze.
După 3—4 repetări, elevii care au reuşit o execuţie corectă vor trece
la exerciţiile de prindere şi aruncare a mingii, iar ceilalţi vor mai repeta
săritura de 3—4 ori.
La clasa a treia se va face săritura şi de pe aparate mai înalte (exem­
plu 2 cutii de ladă).
La exerciţiul cu mingea, elevii vor fi lăsaţi să lucreze singuri.
Conducerea mingii. Se va urm ări ca elevii să lovească mingea corect
(să nu o plesnească cu palma).
Ştafetă cu conducerea şi aruncarea mingii. Elevii îm părţiţi pe 4— 6
echipe, aleargă bătînd mingea în păm înt pe o distanţă de 15—20 m, oco­
lesc un anum it obiect, se întorc la şir şi aruncă mingea urm ătorului. Va
cîştiga echipa care nu a scăpat mingea şi a term inat prima, respectînd
regulile jocului (fig. 52).
Cursa pe num ere cu mingea. Elevii aşezaţi pe şiruri se numerotează.
Fiecare elev trebuie să ţină m inte num ărul respectiv. învăţătorul (pro­
fesorul) strigă un număr. Acesta iese prin dreapta şirului, aleargă, culege
mingea din faţa şirului respectiv, se deplasează bătînd-o în păm înt pînă
la punctul stabilit, se întoarce, o aşază la loc şi revine în şir. Prim ul
sosit din fiecare şir aduce un punct echipei sale. Numerele vor fi strigate
în aşa fel încît fiecare elev să participe de 2 —3 ori la joc. Cîştigă echipa
care a totalizat mai multe puncte.
Se poate juca şi în cerc, fără minge. Num ărul strigat aleargă în
jurul cercului.
„Mingea călătoare“. Elevii
sînt aşezaţi pe 4— 6 şiruri la
distanţa de un braţ prim ul din
fiecare şir avînd o minge. La
semnal, mingea este transm isă
din elev în elev, pe deasupra
capului. Ultim ul aleargă prin
dreapta şirului, se aşază în faţă
punînd mingea din nou în joc.
Fig. 52 Se procedează astfel pînă cînd
108
primul elev a ajuns în faţă. Şirul care a term inat prim ul va fi
cîştigător.
Repetarea dansului „ H o r a U nirii“. Se va face în partea de încheiere
a lecţiei. Elevii vor repeta cuvintele, apoi melodia. Se va cere ca toţi
elevii să-şi însuşească acest dans popular. Cei care au executat frumos
vor fi notaţi.

Lecţiile 31—32
C on ţin u t
1. Repetarea elem entelor de gimnastică acrobatică învăţate.
2. Mers în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică, cumpănă pe un genunchi,
trecere în jum ătate sfoară şi coborire cu săritură cu extensie (clasa a IlI-a).
Clasa a Il-a, mers in echilibru cu aruncarea şi prinderea mingii.
3. Exerciţii de tracţiune şi împingere.
4. Jocuri: „Roaba“ şi „Camionul stricat“.
M ateriale didactice: bănci de gimnastică şi mingi de plastic.

D e s fă şu ra re

Adunarea pe două rînduri, controlul ţinutei — evidenţierea celor or­

donaţi. Raportul, comunicarea temei.
Joc: „Treci prin p orţită şi fu gi“. Elevii sînt aşezaţi pe două rînduri
la interval de un braţ. Cei din rîndul întîi stau depărtat. Cei din rîndul
doi stau ghemuit, fiecare în dreptul perechii sale. La un semnal (bătaie
din palme, fluier etc.), elevii din rîndul doi trec pe sub picioarele celor
din rîndul întîi, aleargă, ating peretele din faţă sau o linie trasă pe sol
şi se întorc trecînd în rîndul întîi. în acest timp elevii din rîndul întîi
au trecut în spate ghemuit. La semnal vor executa acelaşi lucru ca cei
dinaintea lor. Jocul se repetă de 2—3 ori.
Mers în coloană cîte unul, cîte doi, cîte trei. Alergare cîte unul şi
cîte doi cu săritură peste 3—4 obstacole aşezate la 3—4 m distanţă unele
de altele. Exerciţii de respiraţie, formarea unui cerc. Dacă spaţiul nu per­
mite se pot face două cercuri.
Ex. 1. Stînd lanţ de braţe. Ridicarea braţelor întinse şi coborîrea lor
în doi timpi. Se repetă de 6 — 8 ori, apoi lanţ de braţe sus, ghemuire cu
lanţ de braţe jos. Ducerea braţelor sus se face cu ridicare pe vîrfuri.
Ex. 2. Depărtat stînd. Două bătăi de palme deasupra capului, două
îndoiri de trunchi înainte, cu atingerea solului cu palmele. Se repetă de
6 — 8 ori (fig. 53).
Ex. 3. Depărtat stînd cu palmele pe şold. Rotarea mare a trunchiului
spre stînga şi spre dreapta.
Ex. 4. Lanţ de braţe — trecere în poziţia şezînd şi stînd fără desprin­
derea mîinilor (fig. 54).
Ex. 5. Acelaşi exerciţiu cu trecere în culcat şi revenire şezînd.
Ex. 6 . Culcat înainte (capul spre interiorul cercului palmele sub băr­
bie — „Vînătorii“. Ridicarea trunchiului (bazinul rămîne pe sol, picioarele
întinse), braţele sus, vînătorii ţintesc în tavan 1 , 2 —4 focuri.
Ex. 7. „Lupta cocoşilor“. în cerc doi cîte doi stînd ghemuit faţă în
faţă, încearcă, împingîndu-se în palme, să se răstoarne unul pe altul.
109
 Fig. E3 Fig. 54

Exerciţii de respiraţie.
1. Repetarea elementelor de gimnastică acrobatică învăţate. Elevii
vor repeta pe rînd rulările, rostogolirea înainte din ghem uit în ghemuit,
cumpăna pe un genunchi, podul, jum ătate sfoară, după care le vor lega
într-un exerciţiu.
2. Mers în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică, cumpăna
pe un genunchi, jum ătate sfoară, coborîre prin săritură cu extensie.
Mai întîi elevii vor repeta pe sol cumpăna pe un genunchi, trecere
în jum ătate sfoară şi săritură cu extensie. Apoi vor executa pe banca de
gimnastică. Este bine ca fiecare elev să repete acest exerciţiu pînă îi vine
rîndul să lucreze pe bancă, pe o linie trasă pe sol. Se va acorda în con­
tinuare mare atenţie ţinutei şi aterizării la sărituri. Elevii care au execu­
tat corect vor fi notaţi.
3. Exerciţii de tracţiune şi împingere.
Se vor repeta exerciţiile din lecţiile 26—27; în plus se vor efectua
jocurile:
„Roaba“. Este un exerciţiu care place copiilor, dar trebuie însuşit
corect. Se execută în doi. Cel care conduce, sau ţine roaba trebuie să
facă priza la genunchi. Este greşită priza la glesna piciorului. Mai întîi
se învaţă pe loc şi apoi cu deplasare 6 — 8 m, după care elevii se schimbă
(fig. 55).
„Camionul stricat“ (vezi lecţiile 26—27).
Lecţiile se vor încheia cu repetarea dansului „Hora U nirii“.
O b s e r v a ţ i i . La sfîrşitul orei copiii vor fi anunţaţi să-şi aducă
săniuţe pentru orele următoare. Se vor da indicaţii cu privire la îm bră­
cămintea lor, care să fie în concordanţă cu tem peratura de afară (fără a
se exagera).

Lecţiile 3 3 - 3 4 - 3 5 - 3 6 - 3 7 - 3 8

C o n ţin u t

Se desfăşoară în aer liber*

în lecţiile desfăşurate în aer liber în timpul iernii echiparea elevi­
lor trebuie să fie corespunzătoare. Ca material necesar desfăşurării
acestor ore se poate menţiona:
— săniuţe (la doi elevi o sanie);

* — T em ele lecţiilor sînt aceleaşi ca la clasa I.

110
 — bastoane de gimnastică sau crengi de copac;
— steguleţe — cercuri;
— bulgări mari şi mici făcuţi de copii;
— planuri înclinate create prin depozitarea zăpezii;
— oameni de zăpadă construiţi de copii în întreceri pe grupe sau
individual.

C o n ţin u t

— Mers şi alergare ci te unul şi cîte doi. Ruperi de rînduri cu gru­

parea în cerc, linie şir.
— Mersul ca piticul, ca ursul.
— Alergare printre şi peste obstacole. Obstacolele pot fi realizate prin
înfigerea în zăpadă a steguleţelor, a unor crengi sau bastoane printre care
se poate face mersul şi alergarea pe şerpuită (fig. 56).
Unind la capete bastoanele cîte două se poate realiza m ersul şi aler­
garea prin tunel.
— S ăritura peste obstacole. Se poate sări peste doi-trei bulgări mari
de zăpadă sau peste un baston sprijinit pe doi bulgări de zăpadă. Elevii
vor alerga şi sări cîte unul şi cîte doi (fig. 57).
Jocuri în cerc: „Toporaşul“, „Bucheţelele“.
Sărituri. Săritura în lungime de pe loc sau de pe un morman de
zăpadă în lungime. Sărituri în adîncime de pe săniuţe.
Săritura peste obstacole formate din săniuţe.
Tracţiuni în trei. Doi copii trag pe o distanţă de 20 m un copil aşe­
zat pe sanie.
Jocuri de echilibru. Elevii în şir merg şi aleargă pe urmele făcute de
prim ul copil.
Tîrîre. Pe săniuţele aşezate cap la cap, elevii execută exerciţii de
tîrîre unul după altul „trenul“.
Tracţiune în doi cu săniuţa (în trei). Elevul este tras pe sanie în
poziţii diferite: şezînd culcat, ghemuit.

Q O

Fig. 56

0 0

Fig. 57

111
 9 O

Joc: „Cursa săniilor “. Sînt organizate mai multe grupe de cîte

6— 8 jucători în şir în spatele unei linii de plecare, avînd fiecare cîte o
săniuţă. La fluierul conducătorului, primul apucă sfoara săniuţei, al
doilea se aşază pe ea şi pornesc repede spre punctul de întoarcere care
este situat la 20—30 m marcat cu un steag. Ajunşi acolo, cel care a
tras sania schimbă locul, trecînd pe sanie iar celălalt o trage înapoi
pînă la linia de plecare, unde se face schimbul cu perechea următoare.
Cei veniţi din cursă trec la spatele grupei. Cîştigă cursa cei care au ter­
minat primii (fig. 58).
„Trenul s ă n i i l o r Două sau trei echipe se pregătesc pentru concurs
astfel: se leagă trei sănii una de alta, prima sanie avînd o frînghie ceva
mai lungă. In fiecare sanie se aşază cîte un „călător“ iar frînghia primei
sănii este apucată de trei sau patru jucători. „Trenurile“ sînt gata de
plecare aliniate. La semnalul „şefului de gară“ ele pornesc să străbată
distanţa de 40—50 m marcată cu steguleţe. Trenul care depăşeşte prim ul
linia de sosire, cu ultim ul „vagon“ (săniuţă), este cîştigătorul. La reluare
elevii care au tras săniile devin călători (fig. 59).

Aruncare la ţintă.
Cu bulgări de zăpadă (sau mingi) aruncare la ţintă fixă şi mobilă.
Pentru ţintă fixă se pot folosi diferite obiecte aşezate la distanţă de
8 — 1 0 m, iar pentru ţinta mobilă o minge medicinală aşezată pe o sanie
trasă pe rînd de cîte un elev.
„Ştafeta pe zăpadă". Se aliniază 4— 6 echipe în spatele unei linii de
plecare cu un num ăr egal de jucători.
In faţa fiecărei echipe, pînă la linia de întoarcere situată la 20—30 m
depărtare, se găsesc aşezate mai multe obstacole peste care fiecare jucă-

Fig. 59

112
 \ J

Fig. 60

tor trebuie să treacă, atît la ducere cît şi la întoarcere. Cîştigă echipa

care term ină prima şi a respectat trecerea obstacolelor.
La punctul de întoarcere elevii pot fi puşi să facă cîte trei bulgări
de zăpadă pe care să-i arunce într-o ţintă (om de zăpadă). Fiecare ţintă
nim erită va conta la rezultatul final (fig. 60).
în partea de încheiere elevii vor fi puşi să efectueze diferite con­
strucţii din zăpadă sau pe zăpadă.
Se recomandă ca ultimele 7— 1 0 minute să fie rezervate elevilor
pentru scuturarea de zăpadă, depozitarea săniilor şi intrarea organizată
în şcoală. Şi în aceste lecţii vor fi notaţi elevii pentru îndemînarea, viteza,
precizia cu care au îndeplinit sarcinile trasate în lecţie.
în lecţiile 37—38 se va da si proba de control prevăzută pe trim estrul
al Il-lea.

L e c ţ ii le 3 9 —4 0

C o n ţin u t

1. Repetarea elem entelor de gimnastică acrobatică învăţate.

Podul de sus, sfoara, cumpăna pe un picior.
2 . Săritura cu extensie de pe aparat (banca de gim nastică clasa a Il-a şi de pe două
cutii de ladă (clasa a IlI-a).
3 . Jocuri: „Cercul campionilor“, „Ştafetă combinată“.

M aterial didactic: saltele de gimnastică, bănci de gimnastică şi mingi.

D e s fă şu ra re

— Adunarea pe un rînd, raportul, repetarea întoarcerilor.

— Mers şi alergare cîte unul şi cîte doi.
— Joc de atenţie.
La un semnal elevii se opresc în poziţia ghemuit. La două semnale
sar într-un picior învîrtindu-se. Acest joc se va executa la început din
mers, apoi din alergare.
Coloana de gimnastică cîte patru. în timpul mersului pentru coloana
de gimnastică fiecare elev ia cîte o minge.
8 — în d ru m ă to r m etodic 113
 Exerciţii cu mingi.
— Stînd cu mingea ţinu­
tă în faţă cu ambele mîinii.
Ducerea mingii sus cu ambele
mîini (1 — 2 ), aşezarea mingii
la ceafă (3—4), ducerea îna­
poi sus (5— 6 ), revenire cu
Fig. 61 Fig. 62 mingea în faţă (7— 8 ). Se re ­
petă de 4X8 tim pi (fig. 61).
— Stînd cu mingea în faţă ţinută cu ambele mîini. Ridicarea picio­
rului stîng îndoit la piept şi trecerea mingii pe sub picior (1 ), revenire (2 ).
Acelaşi pe sub piciorul drept (3—4) (fig. 62).
Se repetă 4 x 8 timpi.
— D epărtat stînd, braţele cu mingea sus. Aplecarea trunchiului
înainte cu ducerea mingii la piciorul stîng (1—2). Revenirea cu mingea
sus (3—4), îndoire şi ducerea mingii la piciorul drept (5— 6 ), revenire
cu mingea sus (7— 8 ). Se repetă 4X 8 timpi (fig. 63).
— D epărtat stînd, trecerea mingii spre stînga şi spre dreapta în
ju ru l centurii (fig. 64).
— încrucişat şezînd: cu braţele lateral mingea în mîna dreaptă,
trecerea mingii dintr-o mînă în cealaltă (sus se schimbă mingea în cea­
laltă mînă). (fig. 65).
— Şezînd cu genunchii îndoiţi mingea sub talpă, palmele spriji­
nite înapoi, rularea mingii cu tălpile în tre vîrfuri şi călcîie dinainte
înapoi.
— Culcat pe spate, mingea ţinută cu marginile interioare ale la­
belor picioarelor. Ridicarea picioarelor întinse cu mingea deasupra ca­
pului, luarea mingii cu ambele mîini şi ducerea ei deasupra capului pe
sol cu braţele întinse. Ridicarea trunchiului şi ducerea mingii la picioare.
Se repetă de 4— 6 ori (fig. 6 6 ).
— Culcat cu faţa în jos, ridicarea pieptului şi ducerea mingii la ce^afă
şi revenire. Se repetă de 4— 6 ori (fig. 67).
 -0 - 0

Fig. 67 Fig. 68

— Stînd. Săritura în tr-un picior cu bătaia mingii în păm înt. După

opt sărituri se schimbă mîna şi piciorul. Se repetă de 3—4 ori cu fiecare
picior (fig. 6 8 ).
Exerciţii de respiraţie — strîngerea coloanei de gimnastică şi aşe­
zarea mingilor la loc.
1. R epetarea elem entelor de gim nastică acrobatică învăţate.
— Rulări pe spate. Din poziţia ghemuit se execută individual pe co­
voraşe sau pe grupe la saltelele mari de gimnastică aşezate pe lăţime, aşa
încît să lucreze cîte doi-trei copii odată.
După 3—4 rulări se trece la repetarea rostogolirii din ghemuit în
ghemuit, executînd 5— 6 rostogoliri. Clasa a doua numai înainte, clasa a
treia rostogolire înainte şi înapoi.
— Podul de sus, cumpăna pe un picior şi sfoara. Elevii vor executa
doi cîte doi ajutîndu-se între ei.
2. S ăritura cu exten sie de p e un aparat. Se vor repeta săriturile de
pe banca de gimnastică efectuate în lecţiile anterioare, apoi se vor face
săriturile de pe aparate ceva mai înalte. Se va insista asupra exten­
siei trunchiului în tim pul zborului şi aterizării corecte. Elevii care vor
executa corect vor fi notaţi. La clasa a Il-a înălţimea aparatului de pe
care se efectuează săritura nu va depăşi 0,60 m, iar la clasa a IlI-a între
0,60—0,80 m (fig. 69).
Ş tafetă combinată.
Elevii vor repeta mai întîi lovirea succesivă a mingii în păm înt cu
mîna stîngă, cu mîna dreaptă şi aruncarea ei partenerului. P entru acest
exerciţiu vor fi organizaţi cîte doi faţă în faţă la distanţă de 2 —3 m;
execută bătaia mingii în păm înt cu fiecare mînă de 2 —3 ori, apoi o aruncă
partenerului. Se va insista, în continuare, pe lovirea corectă a mingii.
Ştafeta combinată va consta din alergare, rostogolire înainte, cule­
gerea unei mingi, alergare cu conducerea mingii. La clasa a IlI-a aler­
garea se va face pe banca de gimnastică, urm ată de rostogolirea înainte,
culegerea unei mingi şi conducerea ei
printre obstacole (fig. 70).
„Cercul cam pionilor“ — joc; vezi lec­
ţiile 18— 19.
Lecţiile se vor încheia cu jocul „Cline­
le şi pisica“ : Elevii stau în cerc cu faţa
spre interior (pot sta jos cu picioarele în­
crucişate). Două mingi de culori diferite '—
ţr \
reprezintă (sau două obiecte mici) una pi­
sica, cealaltă, colorată, cîinele. Înconjurînd Fig. 69
8* 115
 r \
VJ
Q Q

3
Fig. 70

cercul, pisica trece din mină în mînă, fără să omită nici un jucător. După
ce a trecut de 5— 6 copii, intră în joc cîinele care face drum ul în acelaşi
sens, cu scopul de a ajunge pisica. Jucătorul în mîinile căruia cîinele
ajunge pisica este eliminat din joc. Cei care reuşesc să rămînă în cerc,
fără să greşească, sînt cîştigătorii jocului.

L e c ţ i i l e 4 1 —4 2

C o n ţin u t

1. Mers în echilibru şi cumpănă pe un genunchi pe banca de gim nastică — clasa a

IlI-a. Clasa a Il-a mers in echilibru pe partea îngustă a băncii de gimnastică
cu transportarea a două mingi.
2. învăţare stînd pe omoplaţi şi repetarea rostogolirilor.
3. Repetarea săriturii cu extensie în adîncime, cu accent pe însuşirea aterizării
corecte.
4. Jocuri cu transport de greutăţi: „Coşuleţul“ şi „Scăunelul“.

Material didactic: bănci de gimnastică, mingi, eşarfe, cercuri, sal-

teluţe.

D e s fă şu ra re

Adunarea elevilor pe unul sau două rînduri. Raportul, comunicarea

temelor.
— Repetarea num ărătoarei din doi în doi, din patru în patru.
— Mers cu cadenţă cîte unul şi cîte doi, mers şi alergare şerpuită,
coloana de gimnastică cîte patru.
— Se vor repeta exerciţiile cu mingea din lecţia trecută.
1. M ers pe banca de gimnastică cu m inuiri de obiecte.
— Mers pe bancă cu aruncarea şi prinderea mingii.
— Mers pe bancă cu balansarea unei eşarfe ţinută cu ambele mîini
balansarea începe înainte sus, lateral spre dreapta din nou sus şi lateral
stingă.
— Mers cu trecere prin cerc.
Elevii vor executa aceste exerciţii unul după altul păstrînd distanţa
necesară pentru a nu se lovi.
116
 Băncile pot fi aşezate două
cap la cap pentru a parcurge o
distanţă mai lungă. Fiecare 00
exerciţiu se va term ina cu să­
ritură cu extensie la capătul
băncii (fig. 71).
Se repetă cumpăna pe un
genunchi pe partea lată a băn­
cii. Elevii care au executat co­ Fig. 71
rect vor fi notaţi.
2 . Învăţare stîn d pe om o pla ţi şi repetarea rostogolirilor.
Acest element se execută din poziţia culcat, corpul se sprijină pe
ceafă, um eri şi braţe. Braţele sprijină spatele şi ajută m enţinerea corpu­
lui pe verticală. In poziţia corectă corpul se află la verticală (în poziţie
de echilibru cu corpul răsturnat), vîrfurile picioarelor întinse, formînd
linie dreaptă cu bazinul şi umerii.
3. Rostogoliri înainte, din ghem uit în ghem uit — clasa a Il-a. Se
vor nota elevii care şi-au însuşit corect rostogolirea. (Clasa a IlI-a va
executa şi rostogolirea înapoi din ghemuit (fig. 72 şi 73).
4. Jocuri: „Coşuleţul“ . Elevii se organizează pe două echipe. Fiecare
echipă este formată din două şiruri de elevi aşezaţi în spatele unei linii
de plecare. In faţa fiecărei echipe se găseşte un elev. La semnal elevul
din faţa echipelor se ghemuieşte prinzîndu-şi palmele sub genunchi.
Prim ii doi îl apucă, unul de braţul stîng, celălalt de braţul drept şi îl
transportă pînă la un punct m arcat cu un scăunel (o minge medici­
nală etc.). îl aşază pe scăunel sau lîngă minge şi se întorc în alergare la
şir lovind pe umeri pe urm ătorii doi care aleargă şiaduc coşuleţul înapoi.
Jocul se repetă pînă cînd toţi elevii au dus sau adus coşuleţul.
La reluare coşul se schimbă (fig. 74).
„Scăunelul“. Se aseamănă cu jocul de mai sus, diferenţa constă în
faptul că elevul este transportat pe braţele celor doi elevi ţinîndu-se
de gîtul lor.
Joc de încheiere —
„U m bra“ . Elevii sînt aşe­
zaţi cîte doi faţă în faţă —
cu distanţa de 2 —3 paşi. s c = :
Unul este um bra celălalt Fig. 72 Fig. 73
este „omul“. Umbra va
executa toate mişcările
efectuate de perechea sa.
Apoi rolurile se schimbă.
Va fi apreciată imaginaţia
fiecărui copil în crearea
mişcărilor.
P entru săptăm îna u r­
mătoare se va cere elevilor
să-şi pregătească un baston
din lemn, lung de 50—
60 cm.
117
L e c ţ ii le 4 3 - 4 4

C o n ţin u t

1. Lecţie de control.
Clasa a Il-a; rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit.
Clasa a IH-a; mers în echilibru pe banca de gimnastică cu aşezare pe un ge­
nunchi şi trecere în cumpănă, revenire în poziţia ghemuit, continuarea mersului
şi săritură cu extensie la capătul băncii.
2. Jocuri: „Crabii şi Creveţii“ şi „Mingea prin tunel“.

M aterial didactic: bănci de gimnastică, salteluţe şi mingi.

D e s fă şu ra re

Adunarea pentru începerea lecţiilor. Raportul, comunicarea temei.

Controlul bastoanelor pentru gimnastică.
Repetarea întoarcerilor de pe loc avînd bastonul pe um ărul drept.
Mers în coloană cîte unul şi cîte doi cu bastonul ţin u t pe umăr.
— Mers cu bastonul ţinut la spate jos apucat de capete.
— Mers cu bastonul la spate apucat la nivelul coaielor.
— Mers cu bastonul sprijinit la ceafă.
Alergare cu bastonul ţinut în mîna dreaptă (orizontal de la mijloc).
Coloana de gimnastică — cîte patru.
— Stînd cu bastonul la spate jos, apucat de capete: ridicarea lui cit
mai sus, cu braţele întinse şi capul sus (fig. 75).
— Stînd cu bastonul în faţă jos ţin u t cu ambele mîini de capete,
ridicare pe vîrfuri cu braţele sus şi revenire în doi timpi (fig. 76).
— Stînd depărtat cu bastonul la spate sprijinit pe omoplaţi, apucat
de capete: îndoiri laterale de trunchi (fig. 77).
— Aceeaşi cu răsucirea trunchiului.
— Stînd depărtat, bastonul la spate — aplecarea trunchiului înainte
cu ducerea bastonului cît mai departe de trunchi cu braţele întinse. Spa­
tele drept, capul sus (fig. 78).
— Culcat înainte cu bastonul ţinut de ambele capete la spate cu
braţele întinse: îndoirea genunchilor şi agăţarea vîrfurilor picioarelor la
baston; ducerea bastonului sus cu extensie (fig. 79).
— Sărituri peste bastonul aşezat transversal pe sol, pe ambele pi­
cioare.

Fig. 75 i-ig. 76 Fig. 77 Fig. 78

118
 Verificarea elevilor la rostogolire din
ghem uit în ghemuit clasa a Il-a şi exerci­
ţiul de echilibru clasa a IlI-a.
2. Jocuri:,, Crabii şi cre veţii“ vezi lec- Fi9- 79
ţiile 14—15.
M ingea prin tunel. Jucătorii sînt aşezaţi pe şiruri cu picioarele
depărtate (3—4 echipe formînd un tunel). Prim ul din fiecare echipă
are o minge. La semnalul dat, jucătorii cu mingea o rostogolesc printre
picioare, ceilalţi sînt atenţi şi ajută împingînd mingea cu mîinile către
ultim ul jucător din echipă. Acesta prinde mingea şi fuge cu ea, prin
dreapta şirului său, se aşază în faţa echipei sale, cu picioarele depărtate
şi o rostogoleşte din nou p rintre picioare. Jocul continuă astfel pînă
cînd prim ul jucător, din fiecare echipă, revine în capul şirului. Echipa
al cărei prim jucător a revenit cel dintîi la locul său este cîştigătoare.
Dacă vreun jucător aruncă mingea afară din tunel el trebuie să o
aducă şi să o repună din acel loc mai departe în joc. Se poate juca şi cu
minge medicinală sau cu o minge veche umplută.
In încheierea lecţiilor se vor face aprecieri cu privire la notele ob­
ţinute. Elevii care au progresat vor fi apreciaţi în mod deosebit.
O b s e r v a ţ i i . Verificarea elevilor se va face pe grupe de 2—3 elevi,
în timp ce unii elevi sînt la proba de control, ceilalţi pot executa în
mod disciplinat individual sau cîte doi aruncarea şi prinderea mingii.
La notare se va ţine seamă de execuţia corectă şi de ţinuta corespun­
zătoare.

Lecţiile 4 5 - 4 6

C on ţin u t

1. învăţarea paşilor de dans: pasul schim bat (clasa a Ii-a), pasul de vals (clasa
IlI-a).
2. Stind pe omoplaţi, cumpăna pe un picior, legarea elem entelor de gim nastică acro­
batică invăţate.
3 . Exerciţii şi jocuri cu tracţiune.
4 . Jocuri: Cursa pe numere în cerc, „Culesul cartofilor“ şi „Veveriţele şi ogarul".

M aterial didactic: saltele de gimnastică, bastoane de gimnastică şi

mingi.

D es fă ş u ra re

Adunarea elevilor, raportul, comunicarea temei.

Ruperi de rînduri şi refacerea formaţiilor: şir cite unul şi cîte doi,
linie, cerc, careu.
Mers şi alergare şerpuită. S ărituri pe unul şi ambele picioare. Pasul
săltat.
Exerciţii pentru dezvoltarea fizică generală.
— Stînd. Rotări mari de braţe înainte şi înapoi.
119
 — Stînd. Balansarea braţelor cu arcuire din genunchi.
— Depărtat. Bătaia palmelor sus, îndoirea trunchiului înainte cu
atingerea vîrfurilor picioarelor.
— D epărtat cu mîinile pe şolduri. îndoiri laterale — stînga şi dreapta
— la început fără arcuire, apoi cu cîte două arcuiri stînga şi dreapta.
— D epărtat cu braţele înainte, palmele faţă în faţă, două bătăi de
palme înainte, două răsuciri de trunchi cu braţele lateral, palmele în sus.
Se execută o dată la stînga, o dată la dreapta.
— D epărtat cu mîinile pe şolduri. Două fandări pe piciorul stîng,
două pe piciorul drept.
— Sărituri: patru sărituri ca mingea cu picioarele apropiate — patru
sărituri cu ghemuirea genunchilor la piept.
— Exerciţii de respiraţie.
1 . învă ţarea paşilor de dans.
Pasul schimbat (clasa a Il-a). Piciorul stîng păşeşte înainte cu trece­
rea greutăţii pe el, piciorul drept se alătură stîngului preluînd greutatea
corpului şi perm iţînd piciorului stîng să păşească din nou înainte. Corpul
este drept, mîinile pot fi pe şolduri, cînd se execută individual, sau lanţ
de braţe cînd se execută în perechi.
Pasul de vals (cla«a a IlI-a). Este compus din trei paşi egali ca du­
rată, dar deosebiţi ca tehnică. Prim ul se execută pe talpă, cu uşoară în­
doire a genunchilor, ceilalţi doi, pe vîrf cu genunchii întinşi. Prim ul pas
este mai lung şi accentuat, ceilalţi doi mai mici şi mai uşori. Cei trei
paşi se execută legat. Pasul de dans se poate executa individual sau în
perechi.
2. Repetarea stînd pe omoplaţi, cumpăna pe un picior, legarea ele­
mentelor de gimnastică învăţate.
Elevii vor repeta mai întîi fiecare element în parte, învăţătorul u r­
mărind execuţia cît mai corectă. Acolo unde elevii mai întîm pină greu­
tăţi vor fi lăsaţi să lucreze cu ajutor (cîte doi elevi). La repetarea cum-
penii pe un picior se va insista ca piciorul să fie bine întins, trunchiul
arcuit înapoi, capul sus. Se va executa de mai multe ori cu fiecare picior.
La început elevii vor încerca să execute cumpăna cu sprijin la perete.
3. Exerciţii şi jocuri cu tracţiune.
Cîte doi stînd lateral unul faţă de celălalt de mînă apucat. La co­
manda „trage“, fiecare încearcă să-şi învingă partenerul trăgîndu -1
spre el.
După două-trei încercări se schimbă braţul. Este interzis să se dea
drum ul la mînă. Acelaşi exerciţiu faţă în faţă de ambele mîini apucat
sau de un baston ţinut orizontal (fig. 80).
îm pin gerea colegului care opune rezistenţă.
Mai întîi împingerea individuală în perete sau într-un
aparat greu de mişcat din loc — împingerea unor buşteni.
Cîte două împingeri în umăr, în palme.
Joc: „Camionul stricat“ — vezi lecţiile 31—32.
4. „Cursa p e n um ere în cerc“.
Elevii sînt aşezaţi în cerc cu distanţă de unul sau două
braţe. Se face num ărătoarea în grupe de şase. învăţătorul
Fig. 80 strigă un număr, de exemplu „unu“. Toţi elevii care au acest
120
num ăr ies în dreapta, aleargă în ju ru l cercului, încercînd să ajungă cît
mai repede pe locul iniţial.
Elevii care reuşesc de cele mai m ulte ori să sosească primii fără
să-şi împingă colegii în timpul ocolirii cercului, sînt declaraţi cîştigători.
învăţătorul poate striga numerele la rînd sau pe sărite.
„Culesul cartofilor“.
Se trasează pe sol o linie în spatele căreia stau jucătorii îm părţiţi
pe mai multe echipe. La o distanţă de 15—20 m se desenează trei—patru
cercuri la distanţe egale, iar în interiorul fiecărui cerc se aşază diferite
obiecte (mingi, castane, pietricele etc.).
La semnalul de începere, prim ul jucător din fiecare echipă aleargă şi
culege din fiecare cerc obiectele pe care le aduce urm ătorului jucător,
care are sarcina să le semene din nou în cercuri.
Jocul se repetă pînă cînd ultim ul jucător rezolvă sarcina şi reuşeşte
să se aşeze prim ul în spatele coechipierilor săi. Se repetă de 2—3 ori,
cîştigătoare fiind declarată echipa care a reuşit de mai m ulte ori să te r­
mine prima.
„ V everiţele şi ogarul“.
Elevii sînt risipiţi pe spaţiul de joc, unul din ei fiind ales pentru
rolul de „ogar“. La semnalul de începere ogarul încearcă să prindă veve­
riţele. Acestea, ca să scape de urm ăritor, trebuie să se agaţe de ceva sau
să se urce pe ceva.
Cel ce este prins (atins) devine ogar.
Lecţiile se vor încheia cu exerciţii de mers şi respiraţie cu aprecie­
rea elevilor care au executat corect elementele de gimnastică acrobatică.

Lecţiile 4 7 —48

C o n ţin u t

1. Repetarea paşilor de dans.

2 . Transport de greutăţi.
3 . Aruncarea şi prinderea m ingii cu îndeplinirea unor sarcini.
4 . Ştafete combinate.

Material didactic: mingi.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temei. întoarceri de pe loc. Mers

normal, mers pe vîrfuri cu braţele lateral, la spate. Mers ghemuit cu
palmele pe genunchi.
Alergare cu oprire în ghemuit la semnal. Coloana de gimnastică cîte
patru.
Exerciţii în perechi (se va avea grijă ca perechile să fie cît mai egale
în înălţime şi greutate).
121
 Q O

Fig. 81 Fig. 82 Fig. 83 Fig. 84

— Cîte doi faţă în faţă de mîini apucat. Ducerea braţelor sus întinse
cu ridicare pe virfuri, apoi trecerea în ghem uit (fig. 81).
— Acelaşi exerciţiu — unul ghemuit celălalt sus şi schimbare
(fig. 82).
— Spate în spate la un pas mic distanţă. Braţele prin lateral sus.
ambii elevi execută pas înainte cu piciorul drept şi extensia trunchiului.
— Din aceeaşi poziţie, fără să mai execute pas înainte, unul face
extensie, celălalt uşoară flexie.
— Cîte doi şezînd depărtat — talpă în talpă, apucat de mîini: unul
se apleacă înainte, celălalt se culcă pe spate (fig. 83).
— Din aceeaşi poziţie, apucat de mîini cu braţele încrucişate: răsu­
cirea trunchiului spre stînga şi spre dreapta (fig. 84).
— Pe spate culcat braţele lateral cîte doi cap la cap; ridicarea pi­
cioarelor deasupra capului, pînă se întîlnesc talpă în talpă şi revenire
(coborîrea picioarelor se face întinse şi fără zgomot), (fig. 85).
Sărituri „Cocoşii“. Cîte doi stînd pe un picior, faţă în faţă, mîinile
încrucişate la piept. Sărituri pe un picior cu împingere la umăr. După
2 —3 repetări se schimbă piciorul (fig. 8 6 ).
1. R epetarea paşilor de dans.
Elevii vor repeta pasul de vals şi pasul schimbat cîte unul, cîte doi
şi în cerc. La început ritm ul va fi dat de învăţător prin num ărătoare, apoi
elevii se vor acompania în mişcare prin fredonarea unei melodii sau bă­
taia din palme.
2. Transport de greutăţi. Se repetă din lecţiile anterioare: „Coşule-
ţul“, „Scăunelul“.
Ştafeta cu transportul de greutăţi. Elevii îm părţiţi pe 4— 6 echipe
egale în spatele unei linii de plecare. La o distanţă de 20 m se fixează
punctul de întoarcere. La semnal primii din fiecare şir aleargă spre
punctul indicat transportînd o minge medicinală sau două-trei mingi
obişnuite, pe care le vor transm ite urm ătorului jucător. Cîştigă echipa
care a executat corect şi a term inat prim a (fig. 87).

Fig. 83 Fig. 86 Fig. 87

122
 0 0

1 -
Fig. 88

3. Individual, aruncarea şi prinderea mingii cu îndeplinirea unor

sarcini:
— aruncarea şi prinderea mingii cu ambele mîini combinate cu
1 , 2 bătăi din palme, după aruncare, sau, aruncare, ghem uire şi prindere;
— aruncare cu o mină, prinderea cu ambele mîini (o dată aruncă
cu mina dreaptă, o dată cu mîna stingă);
— aceleaşi exerciţii din mers şi alergare.
4. Ş tafete com binate. Aceeaşi îm părţire pe echipe. Pe o distanţă de
30—40 m se va combina: alergarea, săritura peste două linii trase pe sol
cu culegerea unei mingi şi aruncarea ei la ţintă (fig. 8 8 ).
Ştafeta se va repeta de 2 —3 ori.
încheierea lecţiei se va face cu exerciţii de mers relaxat, cu alinierea
elevilor ca la începutul lecţiei şi cu aprecierea celor care s-au remarcat.

Lecţiile 4 9 —50

C o n ţin u t

1. Paşi de dans. învăţarea pasului de galop şi combinarea lui cu alţi paşi de dans
cunoscuţi.
2. Aruncarea şi prinderea mingii cîte doi şi cîte trei din mers şi alergare.
3 . Conducerea m ingii cu m îna (ca la handbal) şi cu piciorul (ca la fotbal) printre
obstacole diferite.
Joc. Mingea prin tunel.

Material didactic: mingi.

D esfăşurare

Adunarea elevilor în linie pe un rînd. Controlul ţinutei; repetare,

raportul, comunicarea temei.
Repetarea întoarcerilor la stînga, la dreapta, la stînga îm prejur.
Mers în cadenţă cu corectarea ţinutei. Mers pe vîrfuri, cu braţele la
ceafă, pe călcîie cu braţele încrucişate la spate.
Alergare şerpuită, în cerc, cu ridicarea genunchilor, cu pendularea
gambei înapoi: — mers, exerciţii de respiraţie.
1. Învăţarea pasului de galop. — în cerc prinşi de mîini. Pas
lateral cu piciorul stîng şi im ediat aducerea piciorului drept lîngă cel
123
 Q 1 stîng, prin săritură. Aceeaşi miş-
X / care, începînd tot cu piciorul stîng.
y \y Se execută opt paşi spre stingă şi
A opt paşi spre dreapta.
/] , Exerciţii:
I *' f i Ex. 1. Stînd. Ducerea braţelor
’ îndoite la ceafă şi revenire.
Ex. 2. Acelaşi exerciţiu com-
Fig. 89 Fig. 90 Fig. 91 binat cu semiîndoirea genunchilor
şi revenire.
Ex. 3. Depărtat stînd cu braţele încrucişate la spate.
Ex. 4. îndoirea trunchiului înainte (1), revenire (2), îndoirea laterală
(3), revenire (4), îndoire laterală dreapta (5), revenire (6 ), înclinarea tru n ­
chiului pe spate (7), revenire (8 ). Se repetă de 4 x 8 .
Ex. 5. Şezînd cu palmele sprijinite înapoi. Ridicarea bazinului exten­
sie şi revenire (fig. 89).
Ex. 6 . Pe spate culcat cu palmele la ceafă.
Ex. 7. Ridicarea în şezînd cu m enţinerea palmelor la ceafă şi reve­
nirea în culcat. Se repetă de 6 — 8 ori (fig. 90).
Ex. 8 . Săritura ca mingea, cu depărtarea şi apropierea picioarelor
(fig. 91).
— Exerciţii de respiraţie.
2. Aruncare cu o m ină şi prinderea cu a m bele mîini. La început
distanţa este mai mică. Mingea este aruncată cu o mînă de deasupra
umărului, avînd în faţă aşezat piciorul opus braţului de aruncare. Aş­
teptarea mingii se va face de asemenea cu braţele înainte şi piciorul opus
braţului de aruncare în faţă.
Pe măsură ce elevii nu mai scapă mingea distanţa se va mări, apoi
se va trece la aruncarea şi prinderea mingii cîte doi din alergare (fig. 92).
A runcare cîte trei. Elevii aşezaţi pe trei şiruri, mingea la cel din
mijloc. Primii trei se deplasează înainte, cel din mijloc aruncă mingea
la cel din dreapta, acesta o dă înapoi, apoi o aruncă la cel din stînga.
La reluare se schimbă de fiecare dată elevul din mijloc. La început se
exersează din mers (fig. 93).
3. Conducerea m ingii cu m ina ca la baschet printre obstacole. Se
aşază mai întîi obstacolele, la distanţa de 2 —3 m depărtare între ele.

Fig. 92 Fig. 93

124
Elevii execută, unul după al­
tul, conducerea mingii din
mers apoi din alergare făcîn-
du-se întreceri între grupe
(fig. 94). Se constituie apoi
echipe numai din băieţi, ei
avînd sarcina să conducă
mingea printre obstacole cu *
picioruh 94
4. Joc: „Mingea prin tu ­
n el“.
Efectivul clasei se îm parte în 3—4 echipe egale ca număr, aşezate
paralel la un interval de 5— 6 paşi, avînd jucătorii aliniaţi în flanc cîte
unul, ca picioarele mult depărtate şi la o distanţă de un braţ unul de
altul.
In faţa fiecărei echipe se trage o linie. Prim ul jucător din fiecare
echipă are o minge. La semnalul de începere, prim ul jucător se apleacă
şi rostogoleşte mingea înapoi printre picioare. Acelaşi lucru îl fac toţi ju ­
cătorii din echipă, astfel că mingea circulă printre picioare, ca printr-un
tunel.
Ultimul jucător culege mingea şi aleargă cu ea spre capul coloanei.
In acest timp întreaga echipă se retrage cu un pas înapoi. Jucătorul cu
mingea, ajungînd în faţa echipei, se aşază depărtat cu picioarele la linie
şi trim ite imediat mingea înapoi printre picioarele jucătorilor.
Jocul continuă în acest fel pînă cînd jucătorul, care iniţial a fost
capul coloanei, a cules mingea şi alergînd ajunge din nou primul, ridi-
cînd mingea cu braţele întinse deasupra capului.
Cîştigă echipa al cărei jucător din capul coloanei a revenit cel dintîi
la locul său şi a ridicat mingea în sus.
Lecţia se va încheia cu exerciţii de mers şi respiraţie.

Lecţiile 51—52

C o n ţin u t

1. Jocuri cunoscute.
2 . Repetarea dansurilor populare învăţate in lecţiile anterioare.
3 . Indicaţii privind activitatea sportivă din vacanţa de primăvară.

D e s fă şu ra re

Orele din ultim a săptămînă de şcoală a trim estrului vor constitui

o recapitulare a exerciţiilor şi jocurilor învăţate.
Fiecare oră va începe cu o încălzire scurtă de circa 10—12 m inute
constînd din mers, alergare, jocuri de atenţie.
Se vor efectua exerciţii de dezvoltare fizică generală, cunoscute
de elevi şi jocuri pe echipe care să solicite: viteza, îndemînarea, precizia,
125
orientarea în spaţiu — acordîndu-se atenţia cuvenită echipelor cîşti-
gătoare.
Tot în aceste ore se vor pregăti şi echipele care vor reprezenta clasa
la concorsul de dansuri populare.
La ultima oră se vor da indicaţii pentru activitatea sportivă din
Vacanţa de prim ăvară, punîndu-se accent pe: gimnastica zilnică — jocul
cu mingea, cercul, coarda — plimbări şi alergare în aer liber. Se va
atrage atenţia că în vacanţă pot folosi baza sportivă din curtea şcolii
— vor fi îndrum aţi de asemenea spre învăţarea înotului la bazinele aco­
perite existente în localitatea respectivă.
Se vor face aprecieri asupra rezultatelor obţinute la sfîrşitul tri­
mestrului, remareîndu-se elevii care au progresat mult.

Trimestrul al lll-lea

Lecţiile 5 3 - 5 4

C on ţin u t

1. Mers cu pasul întins şi apoi accelerarea lui pînă la alergare.

2. Alergare pe distanţa de 15—20 m cu joc de gleznă, cu genunchii la piept, cu
gam bele întinse în faţă, cu pendularea gambei înapoi.
3. Joc: „Huştiuluc“ (clasa a IlI-a) şi „Cercul zburător“ (clasa a Il-a).

D e s fă ş u ra re

Adunarea elevilor pe terenul de sport. Discuţii asupra modului în

care şi-au petrecut vacanţa de primăvară. Care este starea sănătăţii. Cine
a fost bolnav va fi îndrum at spre cabinetul medical.
Se va prezenta elevilor, în linii mari, conţinutul orelor pe trim estrul
III, accemtuîndu-se temele referitoare la însuşirea corectă a alergării, sări­
turii, prinderii şi aruncării cu mingea. Li se va aminti că în trim estrul
III vor fi notaţi pe baza rezultatelor ce le vor obţine la probele şi nor­
mele de control stabilite de M inisterul Educaţiei şi Învăţămîntului.
1. Mers cu întoarcere la semnal şi cu creşterea treptată a frecven
pînă la marş forţat. Se va alterna mersul cu alergarea.
Jocul „B uchetele“.
Adunarea elevilor pe şase şiruri cu distanţă şi interval de două braţe.
1 . pentru efectuarea urm ătoarelor exerciţii:
Ex. 1 Stînd cu braţele înainte palmele în jos. Două forfecări şi două
arcuiri laterale de braţe. Se repetă 4><8 timpi;
Ex. 2 D epărtat cu braţele pe şold. Fandări cu arcuiri spre stînga şi
spre dreapta. Se repetă de p atru ori, pe fiecare picior (fig. 95);
126
 - Q -
/

Fig. 95
A
Fig. 96
)
Fig. 97
- -X

Ex. 3 D epărtat cu palmele la ceafă. Răsuciri de trunchi spre stingă

şi spre dreapta. La început fără arcuire, apoi cu cîte două arcuiri în fie­
care parte (fig. 96);
Ex. 4 Rotări de braţe combinate cu îndoirea trunchiului înainte.
1 — 2 rotări, 3—4 îndoirea trunchiului.
Se repetă de 4 x 8 . La rotare şi întinderea trunchiului braţele şi
genunchii sînt bine întinse.;
Ex. 5 Sprijin ghemuit. Sărituri cu extensie.
2. Alergare pe distanţă de 15—20 m cu joc de gleznă, cu genunc
la piept, cu gambele întinse în faţă, cu pendularea gambei înapoi
(fig. 97).
Jocul de gleznă se va învăţa mai întîi pe loc, apoi cu sprijin la pe­
rete şi cînd elevii au învăţat derularea pe talpă cu mişcarea accentuată
la nivelul gleznei se trece la efectuarea jocului de gleznă din deplasare.
— Se va alterna apoi alergarea cu genunchii la piept, cu alergarea
cu pendularea gambelor înapoi şi alergarea cu gambele întinse în faţă.
Alergările se vor efectua pe distanţe scurte, dar se vor repeta de mai
m ulte ori.
— După alergare elevii vor repeta pasul săltat şi alergare cu acce­
lerare pe distanţa de 15—20 m. La pasul săltat învăţătorul va insista pe
desprinderea de la sol.
— Alergarea cu plecare din stînd cu faţa înainte pe distanţa de 10 m.
Accent pe ţîşnire la plecare. Se repetă de 2—3 ori (fig. 98).
— Alergare cu plecare din poziţia stînd cu spatele spre direcţia de
alergare — distanţa 10—15 m (fig. 99).
— Alergare cu plecare din poziţia ghem uit cu faţa spre direcţia de
alergare. Se va insista asupra alergării în linie dreaptă. Distanţa 15—
2 0 m (fig. 1 0 0 ).
— Aceeaşi alergare cu plecare din ghemuit, dar cu spatele spre di­
recţia de alergare.

- -*
Fig. 98 Fig. 99 Fig. 100

127
 0

Fig. 101 Fig. 102

3. Jocul „Huştiuluc“
Jucătorii îm părţiţi în două echipe egale, se află aşezaţi în spatele a
două linii trasate la marginile terenului. La semnalul de începere, doi
elevi (cîte unul din fiecare echipă) vin la centru pentru angajarea mingii.
Jucătorul care a reuşit să intre în posesia mingii o pasează coechipierilor
săi, care aleargă spre linia de fund a echipei adverse. Prin pase, jucătorii
caută să pună mingea jos pe linia sau înapoia liniei de fund a terenului
adversarilor. Aceştia caută să intercepteze mingea şi să atace la rîndul
lor (fig. 1 0 1 ).
Cîştigă echipa care a realizat cele mai m ulte puncte.
Jocul „Cercul zb u rător“. P entru acest joc este necesară o sfoară de
al cărui capăt se leagă un săculeţ cu nisip sau o minge. Jucătorii for­
mează un cerc cu faţa spre interior, la un interval de două braţe. în
mijlocul cercului stă un jucător care ţine în mînă capătul liber al sforii.
El se învîrteşte pe loc, trecînd sfoara întinsă pe sub picioarele jucătorilor
din cerc, la aproxim ativ 20—30 cm deasupra solului. P entru a nu fi
atinşi de săculeţul cu nisip, jucătorii trebuie să sară cît mai sus (fig. 1 0 2 ).
Jucătorul atins iese din joc pînă cînd greşeşte alt jucător, avînd acum
dreptul să reintre în joc.
Cînd clasa este numeroasă este bine să se formeze mai multe cer­
curi. La început sfoara va fi învîrtită mai încet şi la o înălţime mai mică
— m ărindu-se treptat viteza şi înălţimea. Jucătorul din mijloc se va
schimba după un anum it timp cu unul care a greşit.
în partea de încheiere se vor folosi exerciţii de mers relaxat, exer­
ciţii de respiraţie. La discuţii se va aprecia modul în care s-a însuşit aler­
garea de viteză — aruncarea cu mingea de oină şi echipa care a marcat
cele mai m ulte puncte.

L e c ţiile 5 5 - 5 6

C o n ţin u t

1. Alergare în tempo moderat cu durata de 1—1,30 minute.

2. Aruncarea şi prinderea m ingii cu două m îini din mers şi alergare (individual).
Clasa a IlI-a aruncarea şi prinderea m ingii în perechi şi cîte trei din mers şi
alergare.

128
3. Săritură la groapa cu nisip cu bătaie pe un picior şi aterizare pe am bele pi­
cioare.
Joc: Ştafeta combinată cu alergare, săritură şi aruncare la ţintă.

Material didactic: mingi (pentru fiecare elev o minge), panouri pe

care se desenează ţinte.

D es fă ş u ra re

Adunarea elevilor pe terenul de sport, raportul, controlul ţinutei.

Comunicarea temelor.
1 . întoarceri, ruperi de rînduri şi regrupări în formaţii diferite: pe
unul şi două şiruri, pe una şi două linii, pe un cerc şi două cercuri (fetele
cercul din mijloc, băieţii cercul din afară — sau invers).
Mers cu creştere treptată a frecvenţei, pînă la m arş forţat.
Alergare în tempo moderat un minut. Mers cu exerciţii de respira­
ţie — oprire în semicerc.
— Rotări m ari de braţe înainte şi înapoi din poziţia stînd.
— Balansarea braţelor înainte şi înapoi cu arcuire din genunchi.
— D epărtat stînd. Bătaia palmelor sus, îndoirea trunchiului înainte
cu arcuire.
— Fandări din poziţia mult depărtat. Se execută individual.
Alergare unul după altul combinat cu pasul săltat (trei paşi aler­
gare şi un pas săltat).
— Exerciţii de respiraţie.
— Alergare 15— 2 0 m cu ridicarea genunchilor la piept.
— Mers cu exerciţii de respiraţie.
— Alergare cu pendularea gambei înapoi 15— 2 0 m. Mers şi exerciţii
de respiraţie.
— Sărituri cu ghem uirea genunchilor la piept.
— Sărituri la groapa de nisip cu bătaie pe un picior şi aterizare pe
ambele picioare.
La început, elanul va fi mic de 5—7 paşi, elevii avînd dreptul să bată
acolo unde le vine bine. După 2—3 încercări, se va cere elevilor să bată
la o linie trasată la distanţa de un m etru înaintea gropii cu nisip. Aler­
garea pînă la locul de bătaie să fie foarte rapidă. Fiecare elev va efec­
tua 5— 6 sărituri clasa a II-a şi 6 — 8 sărituri clasa a IlI-a (fig. 103).
2 . Aruncarea şi prinderea mingii din mers şi alergare (clasa a II-a).
Fiecare elev avînd cîte o minge, va exersa pe terenul de sport arun­
carea şi prinderea mingii depla-
sîndu-se înainte cu faţa, înapoi cu
spatele, lateral cu pas adăugat _
spre stînga şi spre dreapta. Q
La clasa a IlI-a elevii vor
exersa cîte doi şi cîte trei arun­
carea şi prinderea mingii din mers
şi alergarea, stabilindu-şi singuri,
în funcţie de posibilităţi, distanţa
dintre ei, precum şi viteza de aler­ L
gare. Fig. 103

9 — în d ru m ăto r m etodic 129

 . - 1

o
Fig. 104

3. Ştafeta. Alergare 25 m. Săritură peste două linii trasate pe

(distanţa 1,50 m), aruncarea unei mingi de oină într-o ţintă, culegerea
ei şi revenirea la echipă. Echipele nu vor fi mai m ari de 0— 8 elevi.
Ţinta va fi aşezată la o distanţă de circa 10—12 m de liniile peste care
au sărit, (fig. 104).
Va fi cîştigătoare echipa care a sărit corect peste cele două linii şi
au ţintit de mai m ulte ori.
Ştafeta se poate repeta de 2—3 ori.
Lecţia se încheie cu alergare în tempo moderat timp de 1— 1,30
minute, cu exerciţii de respiraţie, de relaxare.
Vor fi notaţi elevii care au executat bine aruncarea şi prinderea,
cit şi cei care au ţin tit de mai m ulte ori.
Se va ream inti elevilor că nu au voie să bea apă după efort şi cînd
sînt transpiraţi.

L e c ţ ii le 5 7 —5 8

C o n ţin u t

1. Alergare printre G—8 obstacole.

2. Săritura in lungime, de pe loc şi cu elan, la groapa cu nisip.
3. Conducerea m ingii printre obstacole din mers şi alergare.
4. Joc: „Din cerc în cerc“ şi „Mingea zburătoare“.
Ştafete combinate cu alergare săritură şi aruncare la ţintă.

Material didactic: 6— 8 ambalaje de „deval“ um plute cu nisip, mingi

20 buc., cretă.

D es fă ş u ra re

Adunarea elevilor pe terenul de sport, raportul, comunicarea temelor.

— Mers şi alergare cu oprire la semnal.
— Mers pe vîrfuri cu braţele la ceafă, mers pe călcîie cu braţele la
spate — mers ghemuit.
— Alergare uşoară, alergare cu ridicarea genunchilor la piept, aler­
gare cu pendularea gambei înapoi. Alergarea va fi combinată cu mers
şi exerciţii de respiraţie
130
 I\

o
r-

/
Fig. 105 Fig. 106

Form area coloanei de gimnastică cîte şase.

Ex. 1. Bătaia palmelor deasupra capului şi la spate de cîte două ori
(fig. 105).
Ex. 2. Balansarea braţelor înainte şi înapoi cu arcuire din genunchi.
Ex. 3. D epărtat stînd cu braţele pe şold. Rotări de trunchi, de două
ori spre stînga, de două ori spre dreapta.
Ex. 4. Stînd cu piciorul stîng înapoi pe vîrf sprijinit, braţele sus.
Ducerea piciorului stîng energic înainte sus, cu îndoirea trunchiului şi
coborîrea braţelor care ating vîrful piciorului. Se execută de patru ori
cu fiecare picior (fig. 106).
Ex. 5. Pasul săltat pe loc şi cu deplasare, punîndu-se accentul pe
desprindere şi pe mişcarea corectă a braţelor. Se va alterna cu exerciţii
de respiraţie.
1. A lergare printre 6— 8 obstacole.
Elevii, îm părţiţi pe 6 — 8 echipe, stau în spatele unor linii care m ar­
chează punctul de plecare. Pe o distanţă de 30—40 m se aşază o serie
de obstacole (mingi, ambalaje deval um plute cu nisip, măciuci etc.) la
distanţe diferite. Elevii trebuie să parcurgă această distanţă în alergare
fără să atingă obstacolele.
La învăţarea traseului alergarea se va efectua într-un ritm mai lent,
elevii lucrînd în torent unul după altul. Cînd s-a însuşit exerciţiul se
poate lucra sub forma de întrecere între echipe. Elevii pot purta o minge
pe care o vor transm ite urm ătorului alergător.
2. Săritura în lungim e de p e loc. Se lucrează la groapa cu nisip. Se
va insista pe avîntarea energică a braţelor din înapoi spre înainte, pe
desprinderea puternică şi pe îm pingerea gambelor înainte.
Elevii pot executa cîte doi odată şi vor repeta de trei-p atru ori.
Săritura în lungim e cu elan
Se vor repeta exerciţiile din lecţiile anterioare insistîndu-se pe ghe-
muirea genunchilor la piept în tim pul zborului şi pe împingerea gambe­
lor înainte la aterizare.
Fiecare elev va efectua 3—4 sărituri cu elan.
3. Conducerea mingii printre obstacole
Se vor folosi obstacole de la alergare. Elevii vor executa mai întîi
conducerea mingii din mers printre obstacole unul după altul, apoi din
alergare şi apoi concurs pe echipe.
Se va insista ca elevii să facă conducerea mingii cu mîna stîngă şi
cu dreapta. Băieţii pot exersa şi conducerea mingii cu piciorul printre
obstacole.
9* 131
 r'
r
r
O
î
r

Fig. 107 Fig. 108

4. Joc: „Din cerc în cerc“. Elevii se îm part în patru, şase echipe

num ăr egal aşezaţi pe şiruri în spatele unei linii de plecare.
în faţa fiecărei echipe se desenează în zig-zag 3—4 cercuri la dis­
tanţa de un pas între ele.
La semnal, prim ul jucător din fieca're echipă începe să sară dintr-un
cerc în altul, aterizînd pe ambele picioare, sau pe un picior. Cînd a trecut
de ultim ul cerc jucătorul aleargă înapoi, evitînd cercurile şi predă şta­
feta jucătorului urm ător (atingîndu-i palm a braţului întins), după care
el trece la spatele şirului. Cîştigă echipa care a term inat prim a şi care a
lucrat corect (fig. 107).
„Mingea zbu rătoare“. Se m enţin echipele de la jocul anterior aşezate
în aceleaşi formaţii, avînd în adîncime, între jucători distanţa de un
braţ. Prim ul jucător, din fiecare echipă, prim eşte cîte o minge (pot fi
folosite şi mingile medicinale). Jocul constă din transm iterea mingii
de elev la elev, de la prim ul la ultim ul. Cînd mingea ajunge la ultim u 1
jucător toţi fac o întoarcere de 180° şi mingea revine la prim ul în acelaşi
fel. Mingea mai poate fi aruncată din elev în elev în cazul acesta distanţa
între elevi trebuie să fie mai m ăre (fig. 108).
Ş tafete com binate cu alergare şi aruncare la ţintă
Se va repeta ştafeta din lecţia anterioară, m ărindu-se distanţa de
ochire.
Lecţia se va încheia cu notarea elevilor care au dovedit progres,
preocupare, interes.

Lecţiile 5 9 - 6 0

C o n ţin u t

1. Alergare cu trecere peste 5—6 obstacole.

2 . Aruncare la ţintă fix ă de pe loc (cl. a Il-a) şi din alergare (cl. a IlI-a).
3. Conducerea m ingii combinată cu aruncarea la ţintă.
4. Aruncare şi prinderea m ingii cîte doi crescînd mereu distanţa între elevi.
5. Jocuri: „Mingea în cerc“, „Huştiuluc“, „Ştafeta pe perechi“.

M aterial didactic: cuburi, bastoane, mingi mici şi mari.

132
 D es fă ş u ra re

A dunarea elevilor pe terenul de sport, controlul echipamentului, co­

municarea temelor.
— Mers în coloană cîte unul, cîte doi, opriri şi porniri la comandă.
— Alergare cîte unul şi cîte doi. Alergare cu genunchii sus, alergare
cu pendularea gambei înapoi, urm ată de exerciţii de respiraţie şi oprire
în cerc cu interval de două braţe înte elevi.
Ex. 1. Stînd îndoirea braţelor la um ăr întinderea lateral 1— 8 timpi
urmate de rotarea braţelor înainte 1 —4 şi înapoi 5— 8 .
Ex. 2. Depărtat, fandări cu arcuiri stînga şi dreapta.
Ex. 3. Depărtat. A rcuirea braţelor întinse sus (1—2), îndoirea tru n ­
chiului înainte cu atingerea solului (3—4), genunchii şi braţele întinse. Se
repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 4. D epărtat cu palmele pe şold. îndoiri de trunchi stînga şi
dreapta — urm ate de răsuciri de trunchi stînga şi dreapta.
Ex. 5. Sărituri-ghem uit cu palmele pe şold: patru sărituri spre cen­
tru urm ate de patru sărituri în afara cercului.
— Mers şi exerciţii de respiraţie.
1. A lergare ca trecere peste 5— 6 obstacole. Elevii aşezaţi pe 5— 6
ru ri în spatele unei linii de plecare. Se aşază obstacolele pe o distanţă de
25—30 m care pot fi formate din: cuburi — sau pe 2 cuburi aşezat un
baston de gimnastică. Distanţa între obstacole va fi de 3—4 m. Elevii vor
trece în alergare peste ele fără să le atingă. La început elevii vor executa
în torent unul după altul, apoi se vor organiza întreceri pe echipe. Va
cîştiga echipa care nu a doborît nici un obstacol şi a term inat prim a (fig.
109).
2. Aruncarea la ţinta fixă de pe loc (cl. a Il-a). Ţinta va fi aşezată
distanţă de 8 — 10 m. Grupele vor fi alcătuite din 3—4 elevi, aruncarea se
va face cu mingi mici. Ţintele pot fi desenate pe un gard sau improvizate
din: mingi mai mari, am balaje deval, tobiţe etc. Este bine ca elevii să
încerce aruncarea cu fiecare mînă (fig. 1 1 0 — 1 1 1 ).

QQQ

Fig. 109

Fig. 110 Fig. 111

133
 La clasa a treia se va combina conducerea mingii, pe o distanţă de
15—20 m, term inată cu aruncare la ţintă. La început elevii vor exersa
de mai m ulte ori, apoi se vor organiza întreceri între echipe.
3. A runcarea şi p rinderea m ingii cîte doi. Avînd în vedere că este
un exerciţiu cunoscut se va insista asupra corectitudinii şi vitezei cu care
se execută atît de pe loc cît şi în deplasare. Elevii vor lucra toţi odată
avînd cîte o minge la doi elevi.
4. Joc: „Cercul zb u rător“. Elevii, aşezaţi cîte 5— 6 într-un cerc cu
distanţa de două braţe între ei, îşi aruncă unul la altul o minge. Cei care
au reuşit să joace mingea de mai m ulte ori vor fi cîştigători.
5. „Ştafeta p e perech i“. Se formează 4— 6 echipe cu un num ăr egal
de jucători aşezaţi unul în spatele celuilalt. Jucătorii se numerotează în
adîncime începînd cu num ărul 2 .
La o distanţă de 10— 15 m de la linia de plecare se trasează o altă
linie de întoarcere, unde se va găsi căpitanul echipei, care poartă num ă­
rul 1 .
La semnalul de începere, căpitanul pleacă înspre echipa sa, apucă
de mînă jucătorul cu nr. 2 şi aleargă îm preună pînă la linia de întoarcere.
Aici, căpitanul răm îne pe loc. Jucătorul cu nr. 2 se întoarce la şir, îl ia
pe nr. 3 şi procedează la fel.
Jocul continuă pînă cînd ultim ul jucător a fost trecut peste linia
de înapoiere. Cîştigă echipa care a term inat prima.
Lecţia se va încheia cu alergare de rezistenţă pe o distanţă de circa
400 m, după care se vor face exerciţii de relaxare şi respiraţie. Vor fi
apreciaţi şi notaţi un num ăr de elevi.

Lecţiile 6 1 - 6 2 —63

C o n ţin u t

1. Lecţie de control.
Clasa a Il-a. Alergare cu trecere peste 3—4 obstacole înalte de 0,40—0,50 m.
aşezate la intervale egale pe o distanţă de 30—40 m.
Clasa a IlI-a săritura în lungim e de pe loc.
Jocuri: „Fereşte-te de minge şi „Prinzătorii“.

M aterial didactic: diferite obiecte pentru marcarea obstacolelor, ru ­

lete pentru m ăsurarea sărituri în lungime, mingi, cretă.

D e s fă şu ra re

Adunarea, comunicarea temelor de lecţie. Discuţii cu elevii asupra

importanţei probelor şi normelor de control.
Lecţia va începe cu o scurtă încălzire folosindu-se exerciţiile cunos­
cute de elevi — durata 10— 12 minute. Clasa va fi îm părţită în două
sau trei grupe. în tim p ce o grupă trece proba de control, celelalte grupe
vor fi organizate pentru desfăşurarea unor jocuri cunoscute, conduse de
un elev responsabil la fiecare grupă sau vor efectua conducerea cercului.
134
 P entru acordarea notei se va aprecia îndemînarea, uşurinţa şi viteza
cu care se execută.
După trecerea primei probe, fiecare elev va trece şi proba de testare
la săritura în lungime — rezultatele fiind trecute în caietul de evidenţă.
La clasa a IlI-a se dă ca probă săritura în lungime de pe loc. Elevii
au dreptul la 2 —3 încercări, din care se notează săritura cea mai bună.
Joc. „F ereşte-te de m in g e“. Elevii se îm part în două grupe egale
ca num ăr şi prin tragere la sorţi se stabileşte rolul echipelor la începerea
jocului. O echipă este la alergare, iar cealaltă la lovit.
în mijlocul terenului se aşază un obstacol care poate fi un scaun,
un cub etc. Echipa de la lovit se aşază în fundul terenului în semicerc,
în jurul obstacolului, la o distanţă de cel puţin 5— 6 m de obstacol. In ter­
valul dintre jucătorii acestei echipe trebuie să fie egal.
Fiecare jucător de la lovit desenează pe pămînt, în jurul locului pe
care se află un cerc cu diam etrul de cel m ult un m etru.
în partea opusă a terenului se trage o linie, înapoia căreia trece în­
treaga echipă de la alergare, care prim eşte totodată şi o minge de hand­
bal sau oină.
După ce echipele s-au plasat în felul acesta pe teren, un jucător de
la alergare ia mingea şi dinapoia liniei trasate o aruncă pe sus sau prin
rostogolire în spaţiul cuprins în semicercul jucătorilor adverşi. Imediat
după aruncarea mingii, jucătorul porneşte în alergare, ocoleşte obsta­
colul şi se întoarce la echipa sa de pe linia de plecare, căutînd ca în acest
tim p să nu fie atins de minge.
Jucătorii de la lovit, ieşind din cercuri, încearcă să prindă sau să
culeagă mingea şi r ev en in d în cercuri s-o arunce în jucătorul care aleargă.
Dacă jucătorul care aleargă este atins de minge, echipa de la lovit
are un punct.
După aceasta urmează al doilea jucător de la alergare, şi pe rînd
toţi jucătorii din această echipă. Apoi rolurile echipelor se schimbă şi
jocul se desfăşoară în acelaşi fel. Cîştigă echipa care a totalizat mai multe
puncte.
„Prinzătorii “. Se delimitează spaţiul de joc prin două linii de fund
şi două linii laterale (eventual num ai cele patru colţuri). Jucătorii se
îm part în două echipe. O echipă a prinzătorilor şi una a urm ăriţilor.
Este bine ca echipa prinzătorilor
să poarte un semn distinctiv. Jo ­
cul constă din prinderea urm ări- '■j.
ţilor de către echipa prinzătorilor.
Cei prinşi pot fi penalizaţi prin
puncte sau eliminaţi. La jum ăta­ / 1
tea tim pului de joc rolul echipelor r - fi
se schimbă. Cîştigă echipa care a
reuşit să prindă mai m ulţi jucători
din echipa adversă (fig. 1 1 2 ).
înainte de încheierea lecţiei
se va face alergare de rezistenţă ^
circa două minute, apoi se vor |v> K
efectua exerciţii de relaxare şi
respiraţie. F ig . 112

135
 Vor fi discutate notele obţinute de prim a grupă şi se vor da indicaţii
pentru urm ătoarele ore în care se va continua notarea. Elevii care nu
au obţinut note de trecere au dreptul să repete proba de control în orele
următoare.

L e c ţiile 6 4 - 6 5

C o n ţin u t

Lecţie de control.
Clasa a Il-a — Alergare de viteză şi săritura în lungime de pe loc.
Clasa a IlI-a — Alergare de viteză pe distanţa de 25 m.
Jocuri cunoscute.

M aterial didactic: cronometru ruletă, mingi.

D es fă ş u ra re

A dunarea elevilor pe terenul de sport. Comunicarea temelor de lec­

ţie. P entru clasa a Il-a se va ream inti ce este un cronometru, cum func­
ţionează şi care este barem ul pentru fiecare notă. Clasa a IlI-a va fi în ­
drum ată să citească, la avizierul sportiv sau la tabelul afişat în clasă, ba­
remul pentru notare.
Se va face ca şi în lecţiile precedente o încălzire scurtă punîndu-se
accentul pe alergare, pasul săltat, plecări în alergări lansate.
La notare se vor m enţine grupele îm părţite în lecţia trecută.
în tim p ce prim a grupă dă proba de control la alergarea de viteză
celelalte grupe conduse de un elev responsabil execută aruncarea la
ţintă într-o minge ce se rostogoleşte.
Elevii din prim a grupă de control vor da întîi proba de alergare
deviteză pe distanţa de 25 m şi apoi săritura în lungime de pe loc.
Rezultatele de la probele de control vor constitui şi clasificarea pe
clasă, separat fete şi băieţi, a celor mai buni alergători de viteză şi
săritori în lungime.
în ultim a oră de educaţie fizică se vor da indicaţii cu privire la
activitatea sportivă din vacanţa de vară. Se va insista asupra partici­
pării elevilor la cursurile de învăţare a înotului. Li se va comunica, de
asemenea, că pe toată durata vacanţei pot folosi baza sportivă a şcolii.
Tot în această oră se vor face aprecieri asupra rezultatelor obţinute,
evidenţiindu-se elevii care au progresat şi care au dovedit m ultă con­
ştiinciozitate, obţinînd rezultate deosebite.
 Clasa a IV—a
O biective

1 . Favorizarea evoluţiei normale a proceselor morfologice şi funcţio­

nale, în scopul dezvoltării fizice armonioase, întăririi sănătăţii şi creşterii
potenţialului de muncă al elevilor.
2. Educarea capacităţii de coordonare, a actelor motrice fundam en­
tale.
Consolidarea deprinderilor motrice însuşite prin m ărirea comple­
xităţii exerciţiilor şi diversificarea condiţiilor de aplicare. însuşirea unor
deprinderi tehnice din atletism, handbal, fotbal, volei, baschet, la ale­
gere.
3. în vederea stim ulării înclinaţiilor motrice ale fetelor pentru dans
şi mişcare artistică, se vor folosi elemente şi complexe din gimnastica
modernă, executate cu şi fără obiecte portative, unul din complexe pre-
văzîndu-se şi ca probă de control.
4. Educarea şi dezvoltarea în continuare a calităţilor morale nece­
sare pregătirii pentru activitatea obştească, întărirea disciplinei conşti­
ente, a devotamentului faţă de interesele colectivului, simţul datoriei,
al curajului, al perseverenţei şi alte calităţi morale.
5. Consolidarea deprinderilor de călire a organismului şi de prac­
ticare cu consecvenţă a exerciţiului fizic şi a diferitelor ram uri de sport.

PROBE DE CONTROL

Clasa a IV-a

T rim estrul I

1. Alergare pe distanţă de 30 m cu plecare din startul de jos.

2. Săritura în lungime ghemuită.

T rim estrul al II-lea

1. Complex de exerciţii pentru dezvoltare fizică generală, alcătuit de

fiecare elev.
Exerciţiul trebuie să cuprindă elemente din gimnastica de bază şi cel pu­
ţin două elemente de gimnastică acrobatică învăţate.
2. Săritura în adîncime cu extensie.
137
 Trim estrul al III-lea

1. Parcurs aplicativ care să cuprindă alergare, sărituri, căţărare, arun­

care şi prindere, echilibru, transport de greutăţi.
Parcursul va fi alcătuit de fiecare elev sau pe grupe, stimulîndu-se ast­
fel iniţiativa, spiritul de creaţie şi de colectiv, personalitatea elevilor.
2. Pasarea mingii în trei din alergare şi conducerea mingii prin tre ja­
loane.
3. Testarea S.U.V.A.

CLASA A IV -A

Trimestrul I

L e c ţia 1

C o n ţin u t

1. Recapitularea exerciţiilor de front şi form aţii învăţate in clasele anterioare.

2. Ştafetă combinată alergare, săritură, trecere pe sub obstacole, aruncare la ţintă.
3. Comunicarea probelor de control.

M aterial didactic: cretă pentru m arcarea parcursului, 6 mingi oină,

12 coarde mici.

D e s fă ş u ra re

Prim a parte a lecţiei se va desfăşura în sala de clasă sau sala de

sport şi nu va dura mai m ult de 15—20 minute.
Apelul, cunoaşterea elevilor noi veniţi şi scoaterea din caietul de
evidenţă a elevilor plecaţi. Discuţii cu elevii asupra modului în care şi-au
petrecut vacanţa, înregistrarea în caiet a celor care au învăţat să înoate
şi a celor care au participat la competiţii sportive. Rezolvarea problemei
scutirilor medicale fixîndu-se ca term en prim a săptăm înă de şcoală,
pentru aducerea dovezilor de scutire la orele de educaţie fizică.
Comunicarea probelor şi normelor de control, separat pentru fete
şi băieţi.
Dezechiparea elevilor în clasă, sau în vestiare şi observarea mo­
dului în care îşi aşază hainele.
A doua parte a lecţiei se va desfăşura afară, pe terenul de sport.
Reorganizarea colectivului. Aşezarea elevilor după înălţime separat
fete şi băieţi — îm părţirea pe grupe — alegerea responsabilului sportiv
pe clasă şi a căpitanilor de echipe (grupe) (fig. 1). Raportul.
1. R ecapitularea exerciţiilor de fron t şi form aţii învăţate în clasele
anterioare.

138
 Adunarea pe unul şi două
rînduri (pe unul şi două şiruri). O
Adunarea în cerc (cercul mic cu Q
lanţ de braţe, um ăr la umăr, cer-
cui mare prm şi de m nni şi braţe- ©
le întinse). Adunarea în careu. O © © © © O G G
Ruperi de rînduri şi reface­
rea formaţiilor, am intite mai sus Fi9- 1
— în cel mai scurt timp.
Poziţiile de drepţi, de repaus, pornire la comandă în mers şi aler­
gare.
2. Ş tafeta combinată. Aşezarea elevilor în spatele unei linii, pe echi­
pe. îm preună cu căpitanii de echipă se va m arca parcursul. Elevii vor
ajuta şi ei.
Ştafeta va consta din: alergare 10 m; săritură peste două linii tra ­
sate pe sol la distanţa de 1 m; alergare 5 m; săritura peste o coardă ţi­
nută la înălţimea de 0,50 m; trecere pe sub un obstacol; culegerea unei
mingi şi aruncare într-o ţintă; alergare 1 0 m şi trecerea liniei de sosire.
Ştafeta se va repeta de 2—3 ori, evidenţiindu-se de fiecare dată
echipa cîştigătoare.
3. Lecţia se va încheia cu exerciţii de mers şi respiraţie, cu aprecieri
asupra modului în care au respectat indicaţiile date. Se va insista ca fie­
care să aibă prosop şi săpun pentru a se spăla pe mîini şi pe faţă după
fiecare lecţie. Se va aprecia modul în care s-au lăsat hainele şi vor fi evi­
denţiaţi elevii cei mai ordonaţi.

L e c ţ ii le 2 —3

C o n ţin u t

1. Mers şi alergare în form aţii diferite (se va urmări ţinuta corectă).

2. Organizarea unei întreceri între elevii clasei (separat fete, separat băieţi) la
alergarea de viteză pe 25 m (testare).
3 . Un joc cunoscut: „Crabii şi creveţii“, „Vînătorii“.

M aterial didactic: 1 cronometru, 10 ambalaje de „deval“ um plute

cu nisip, cretă.

D es fă ş u ra re

Dezechiparea elevilor în sala de clasă sau la vestiar. Controlul echi­

pam entului, aşezarea hainelor se verifică dacă toţi elevii şi-au adus pro­
sop şi săpun. Cei neglijenţi vor fi notaţi în caietul profesorului.
Adunarea pe terenul de sport în linie pe un rînd, raportul, comuni­
carea temei.
Repetarea întoarcerilor de pe loc.
1. M ers în cadenţă cu păstrarea distanţei, pasul de defilare, op
din mers în doi timpi. Trecerea din mers în alergare şi din alergare în
139
 0 o o
0 © O /ţN v/
V a\/ .I y j. I
': fA'v
© © 0
v
© 0 ©
Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5

mers cu cadenţă. Mers şi alergare cîte unul, cîte doi şi eîte patru, la în­
ceput în jurul terenului, apoi şerpuind printre obstacole.
Coloana de gimnastică pe patru rînduri (fig. 2).
Ex. 1. Stînd. Rotări de braţe (4 înainte şi 4 înapoi). Elevii vor exe­
cuta rotările cu braţele întinse şi spatele drept (fig. 3).
Ex. 2. Stînd cu braţele sus. Balansarea braţelor cu arcuire din ge­
nunchi. Balansul şi arcuirea se execută cu amplitudine mare (fig. 4).
Se repetă de 4 x 8 timpi.
Ex. 3. Stînd depărtat cu palmele la ceafă. îndoirea trunchiului la
orizontală (privirea înainte) revenire cu spatele drept, coatele trase îna­
poi.
Ex. 4. Stînd depărtat palmele pe şold. îndoiri — laterale stînga,
dreapta, opt timpi fără arcuire, opt timpi cu cîte două arcuiri în fiecare
parte. (Se execută cu genunchii întinşi, coatele si umerii traşi înapoi.)
(fig. 6 )
Se repetă 4 x 8 .
Ex. 5. Sărituri ca mingea, accentuîndu-se pe îm pingerea în sol şi
aterizarea elastică.
2. Testarea elevilor la alergarea de viteză pe distanţa de 25 m. Fie­
care elev va fi cronom etrat şi notat în caietul de evidenţă cu rezultatul
obţinut (fig. 7). Este bine să se organizeze separat grupe de fete şi bă­
ieţi. în tim p ce o grupă trece proba, cealaltă, sub îndrum area responsa­
bilului sportiv, organizează un joc cunoscut.
3. Joc cunoscut „Crabii şi cre veţii“ se organizează după ce toţi elevii
au alergat.
Este un joc de-a prinselea care solicită atenţia, viteza de reacţie şi
îndemînare.
Două echipe egale ca num ăr stau aliniate faţă în faţă sau spate în
spate la centrul terenului. Distanţa între echipe 2—3 m. La marginile
terenului se trasează o linie pentru fiecare echipă care reprezintă „locul

Fig. 6 Fig. 7

140
 de scăpare“. Una din echipe se
numeşte „Crabi“, iar cealaltă
„Creveţi“. Conducătorul jocu­
lui strigă num ele unei echipe.
Echipa strigată trebuie să fugă
spre „locul de scăpare“, fiind
urm ărită de jucătorii celeilalte
echipe. Fiecare jucător atins,
înainte de a fi depăşit linia de
scăpare, aduce un punct echi­
pei adverse. Jocul se reia de
mai m ulte ori la mijlocul tere­
nului (fig. 8 ).
în tim pul jocului vor fi apreciaţi în mod deosebit elevii care au re ­
cunoscut singuri, prin ridicarea mîinii, că au fost atinşi de adversarii lor.
Jocul „V înătorii “. P entru acest joc avem nevoie de două mingi mai
mici şi o minge mai mare. Clasa se organizează în două cercuri (fete,
băieţi), cu distanţe m ari între ei. P entru fiecare cerc se alege un vînă-
to r care stă în mijlocul cercului.
Cele trei mingi (pentru fiecare cerc) se află la trei jucători de pe
cerc. La semnalul de începere, jucătorii îşi pasează mingile între ei, în
aşa fel încît acestea să traverseze cercul. Vînătorul trebuie să urm ă­
rească şi să prindă numai mingea cea mare. Cînd a reuşit să psrindă
această minge, jucătorul care a aruncat-o ia locul vînătorului.
în încheierea lecţiei, după exerciţiile de mers şi respiraţie, elevii
care au scos cel mai bun tim p la alergarea de viteză (primii trei) vor fi
declaraţi campionii clasei.
Părăsirea terenului se va face cu marş cu cîntec, iar spălarea şi echi­
parea elevilor va fi supravegheată de învăţător (profesor), observînd
atitudinea elevilor şi acolo, unde este cazul, intervenind cu anum ite în­
drum ări şi observaţii.

L e c ţiile 4 —5

C o n ţin u t

1. Trecerea din coloană cit unul, în coloană de cîte doi, trei patru din mers pe
loc şi din deplasare.
2. Testare, săritura în lungim e de pe loc.
3 . Joc: „Lupul şi oile“.

Material didactic: 1 ruletă (centimetru) pentru m ăsurarea săriturii,

cretă, 1 minge.

D es fă ş u ra re

Adunarea pe terenul de sport, raportul, controlul ţinutei, comuni­

carea temei. Elevii care au lipsit la testarea alergării de viteză vor trece
această probă înaintea săriturii în lungime.
141
 Joc „L eapşa p e g h em u ite“. Elevii se vor juca liber timp de 5 mi­
nute. învăţătorul va urm ări modul în care se organizează singuri şi cum
reacţionează în anum ite situaţii. La semnalul conducătorului, jocul înce­
tează. Se reface fo rm aţia pen tru continuarea lecţiei.
1. Trecerea din coloană cîte unul, în coloană cîte doi, trei, pat
din mers pe loc şi din deplasare.
1. La început elevii execută m ersul în cadenţă pe loc unul după
altul. La comanda: „Cîte doi m arş!“ al doilea elev trece în dreapta pri­
mului, al patrulea trece în dreapta celui de-al treilea şi aşa mai departe,
„Cîte unul m arş!“ elevii refac formaţia de la început. Se repetă de 2—3
ori, apoi cu acelaşi procedeu se face trecerea la mersul cîte trei, apoi
cîte patru. Cînd acest lucru s-a însuşit bine executîndu-se de pe loc se
trece la exersarea lui în deplasare în mers şi apoi în alergare (fig. 9).
Elevii aşezaţi în cerc mare cu interval de două braţe.
Ex. 1. Stînd cu braţele îndoite la piept, două arcuiri înapoi cu bra­
ţele îndoite, şi două arcuiri cu braţele întinse, palmele în sus. Se repetă
4 x 8 timpi.
Ex. 2. Stînd, ridicarea genunchiului stîng la piept, bătaia palmelor
sub genunchi de două ori, apoi coborîrea piciorului, bătaia palmelor la
spate de două ori. Se repetă de patru ori cu fiecare picior.
Ex. 3. D epărtat stînd. îndoirea trunchiului înainte cu ducerea pal­
melor la vîrful picioarelor (genunchii întinşi) cu două arcuiri, revenirea
cu ducerea braţelor lateral cu două arcuiri.
Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 4. Sprijin ghemuit. Aruncarea picioarelor înapoi prin săritură şi
revenire în sprijin ghemuit.
Ex. 5. Exerciţii de respiraţie.
Ex. 6 . Deplasare pe distanţa de 5— 6 m cu săritura pe un picior.
Continuare 5— 6 m cu săritură pe celălalt picior, apoi 5—15 m cu sări­
turi pe ambele picioare. Se va insista pe desprinderea de la sol şi pe ate­
rizarea fără zgomot (elastică).
2. T estarea să ritu rii în lun gim e de p e loc. P entru efectuarea acestei
sărituri elevii se aşază pe linia marcată, îşi iau un singur elan cu braţele
de sus înapoi jos, genunchii uşor îndoiţi, apoi trim iţind energic braţele
înainte se desprind de pe sol prin împingerea puternică în picioare, cău-
tînd să trim ită gambele cit mai înainte. Lungimea săriturii va fi cea
m ăsurată de la linia la care a avut aşezate vîrfurile şi pînă la ultimul
semn lăsat de călcîie (fig. 10). Elevul are dreptul la două sărituri notîn-
du-se cea mai bună. După ce toţi elevii au trecut proba, se trece la aler-

♦ * î f
O ©■O O© © © ©‘o 0
O ©0 0 ©© © ©0 ©
o ©© ©0 © © O ©O
o ©O 0 ©G © ©0 ©
Fig. 9 Fig. 10

142
garea de rezistenţă pe distanţa de 600 m. Dacă elevii dau semne de obo­
seală, se va alerga de 2x300 m cu pauză sau de 3X200 m alternat cu
mers.
3. Joc: „Lupul şi oile“. Elevii se îm part în două echipe. O echipă f
mează un cerc cu interval de două braţe („lupii“), cealaltă se plasează
în interiorul cercului cu jucătorii aşezaţi unul în spatele celuilalt ţinîn-
du-se de mijloc („turm a“) prim ul fiind ciobanul iar restul oile. Un jucă­
tor de pe cerc are mingea.
Echipa a cărei jucători formează cercul trebuie să lovească cu min­
gea pe ultim ul jucător din turm ă. Ei încearcă să-l surprindă pasînd min­
gea între ei, iar ciobanul îşi apără oile, deplasîndu-se în aşa fel încît
mingea să nu lovească în penultim ul jucător. Ciobanul are dreptul să
oprească mingea cu mîna, dar oile nu au voie să se desprindă din turm ă.
De cîte ori este lovit ultim ul jucător echipa de pe cerc cîştigă un
punct şi jucătorul lovit schimbă locul cu altul din turm ă. După un anu­
m it timp rolurile se schimbă şi va cîştiga echipa care a totalizat cele mai
m ulte puncte.
încheierea lecţiei va consta din mers relaxat, exerciţii de respiraţie
şi aprecierea celor mai buni la săritura în lungime, care vor fi declaraţi
campionii clasei.
Se va recomanda copiilor ca jocul învăţat în oră să-l practice în
recreaţie şi în timpul liber.

Lecţiile 6 —7

C o n ţin u t

1. Alergare pe 15—20—30 m cu plecări din stînd, ghemuit, stind pe un genunchi

cu sprijin pe braţe.
2. Conducerea m ingii din m ers şi alergare alternativ cu m îna dreaptă şi stingă.
3 . Pasarea m ingii în doi.
4. Joc: „Mingea zboară“, „Mingea la căpitan“.

M aterial didactic: 35 mingi, 35 corzi sărituri.

D es fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor, verificarea elevilor care

au lipsit la testare.
Repetarea alinierii la dreapta şi în adîncime. Repetarea num ărătoa­
rei în continuare.
Mers cu păstrarea cadenţei cu corectarea ţinutei. Mers cu accelerare
pînă la marş forţat şi trecerea în alergare uşoară. Pasul săltat (pasul
ştrengarului) cu accentul pe desprinderea pe verticală, ajutîndu-se de
.mişcarea corectă a braţelor.
Exerciţii de mers cu respiraţie.
143
 Fig. 11

—■ Rotirea mare a braţelor din mers înainte şi înapoi (cîte patru

rotări înainte şi patru rotări înapoi).
— Mers ghem uit păstrînd spatele drept.
— Stînd depărtat palmele pe şold. Rotări de trunchi spre stînga
şi spre dreapta.
— Fandări cu arcuiri pe piciorul drept şi strîng, insistîndu-se pe o
poziţie cît mai joasă.
•— S ăritura pe loc cu ridicarea alternativă a cîte unui genunchi la
piept.
— Exerciţii de respiraţie. învăţarea exerciţiului „joc de gleznă“ pe
loc cu sprijin la perete, apoi în uşoară deplasare.
1 . A lerg a re p e d istan ţa de 15 m cu plecări din stin d, gh em u it, stîn d
p e un genunchi cu sp rijin p e braţe.
Elevii trebuie obişnuiţi să plece în alergare foare repede; pentru
aceasta se va repeta de mai m ulte ori plecarea în alergare pe distanţe
scurte de 10—15 m din poziţii diferite (fig. 11).
Concomitent cu plecarea în alergarea de viteză se insistă pe mişcarea
corectă a braţelor şi picioarelor, căutînd să se însuşească o alergare
suplă, elastică.
Trecerea la alergare pe 25—30 m se face atunci cînd mişcările sînt
corecte, folosindu-se cît mai m ulte jocuri: „Alergarea cu handicap“ (unul
are faţă de celălalt un avans de 2—3 m); „P rin de-l p e cel d in fa ţă “.
Elevii aşezaţi pe două rînduri la distanţa de 2 m. La semnal pornesc
toţi deodată, cei din spate căutînd să-i prindă pe cei din faţă. La acest
joc este necesar ca perechile să fie cît mai omogene.
2. C onducerea m in g ii din mers şi alergare, alternativ cu mîna dreaptă
şi stingă.
Fiecare elev, avînd cîte o minge, va exersa singur conducerea co­
rectă a mingii. Mai întîi pe loc cu ambele mîini alternativ, învăţătorul
observînd ca elevii să aibă palma cu degetele răsfirate, împingînd în
minge (elevii nu au voie să plesnească în minge cu palma).
Se trece apoi la conducerea mingii în de­
plasare, urmărindu^se execuţia cît mai corectă
(fig. 1 2 ).
/\
A
3. P asarea m in gii în doi. Cîte doi elevi
/\ o minge execută pasa de deasupra umărului
mai întîi de pe loc, apoi din uşoară alergare..
4. Joc: M ingea zb u rătoare“. Se formea
echipe de cîte 6 jucători şi se aliniază pe şiruri
Fig. 12 în spatele unei linii. Distanţa între jucători este
144
de un braţ. Jocul constă în transm iterea mingii din mină în mină, de la
prim ul pînă la ultimul. Cînd mingea ajunge la ultim ul fie că fac toţi
copiii o întoarcere de 180° şi mingea revine la prim ul în acelaşi fel,
fie că ultim ul aleargă în faţă şi repune mingea în joc. Se poate transm ite
şi prin aruncare dar în acest caz distanţa între jucători trebuie să fie mai
mare.
Joc „M ingea la căpitan “. Pe terenul de handbal, jucătorii se îm part
în două echipe egale, avînd fiecare cîte un căpitan. Căpitanii stau în
poartă, unul dintre ei avînd mingea. La un semnal, jocul începe prin
pasarea mingii de la unul la altul. O echipă atacă, cealaltă caută să in­
tercepteze mingea. Cînd unul din jucători reuşeşte să paseze mingea la
căpitanul sau echipa respectivă are un punct. Jocul se desfăşoară pe o
durată de 5—10 minute, după care se schimbă terenurile. La reluare că­
pitanul poate fi înlocuit.
După joc, sărituri individuale la coardă, de pe loc, şi în deplasare.
Apoi exerciţii de relaxare şi discuţii pe marginea lecţiei. Aprecieri în
special pentru alergarea de viteză. Se notează 2—3 elevi.

Lecţiile 8 —9

C o n ţin u t

1. Alergare pe distanţa de 15—20 m cu plecare din startul de sus.

2. Alergare 10—15 m cu plecare din startul de jos.
3. Sărituri succesive cu elan liber peste 3—4 obstacole.
4. Sărituri la coarda lungă. Ştafete cu trecere peste şi pe sub coardă.

M aterial didactic: 3—4 bănci de gimnastică, 3—4 corzi lungi.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temei, ruperi de rînduri şi refaceri

de formaţii.
Jocuri distractive: „Treci prin portiţă şi fugi“. Elevii aşezaţi în linie
pe două rînduri la distanţă şi interval de un braţ. Cei din rîndul întîi
stau depărtat. La un semnal elevii din rîndul doi se ghemuiesc trec pe
sub picioarele celor din faţă, aleargă pînă la o linie (gard, zid) trasată pe
sol şi revin răm înînd în rîndul întîi cu picioarele depărtate, iar elevii
care au fost în rîndul întîi trec în rîndul doi şi execută din ghemuit, tre­
cerea prin portiţă. Jocul se reia de 2—3 ori pentru fiecare rînd, eviden-
ţiindu-se elevii care au sosit prim ii la locul lor.
Risipiţi pe terenul de sport elevii vor executa, singuri, 1—2 exerciţii
de braţe şi picioare — din cele cunoscute. Tot singuri, dar sub o atentă
supraveghere, vor executa mişcări pentru trunchi, spate, abdomen, sări­
turi. Elevii care au reuşit cele mai frumoase exerciţii vor fi apreciaţi şi
puşi să conducă exerciţiul respectiv cu întreaga clasă.
] 0 — în d ru m ă to r m etodic
145
 1. A lergarea p e 15— 20
cu plecare din sta rtu l de s i l s
Aşezaţi pe 5— 6 rînduri ele­
vii execută mai întîi joc de
gleznă, pe loc şi apoi cu uşoară
deplasare. Se trece la mişcarea
braţelor, punîndu-se accent pe
Fig. 13 mişcarea din um ăr cu coatele
uşor îndoite.
— Alergarea pe loc şi în deplasare urm ărindu-se mişcarea corectă
a braţelor şi picioarelor.
— Alergarea cu genunchii ridicaţi 15—20 m.
— Alergare cu pendularea gambei înapoi 15—20 m.
Repetare, pasul săltat.
Complex de exerciţii — alergare cu genunchii la piept 15 m, pasul
săltat 15 m; alergare cu pendularea gambei înapoi 15 m, mers şi exerciţii
de respiraţie. Se reia complexul de 2—3 ori.
Plecări în alergare de viteză cu startul de sus.
Elevii vor executa 2—3 plecări pe distanţa de 15—20 m cu m enţine­
rea vitezei şi alergarea în linie dreaptă.
Plecări în alergare de viteză cu startul de sus. 2—3 plecări pe dis­
tanţa de 10—15 m.
2 . învăţare sta rtu l de jo s cu cele trei momente: pe locuri! gata! start!
(fig. 13).
Se repetă de 3—4 ori pe distanţa de 10—15 m.
3. S ă ritu ri su ccesive cu elan lib er p este 3 —4 obstacole
Se pot aşeza 2—3 bănci de gimnastică la distanţa de 3—4 m depăr­
tare una de alta sau 2 —3 copii aşezaţi pe genunchi cu sprijin pe palme.
După fiecare reluare, copiii (obstacol) vor fi înlocuiţi de alţi elevi (fig. 14).
4. S ă ritu ri la coarda lungă. Elevii îm părţiţi pe 5— 6 grupe. La fiecare
grupă doi elevi învîrtesc coarda, iar ceilalţi vor încerca să treacă pe sub
coardă fără să o atingă (fig. 15).
După 2—3 încercări de trecere pe sub coardă (unul după altul) vor
efectua în grupe de 3—4 elevi mai m ulte sărituri la coardă, iar apoi vor
căuta să iasă fără să atingă coarda. Elevii care au învîrtit la coardă vor
fi mereu schimbaţi. După mai multe repetări se va organiza o ştafetă pe

Fig. 14 Fig. 15

146
mai multe echipe, elevii avînd sarcina să alerge, să treacă pe sub coardă
fără să o atingă şi să revină la echipa sa.
Variantă. Fiecare echipă se organizează în grupe de doi elevi. La
semnalul de începere primii doi din fiecare echipă aleargă la coardă, efec­
tuează două sărituri şi ies fără să atingă coarda. In clipa în care aceştia
au ieşit, pornesc urm ătorii doi. Cîştigă echipa care a term inat prim a şi
nu a greşit.
In încheiere se va analiza modul în care elevii şi-au însuşit alergarea
şi plecarea din startul de sus şi de jos. Vor fi apreciaţi şi notaţi elevii
care au executat cel mai corect. Se va explica apoi im portanţa startului
în alergările de viteză.
Elevii vor părăsi terenul, încolonaţi cîte doi, în marş cu cîntec. Se
vor spăla şi îmbrăca în ordine.

Lecţiile 10—11 —12

C on ţin u t

1. Repetarea startului de jos urmat de alergare de viteză pe distanţa de 30 m.

Alergare rostogolind un cerc prin lovirea lui cu m ina sau cu un beţişor.
2. Exerciţii pregătitoare pentru săritura In lungime. învăţarea pasului sărit.
3 . Jocuri: „Huştiuluc“ şi „Crabii şi creveţii“.
4. Alergare de rezistenţă timp de un m inut şi jumătate.

M aterial didactic: — 30 cercuri (cîte unul pentru fiecare elev), —

2 coarde de sărituri, — 2 mingi, — cretă.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor; apoi elevii risipiţi pe te­

ren cu cîte un cerc se joacă conducînd cercul pe tot terenul de sport. Timp
de 5— 8 m inute sînt observaţi asupra interesului, perseverenţei, abilităţii,
cu care mînuiesc cercul. Apoi se reface formaţia de la începutul orei.
Mers în cadenţă cu corectarea ţinutei. Trecerea din mers în cadenţă
în mers cu creşterea treptată a frecvenţei pînă la m arşul forţat (accent pe
frecvenţa mare a mişcării braţelor din umăr, coatele îndoite).
Alergare uşoară, repetarea complexelor din lecţia trecută, alergare
cu genunchii la piept, pasul sărit, pendularea gambei înapoi.
Coloana de gimnastică cîte patru — alinierea, distanţa, intervalul.
— Arcuiri cu braţele îndoite şi întinse.
— Balansarea braţelor înainte şi înapoi cu arcuire din genunchi.
— Rotarea braţelor continuată cu îndoirea trunchiului în faţă cu
două arcuiri.
Fandări cu arcuire spre stînga şi spre dreapta, se execută individual
(fără comandă).
Sărituri pe un picior, pe celălalt şi pe ambele picioare cu ghem uirea
genunchilor la piept.
10* 147
 1. R epetarea sta rtu lu i
jos şi alergare pe distanţa de
O V ^ ^0 m -
— cîteva plecări din star­
tul de jos pe distanţe scurte,
\ / punîndu-se accent pe învăţarea
corectă a startului şi pe viteza
de plecare;
II ( —~j — alergare cu plecare din
Fig. 16 Fig. 17
startul de jos pe distanţa de
2 0 m;
— alergare cu plecare din
startul de jos pe distanţa de
30 m.
2. E xerciţii pregătitoa
p en tru săritu ra în lungim e. în ­
văţarea pasului sărit:
— sărituri ca mingea pe
loc şi în deplasare (fig. 16);
Fig. 18 Fig. 19 — învăţarea pasului sărit.
Elevii vor sări de pe un picior
pe altul, căutînd să împingă puternic în sol, să se desprindă cît mai sus
iar în faza de zbor să împingă piciorul de atac cît mai înainte;
— desprindere în pas sărit la groapa cu nisip (fig. 19), apoi din elan
m oderat cu atingerea unui obiect suspendat;
— din sprijin ghem uit săritură înainte cu întinderea completă a pi­
cioarelor. Acelaşi exerciţiu cu săritură peste o linie trasată în faţă la
1,30 m distanţă;
— sărituri de pe banca de gimnastică (sau lada de gimnastică) şi ate­
rizare în groapa cu nisip (fig. 17). Accent pe îm pingerea în picioare, ghe-
m uirea genunchilor la piept şi împingerea gambelor înainte;
— din alergare uşoară desprindere la al treilea sau al cincilea pas
(fig. 18).
Sărituri în lungime de pe loc, cu zbor peste anum ite zone marcate
în groapa cu nisip.
3. Joc: „H uştiu lu c“. Se aseamănă cu jocul „Mingea la căpitan“. De
data aceasta însă în poarta de handbal stă cîte un portar iar elevii unei
echipe încearcă după executarea a mai m ulte pase, să arunce mingea în
poarta adversă. Dacă portarul nu a prins-o şi aceasta a in trat în poartă
este gol. Jocul se reia de la mijlocul terenului de către echipa care a p ri­
m it golul, cealaltă restrîngîndu-se în apărare în faţa propriei porţi şi în-
cercînd să intercepteze mingea de la adversar. După 10 m inute de joc
dacă tim pul permite, se schimbă terenul.
„C rabii şi c r e v e ţii“ (vezi lecţiile nr. 2—3).
4. A lerg a re de rezisten ţă tim p de un m inut şi jum ătate în tempou
moderat.
în încheiere exerciţii de relaxare. Discuţii pe marginea săriturii în
lungime. Notarea a 2—3 elevi.
Întrucît tim pul se răcoreşte, se recomandă elevilor să-şi pregătească
treninguri şi căciuliţe.
148
Lecţiile 13—14—15

C on ţin u t

1. Repetarea startului de jos continuată cu alergare de viteză pe distanţa de 30 m.

2. Săritura în lungime cu elan de 3—5—7 paşi.
2. Parcurs aplicativ.
4. Aruncarea m ingii de oină într-o ţintă m obilă (un cerc sau o m inge rostogolită).
5. Alergare de rezistenţă.

M aterial didactic: 10 mingi de oină, 5— 6 cercuri, 5— 6 mingi mari,

corzi de sărit, 3—4 bănci de gimnastică.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Mers şi alergare cîte unu cîte doi. Mers ghemuit, mers fandat, mers
pe vîrfuri cu braţele la ceafă.
Alergare uşoară combinată cu pasul săltat.
Coloana de gimnastică cîte şase cu distanţa şi interval de două braţe.
— Stînd cu picioarele uşor depărtat. Rotări de braţe combinate cu
arcuiri laterale de trunchi — p atru rotări urm ate de două arcuiri de
trunchi spre stingă şi două arcuiri spre dreapta, după care se reiau ro-
tările. In tim pul arcuirilor laterale braţele sînt întinse deasupra capului.
Se repetă 4 x 3 timpi.
— Aceeaşi rotare m are a braţelor combinată cu îndoirea trunchiu­
lui înainte cu arcuire. După patru rotiri de braţe, urmează patru arcuiri
cu trunchiul îndoit braţele atingînd solul — genunchii se m enţin întinşi.
Se repetă 4 x 8 timpi.
— Balansarea braţelor înainte şi înapoi urm ate de o săritură în lu n ­
gime de pe loc. La balans se pleacă cu braţele de sus. După trei balan­
sări de braţe urmează o săritură în lungime de pe loc.
1. R epetarea sta rtu lu i de jo s cu m enţinerea vitezei pe distanţa de
30 m. Alergare accelerată pe distanţa de 30 m (de 3—5 ori). Distanţa va
fi îm părţită în trei zone: în prim a zonă se aleargă uşor, în a doua mai
repede, iar în ultim a foarte repede.
— Stînd cu faţa spre direcţia alergării, start la comandă. Copiii
dispuşi în rînduri cîte 6 — 8 , la comanda „atenţiune“, „start!“ aleargă
1 0 — 2 0 m sub formă de concurs.
— Alergare cu plecare din startul de jos. Se vor executa 3—4 ple­
cări din startul de jos crescînd treptat
distanţa 10—20—30 m; se va insista pe Q
m enţinerea vitezei. //\/
2. R epetarea să ritu rii în lungim e '/
cu elan (în g h em u it) J\
—. Desprindere în pas săltat la
.groapa cu nisip la început din cîţiva
paşi de alergare, apoi din elan moderat
{fig. 2 0 ). Fig. 20

149
 î o

c r T.-r

\ c!'t= '

Fig. 21

— Din alergare uşoară, bătaie pe

o o tram bulină, zbor cu genunchii l a piep ş l
aterizare în groapa cu nisip.
— Din elan moderat, bătaie în zona
marcată, desprindere de pe sol şi aterizare
în groapa cu nisip.
— Alergare 10—12 m, bătaie pe
tram bulină, săritura în ghem uit peste un
Fig. 22 obstacol şi aterizare peste semnul marcat,
pe nisip. Se repetă de 2—3 ori.
3. P arcurs a p lica tiv. Elevii se îm part în 4— 6 echipe aliniate la linia
de start. La o distanţă de 10 m de linia de plecare se întinde o sfoară la
o înălţime de 0,50 m. La o distanţă de 5— 8 m de sfoară se aşază cîte o
bancă de gimnastică pusă de-a curmezişul. La semnal, primii concurenţi
pornesc în alergare, sar peste sfoară, merg în echilibru pe bancă, aleargă
pînă la un punct fix şi se întorc pe lîngă obstacole predînd ştafeta urm ă­
torilor (fig. 2 1 ).
4. A run carea c i l m ingi de oină în ţin tă m obilă. P entru acest joc or­
ganizarea revine elevilor care îşi vor desemna arbitrii, îşi vor aranja te­
renul, grupa care a început prim a avînd un avans de 5 puncte. în acest
timp intervenţia învăţătorului (profesorului) trebuie să fie cît mai rară el
observînd modul în care elevii se descurcă singuri (fig. 2 2 ).
Ca ţintă se va folosi cercul sau mingea rostogolită.
5. A lerg a re de rezisten ţă tim p de un m inut şi jum ătate.
La încheierea lecţiei elevii care au ţin tit de mai multe ori şi au res­
pectat cerinţele jocului vor fi notaţi şi aplaudaţi de colegii lor.
Echipa cîştigătoare va fi apreciată în mod deosebit. Deasemenea, vor
fi apreciaţi şi arbitrii care au ştiut să conducă întrecerea prezentînd în
mod corect rezultatele grupei respective.

Lecţiile 16—17

C o n ţin u t

1. Lecţie de control.
Alergare de viteză pe distanţa de 30 m cu plecare din startul de jos.
2. Repetarea săriturii în lungime prin ghemuire cu elan liber.
3. Ştafetă cu sărituri la coardă.

150
 M aterial didactic: cretă pentru marcarea distanţei de alergare; cro­
nom etru; 15 cercuri; 30 corzi (pentru fiecare elev).

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, verificarea echipamentului. Fiecare elev să aibă

trening (sau un pantalon cu un pulover) peste costumul de gimnastică —
şi o căciuliţă pe cap (nu sînt admise căciuliţe de blană). Comunicarea te­
m elor. Se va discuta im portanţa probei de control, care va desemna şi
cam pionul de toamnă la alergarea de viteză.
51. La început se va face o scurtă încălzire care va consta din: ruperi
de rînduri şi refacerea form aţiilor cunoscute. Copiii răspîndiţi pe teren,
aleargă uşor, iar la comandă pornesc în alergare cu viteză maximă spre
un punct indicat de învăţător (profesor). Se repetă de 2—3 ori. Pasul
ştrengarului continuat cu alergare moderată.
Mers cu rotări de braţe, îndoiri şi 2 arcuiri de trunchi, sărituri ca
mingea de pe loc şi în deplasare. Exerciţii de respiraţie.
Organizarea colectivului în vederea trecerii probei de control. J u ­
m ătate din elevi răm în la proba de alergare, cealaltă jum ătate pe tere­
nul de sport avînd fiecare un cerc repetă conducerea cercului cînd este
posibil (clasa poate fi îm părţită pe grupe de fete şi băieţi).
Se va recomanda elevilor să exerseze startul şi plecările din start,
pînă le vine rîndul la control.
La notarea elevilor se va aprecia corectitudinea startului, tehnica
alergării şi timpul realizat.
Cînd toţi elevii din prim a grupă au dat proba de control vor prelua
cercurile de la grupa a doua şi vor repeta conducerea cercului, iar grupa
a doua se va prezenta la proba de control.
2. R epetarea să ritu rii în lun gim e p rin gh em uire cu elan liber.
Joc: „Sări şi lo veşte !“ O minge într-o plasă legată de un baston va
fi ţinută deasupra gropii cu nisip, la o distanţă de 20—30 cm mai sus
decît înălţimea elevilor. Aceştia vor alerga iar după bătaie vor încerca
să lovească mingea. Jocul se va repeta de 2—3 ori.
Se repetă apoi săritura în lungime insistîndu-se asupra: elanului (ele­
vul trebuie să alerge cu toată viteza), asupra bătăii (pe un picior bătaia
să fie puternică şi scurtă), zboru l cît mai înalt cu genunchii ghemuiţi la
piept, iar la aterizare elevii să împingă gambele înainte.
Fiecare elev va executa 5—
■6 sărituri.
3. Ş ta feta cu coarda. Ele­
vii îm părţiţi pe 5— 6 echipe fie­
care avînd coarda asupra sa,
sînt aşezaţi pe şiruri în spatele
unei linii de plecare. La semnal
prim ii din fiecare echipă alear­
gă sărind coarda la punctul care
marchează întoarcerea şi revin,
tot cu sărituri la coardă. Cînd
p rim ul a trecut peste linia de
plecare porneşte următorul. Fig. 23

151
 Va fi cîştigătoare echipa care a term inat prima. Se va aprecia şi
disciplina în tim pul jocului (fig. 23).
Lecţia se va încheia cu exerciţii de respiraţie şi relaxare. Notele ob­
ţinute de elevi vor fi trecute în catalog şi în carnetele de note.
Cei mai buni alergători vor fi afişaţi la gazeta sportivă a şcolii şi tot­
odată vor fi declaraţi „Campionii de toam nă“ la alergarea de viteză.

L e c ţ ii le 1 8 — 19

C on ţin u t

1. „Săritura în lungime cu ghemuire“.

2. Jocuri: „Culesul cartofilor“; „Suveica cu conducerea cercului“; „Ceasornicul“.

M aterial didactic: 15—20 cercuri, 30 mingi diferite, 10 bastoane de

gimnastică.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, controlul echipamentului (se lucrează afară în

treninguri cu căciuliţe pe cap).
Joc: „Leapşa pe perechi“, „Leapşa pe ghem uite“.
Se va efectua o încălzire scurtă, conţinînd exerciţii cunoscute de
copii. Fiind tem peratura mai scăzută, exerciţiile vor fi dinamice.
1. T recerea p ro b ei de control. Ca şi în tema precedentă, elevii vor
fi îm părţiţi pe grupe. In timp ce o grupă dă proba de control, celelalte
vor organiza jocuri pe terenul de sport.
P entru notare, elevul va avea dreptul la două sărituri, din ele no-
tîndu-se în caiet cea mai bună. Cu ocazia notării, elevii vor fi iniţiaţi şi
în arbitrajul săriturilor în lungime.
Cînd toate grupele au trecut proba de control, se vor organiza jocuri
pe echipe.
2. „C ulesul ca rto filo r“. Elevii îm părţiţi în 5— 6 echipe, aşezaţi în flanc
cite unul în spatele unei linii de plecare. în faţa fiecărei echipe, la o dis­
tanţă de 15—20 m, se aşază (se desenează) 3 cercuri. La semnal, prim ul
din fiecare şir, care are într-un săculeţ două trei mingi, aleargă şi pune
în fiecare cîte o minge, apoi se întoarce şi predă săculeţul, gol, urm ătoru­
lui care aleargă şi culege mingile semănate de prim ul şi predă săculeţul
celui de-al treilea elev. Jocul continuă pînă cînd toţi elevii au alergat.
Cîştigă echipa care a term inat prim a şi a respectat regulile jocului. La re­
luare, prim ul va începe cu culesul mingilor, iar al doilea cu semănatul
lor (fig. 24).
„Suveica cu conducerea cercu lu i“. Două sau mai multe echipe cu un
num ăr egal de jucători, fiecare echipă se îm parte la rîndul ei în două
152
grupe aşezate faţă în faţă la o distanţă de 30 m. în faţa fiecărei grupe se
trasează o linie de plecare. Jucătorii din fiecare echipă care încep primii,
primesc cîte un cerc. La semnal jucătorii pornesc în alergare, conducînd
cercul spre echipa lor din partea opusă, predau cercul prim ului jucător
şi se aşază la spatele şirului. Jucătorul care a prim it cercul porneşte şi
el spre jucătorul din partea opusă, iar după predarea cercului trece la
spatele şirului.
Cîştigă echipa ai cărei jucători au term inat primii parcursul.
„C easornicul “. Elevii se îm part în 5— 6 echipe egale1. Pe linia de so­
sire se aşază pentru fiecare echipă un cerc (cadranul ceasornicului). Pe
cadran se aşază două bastoane indicînd ora 12. Jucătorii aleargă pe rînd
pînă la cadran şi m ută acul ceasornicului cu valoarea unei ore.
P entru a îngreuna jocul, se cere ca m utarea acelor să se facă cu va­
loarea unui num ăr de m inute sau ore şi minute.
Lecţia se va încheia cu aprecieri privind notele obţinute de elevi,
cu trecerea acestora în catalog şi în carnet. Campionii clasei vor fi afişaţi
la gazeta sportivă a şcolii, alături de cîştigătorii concursului la viteză.

Lecţiile 20—21

C o n ţin u t

1. Alergare de rezistenţă 1—2 m inute cu treceri peste 3—4 obstacole.

2 . Săritura în înălţim e prin păşire cu elan lateral 3—5 paşi.
3 . Aruncarea m ingii de oină la distanţă de pe loc şi cu elan.
4. Jocuri: „Scapă de m inge“ — fete, „Huştiuluc“ — băieţii.

M aterial didactic: 1 bancă de gimnastică, 2 coarde lungi, 2 stîlpi pen­

tru sărituri, 1 ştachetă, 15 mingi oină (2 elevi la o minge), 2 mingi plas­
tic.

D e s fă ş u ra re

Adunarea elevilor pe terenul de sport. Comunicarea temelor. Activi­

tate independentă 8 —10 minute. Băieţii fotbal. Fetele sărituri la coardă
— conducerea cercului, aruncare şi prinderea mingii de oină.
 Organizarea colectivului pentru începerea lecţiei.
1. Mers cu creşterea treptată a frecvenţei, mers ghemuit — joc de
gleznă.
Stînd cu sprijin la perete, alergare rapidă pe loc 2—3 reprize.
Din mers relaxat, la semnal ghemuire şi săritură pe verticală, sprint
şi reluarea mersului la un nou semnal.
Sărituri ca mingea, alternativ, pe un picior şi pe celălalt.
Sărituri ca mingea cu întoarcere 45°—90°, cu lovirea palmelor la
spate, sus, în faţă.
Deplasare cu sărituri pe un picior (2—3 sărituri cu dreptul şi 2—3
cu stîngul).
Din cîţiva paşi de alergare uşoară, săritură cu desprindere pe un
picior de pe un obstacol înalt de 40—60 cm (banca de gimnastică) şi
aterizare în groapa cu nisip.
2. S ăritura p este ştach etă la o înălţime de 0,50 m, cu elan per­
pendicular, cu bătaie pe un picior şi aterizare pe ambele picioare.
Păşire peste ştachetă sau obstacole joase, m ai în tîi de pe loc, apoi
din m ers cu elan lateral — stabilirea piciorului de bătaie.
Din alergare uşoară, păşire peste ştachetă ridicată la înălţime mică.
Din elan lateral, săritura prin păşire peste ştachetă (înălţimea se
m ăreşte treptat).
3. A run carea m in gii de oină la distan ţa de pe loc şi cu elan.
Elevii vor simula aruncarea fără minge.
A runcarea mingii de oină în perete de la distanţa de 6 —10 m.
După 2—3 aruncări la perete, elevii vor arunca mingea de oină
peste plasa de volei — sau peste poarta de handbal de pe terenul de
sport al şcolii. In aceste exerciţii de aruncări se va pune accent pe în­
tinderea braţului înapoi şi a piciorului opus în faţă.
Aceleaşi exerciţii se vor executa din mers — apoi din alergare
uşoară.
Colectivul va fi organizat pe două grupe, la distanţa de 30—40 m
depărtare una de alta. O grupă aruncă, cealaltă culege mingile şi apoi
aruncă.
4. Joc „Scapă de m in g e“. Se poate juca pe terenul de volei cui
plasa — jucătorii sînt îm părţiţi în două echipe, egale ca num ăr, fiecare
din ele ocupînd cîte o jum ătate de teren. Jucătorii se aşază pe 3—4
rînduri. Mingea revine uneia din echipe, prin tragere la sorţi. Jucătorul
din centrul liniei de mijloc a echipei respective aruncă mingea peste
plasă, în terenul advers. Mingea trebuie prinsă înainte de a atinge pă-
m întul şi aruncată înapoi peste plasă. Se poate juca şi cu mai m ulte
mingi.
A lerg a re de rezisten ţă 1— 2 m in u te cu trecere p e ste 3—-4 obstacole.
La 50 m de la linia de plecare se aşază o bancă de gimnastică peste
care elevii sar. După alţi 50 m o sfoară întinsă pe sub care vor trece.
După alţi 50 m săritură peste două corzi aşezate pe sol la distanţă de
1,60 m una de alta şi în continuare alergare cu şerpuire printre obsta­
cole.
Lecţia se încheie cu exerciţii de relaxare şi respiraţie.
154
Lecţiile 2 2 - 2 3

C on ţin u t

1. CSţarea pe plan înclinat.

2. Săritura în adîncim e cu extensie.
3. Sărituri la coardă cîte doi.
4. Aruncare cu m ingea în ţintă fixă de pe loc (cu m ina dreaptă şi cu m ina stingă).
5. Joc: „Scapă de m inge“ (repetare).

M aterial didactic: 15 corzi (cîte una la doi elevi), mingi mici, mingi
m ari, 2 —3 bănci de gimnastică, o plasă de volei sau un şiret lung.

Desfăşurare
— Organizarea colectivului pentru începerea activităţii în interior.
— Adunarea, raportul, comunicarea temelor.
— întoarceri de pe loc. Mers în cadenţă, mers şerpuit, mers cu
m arcarea pasului pe tim pul patru.
— Alergare cîte unul şi cîte doi — coloana de gimnastică din aler­
gare cîte patru.
Ex. 1. Stînd cu braţul stîng sus, dreptul înapoi jos. Două arcuiri cu
fiecare braţ înapoi şi schim barea lor. Se execută cu braţele întinse şi
spatele drept. 4X 8 timpi.
Ex. 2 . Ghemuit ridicare în stînd cu ducerea braţelor lateral, pal­
mele cu faţa în sus, concomitent cu ducerea piciorului stîng întins îna­
poi. Revenire în ghemuit. Repetare cu ducerea piciorului drept înapoi.
Se execută în doi timpi şi se repetă de 4X 8 timpi.
Ex. 3. Depărtat. Ducerea braţelor prin lateral sus, bătaia palmelor
de două ori deasupra capului, îndoirea trunchiului în faţă cu lovirea
de două ori în podea, genunchii se m enţin întinşi. Se repetă de 4X 8
timpi.
Ex. 4. D epărtat cu palmele pe şold. îndoiri laterale stînga-dreapta
cu cîte două arcuiri. Se repetă de 4X 8 timpi.
Ex. 5. Culcat pe spate „bicicleta“ (nu se execută afară).
Ex. 6 . Culcat înainte, palmele sub bărbie. Ridicarea trunchiului în
extensie cu palmele la ceafă şi revenire. Se execută în doi timpi. Se
repetă 4X 8 timpi.
Ex. 7. Săritura ca mingea pe ambele picioare cu accent pe desprin­
dere.
1. C ăţărare p e plan înclin at. 2—4 bănci înclinate la scara fixă, bîrnă.
Elevii, îm părţiţi pe mai m ulte grupe, execută căţărarea cu ajutorul
braţelor şi picioarelor. Coborîrea se poate face fie pe scara fixă, fie cu
alunecarea ca pe tobogan. Se repetă de 2—3 ori elevii executînd unul
după altul. (Atenţie la fixarea băncilor şi la stabilitatea lor.)
2 . S ăritu ră în adîncim e cu exten sie. Săritura se poate executa de
pe banca de gimnastică (cîte patru elevi odată) sau de pe lada de gim­
nastică avînd două cutii. P entru aterizare se vor folosi saltelele de gim­
nastică.
155
 3. S ă ritu ri la coardă cite doi. Se organizează mai întîi
grupele după care elevii exersează singuri, căutînd să-şi sin­
cronizeze mişcările, săriturile (fig. 25).
4. A runcarea cu m ingea la ţin tă fix ă de pe loc. Elevii
vor fi îm părţiţi pe echipe. Aruncarea în ţintă se va face la
început de la distanţa de 8 m şi pe măsură ce ochirea se
îm bunătăţeşte distanţa se va m ări la 12—16 m. P entru ţintă
se pot folosi mingi mai mari, ambalaje de deval um plute
cu nisip sau alte pbiecte. Aruncarea în ţintă se poate face
Fig. 25 şi p rin rostogolirea m ingii ca la popice.
5. Joc: „Scapă de m in g e“ (repetare).
La încheierea lecţiei vor fi evidenţiaţi elevii care au realizat cele
mai multe puncte la aruncarea la ţintă, ca şi perechile care au exe­
cutat corect săritura la coardă în doi. Se pot acorda şi note, în cadrul
notării curente.

Lecţiile 2 4 - 2 5

C on ţin u t

1. Mers cu schimbarea direcţiei la comandă, prin patru paşi pe loc.

2. Repetarea săriturilor la coardă mică în doi.
3. Aruncare la ţintă fixă din poziţii diferite: pe un genunchi, culcat.
4. Căţărare pe banca de gim nastică inclinată, cu transportarea unui obiect.
5. Ştafete combinate.
Joc: „Poşta merge“.

M aterial didactic: acelaşi ca în lecţia precedentă.

D es fă ş u ra re

Întrucît temele sînt asemănătoare cu cele ale săptămînii precedente,

conţinutul rămîne acelaşi în plus se adaugă:
1 . C ăţărarea se va face cu transportarea unui obiect (minge).
2. S ă ritu ra în adîncim e cu ex ten sie. Se va insista asupra extensiei
şi a aterizării corecte.
3. La aruncare la ţin tă organizarea va fi aceeaşi. Diferă poziţiile de
aruncare.
4. S ă ritu rile la coardă cîte doi. în aceste lecţii va trebui însuşită
de către toţi elevii şi în special de băieţi săritura la coardă.
Joc: „P oşta m erg e“. Stînd în cerc la interval de 2 braţe unul de
altul, toţi jucătorii îşi trasează un cerc în jurul picioarelor? Fiecare ju ­
cător primeşte denum irea unei localităţi cunoscute. D intre elevi se alege
un poştaş care stînd în interiorul cercului m are strigă la un moment dat:
„Poşta merge de la . . . “, indicînd două nume de localităţi. La acest sem­
nal, cei doi jucători vizaţi sînt obligaţi să-şi schimbe locurile între ei.
în acest tim p poştaşul caută să ocupe el unul din cele două locuri;
Jucătorul care răm îne fără loc devine poştaş şi jocul continuă (fig. 26).
156
 5. Ş ta fete com bin ate. Elevii organizaţi
pe mai m ulte echipe se aliniază în spatele
unei linii de plecare. La semnalul de înce­
pere, primii elevi din fiecare echipă se de­
plasează cu săritură la coardă 8 — 1 0 m, se
opresc, aruncă cu o minge într-o ţintă fixă,
îşi iau coarda şi în alergare de viteză se în­
torc la echipă predînd coarda urm ătorului
elev.
La stabilirea echipei cîştigătoare se va
ţine seama de viteza cu care au executat dar
şi de punctajul realizat la aruncarea la ţintă
(se va acorda cîte un punct pentru fiecare
ţintă lovită).
La încheierea lecţiei se vor da note cîtorva elevi care s-au străduit
şi şi-au însuşit săritura la coardă în doi.

L e c ţia 26

C o n ţin u t

1. Repetarea unor elem ente din gim nastica acrobatică: rostogolirea înainte şi înapoi
din ghem uit in ghemuit, stind pe omoplaţi, sfoara.
2. D iferite procedee de aruncare şi prindere a m ingii în doi, de pe loc şi din de­
plasare.
3. Ştafete combinate.

M aterial didactic: mingi (cîte o minge la fiecare elev), saltele de

gimnastică.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Mers în cadenţă cu corectarea ţinutei. Alergare în tempo moderat,
alergare şerpuită, alergare cîte doi pe diagonala sălii, schimbarea sen­
sului de deplasare. Joc de atenţie: din alergare la un semnal oprirei
şi căţărare pe un aparat — reluarea alergării, la două semnale culcat
cu capul spre centrul sălii. Se repetă de 2—3 ori.
Coloana de gimnastică cîte patru.
Ex. 1. Stînd cu palmele pe creştet coatele trase înapoi. Coborîrea
braţului stîng lateral (1 ), revenire pe creştet (2 ), acelaşi cu braţul drept
(3—4). Ducerea ambelor braţe lateral (5), revenire pe creştet (6 ), aceeaşi
(7— 8 ). Se repetă de 4X 8 timpi (fig. 27).
Ex. 2. Stînd cu piciorul stîng înapoi pe vîrf sprijinit. Balansarea
piciorului înainte sus cu bătaia palmelor sub genunchi. Aceeaşi cu pi­
ciorul drept. Se repetă de 4X 8 timpi (fig. 28).
157
 o

Fig. 27 Fig. 28

Ex. 3. Şezînd cu braţele îndoite la piept. A rcuirea braţelor îndoite

înapoi de două ori, aplecarea trunchiului înainte cu ducerea braţelor
întinse la vîrful picioarelor cu două arcuiri. Se repetă 4X 8 tim pi (fig. 29).
Ex. 4. Culcat pe spate, ridicare în şezînd şi revenire culcat 4X8
tim p i.
Ex. 5. Culcat cu faţa în jos, palmele în dreptul pieptului. Ridicare
în cumpănă pe un genunchi, trecere în jum ătate sfoară şi revenire cul­
cat.
Se repetă de 3 ori cu fiecare picior.
Ex. 6 . Sărituri ca mingea cu depărtarea şi apropierea picioarelor.
Se execută 4X 8 timpi — se intercalează exerciţii de respiraţie, după
care se reiau din nou săriturile 4 x 8 timpi. Se încheie cu exerciţiile de
respiraţie în mers şi cu mişcări de relaxare.
1. R ep eta rea unor e x e rciţii de gim nastică acrobatică: rostogolire îna­
poi din ghemuit, stînd pe umeri, podul de jos, sfoară (fig. 29—30).
2. D iferite p ro cedee de pasare şi p rin d ere a m in gii in doi de p e loc
şi cu deplasare.
Pasarea mingii cu o mînă de deasupra um ărului şi prinderea cu
două mîini. Se va executa individual la perete, apoi exerciţiu în doi, c
distanţa 2 —3 m, după care distanţa se va mări.
Acelaşi exerciţiu executat din mers, apoi din uşoară alergare. A run­
carea şi prinderea cu două mîini de deasupra capului. Pasa cu păm întul
de pe loc şi cu deplasare.
Jocuri cunoscute din clasele anterioare: „Fereşte capul“, „Suveica“,
„Prinde, pasează şi fugi la spatele şirului“.
3. Ş ta fete com binate: alergare, rostogolire înainte din ghem uit în
ghemuit, culegerea unei mingi, aruncare şi prindere din perete, aler­
gare înapoi cu conducerea mingii, aşezarea mingii la loc, trecere la spa­
tele şirului. în clipa cînd mingea a fost pusă la loc pleacă urm ătorul.

Fig. 29 Fig. 30

158
 Fig. 31

Elevii vor fi îm părţiţi pe mai m ulte grupe. Cîştigătoare va fi echipa care

a term inat prima, nu a greşit exerciţiul si a fost cea mai disciplinată
(fig. 31).
La această ştafetă vor fi notaţi 3—4 elevi.
Lecţia se va încheia cu marş cu cîntec păstrîndu-se cadenţa şi ali­
nierea.
Se vor face aprecieri asupra lecţiei şi se vor nota 2 —3 elevi.

L e c ţia 27

C o n ţin u t

1. Mers cu schimbarea direcţiei la comandă. Acţiuni com plexe: la stingă şi înainte

marş.
2 . Legarea elem entelor acrobatice cunoscute într-un exerciţiu complex.
3 . Ştafetă combinată.
4. învăţarea unui dans popular local.

M aterial didactic: saltele de gimnastică, bănci de gimnastică şi mingi.

Desfăşurare

Adunarea, raportul, comunicarea temei.

întoarceri de pe loc la stînga, la dreapta, la stînga îm prejur. Se
vor explica şi demonstra întoarcerile din mers la stînga îm prejur prin
patru paşi pe loc, după care elevii vor fi puşi să se risipească în sală şi
să repete singuri 2 —3 minute, apoi se va lucra cu toată clasa odată, la
comandă întoarcerea la stînga îm prejur din mers şi din alergare.
1. A cţiu n i com plexe: la stîn ga şi în ain te m arş. Se va proceda la fel:
mai întîi explicare şi demonstrare, activitate individuală, apoi lucru
în grup.
La partea de încălzire se vor repeta exerciţiile din săptăm îna pre­
cedentă, insistîndu-se asupra însuşirii lor corectă, pentru a putea fi exe­
cutate de elevi acasă în fiecare zi.
159
 Fig. 32

2. Legarea elem en telo r acrobatice cunoscute. Elevii vor repeta separat

fiecare element după care vor trece la legarea elementelor şi executarea
lor cursivă. Prin aceasta se va stimula imaginaţia şi capacitatea de creaţie
motrică a elevilor.
3. Ş ta feta com binată. Elevii îm părţiţi pe 5— 6 echipe egale. Primii
din fiecare echipă avînd o minge în mînă, pornesc din poziţia ghemuit
rostogolind mingea pe o distanţă de 5— 6 m, apoi execută sărituri dintr-o
parte în alta a băncii de gimnastică; aleargă 2 —3 m; se rostogolesc pe
saltea la capătul căreia găsesc o altă minge pe care o iau, o aruncă şi o
prind din perete, o aşază la loc, se întorc în alergare, merg la prima
minge, o iau şi o transm it urm ătorului elev (fig. 32).
Cîştigătoare va fi echipa care a term inat prim a şi nu a greşit traseul.
Ştafeta se repetă de 2—3 ori.
4. în vă ţa rea unui dans p opu lar local.
Vor fi notaţi elevii care au reuşit cele mai frumoase exerciţii la
legarea elementelor acrobatice.
Lecţia se va încheia cu aprecieri asupra comportării elevilor şi co­
municarea notelor acordate.

Lecţia 28
C o n ţin u t

1. Jocuri cunoscute.
2. Ştafete aplicative: tîrîre, transport de greutăţi, alergare în echilibru.
3. Repetarea dansului popular.
4. îndrum ări pentru vacanţa de iarnă.

M aterial didactic: mingi 5— 6 bucăţi, bănci de gimnastică, săculeţe sau

coşuri de hîrtie.
160
 D es fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Repetarea exerciţiilor de front şi formaţii învăţate în lecţiile ante­
rioare. întoarcerea la stînga îm prejur din mers şi alergare. Acţiuni com­
plexe.
Mers şi alergare cîte unul şi cîte doi.
1. Jocuri cu aruncarea şi prinderea mingii. îm părţirea pe 5— 6 echipe.
Fiecare echipă are în faţa sa căpitanul la o distanţă de 3—4 metri. La
semnalul de începere, căpitanul aruncă mingea prim ului jucător din
echipă, care o pasează înapoi căpitanului şi aleargă în spatele lui. Se pro­
cedează astfel cu fiecare jucător pînă cînd întreaga echipă se află în spa­
tele căpitanului. Echipa care a term inat prim a va fi cîştigătoare. La re­
luarea jocului căpitanul poate propune în locul său un alt elev.
C onducerea m in gii p rin tre obstacole. Echipele răm în aceleaşi. Se tra ­
sează o linie de plecare. în faţa fiecărei echipe se aşază o serie de obsta­
cole, mingi, măciuci, ambalaje de deval. La semnalul de începere primii
din fiecare echipă aleargă conducînd mingea printre obstacole fără să le
atingă. La întoarcere, mingea este pasată urm ătorului jucător care trebuie
să o prindă şi să execute acelaşi lucru. Pentru fiecare minge scăpată echipa
va fi penalizată cu un punct.
Cîştigătoare va fi echipa care a term inat prim a de mai multe ori şi
nu a avut greşeli (fig. 33).
2. Ş ta fete a p lica tive. Echipele se m enţin ca la jocurile anterioare.
La semnalul de începere primii, din fiecare şir, execută tîrîre pe banca
de gimnastică — la capătul căreia se găseşte un săculeţ cu nişte greu­
tăţi, îl transportă pînă la urm ătoarea bancă, aleargă în echilibru pe
bancă, iau din nou sacul cu greutăţi îl duc la loc şi în clipa în care
săculeţul a fost pus la loc porneşte în cursă urm ătorul elev.
Jocul se term ină atunci cînd toţi elevii au parcurs traseul. Cîştigă­
toare va fi echipa care a executat mai repede şi mai corect.
3. R ep etarea dansului popu lar învăţat în lecţiile anterioare.
4. În drum ări p en tru vacanţa de iarnă.
Mai întîi se vor analiza pe scurt progresele făcute de elevi în prim ul
trim estru de şcoală evidenţiindu-se elevii care au muncit conştiincios,
care au progresat foarte mult.
Cu privire la activitatea din vacanţă se va recomanda elevilor să
practice zilnic exerciţii fizice să facă plimbări în aer liber, să organi­
zeze concursuri de săniuţe, să construiască oameni de zăpadă, să meargă
la patinaj şi în excursiile organizate de şcoală.
/• N
^J
O Q - ) 'A

Fig. 33

11 — în d ru m ă to r metodic 161
 Trimestrul al ll-lea

Lecţiile 2 9 —30

C o n ţin u t

1. Comunicarea problelor de control.

2. Repetarea rostogolirii înainte şi înapoi, din ghem uit în ghemuit. Cumpăna, stînd
pe omoplaţi.
3. Pasa în doi, de pe loc şi cu deplasare.
4. Jocuri: „Mingea în zig-zag“, „Mingea cucerită“.
5. Repetare „Hora Unirii“.

M aterial didactic: saltele de gimnastică şi 15—20 mingi.

D e s fă ş u ra re

Cîteva discuţii cu copiii asupra modului în care şi-au petrecut va­

canţa.
1. C om unicarea pro b elo r de control pe trim estrul al II-lea.
Adunarea în linie pe un rînd, raportul, comunicarea temelor. în ­
toarceri de pe loc. Mers în cadenţă, corectarea ţinutei.
Alergare uşoară cîte unul şi cîte doi. Joc de atenţie. Din alergare
la un semnal oprire în poziţia ghemuit; joc „lupta cocoşilor“, cîte doi
împingere în palme cu săritura pe loc (ghemuit), continuarea alergării,
iar la două semnale oprire şi bătaie din palme.
Risipire în sală pentru exerciţiile de încălzire.
Ex. 1. Stînd cu braţul stîng înainte dreptul uşor înapoi. Schimbarea
braţelor prin legănare concomitent cu arcuire din genunchi.
Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 2. D epărtat cu braţele înainte. Două rotări de braţe continuate
cu două arcuiri de trunchi înainte. Palmele ating podeaua, genunchii ră-
mîn întinşi.
Se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 3. Pe genunchi cu palmele la ceafă. Răsucirea trunchiului la
stingă revenire, răsucire dreapta revenire, aşezarea pe călcîie, îndoirea
trunchiului cu balansarea braţelor înapoi şi înainte cu ridicare de pe
călcîie, din nou balans înapoi şi înainte, term inînd cu palmele la ceafă
pentru reluarea exerciţiului (fig. 34).
Se repetă 4 x 4 timpi.
Ex. 4. Şezînd. D epărtarea energică a picioarelor cu îndoirea tru n ­
chiului în faţă, palmele la vîrful picioarelor. Revenire.
Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 5. Culcat pe spate, palmele la ceafă. Ridicarea picioarelor întinse
pînă deasupra capului cu atingerea duşumelei şi revenire culcat. Se exe­
cută în doi timpi (fig. 35).
Ex. 6 . Şezînd cu palmele sprijinite înapoi. Ridicarea bazinului ră-
mînînd în sprijin pe palme si tălpi si revenire. Se execută în doi timpi
(fig. 36).
162
1

Fig. 34 Fig. 35 Fig. 36 Fig. 37

Ex. 7. Sărituri cu mingea de p atru ori, combinate cu încă patru să­

rituri cu bătaie din palme.
Se repetă 4 x 8 timpi.
2. R epetarea ro sto g olirii din ghem uit în ghemuit, stînd pe omoplaţi
— cumpănă.
C um păna din stîn d. Cîte doi cu sprijin la perete sau la scara fixă,
un elev execută, iar celălalt dă ajutor. Cumpăna se execută prin ridicarea
unui picior întins înapoi, spatele drept, capul sus, celălalt picior bine
fixat pe sol întins din genunchi. După cîteva exersări, pe perechi, se re ­
petă şi cu piciorul sting şi cu piciorul drept (fig. 3 7 ).
R ostogoliri înainte şi înapoi din ghem uit în ghemuit. Mai întîi cî­
teva rulări pe spate din ghemuit în ghemuit apoi din stînd.
Repetarea se va face legat, rostogolirea înainte din ghemuit în ghe­
muit şi înapoi. Acelaşi lucru se repetă din poziţia de drepţi, accentuîndu-se
controlul ţinutei.
S tîn d p e om oplaţi. P entru că este un element cunoscut se va insista
ca elevii să-l execute cu genunchii întinşi — şi să-l perfecţioneze. Este
bine ca elevii să repete singuri (să studieze mişcarea), iar la sfîrşit cu
toţi odată să execute la comandă, ridicarea şi coborîrea în stînd pe omo­
plaţi, efectuîndu-se în 8 — 1 0 timpi.
3. Pasa în doi de pe loc şi în deplasare. Este un exerciţiu care s-a
mai repetat şi în trim estrul întîi. Sa va insista asupra vitezei de execuţie
şi a preciziei.
4. Joc „M ingea cu cerită“. Jocul se poate desfăşura fie în sală fie pe
terenul de sport. Dacă terenul este prea mare, se poate delimita spaţiul
de joc. In sală se poate folosi terenul de baschet sau volei.
Jucătorii se îm part în două echipe egale, care se îm prăştie pe tot te­
renul. Se trage la sorţi echipa care are mingea. Jucătorii acestei echipe
pasează mingea între ei, mişcîndu-se în perm anenţă pe tot cuprinsul te­
renului. Echipa adversă încearcă să intercepteze mingea pentru a intra
în posesia acesteia şi a o pasa la rîndul ei.
Jucătorul cu mingea nu are voie să facă paşi cu ea în mînă. Dacă
mingea a ieşit în afară din teren, este repusă în joc, în dreptul locului
pe unde a ieşit, de către un jucător din echipa adversă.
Se va indica jucătorilor să se demarce prin mişcare continuă, sau să
marcheze de aproape pe adversari.
M ingea în zig-zag. Se poate juca în sală sau afară. P entru joc este
nevoie de două mingi. Jucătorii se aliniază pe două linii faţă în faţă,
la distanţa de 3—4 m.
li* 163
 Jucătorii se num ără cite doi în aşa fel încît în faţa num ărului 1
să corespundă un jucător din echipa de vis-à-vis cu num ărul 2 .
Jucătorii cu acelaşi num ăr formează o echipă.
Jucătorii dintr-o extrem ă a întregii formaţii primesc cîte o minge;
unul din ei va avea nr. 1 iar celălalt nr. 2 .
La un semnal mingile se pasează în zig-zag între jucătorii aceleiaşi
echipe, cînd au ajuns la ultimii jucători, mingile se trim it înapoi în ace­
laşi fel (fig. 38).
Echipa a cărei minge a trecut de un num ăr de ori dinainte stabi­
lit pe la toţi jucătorii şi ajunge prim a la punctul de plecare, cîştigă în­
trecerea.
5. In încheiere se repetă dansul „H ora U n irii“. Fiecare elev fi
dator să cunoască pasul de bază, textul şi melodia horei.

Lecţiile 3 1 - 3 2 - 3 3 - 3 4

C on ţin u t

1. învăţarea unui exerciţiu legat din gim nastica acrobatică, combinind 3—4 ele­
mente cunoscute.
2. Căţărare la scara fixă şi coborîre în braţe (în lipsa scărilor fix e se face trac­
ţiune în braţe pe banca de gimnastică).
3. învăţarea rostogolirii înainte şi inapoi din ghem uit în depărtat.
4. Săritura în sprijin pe un aparat (capră, ladă, cal), cu accent pe elan şi bătaia
pe am bele picioare.
5. Joc: „Lupul“.
6. îndrum ări pentru lecţiile ce se vor desfăşura în aer liber.

M aterial didactic: saltele de gimnastică; scări fixe, bănci de gim­

nastică.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temei.

Acţiuni complexe: pas înainte, întoarcere la stînga — pornire în marş
cu piciorul stîng.
Mers în figuri: şerpuit, în zig-zag — pe diagonală etc.
Mers pe vîrfuri, pe călcîie, ghemuit cu poziţii diferite de braţe.
Alergare cîte doi cu întoarceri la stînga îm prejur cu patru paşi pe
loc — coloana de gimnastică cîte patru.
 Se vor repeta exerciţiile de încălzire din lecţia precedentă.
1. L egarea elem en telo r din gim nastica acrobatică. Elevii vor fi îndru­
maţi să execute singuri încălzire specială pentru pod, cumpănă, rostogoliri.
Se va da un exemplu de legare a elementelor acrobatice combinate cu
alte exerciţii cunoscute de ei: rostogoliri înainte din ghem uit în ghe­
muit, trecere în sprijin pe genunchi; cumpăna pe un genunchi, culcat cu
faţa în jos trecere în culcat pe spate, stînd pe umeri; revenire culcat —
podul de jos trecere în ghemuit, rostogolire înapoi în ghem uit şi term i­
narea exerciţiului cu o săritură dreaptă. După această exemplificare, elevii
vor încerca să-şi compună singuri un exerciţiu acrobatic.
2. C ăţătare la scară fix ă şi coborîre în braţe.
Elevii vor fi îm părţiţi pe mai m ulte grupe în raport cu num ărul de
scări fixe existente. Cei mici pot lucra şi cîte doi la o scară — cînd un
elev începe coborîrea în braţe, urm ătorul începe căţărarea. Se va repeta
de 3—4 ori.
3. R ostogolirea în ain te şi înapoi din ghem uit în depărtat. Se explică
mişcarea, punîndu-se accent pe depărtarea picioarelor în tim pul rulării
pe spate. Se demonstrează cu ajutorul unui elev, apoi elevii execută de
3—4 ori rostogolirea înainte şi înapoi din ghemuit în depărtat.
4. S ă ritu ra în sp rijin pe un aparat.
La început se va învăţa bătaia pe ambele picioare, efectuîndu-se
desprinderi succesive de pe sol (sărituri ca mingea). Apoi bătaia va fi
precedată de elan (alergare), la început de 3 paşi şi după aceea de 5—7—9
paşi.
Se va trece apoi la efectuarea săriturii cu sprijin pe capră, ladă,
cal (sau alt aparat) aflate la o înălţime de 50—60 cm.
P entru amplificarea bătăii se poate folosi o tram bulină semielastică.
5. Joc „L u pu l“. Se formează mai m ulte grupe a cîte 6 — 8 jucători
şi se aşază pe şiruri în formă de raze. Prim ul jucător din fiecare şir în­
deplineşte funcţia de şef.
Ultimul jucător, de la echipa care se stabileşte să înceapă jocul, lo­
veşte uşor pe um ăr pe cel care se află în faţa sa. Lovitura se transm ite
din copil în copil, pînă ajunge la şef. După ce şeful a prim it lovitura
strigă: Lupul; face una, două fente, apoi o ia la fugă spre stînga sau spre
dreapta în afara cercului, urm at de toţi jucătorii echipei respective, fie­
care căutînd să-i depăşească pe cei din faţă, în scopul de a ajunge prim ul
la vechiul loc şi de a deveni şef.
Jucătorii se aliniază în şir în ordinea sosirii. Jucătorul sosit ultim ul
continuă jocul cu altă echipă.
Jucătorii nu au voie să alerge înainte de semnalul „lupul“ iar aler­
garea se face numai în direcţia în care s-a angajat şeful echipei. Jucătorul
care taie drum ul printre raze pentru a-şi crea un avantaj va fi considerat
ultim ul sosit.
6 . În drum ări p e n tru a ctivita tea în aer liber. Elevii vor fi anunţaţi că
urm ătoarele ore le vor face afară. P entru aceasta li se va cere îm brăcă­
minte adecvată. Nu vor lipsi căciuliţele pe cap (nu sînt admise cele de
blană). Dacă există zăpadă, elevii îşi vor aduce săniuţe.
în încheierea lecţiei vor fi evidenţiaţi elevii care au reuşit să com­
pună cele mai frumoase exerciţii. Vor fi puşi să le demonstreze. P entru
interesul cu care au lucrat vor fi notaţi.
165
Lecţiile 3 5 —36—3 7 —38—39—40 (în aer liber)

C o n ţin u t

1. Alergări cu ocolirea diferitelor obstacole din curtea şcolii.

2. Ruperi de rînduri şi regrupări sub formă de întrecere între fete şi băieţi.
3. Sărituri libere încercînd să se atingă ramuri de copaci la diferite inălţim i.
4. Joaca cu bulgării de zăpadă.
5. Tracţiune cu săniuţa.
6. Cros pe distanţa de 500 m.
7. Conducerea unei m ingi printre obstacole cu ajutorul unui baston de gim nas­
tică.
8. Concurs de construcţii din zăpadă.
9. Ştafete şi jocuri distractive.

D es fă ş u rare

Valoarea educativă şi instructivă a jocurilor de iarnă este dublată

de valoarea lor igienică. în cadrul lor se realizează călirea organismului,
iar aerul curat contribuie la întărirea sănătăţii.
Jocurile vor trebui să fie dinamice, să angreneze întregul colectiv.
D u rata lor va depinde de tem peratura aerului. Copiii nu trebuie să fie
îmbrăcaţi prea gros, pentru a nu fi stînjeniţi în mişcare, dar îmbrăcămin­
tea lor să-i apere de frig.
M aterialul didactic pentru aceste lecţii trebuie pregătit din timp
iar pentru procurarea lui este bine să fie antrenaţi şi copiii: steguleţe
colorate pentru m arcarea anum itor trasee, săniuţe, crenguţe de copac,
bastoane colorate.
în cadrul jocurilor este bine să se apeleze la imaginaţia creatoare
a copiilor, iar în aceste lecţii comanda învăţătorului (profesorului) să
fie cît mai puţin folosită.
Se dau spre exemplificare cîteva jocuri la care copiii pot aduce se­
rioase completări, imaginaţia lor creatoare fiind deosebit de bogată.
1. „P rin focul inam icu lui“. P entru acest joc trebuiesc 12 stegule
Se delimitează prin steguleţe două linii paralele: linia de plecare şi linia
de sosire, la o distanţă de 20—30 m una de alta şi două linii laterale per­
pendiculare pe primele, dispuse la aceeaşi distanţă.
Efectivul se îm parte în două echipe, fiecare echipă alegîndu-şi cîte
un căpitan. în urm a tragerii la sorţi, jucătorii unei echipe trec în spatele
liniei de plecare, iar jucătorii celeilalte echipe trec în afara liniilor late­
rale; aceştia din urm ă îşi pregătesc bulgări de zăpadă.
La semnal, căpitanul echipei din spatele liniei de plecare îşi trim ite
pe rînd jucătorii săi spre linia de sosire. Aceştia sînt obligaţi să treacă
printre cele două linii laterale, din spatele cărora jucătorii echipei adverse
caută să-i ochească cu bulgări de zăpadă. Jucătorul lovit trece prizonier
la inamic (fig. 39).
Cînd toţi jucătorii unei echipe au trecut se num ără prizonierii luaţi
şi echipele îşi schimbă rolurile în tre ele.
Cîştigă echipa care a reuşit să ia mai mulţi prizonieri.
166
 R eguli: — trecerea
de la linia de plecare la
cea de sosire se face pe Q
rînd numai de către un o'
singur jucător; Q y
— jucătorul care a /
trecut linia de sosire nu Q .- 'o ,\
mai poate fi lovit. J / Q
— jucătorii care a- [ / _ ___ ^
runcă bulgării de zăpadă /
nu au voie să ţintească . / A K
adversarul mai sus de A — - -
umeri, să depăşească li­
niile laterale şi nici să fa- F‘9- 39
că bulgării tari.
— jocul nu se va organiza dacă zăpada este prea umedă şi grea.
2. „C ercurile de zăpadă“. P entru acest joc este nevoie ca în curtea
şcolii să existe un gard înalt sau o bucată m are de zid fără geamuri.
Pe gard sau perete se desenează cu creta colorată atîtea cercuri
cîte echipe sînt. D iam etrul cercurilor va fi de 0,5 m.
în faţa gardului sau a peretelui pe care s-au desenat cercurile „ţintă“
se trage o linie de aruncare la 10—15 m. Culoarele dintre echipe se vor
marca cu steguleţe.
Echipele îşi ocupă sectoarele respective, fiecare sector corespunzînd
unei ţinte, iar jucătorii îşi pregătesc bulgări de zăpadă.
La semnal, fiecare echipă începe să arunce bulgări de zăpadă în
ţinta respectivă, căutînd s-o acopere cît mai repede în zăpadă care se
lipeşte de gard sau zid (fig. 40).
Cîştigă echipa care acoperă mai repede cercul cu zăpadă. Jucătorii
nu au voie să arunce bulgării decît din spatele liniei de aruncare.
3. „P oştalion u l“. Toţi jucătorii care au săniuţe sînt îm părţiţi în două
echipe egale fiecare din ei fiind vizitiul săniuţei respective. în afară de
aceasta, fiecare echipă primeşte cîte un pasager dintre copiii care nu au
săniuţe.
întregul parcurs se îm parte în etape egale cu num ărul vizitiilor
dintr-o echipă. Pe parcurs se marchează cu steguleţe două dru-
muri paralele, la distanţa de
6 — 8 m unul de altul (marcarea
se poate face şi cu crenguţe de Q - - o - - ..
copac), fixîndu-se, totodată, şi T
etapele. începutul primei etape
este marcat printr-o linie de start,
iar sfîrşitul ultimei etape prin­ a
tr-o linie de sosire.
a
Fiecare echipă lasă la start
cîte o săniuţă cu vizitiul şi pasa­ i
gerul respectiv, care se aşază pe
săniuţă. Restul vizitiilor trec cîte
unul la începutul fiecărei etape. Fig. 40

167
 o

o,
- A - -

Fig. 41

La un semnal cele două săniuţe care se găsesc la start cu pasagerii

pe ele pornesc în cursă. Vizitiul aleargă pînă la prim ul steguleţ, unde
se opreşte pasagerul sare din sanie, parcurge în fugă restul etapei pînă
la prim a crenguţă din faţă şi se aşază în săniuţa care -1 aşteaptă şi care
porneşte imediat în cursă pînă la steguleţul următor.
în felul acesta pasagerul parcurge toate etapele, cînd pe săniuţă,
cînd alergînd pe jos, schimbînd la fiecare etapă vizitiul şi ajunge la
linia de sosire (fig. 41).
Cîştigă echipa al cărui pasager trece prim ul linia de sosire.
Reguli:
— vizitiul nu are voie să pornească pînă cînd pasagerul nu s-a
aşezat pe sanie;
— la alcătuirea echipelor se va ţine seama ca forţele jucătorilor
să fie cît mai apropiate;
— pasagerii aleşi vor trebui să fie aproxim ativ de aceeaşi greutate
şi înălţime.
4. „Ş ta feta p e săn iu ţe“. Efectivul se îm parte în 3—4 echipe, eg
ca num ăr şi cu un num ăr pereche de jucători.
Echipele se aliniază pe linia de start, paralele între ele, în co­
loană cîte doi, la 20—25 m; în faţa startului se marchează cîte un punct
p rintr-un steguleţ, baston, creangă de copac etc. în faţa fiecărei echipe
se găseşte cîte o săniuţă.
La semnal unul din jucătorii primei perechi se aşază în sanie, iar
al doilea îl duce repede pînă la semnul m arcat în faţă. Ocolind semnul
ei schimbă rolurile şi săniuţa este trasă, spre locul de start.
La sosire sania este preluată de perechea următoare, care parcurgînd
traseul în acelaşi mod, o predă perechii a treia ş.a.m.d. Jucătorii care
au alergat trec în spatele propriilor lor echipe (fig. 42).
Cîştigă echipa ai cărei jucători au term inat primii parcursul.
Reguli:
— ocolirea m arcajului este obligatorie;

Fig. 42

168
 — schimbarea săniuţelor între perechi se face numai în spatele li­
niei de start.
Jocul se poate desfăşura şi pe grupe de 3 copii în care unul trage,
altul şade în săniuţă, iar al treilea împinge din spate. In acest caz schim­
barea la ocolire se va face între cel care trage sania şi cel care şade
pe ea. Cel care împinge va intra în grupul al doilea şi va începe aler­
garea şezînd în sanie. Jocul se va term ina cînd toţi jucătorii au îndepli­
nit toate rolurile.
în afara jocurilor exemplificate, copiii vor fi puşi să creeze şi alte
jocuri sau să le îmbogăţească pe cele învăţate.
La lecţiile desfăşurate pe zăpadă se va avea grijă ca term inarea
orei să se facă mai devreme, elevii avînd tim p să se scuture de zăpadă,
să cureţe săniile şi să înceapă în mod ordonat ora următoare.
în orele efectuate afară pe timp rece, dar fără ceaţă şi vînt, elevii
vor putea efectua, pe o durată de 2 —3 minute, alergare de rezistenţă.
Conducerea unei mingi cu bastonul printre obstacole se poate efectua
şi pe zăpadă dar, şi fără zăpadă.
Construcţiile din zăpadă vor fi efectuate în a doua parte a lecţiei,
iar ştafetele şi jocurile distractive vor fi create şi organizate de elevi.

Lecţiile 4 1 - 4 2

C o n ţin u t

1. Mers cu cîntec pe diagonală, zig-zag, in melc.

2. Rostogolire înainte din stînd în ghem uit şi înapoi din ghem uit în stînd, sfoară
pe sol şi pe partea lată a băncii de gimnastică.
3. Mers în echilibru, pe partea lată şi îngustă a băncii de gimnastică, cu aruncarea
şi prinderea m ingii, individual şi în perechi.
4. Ştafetă cu transport de greutăţi — „Coşuleţul“.

M aterial didactic: 30 bastoane (pentru fiecare elev un baston), saltele

de gimnastică, 6 bănci de gimnastică.

D es fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Joc distractiv: „Statuile“. La un semnal copiii se risipesc în sală,
la al doilea semnal fiecare copil răm îne într-o poziţie statică im itînd o
statuie. Se poate realiza statuia şi pe grupe de doi, trei copii. Fiecare
statuie trebuie să reprezinte ceva: o balerină, un patinator, un aru n ­
cător la poarta de handbal, o meserie oarecare, un elev care salută etc.
Se va face apel la imaginaţia copiilor. Jocul se repetă de 2—3 ori, după
care se reface form aţia pentru începerea lecţiei.
Mers cu cîntec. Elevii vor fi obişnuiţi să sincronizeze cîntecul pe
pasul de marş. Mers în zig-zag, mers pe diagonala sălii, în melc.
Alergare în flanc cîte unul, alergare laterală cu faţa şi cu spatele
spre interiorul sălii.
169
 Fig. 43 Fig. 44 Fig. 45 Fig. 46 Fig. 47

Coloana de gimnastică în şase timpi (şah). Elevii aşezaţi în linie

pe două rînduri se numerotează în grupe de doi. N um ărătoarea se va
face numai la rîndul întîi, elevii din spate avînd acelaşi num ăr ca cel
din faţă. Pornesc pe două şiruri pe mijlocul sălii de gimnastică — păs-
trînd intervalul de un braţ. Dacă sala permite, intervalul va fi mai mare.
Şirurile se depărtează unul de altul prin cîte doi paşi laterali 1 — 2 ,
3—4; apoi numerele unu fac un pas la stînga, numerele doi fac un pas
la dreapta. Se realizează o coloană de gimnastică în formă de şah.
Elevul din capătul fiecărei şir distribuie cîte un baston la fiecare
elev din şirul său.
1 . E xerciţii cu bastoane
Ex. 1. Stînd cu bastonul în faţă jos de capete apucat.
Ducerea braţelor întinse înainte (1), deasupra capului (2), revenire
în faţă (3), jos (4). (fig. 43).
Se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 2. D epărtat braţele sus. îndoire înainte cu bastonul la podea cu
arcuiri (1 — 2 ), revenire sus cu arcuire înapoi (3—4) se repetă (5 — 8 )
(fig- 45).
Ex. 3. D epărtat cu braţele sus. îndoiri laterale stînga dreapta cu cîte
două arcuiri (fig. 46).
Ex. 4. D epărtat bastonul pe umeri. Răsuciri stînga, dreapta cu cîte
două arcuiri (fig. 47).
Ex. 5. Culcat cu braţele întinse în prelungirea trunchiului.
Ridicare în şezînd cu trecerea bastonului sub genunchii îndoiţi
şi revenire în culcat (fig. 48).
Ex. 6 . Culcat cu faţa în jos, braţele înainte. Ridicare în extensie a
braţelor şi picioarelor şi revenire în culcat (fig. 49).
— Sărituri peste baston dintr-o parte în alta.
Exerciţii de respiraţie. Strîngerea bastoanelor şi aşezarea lor la
locul indicat.
Rulări şi exerciţii speciale pentru mobilitatea coxo-femurală.
2. R ostogolire înain te din stînd în ghemuit şi înapoi din ghemuit
în stînd. Se va acorda atenţie ţinutei şi corectitudinii rostogolirilor.

Fig. 48 Fig. 49

170
 Sfoară — se va explica şi demonstra (un elev) corect, apoi elevii vor
lucra singuri, insistîndu-se pe întinderea genunchilor şi vîrfurilor.
3. M ers in ech ilibru pe partea lată şi îngustă a băncii de gimnastică,
cu aruncarea şi prinderea mingii, individual şi în perechi.
La începutul se va exersa m ersul în echilibru pe partea lată a băncii,
punîndu-se accent pe păşirea cu vîrful întins, spatele drept, picioarele
îndoite.
Mers cu faţa înainte, cu spatele şi lateral. Individual vor încerca
să facă şpagatul pe banca de gimnastică.
Aceleaşi exerciţii de mers se vor executa şi pe partea îngustă a
băncii de gimnastică.
Elevii vor executa m ersul unul după altul.
Joc: Mers pe bancă cu aruncarea şi prinderea mingii individual.
Băncile aşezate, cîte două paralel, la o distanţă de 2 —3 m una de
cealaltă, cîte patru elevi pe fiecare bancă aşezaţi în perechi execută
aruncare şi prindere de la unul la altul străduindu-se să prindă şi să
arunce mingea fără să pună piciorul jos.
4. Ş ta fete cu tra n sp o rt de g reu tă ţi „C oşuleţu lu.
Transportul se face pe grupe de trei jucători. Jucătorul din mijloc
care urmează a fi transportat se ghemuieşte, îşi apucă mîinile sub ge­
nunchi, braţele lui formînd în felul acesta cele două mînere ale coşului.
Cei doi jucători care îl transportă, apucă fiecare de un m îner şi în felul
acesta aleargă cu el pînă la punctul de întoarcere. Cînd prim ii trei au
trecut linia de plecare trec în spatele echipei şi pornesc în cursă urm ă­
torii trei elevi.
Cîştigă echipa care a term inat prima.
Lecţia se încheie cu marş cu cîntec în ju ru l sălii. Se va aprecia mo­
dul în care elevii şi-au însuşit tema.

Lecţia 43

C o n ţin u t

1. Complex alcătuit din 5—6 exerciţii de dezvoltare fizică generală — în vederea

probei de control.
2. Mers in echilibru pe bancă cu creşterea treptată a înălţim ii şi reducerea supra­
feţei de sprijin.
3. Săritura în adîncim e cu extensie.
4. Parcurs aplicativ.

M aterial didactic: bănci de gimnastică, ladă de gimnastică, saltele de

gimnastică.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor. Se va atrage atenţia elevi­

lor că din exerciţiile de încălzire din aceste lecţii vor trebui, la rîndul
lor, să-şi compună un exerciţiu de gimnastică zilnică în vederea notării.
171
 Se repetă paşii de dans: pas schimbat, pas de vals, pas de galop.
Combinarea pasului de galop cu pasul schimbat.
Se execută în perechi opt paşi schimbaţi, începînd cu piciorul drept
şi opt paşi de galop faţă în faţă, elevii ţinîndu-se de ambele mîini.
Repetarea coloanei de gimnastică în şase timpi:
Ex. 1. Stînd. Ducerea braţelor lateral cu două arcuiri, ( 1 - 2 ), ghe-
muire cu palmele pe genunchi şi arcuiri (3—4); se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 2. D epărtat cu braţele înainte. Două rotări de braţe urm ate de
două arcuiri de trunchi înainte — palmele ating solul.
Ex. 3. D epărtat cu braţele pe şold. îndoirea laterală spre stînga cu
ducerea braţului drept deasupra capului (1 — 2 ), aceeaşi spre dreapta
cu schimbarea braţului (3—4).
Se repetă 4— 8 timpi.
Ex. 4. Culcat pe spate. Ridicare în şezînd, trunchiul îndoit, picioarele
m ult depărtat, palmele ating vîrfurile picioarelor (1 — 2 ), revenire cul­
cat (3—4). Se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 5. înainte culcat. Ridicare în extensie m enţinut 2 tim pi şi reve­
nire culcat. Se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 6 . înainte culcat palmele în dreptul pieptului. Ridicare în cum­
pănă pe un genunchi m enţinut 4 tim pi şi revenire în culcat. La reluare
se schimbă piciorul.
Ex. 7. Sărituri: patru sărituri simple, patru cu ghem uirea genunchi­
lor la piept.
Se repetă 4X 8 sărituri.
Ex. 8 . Gimnastica respiratorie.
2 . M ers în ech ilibru pe bancă cu creşterea treptată a înălţimii şi
reducerea suprafeţei de sprijin.
Dacă în şcoală nu există bîrnă de gimnastică ea se poate improviza
prin înălţarea băncii de gimnastică aşezată peste alte două bănci (în
acest caz se va acorda atenţie deosebită asigurării stabilităţii băncilor
şi eliminării oricăror posibilităţi de accidentare a elevilor).
Se execută exerciţiile învăţate în lecţiile anterioare.
3. S ăritu ra în adîncim e cu exten sie. Se poate folosi lada de gimnas­
tică cu 2 —3 cutii sau banca de gimnastică. Im portant este ca elevul să
execute săritura întins şi să aterizeze elastic. Să sară în sus şi nu în
lungime (fig. 50).
La aterizare se vor folosi obligatoriu
saltelele, delimitîndu-se spaţiul de con­

/
tact pe saltea.
4. Parcurs aplicativ.
Rostogolire înainte, alergare în echi­
libru pe o bancă, săritură peste un obsta­
col, căţărarea pe plan înclinat, transport
de greutăţi.
CH Parcursul se va repeta de 2—3 ori
urm ărindu-se îndemînarea şi viteza de
Fig. 50 execuţie (fig. 51).
172
 Fig. 51

Lecţia se va încheia cu aprecieri asupra modului în care elevii şi-au

însuşit tema şi cu recomandarea ca în fiecare zi acasă să repete complexul
de exerciţii.

L e c ţia 4 4

C o n ţin u t

1. Repetarea com plexului de exerciţii alcătuit în vederea probei de control, la care

fiecare elev va adăuga două elem ente din gim nastica acrobatică.
2 . învăţarea săriturii peste capră.
3 . Joc: „Cursa pe numere cu mingea“.
4. învăţarea unui dans popular.

M aterial didactic: 1 capră de gimnastică, 1 tram bulină de sărituri,

mingi.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Joc distractiv: jos-sus. Se va cere elevilor ca la intrarea în sală să
aibă fiecare cîte un batic sau batistă mai mare, cu care să se poată lega
la ochi.
Pe duşumea se desenează cu cretă cîteva cercuri cu diam etrul de
aproxim ativ jum ătate de m etru. In faţa fiecărui cerc trece cîte un jucă­
tor legat la ochi.
Conducătorul jocului începe să comande: jos!, sus!, jos! etc. La
fiecare comandă jucătorii se vor aşeza în cercul respectiv şi se vor ridica.
După un num ăr de repetări vor fi dezlegaţi
la ochi. Jocul va fi cîştigat de cei care se gă- > Q
sesc în cercul respectiv (fig. 52). J
După term inarea jocului elevii risipiţi
în sală pe grupe de 2 —3 sau individual îşi
vor alcătui un exerciţiu complex de dezvol­
tare fizică generală, în vederea notării. Li se
va preciza ca în în exerciţiu să existe com­
plexe de mişcări care să antreneze muscula­
tura braţelor, picioarelor, spatelui, abdome­
nului — exerciţii de mobilitate generală. Fig. 52

173
P entru acest lucru elevii vor avea la dispoziţie 15 minute, avînd voie să
folosească complexul de exerciţii învăţat în lecţia precedentă. In plus vor
introduce cele două elemente din gimnastica acrobatică.
2 . În văţarea săritu rii p este capră. (In cazul cînd în şcoală nu există
acest aparat de gimnastică se va folosi un elev care va fi perm anent
schimbat.)
P entru exemplificare, în cazul că învăţătorul nu poate demonstra
şi în clasă nu este nici un elev care să poată demonstra, se va folosi o
planşă sau o imagine dintr-o carte.
Se va începe mai întîi cu învăţarea elanului şi a bătăii. Elanul constă
dintr-o alergare energică, iar bătaia se face pe tram bulină, pe vîrfuri,
braţele fiind trimise înainte în sprijin pe capră. Se repetă de mai multe
ori.
Se execută apoi săritură în sprijin depărtat peste capră. învăţătorul
îl ajută să treacă peste capră cerîndu-i să menţină picioarele depărtate
şi bine întinse.
Urmează aterizarea care trebuie să fie elastică, pe vîrfuri, cu ge­
nunchii uşor îndoiţi (fig. 53).
Se repetă de 5— 6 ori de către fiecare elev în parte.
3. Joc: „Cursa p e n um ere cu m in gea“.
Jucătorii organizaţi pe mai multe echipe egale ca num ăr aşezaţi unul
în spatele celuilalt înapoia unei linii de plecare. Distanţa între echipe
1— 2 m.
In fiecare echipă se face num ărătoarea jucătorilor de la capul şirului
spre coada acestuia, în continuare fiecare jucător ţinînd minte num ărul
său.
Jucătorii stau în picioare sau şezînd cu picioarele încrucişate.
In faţa fiecărei echipe, la 1— 2 m de linia de plecare, se trasează
un cerc în care se aşază mingea, iar la o distanţă de 10—15 m se m ar­
chează punctul de întoarcere.
Se strigă un număr. Jucătorul cu num ărul respectiv din fiecare
echipă pleacă de la locul său, aleargă prin dreapta şirului, culege mingea
din cerc, aleargă, ocoleşte punctul de întoarcere, pune mingea la loc
în cerc, înconjoară şirul prin stînga şi se aşază repede pe locul său.
Cel care s-a aşezat prim ul aduce un punct pentru echipa sa.
în felul acesta jocul continuă pînă cînd toate numerele au fost stri­
gate. Cîştigă echipa care a totalizat cel mai mare num ăr de puncte.
4. In încheierea lecţiei, elevii vor învăţa paşii şi figurile unui dans
popu lar din regiu nea respectivă.
La discutarea lecţiei se va recomanda elevilor să repete zilnic exer­
ciţiul pentru a se prezenta cît mai bine la lecţia de control.

Fig. 53

174
L e c ţ ii le 4 5 —4 6

C o n ţin u t

1. Lecţie de control.
Complex alcătuit din 5—6 exerciţii de dezvoltare fizică generală şi două ele­
mente din gimnastica acrobatică.
2. Repetarea săriturii peste capră.
3. Perfecţionarea paşilor de la dansul popular.
4. Joc: „Roaba“.

M aterial didactic: 1 capră de gimnastică, 1 tram bulină de gimnas­

tică, 1 saltea pentru aterizare.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, controlul echipamentului care la lecţia de control

trebuie să arate în mod deosebit.
1. Se acordă elevilor 5—7 m inute pentru încălzire şi repetarea exer­
ciţiului. Apoi se trece la verificare.
în prim a oră se va nota jum ătate din clasă, urm înd ca restul să fie
notat în ora următoare.
La această probă asistă toţi elevii clasei, cerîndu-le să se stăpînească,
să fie disciplinaţi, iar execuţiile cele mai frumoase să fie aplaudate.
2 . R epetarea să ritu rii p este capră:
— se repetă elanul şi bătaia;
— trecerea peste capră cu ajutor;
— controlul aterizării;
— săritura integrală.
Capra va fi ridicată la înălţimea cea mai mică, iar învăţătorul va
da asigurare fiecărui copil. Pe cei fricoşi îi va ajuta să treacă, dezvol-
tîndu-le în acest fel încrederea şi curajul.
3. P erfecţion area paşilor de la dansul popu lar în v ă ţa t în lecţia ante­
rioară.
4. Joc „R oaba“. Se formează două trei echipe a cîte 8 —12 jucători
şi se aliniază pe şiruri alăturate la intervale de 2 —3 paşi.
Transportul se execută pe perechi, în formă de ştafetă.
Unul dintre jucători ia poziţia sprijin înainte culcat cu picioarele
depărtate, iar al doilea jucător îi apucă picioarele cu palmele sub ge­
nunchi şi le ridică la înălţimea şoldului. în această poziţie jucătorul cul­
cat (roaba) se deplasează în braţe iar perechea lui în picioare. Depla­
sarea se poate face atît înainte cît şi înapoi
(fig. 54).
Transportul fiind obositor, distanţa va fi
numai de 6 — 8 m, iar perechile cît mai egale în
greutate.
încheierea lecţiei va cuprinde exerciţii de
relaxare şi respiraţie — şi aprecieri asupra
probei de contol. Fig. 54

175
 Dintre elevii care au prezentat cele mai frumoase exerciţii şi au do­
vedit şi execuţie corectă, se va alcătui echipa de gimnastică a clasei care
va demonstra la serbările şcolii.

L e c ţ ii le 4 7 —4 8

C o n tin u i

1. Lecţie de control.
Săritura în adîncim e cu extensie.
2. Tracţiune în doi şi pe echipe. Exerciţii de îm pingere individual şi în perechi.
3. Repetarea săriturii peste capră.
4. Joc: „Prinde bastonul“.

M aterial didactic: 1 ladă de gimnastică, 1 saltea de gimnastică, 15

bastoane, 30 mingi.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temei.

Mers şi alergare cîte unul, cîte doi, cîte patru.
învăţarea coloanei de gimnastică în „trepte“.
Elevii aşezaţi în linie pe un rînd se num ără de la dreapta spre stînga:
9, 6 , 3 pe loc. La comanda în coloană de gimnastică „m arş!“ elevii exe­
cută paşi înainte, corespunzător cu num ărul pe care-1 poartă. Prim ul va
face nouă paşi, al doilea şase, al treilea trei, al patrulea răm îne pe loc.
în acest fel se realizează o coloană de gimnastică în trepte.
Exerciţii de încălzire cu mingea. Elevii responsabili de grupă îm part
mingi colegilor lor sau mingile pot fi luate de elevi înainte de a forma
coloana de gimnastică.
Ex. 1. Stînd cu mingea în faţă ţinută cu ambele mîini.
Balansarea braţelor cu mingea în sus (1— 2 ), balans spre stînga jos
(3—4), balans sus (5— 6 ) spre dreapta jos (7—9). Balansul se execută
cu arcuire din genunchi. Se repetă 4X 8 timpi (fig. 55).
Ex. 2 Stînd cu mingea în faţă. Ducerea braţelor lateral, mingea în
mîna dreaptă (1 — 2 ), aplecare în faţă cu mingea la podea (3—4), ghemu-
ire cu mingea înainte (5— 6 ). Revenire stînd (7— 8 ). La reluare mingea
va fi ţinută în mîna stingă (fig. 56).

Fig. 55 Fig. 56 Fig. 57

 Fig. 59 Fig. 60 Fig. 61

Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 3. Stînd, aruncarea şi prinderea mingii în sus cu uşoară îndoire
din genunchi (1 — 2 ), bătaie în păm înt şi prindere (3—4), acelaşi (5— 8 ).
Se repetă 4 x 8 timpi (fig. 57).
Ex. 4. Culcat pe spate braţele întinse mingea deasupra capului. Ri­
dicarea picioarelor întinse deasupra capului, apucarea mingii între glesne
şi coborîrea picioarelor întinse pe sol 1—4. Ridicarea trunchiului, luarea
mingii şi ducerea ei deasupra capului în poziţia culcat (5— 8 ). Se repetă
4 x 8 (fig. 58).
Ex. 5. Culcat cu faţa în jos mingea sub bărbie. Ducerea mingii la
ceafă (1— 2 ), revenire (3—4), aceeaşi (5— 8 ). Se repetă 4 x 8 timpi (fig. 59).
Ex. 6 . Stînd. Ducerea mingii înainte şi cumpănă pe piciorul drept
(1—4) bătaie în păm înt (5— 8 ). Aceeaşi cu piciorul stîng. Se repetă 4X8
tim pi (fig. 60).
Ex. 7. Stînd, bătaia mingii în păm înt cu o singură mînă, concomitent
cu săritura pe un picior ( 1 —4), aruncare şi prindere în doi timpi (5—8 ).
Se repetă schimbînd piciorul pe care se sare (fig. 61).
Se repetă 4 x 8 timpi.
1 . C ontrol săritu ră în adîncim e cu extensie. Lada la 3 cutii — sal­
tea pentru aterizare. (în lipsă de ladă se va folosi banca de gimnastică.)
Se repetă săritura şi aterizarea de 2 —3 ori pentru încălzire, apoi se trece
la exerciţiile pentru notare, la care asistă toată clasa. Se apreciază înălţi­
mea săriturii, extensia şi aterizarea corectă.
2. T racţiune în doi şi pe echipe.
— Tracţiune în doi apucat cu o singură mînă. Elevii aşezaţi cîte
doi faţă în faţă cu interval suficient între ei.
— Aceeaşi tracţiune dar apucat cu ambele mîini.
— Tracţiune în doi la baston.
Joc pe echipe. „Tracţiune cu frînghia“ (în lipsa frînghiei elevii se
pot ţine unii pe alţii de mijloc).
Pentru acest joc este necesară o frînghie groasă lungă de 10—12 m.
Mijlocul frînghiei se marchează cu o eşarfă colorată sau o panglică.
Jucătorii îm părţiţi în două echipe se aşază în zig-zag de-a lungul
frînghiei fiecare echipă aflîndu-se dincolo de semnul respectiv.
La comanda: „pregătiţi“ fiecare jucător apucă frînghia cu ambele
mîini, o ridică la înălţimea şoldului şi o ţine întinsă, gata pentru trac­
12 — în d ru m ăto r m etodic 177
 ţiune. La semnalul „trage“, jucătorii fiecărei
echipe îşi unesc eforturile şi caută să tragă
echipa adversă dincolo de spaţiul fixat.
Q Fiecare echipă îşi va aşeza în faţă jucătorii
cei mai puternici, jucătorii nu au voie să dea
drum ul frînghiei.
E xerciţii de îm pin gere. Se execută ca şi la
tracţiune în doi. împingere la umăr, în palme,
la baston.
3. R epetarea săritu rii p este capră.
Se va pune accent pe corectitudinea execu­
Fig. 62 ţiei, repetîndu-se elanul, bătaia, trecerea peste
aparat şi aterizarea.
4. Joc: „P rinde bastonu l“ Jucătorii aşezaţi în cerc cu faţa spre
terior. Se num ără în continuare fiecare, ţinînd minte num ărul respectiv.
Numerele cu soţ formează o echipă, cele fără soţ altă echipă.
în centrul cercului se află conducătorul jocului, avînd un baston
de gimnastică. El sprijină bastonul cu un capăt în pămînt, iar celălalt
capăt îl ţine în m înă în aşa fel încît bastonul să stea vertical.
Conducătorul jocului strigă un num ăr şi im ediat după aceasta se
retrage într-o parte, luînd mîna de pe baston.
Jucătorul al cărui num ăr a fost strigat aleargă spre baston şi caută
să-l apuce înainte ca acesta să cadă. Dacă a reuşit el aduce un punct
echipei sale, după care revine la locul său. Din nou conducătorul jocului
sprijină bastonul şi strigă alt num ăr ş.a.m.d.
Cîştigă echipa care a totalizat cel mai m are num ăr de puncte (fig. 62).
Rolul de conducător poate reveni pe rînd mai m ultor elevi.
Lecţia se va încheia cu aprecieri asupra desfăşurării lecţiei precum
şi asupra notelor obţinute.

L e c ţ ii le 4 9 —5 0

C o n ţin u t

1. Concurs pentru cea mai frumoasă săritură Ia capră.

2. Parcurs aplicativ: alergare, săritură, tîrîre, căţărare, aruncare la ţintă.
3. Jocuri: „Lupul“, „Minge stai“.

M aterial didactic: bănci de gimnastică, mingi, panoul pentru ţintă,

capră de gimnastică.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Se repetă coloana de gimnastică în trepte şi exerciţiile de dezvol­
tare fizică cu mingi. Dacă lecţia se desfăşoară afară, exerciţiile de în­
călzire cu mingea vor fi înlocuite.
178
 1 . P arcurs a p lica tiv. In acest parcurs se va face o recapitulare a
unor priceperi şi deprinderi însuşite în cursul celor două trim estre reca­
pitulare care va consta din alergare, săritura peste 2 —3 obstacole, căţă-
rare pe plan înclinat, tîrîre pe o bancă de gimnastică, aruncare la ţinta
fixă.
Parcursul va fi repetat de două, trei ori.
2. Se trece apoi la repetarea săritu rii peste capră. După cîteva sări­
turi de acomodare, se trece la concurs. Fiecare elev va executa două să­
ritu ri, iar juriul, form at din 3—5 elevi, va stabili cele mai frumoase să­
rituri.
3. Joc: „L u pul“ — vezi lecţiile nr. 31—32.
Joc „Minge stai!“ Jocul se poate desfăşura în sală sau afară. Jucă­
torii stau în cerc, în afară de unul care se găseşte în mijloc, cu o minge
de handbal sau de plastic în mînă.
Jucătorul din mijloc aruncă mingea în sus şi, în timp ce aceasta
este în aer, strigă numele unui jucător din cerc. Acesta pătrunde ime­
diat în cerc şi caută să prindă mingea, în timp ce toţi ceilalţi fug în
toate direcţiile, depărtîndu-se de el. îndată ce a prins mingea, jucătorul
strigă: „M inge sta i!“ şi la acest semnal toţi ceilalţi răm în pe locurile
în care se găsesc. El îşi alege pe unul din cei mai apropiaţi şi încearcă
să-l lovească fără să se mişte din loc. Dacă reuşeşte, cel lovit va lua
mingea şi va căuta să lovească un alt jucător, care de data aceasta s-a
îndepărtat de el. Jocul continuă în felul acesta pînă cînd unul nu reu­
şeşte să-l lovească pe cel strigat.
Atunci se reface cercul iar jocul este început de acela, care nu a
reuşit să lovească pe unul din jucători.
Lecţia se va încheia cu marş şi cîntec.

Lecţiile 5 1 —52

C o n ţin u t

1. Jocuri cunoscute; joc de handbal cu reguli simple.

2. îndrum ări pentru vacanţa de primăvară.

M aterial didactic: mingi de handbal sau de plastic.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Se va face o încălzire scurtă constînd din mers şi alergare, pasul
săltat (pasul ştrengarului), cîteva exerciţii de dezvoltare fizică generală
din mers.
Exerciţii de pasare în doi, combinat cu dribling şi aruncare la poartă
sau ţintă. Apoi se vor forma patru echipe şi vor juca handbal cu reguli
reduse la două porţi:
— să nu alerge cu mingea în mînă;
— să joace risipiţi pe to t terenul;
12* 179
 — cînd o echipă este în atac, cealaltă să se retragă pe semicerc în
apărare.
Se va alege pentru fiecare echipă un căpitan, învăţătorul precizînd
rolul căpitanului şi al jucătorilor în timpul meciului.
Recomandări pentru vacanţa de prim ăvară:
— elevii care nu pleacă din oraş să folosească baza sportivă a şcolii,
unde se vor organiza concursuri şi jocuri;
— să participe la excursiile şi drumeţiile organizate de şcoală;
— să practice zilnic exerciţii fizice.
Se vor face aprecieri şi evidenţierea elevilor care au muncit serios
şi care au progresat mai mult.

Trimestrul al lll-lea

Lecţiile 5 3 - 5 4
C o n ţin u t

1. Mers şi alergare în ritm variat cu schimbări de direcţie la sem nale şi cu în ­

toarcere de 360°.
2. Pasul săltat, pe loc şi în deplasare.
3. Alergare cu trecere peste şi pe sub obstacole de înălţim i diferite.
4. Alergare pe distanţe scurte de 10—15 m cu plecări din poziţii diferite.
5. Joc „Mingea la căpitan“.

M aterial didactic: coarde, bastoane etc. pentru obstacole, mingi.

D e s fă ş u ra re

Scurtă convorbire cu elevii asupra modului în care şi-au petrecut

vacanţa. Comunicarea probelor şi normelor de control pe trim estrul III.
Elevii vor fi inform aţi că de rezultatele obţinute la testare va depinde
media trim estrială şi anuală a lor.
Adunarea, raportul, comunicarea temelor.
1. — întoarceri de pe loc. M ers cîte unul şi cîte doi în ritm va ria t
schimbări de direcţie la semnal şi cu întoarceri de 360°.
— Alergare uşoară înainte laterală cu pas adăugat, cu pas încrucişat,
alergare cu spatele înainte.
— Jos de gleznă cu sprijinul palmelor la perete, apoi în deplasare.
— Din mers, rotări mari de braţe înainte şi înapoi, sincronizate cu
mersul. La fiecare pas o rotare.
— Mers ghemuit, mers cu rotări de braţe; opt paşi mers ghem uit şi
opt paşi mers cu rotări de braţe.
Ex. 1. D epărtat stînd. Două arcuiri cu braţele lateral, două îndoiri de
trunchi înainte spre piciorul stîng. Acelaşi exerciţiu se repetă şi spre
piciorul drept.
Ex. 2. Mers fandat cu răsucire de trunchi. Pas fandat înainte cu
stîngul, trunchiul răsucit spre stînga, braţele lateral stînga, aceeaşi spre
dreapta şi cu piciorul drept fandat.
180
 Fig. 63 Fig. 64 Fig. 65

Ex. 3. Mers trei paşi, ridicarea piciorului sting întins înainte trunchiul
îndoit, braţele la vîrful piciorului. Din nou mers trei paşi ridicarea pi­
ciorului drept cu trunchiul îndoit.
Ex. 4. Şezînd, palmele sprijinite înapoi. Forfecarea picioarelor în­
tinse (fig. 63).
Ex. 5. Şezînd, cu palmele sprijinite înapoi „bicicleta“.
Ex. 6 . Deplasare cu: opt sărituri pe piciorul stîng, opt pe piciorul
drept şi opt sărituri pe ambele picioare (fig. 64).
Ex. 7. Exerciţii de respiraţie.
Organizarea elevilor în rînduri de cîte 6 — 8 cu distanţă şi interval
de două braţe.
2. Repetare pasu l săltat (pasul ştrengarului) pe distanţa de 10—15 m.
Lucrează mai întîi prim ul rînd, apoi urm ătorul. Se va insista pe mişcarea
corectă a braţelor, pe împingerea puternică în sol, pe desprinderea pe
verticală.
Fiecare rînd va repeta de 2—3 ori.
— Alergare cu genunchii sus, 15—20 m, întoarcerea cu alergare
cu pendularea gambei înapoi.
Se repetă de 2—3 ori.
3. A lerg a re, cu trecere p este şi p e sub d iferite obstacole aşezate la
distanţe şi înălţimi diferite.
4. A lerg ă ri p e d ista n ţe scurte de 10—15 m, cu plecare din poziţia
ghem uit şi şezînd, cu faţa şi cu spatele spre direcţia de alergare. Se va
urm ări viteza de execuţie a elevilor (fig. 65).
5. Joc: „M ingea la căpitan “ — vezi lecţiile 6 —7.
încheiere cu mers, exerciţii de respiraţie şi aprecieri asupra modului
în care au lucrat elevii.

Lecţiile 5 5 —56

C o n ţin u t

1. Alergare şerpuită printre obstacole cu conducerea mingii.

2 . Alergare 25—30 m cu plecare din startul de jos.
3 . Aruncarea m ingii de oină la distantă.
4. Joc: Handbal la ţintă.

M aterial didactic: mingi, măciuci, steguleţe, mingi oină (2 elevi la

o minge).
181
 D e s fă şu ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Jocuri: cu cercul, cu coarda, individual şi în perechi. Copiii îşi vor
alege singuri jocurile respective, individual, în perechi sau în grup.
Durata: 5—7 minute, după care se execută prim a parte din lecţiile
precedente.
1. Joc. A lergare şerpu ită p rin tre obstacole cu conducerea mingii în
linie dreaptă. Obstacolele pot fi făcute din măciuci de gimnastică, mingi
medicinale, ambalaje de deval umplute cu nisip etc.
Elevii organizaţi pe grupe de 4— 6 , în spatele unei linii de plecare.
Primii din fiecare grup vor avea cîte o minge; la semnal pornesc bătînd
mingea în pămînt. La început se va executa din alergare uşoară. La re­
luare se va pune accent pe viteza de execuţie. Predarea mingii urm ăto­
rului elev se va face prin pasare (fig. 6 6 ).
2. A lergare 25— 30 m cu plecare din startu l de jos. Se reamintesc
cele trei momente ale startului: „pe locuri“, „gata“, „start“. Se explică şi
se demonstrează, plecarea în cursă după care elevii vor repeta, de 3—4
ori, urm ărindu-se execuţia corectă şi m enţinerea alergării în linie
dreaptă.
3. A runcarea m ingii de oină la distanţă. Elevii aşezaţi pe două rîn -
duri faţă în faţă la distanţa de 35—40 m. Vor executa succesiv arunca­
rea mingii la distanţă întîi un rînd, iar apoi următorul.
P entru a nu se produce accidente (loviri cu mingea), elevii dintr-un
rînd vor arunca toţi odată iar ceilalţi vor culege mingile numai atunci
cînd toate au căzut pe pămînt.
Aruncarea se va repeta de 6 — 8 ori — elevii căutînd să se întreacă
între ei aruncînd cît mai departe (fig. 67).
La ultima aruncare elevii vor trebui să arunce peste linia trasată
pe sol. (Fete 25 m, Băieţi 35 m.)
4. Joc: „H andbal la ţin tă “.
Se desenează pe un perete sau un gard mai înalt, o poartă de hand­
bal de dimensiuni normale, inclusiv grosimea barelor. P rin patru linii
verticale se îm parte spaţiul porţii în cinci compartimente, din care patru
sînt egale ca lăţime, iar cel din mijloc e dublu. Compartim entul din m ij­
loc este notat cu cifra 1 , urm ătoarele două din dreapta şi din stînga cu
cifra doi, iar cele două din extrem e cu cifra trei.
La 9 m în faţa porţii şi pe centrul ei se trasează o linie de 1 m lun­
gime, paralelă cu poarta, linie de unde se vor face aruncările.

182
 Jucătorii se îm part în
o -'
două echipe egale ca nu­ Q
măr. Fiecare jucător va
arunca o dată la poartă cu O
o minge de handbal. Jucă­ 'O '
Q
torii se vor succeda pe A
rînd la aruncare alternativ
dintr-o echipă, apoi din
cealaltă. Fiecare jucător q \

aduce echipei sale atîtea o

puncte cîte reprezintă Fig 67
com partim entul lovit cu
mingea.
Cîştigă echipa care to­
talizează un num ăr mai O — - - O-
mare de puncte. Dacă un
jucător loveşte liniile des­
părţitoare se acordă nu­
m ărul de puncte corespun­
zător com partim entului
dinspre centrul porţii. Da­
că mingea loveşte bara, ju ­
cătorul repetă lovitura
(iig. 6 8 ).
Jocul are ca scop învăţarea aruncării la poartă în jocul de handbal.
Dacă clasa este numeroasă se va îm părţi în două grupe. O grupă (fete)
efectuează „Handbal la ţin tă“, iar cealaltă grupă (băieţi) joacă handbal
pe terenul de sport. Apoi se schimbă între ele. Punctele realizate din
jocul cu aruncare la ţintă vor fi adăugate jocului din teren.
In încheiere se va face alergare de rezistenţă, după care vor urm a
exerciţii de relaxare şi respiraţie, discuţii şi aprecieri asupra comportării
în însuşirea temelor. Se vor nota 5— 6 elevi.

L e c ţ ii le 5 7 —5 8

C on ţin u t

1. Alergare pe un parcurs aplicativ lung de 35—40 m.

2. Săritura în lungime cu elan.
3 . Joc: Handbal pe echipe.

M aterial didactic: 15 mingi oină, 2 mingi handbal.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Mers cu creşterea treptată a frecvenţei pînă la marş forţat.
183
 Alergare în tempo moderat, alergare cu genunchii la piept, aler­
gare cu pendularea gambei înapoi.
1 . A lerg a re p e un parcu rs a p lica tiv în care au fost intercalate 3—4
exerciţii aplicative (distanţa de 35—40 m).
— Din mers două arcuiri de braţe sus, două arcuiri de braţe la­
teral şi patru rotări m ari de braţe.
— Alergare trei paşi, oprire în ghem uit cu trei arcuiri, reluarea
alergării.
— Stînd depărtat (formaţie de cerc) cu braţele lateral. Ducerea bra­
ţului stîng la vîrful piciorului drept, revenire, ducerea braţului drept la
vîrful piciorului stîng, revenire.
— Rotarea mare a trunchiului. De două ori spre stînga, de două
ori spre dreapta.
— Şezînd cu palmele sprijinite înapoi — „Bicicleta“.
— Stînd. Sărituri în lungime de pe loc.
Joc: „Releu de sărituri“. Efectivul se îm parte în echipe egale ca nu­
m ăr de jucători şi se aliniază pe şiruri în spatele u re i linii de plecare
cu interval de două lungimi de braţe.
P entru fiecare şir de jucători este num it cîte un arbitru.
Primii jucători din fiecare şir execută o săritură în lungime de pe
loc. A rbitrii trag o linie sau marchează cu un beţişor ultim a urmă. Jucă­
torul urm ător din şir se aşază cu vîrfurile la ultim a urm ă a celui care
a sărit înaintea sa şi execută la rîndul său o săritură, continuîrdu-se ast­
fel pînă cînd au term inat de sărit toţi jucătorii din şir.
Şirul, care şi-a dus semnul mai departe, cîştigă jocul. Săritura tre­
buie executată corect: elanul se ia numai cu braţele, fără a se face în
prealabil mici sărituri pe loc (fig. 69).
Jucătorul care cade înapoi la aterizare va fi m ăsurat acolo unde
lasă ultim a urm ă şi nu la călcîie.
2. S ă ritu ra în lungim e cu elan. După o serie de exerciţii pregătitoare:
pasul săltat, pasul sărit, efectuate la groapa cu nisip, elevii vor executa
5— 6 sărituri în lungime, la început cu elan mai redus şi în final ca
elan normal.
Se va pune accent pe viteza de elan, pe bătaie şi desprindere, cît şi
pe înălţarea în tim pul zborului şi pe aterizarea corectă.
3. Joc: H andbal p e echipe. Elevii vor fi îm părţiţi pe patru echipe
cu cîte un căpitan şi vor juca pe două terenuri. Dacă nu există porţi
de handbal, ele vor fi improvizate
prin trasarea de linii pe sol.
i în acest joc se va pune accentul
1 pe pasarea mingii şi aruncarea la
poartă. Fiecare alergare cu mingea în
mînă va fi penalizată cu aruncare
de la şapte metri.
în încheiere se va executa mers
cu exerciţii de respiraţie şi aprecie­
rea elevilor care au aruncat bine la
Fig. 69 poarta de handbal.
184
Lecţiile 5 9 —60

C o n ţin u t

1. Lecţie de control.
Parcurs aplicativ care să cuprindă: alergare, săritură, căţărare, aruncare şi prin­
dere, echilibru, transport de greutăţi. Parcursul va fi alcătuit pe grupe de 4—6
elevi, stim ulindu-se astfel spiritul de creaţie, personalitatea elevilor.
2. Pase de handbal in doi cu aruncare la poartă.
3. Joc: „Preia conducerea“.

M aterial didactic: bănci de gimnastică, cercuri, corzi etc. necesare

parcursului aplicativ; mingi.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Se va efectua o încălzire scurtă din exerciţii cunoscute de elevi, după
care se va organiza clasa în vederea lecţiei de control.
O grupă va trece proba de control, cealaltă va repeta pasa de hand­
bal în doi cu aruncare la poartă.
înaintea probei de control elevii vor avea la dispoziţie circa 1 0 mi­
nute pentru aranjarea parcursului şi pentru repetarea lui.
După proba de control, joc. „P reia conducerea“.
Elevii aleargă în jurul terenului de sport pe unul sau două şiruri.
Alergătorul din capul şirului hotărăşte tempoul alergării. Din 20 în
2 0 m la semnalul învăţătorului (profesorului) cel din faţă răm îne în
urma grupei, iar urm ătorul preia conducerea. Alergarea se desfăşoară
pe o distanţă de 300—400 m în tempo liniştit, după care urmează o
pauză pentru revenire (fig. 70).
în urm ătoarele ore din săptămînă, elevii care au lipsit sau nu au
în trunit barem ul vor avea posibilitatea să treacă proba de control,
în încheierea lecţiilor din această săptămînă se va face alergare de
rezistenţă, fie sub formă de joc (ca în jocul am intit mai sus), fie în
jurul terenului, ca alergare de durată (pînă la trei minute).
La încheierea lecţiei se vor face aprecieri asupra notelor obţinute de
elevi şi recomandări pentru probele de
control următoare.

Lecţiile 6 1 - 6 2

C o n ţin u t

1. Conducerea m ingii (dribling) printre ja

Ioane şi pase în trei din alergare.
2. Sărituri la coardă lungă pe grupe de 8—1
elevi.
3. Handbal. Fig. 70

185
 M aterial didactic: 30 mingi plastic, cretă; 3—4 coarde lungi, 2 mingi
handbal.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor, după care fiecare elev

cu o minge execută prindere, aruncare, conducerea mingii.
Elevii sînt lăsaţi să exerseze singuri 5—10 minute, timp în care
sînt supravegheaţi şi corectaţi dacă este cazul. Apoi vor duce mingile
la loc şi se va face o scurtă încălzire constînd din mers pe vîrfuri, pe
călcîie cu poziţii diferite de braţe. Mers ghemuit cu braţele la ceafă.
Alergare cu faţa înainte, cu spatele, lateral cu pas adăugat. Pasul
săltat combinat cu exerciţii de mers şi respiraţie.
Coloana de gimnastică cîte patru.
Ex. 1 Stînd. Îndoirea b raţelor la um ăr: — ducerea braţelor lateral,
b ătaia palm elor deasupra capului — revenire.
Se execută 4 x 8 timpi.
Ex. 2. Stînd. Ridicarea piciorului stîng lateral, ducerea braţelor sus,
cădere în fandare pe piciorul stîng, braţele la ceafă, revenire cu piciorul
stîng lateral, braţele sus şi revenire stînd. Acelaşi cu piciorul drept.
Se repetă 4X 8 timpi.
Ex. 3. Stînd. Ghemuit cu palmele pe genunchi. Ridicarea bazinului
corpul îndoit înainte, palmele pe sol, revenire ghemuit, revenire stînd.
Se repetă 4 x 8 timpi.
Ex. 4 Depărtat. Trunchiul îndoit, braţele lateral. Ducerea braţului
stîng la vîrful piciorului drept, apoi a braţului drept la vîrful piciorului
stîng. Se execută din ce în ce mai repede „Elicea“.
Ex. 5 Şezînd. Pedalare ca pe bicicletă. La început mai rar, apoi din
ce în ce mai repede.
Ex. 6 Sărituri ca mingea cu întoarceri de 180° după fiecare opt timpi.
Exerciţii de respiraţie.
1 . C onducerea m in gii printre jaloane şi pase în trei din alergare.
— Conducerea mingii individual pe tot terenul din mers şi din aler­
gare.
— Fixarea jaloanelor şi conducerea mingii unul după altul, execu-
tînd cînd cu mîna dreaptă, cînd cu mîna stingă. După un num ăr de re­
petări se vor organiza întreceri pe mai multe echipe.
— Pase în trei; la început se va executa din mers, apoi din alergare,
punîndu-se accent pe viteza de execuţie.
Lecţie de control. In lecţia 61 se va repeta, iar în lecţia 62 se va
trece proba de control. P entru ambele probe elevii vor primi o singură
notă.
2 . în tim p ce o grupă de elevi dau proba de control, ceilalţi elevi se
organizează şi repetă săritu ra la coardă lungă.
3. în jocul de handbal învăţătorul va urm ări evoluţia elevilor şi
dintre cei mai buni va alcătui echipa clasei (fete şi băieţi), în vederea
campionatului de handbal al claselor a patra.
186
Lecţiile 6 3 - 6 4

C o n ţin u t

1. Alergare de viteză pe distanţa de 25 m (testare).

2. Aruncare la distanţă cu mingea de oină.
3. Săritura în înălţim e prin păşire.
4. Handbal pe echipe.

M aterial didactic: 1 ruletă, 1 cronometru, mingi de oină, mingi de

handbal.

D e s fă şu ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temei.

Ruperi de rînduri şi refacerea formaţiilor de şir, linie, cerc in cel
mai scurt timp.
Din mers relaxat, la semnal ghemuire şi săritură pe verticală —
sprint şi reluarea mersului la un nou semnal.
Din alergare accelerată, m enţinerea vitezei maxime 10—15 m.
Joc: Alergare în perechi. Colectivul se îm parte în două echipe cu
efective egale, fiecare avînd jucătorii aşezaţi în coloană cîte doi. Prima
pereche din fiecare echipă are cîte un cerc.
La semnalul de începere, prim a pereche din fiecare echipă intră
în cerc, îl ridică la nivelul taliei şi ţinîndu -1 astfel, aleargă pînă la un
obstacol aşezat la o distanţă de 15—20 m, pe care -1 ocoleşte şi se în­
toarce înapoi. Jucătorii, ajunşi la linia de plecare, lasă cercul pe linia
de plecare apoi trec la spatele şirului. Jucătorii urm ători execută acelaşi
lucru. Cîştigă echipa care term ină prima.
1. Testare — alergare de v ite z ă 25 m cu sta rt de sus.
Se măsoară distanţa, se fixează linia de plecare şi linia de sosire.
Se aşază la start primii opt elevi, care vor da pe rînd proba de aler­
gare. Restul elevilor sînt îndrum aţi ca pe terenul de sport să execute,
pînă le vine rîndul la control, startul, plecări din start, alergare.
Fiecare elev este cronometrat iar tim pul realizat se trece în ca­
ietul de evidenţă. Cronometrarea începe în clipa în care elevul a pornit
cu piciorul din spate şi se term ină în clipa trecerii liniei de sosire.
2. A runcarea la d istan ţă cu m ingea de oină.
Fiecare elev după term inarea probei se antrenează la aruncarea la
distanţă cu mingea de oină — pînă cînd term ină toţi copiii. Apoi sub
conducerea învăţătorului se fixează un barem pentru fete şi unul pentru
băieţi. (F=25 m, B = 35 m.)
3. S ăritu ra în în ălţim e p rin păşire.
Efectivul clasei se va îm părţi în două (fete şi băieţi). O grupă, cea
de fete execută săritura în înălţime, iar cealaltă grupă se antrenează la
aruncarea mingii de oină la distanţă. Apoi grupele se vor schimba.
în lecţia 63 clasa va fi organizată în vederea jocului de handbal, sta-
bilindu-se cele două echipe (fete şi băieţi), în vederea campionatului de
handbal al claselor a IV-a desfăşurat în prim a săptăm înă de vacanţă.
187
 In încheierea lecţiei vor fi anunţaţi elevii care nu au realizat timpul
corespunzător şi care vor mai da o dată proba în orele următoare. Vor fi
evidenţiaţi elevii care au obţinut timpul cel mai bun.

L e c ţ i i l e 6 5 - 6 6 - 6 7 —6 8

C o n ţin u t

1. Verificarea alergării de rezistenţă (fără a se cronometra) pe distanţa de 600 m.

2. Concurs: săritura în lungim e de pe loc şi cu elan.
3. Concurs: aruncarea m ingii de oină Ia distanţă.
4. Campionat de handbal pe clasă.
5. îndrum ări pentru vacanţa de vară.

M aterial didactic: ruletă pentru m ăsurarea săriturii, groapă pentru

sărituri, cu nisip, nivelator de nisip, mingi de oină, mingi de handbal.

D e s fă ş u ra re

Adunarea, raportul, comunicarea temelor.

Fiind ultimele ore din anul şcolar, vor avea caracter competiţional
în vederea stabiliri campionilor pe clasă.
La fiecare oră se va efectua o scurtă încălzire de 5—10 minute, con-
stînd din merş, alergare şi exerciţii cunoscute de elevi.
1. La alergarea de rezisten ţă se va avea în vedere ca fetele să ale
în grupe separate de băieţi. Elevii trebuie să meargă în ritm moderat
şi numai la ultim a parte a cursei de 600 m să alerge fiecare în tempoul
dorit.

Fig. 71

\ j

\
III II

Fig. 72 Fig. 73

188
 2 . S ăritu ra în lungim e se va m ăsura de la locul de bătaie şi pînă
la ultim a urm ă lăsată pe nisip.
Fiecare elev va avea dreptul la trei încercări, luîndu-se în conside­
raţie săritura cea mai lungă (fig. 71).
3. P entru aruncarea cu m ingea de oină se va măsura, cu ajutorul
elevilor terenul pentru a fi mai uşor de apreciat lungimea aruncării.
Şi la aruncare vor avea dreptul la trei încercări, din care va conta în
clasament aruncarea cea mai bună (fig. 72).
4. La cam pionatul de handbal se vor face echipe egale ca pregătire,
separat fete şi băieţi. Se va juca cîte două reprize a 15 minute, cu pauză
de cinci minute.
În drum ări p en tru vacanţa de vară'-
— înscrieri pentru cursul de învăţare a înotului, participare la ex­
cursiile şi drumeţiile organizate de şcoală;
— elevii vor fi anunţaţi să participe la activităţile sportive organi­
zate pe baza sportivă a şcolii;
— elevii declaraţi campioni pe clasă vor prim i la serbarea de sfîrşit
de an diplome (fig. 73);
— se va recomanda elevilor ca în vacanţă să practice zilnic exerciţii
fizice.
 Programe pentru gimnastică zilnică
Numărul I

— Stînd cu braţele întinse, palmele faţă în faţă; bătaia palmelor

în faţă de două ori, urm ată de arcuirea braţelor întinse lateral de două
ori.
— Stînd, ducerea braţelor prin înainte sus cu ridicare pe vîrfuri şi
arcuirea braţelor întinse de două ori, urm ate de două arcuiri din ge­
nunchi cu braţele pe şold.
— D epărtat stînd, ducerea braţelor prin lateral în sus cu bătaia pal­
melor deasupra capului. Îndoirea trunchiului spre piciorul stîng cu bă­
taia palmelor înapoia genunchiului respectiv. Se repetă bătaia palmelor
deasupra capului, apoi îndoirea trunchiului spre piciorul drept cu bătaia
palmelor în spatele genunchiului drept.
— D epărtat stînd, braţele îndoite cu palmele la ceafă; răsucirea
trunchiului spre stînga şi spre dreapta de cîte două ori.
— Stînd, patru sărituri ca mingea cu picioarele apropiate şi patru
sărituri cu depărtarea şi apropierea picioarelor însoţite de bătaia din
palme.
— Stînd, ridicarea piciorului stîng odată cu ducerea braţelor late­
ral — inspiraţie, revenire în stînd — expiraţie. Acelaşi exerciţiu cu ri­
dicarea piciorului drept.

Numărul II
— Stînd, două bătăi de palme deasupra capului şi două bătăi pe
coapsă. Braţele se duc prin lateral, privirea urm ăreşte braţele, spatele
se menţine drept.
— Stînd în poziţia ghemuit, întinderea genunchilor odată cu ducerea
braţelor prin înainte sus şi a piciorului stîng înapoi — spatele în exten­
sie — revenire în poziţia iniţială.
— Stînd, ducerea braţelor şi a piciorului stîng lateral, cădere în
fandare pe piciorul stîng cu braţele oblic (braţul stîng sus, iar dreptul
jos) şi revenire în poziţia iniţială. Acelaşi exerciţiu se repetă spre dreapta
cu piciorul drept.
— Depărtat stînd, braţele îndoite la piept.
190
 Răsucirea trunchiului spre stingă cu ducerea braţului stîng lateral
cu două arcuiri şi revenire în poziţia iniţială. Acelaşi exerciţiu se repetă
spre .dreapta ducînd braţul drept lateral.
— Stînd, patru sărituri ca mingea pe piciorul stîng, patru sărituri
ca mingea pe piciorul drept şi opt sărituri ca mingea pe ambele picioare
însoţite de bătaia din palme.
— Stînd; ducerea braţelor prin înainte sus cu ridicare pe vîrfuri —
inspiraţie, revenire în stînd — expiraţie.
Numărul III (se execută în clasă pe tim p nefavorabil)
— Şezînd în bancă, cu braţele întinse înainte, palmele pe bancă; ri­
dicarea unui braţ întins în sus cu inspiraţie (spatele este în extensie) —
coborîrea braţului cu expiraţie.
— Şezînd în bancă cu spatele rezemat, mîinile la spate cu umerii
traşi înapoi; două bătăi cu palmele în bancă, răsucirea trunchiului (stînga
sau dreapta) către colegul de bancă şi lovirea palmelor cu acesta de două
ori, apoi răsucire în afara băncii şi lovirea palmelor cu colegul din banca
alăturată şi revenire eu mîinile la spate trăgînd umerii înapoi.
— Stînd în afara băncilor, cu distanţă de un braţ; ridicarea picioru­
lui stîng îndoit, cu genunchiul la piept, odată cu ducerea braţelor prin
înainte sus şi revenire în poziţia iniţială. Acelaşi exerciţiu cu ridicarea
piciorului drept şi revenire.
— D epărtat stînd cu palmele la ceafă; îndoirea trunchiului înainte,
revenire în poziţia iniţială, extensie cu înclinarea trunchiului înapoi şi
revenire. Cînd trunchiul se înclină înapoi se inspiră adînc, iar cînd se
apleacă în faţă se expiră profund.
— depărtat stînd; îndoirea trunchiului spre stînga odată cu ducerea
braţelor îndoite la um ăr — coatele lipite de trunchi — revenire în po­
ziţia iniţială. Acelaşi exerciţiu spre dreapta şi revenire.
— Stînd cu braţele în faţă, braţele îndoite, palmele suprapuse. Efec­
tuarea a opt rotaţii (morişca) în ritm vioi, după care copiii duc braţele
sus, strigînd: „Poooooc“
Cînd programul se efectuează în sala de clasă, elevii îşi strîng obiec­
tele de pe bancă, geamurile sînt deschise, băieţii fără hăinuţe pe ei.
 Complexe de exerciţii pentru corectarea
deficienţelor fizice
1. învăţarea corectă a respiraţiei şi corectarea deficienţelor toracice.
— C om plex de ex e rciţii p en tru în văţarea respiraţiei.
Concentrarea atenţiei asupra mişcărilor de dilatare a abdomenului
din diferite poziţii ca:
— stînd depărtat, mîini pe şold;
-— stînd cu spatele lipit de scara fixă sau perete;
— pe genunchi — sprijin pe palme, coloana vertebrală m enţinută
orizontal;
— pe genunchi pe călcîie şezînd, trunchiul aplecat în faţă cu bra­
ţele întinse înainte;
— culcat pe spate, genunchii îndoiţi, sprijin pe antebraţe şi tălpi,
mîinile aplecate la baza toracelui;
— culcat pe spate, sprijin pe omoplaţi, luminare.
C orectarea toracelu i deform at:
— mers cu ducerea braţelor în cerc prin înainte în sus privirea îna­
inte, spatele uşor în extensie;
— mers înainte cu fandare pe piciorul drept, mîinile pe şold, duce­
rea coaielor la fiecare pas înapoi;
— mers ghem uit cu mîinile la spate, privirea înainte;
— stînd cu mîinile pe şold, genoflexiuni cu ducerea braţelor sus —
inspiraţie, revenire — expiraţie;
— pe genunchi cu sprijin pe palme, alunecarea palmelor cu depăr­
tarea lor lateral — inspiraţie, revenire — expiraţie;
— pe genunchi cu sprijin pe antebraţe — ducerea trunchiului înainte
printre braţe — valul;
— atîrnat pe plan oblic — ducerea alternativă şi simultană a ge­
nunchilor îndoiţi la piept în ritm ul respiraţiei (îndoirea genunchilor in­
spiraţie, revenire — expiraţie;
— şezînd călare pe banchetă sau pe banca de gimnastică — mîinile
pe şold — îndoire laterală dreaptă a trunchiului cu ducerea mîinii stingi
pînă sub axilă; îndoire laterală stînga, cu ducerea mîinii stingi pe şold şi a
mîinii drepte sub axilă;
— pe genunchi cu un baston apucat de capete ţinut înainte jos, du­
cerea braţelor sus cu lăsarea şezutei pe călcîie.
192
 2. Corectarea deviaţiilor coloanei vertebrale în plan anteroposterior.
C orectarea cifozei toracale.
— mers obişnuit cu mîinile la ceafă şi ducerea la trei paşi a unui
genunchi îndoit în faţă;
— mers cu mîinile pe şold, patru paşi pe vîrfuri, patru paşi pe
călcîie;
— mers pe vîrfuri cu ducerea în cerc mic spre înapoi a braţelor în­
tinse lateral — mişcare cu amplitudine mică se execută cu coatele în
extensie în ritm vioi, iar cele ample, lent, îndoind uşor coatele;
— stînd cu mîinile apucate la spate, sărituri cu depărtarea picioa­
relor, genunchii întinşi simultan cu ducerea braţelor lateral, aterizare cu
apropierea picioarelor şi ducerea mîinilor la spate;
— stînd cu mîinile la ceafă — ghemuire menţinînd spatele drept si­
multan cu ducerea braţelor lateral sus — revenire;
— stînd depărtat în faţa scării fixe la distanţă de un pas — înclinarea
trunchiului cu apucarea şipcii de la nivelul umerilor, cu arcuirea tru n ­
chiului;
— pe genunchi, pe călcîie şezînd cu un baston apucat fixat peste
omoplaţi, ducerea bastonului în sus şi a braţelor oblic sus, cu extensia
capului şi gîtului;
— pe genunchi cu sprijin pe palme .— trunchiul sub orizontală, b ra­
ţele înainte — tîrîre prin alunecarea mîinilor pe sol;
— şezînd spate în spate cu un partener — braţele întinse oblic sus
apucat îndoirea şi întinderea coatelor păstrînd spatele lipit de al parte­
nerului;
— culcat pe spate, mîinile la ceafă, forfecări ale membrelor infe­
rioare, întinse.
C orectarea cifozei lom bare.
— mers pe vîrfuri — mîinile la ceafă — la trei paşi ducerea alterna­
tivă a cîte unui picior înapoi;
— alergare cu călcîiele încercând să fie lovită şezuta — mîinile la
ceafă;
— mers cu fandare mare înainte, mîinile pe şolduri împingînd îna­
inte bazinul;
— stînd fandat înainte mîinile la umeri, extensia trunchiului cu
ducerea braţelor sus — inspiraţie — revenire expiraţie;
— pe genunchi — ducerea braţelor prin înainte răsucirea trunchiu­
lui la stînga cu atingerea călcîiului drept cu mîna stingă, braţul drept
oblic sus, revenire la poziţia iniţială — acelaşi exerciţiu în partea opusă;
— culcat pe spate — tălpile sprijinite pe sol — îndoirea uşoară a
genunchilor, ridicarea bazinului şi ducerea bazinului lateral dreapta-
stînga;
— culcat pe spate — cu o minge medicinală. Trecerea unei mingi
medicinale pe sub bazin de la dreapta la stînga şi de la stînga la dreapta;
— atîrnat cu faţa la scara fixă, ducerea picioarelor în extensie si­
m ultan sau alternativ;
— stînd cu faţa la perete, mîinile sprijinite pe perete la nivelul ume­
rilor, ridicarea pe rînd a picioarelor în extensie.
13 — în d ru m ăto r metodic 193
 C orectarea lordozelor.
— mers cu mîinile la ceafă, ridicarea genunchilor alternativ la piept;
— mers pe călcîie, trunchiul înclinat înainte, mîinile la ceafă;
— mers fandat mîinile pe şold- aplecarea trunchiului înainte la fie­
care pas;
— mers cu mîinile pe sol, genunchii în extensie;
— mers cu trunchiul aplecat înainte — mîinile apucă glesnele (mer­
sul elefantului);
— stînd spate în spate cu un partener — îndoirea genunchilor —
genoflexiuni — inspiraţie, revenire — expiraţie;
— pe genunchi pe călcîie şezînd, braţele lateral, aplecarea trunchiu­
lui înainte cu expiraţie, revenire cu inspiraţie;
— şezînd cu spatele lipit de scara fixă, ridicarea picioarelor pînă
la 30° alternativ şi simultan;
— şezînd cu mîinile pe şold — tîrîre înainte simultan cu întinderea
şi îndoirea genunchilor;
— culcat pe spate cu o minge între tălpi — ridicarea şi coborîrea
picioarelor — m enţinînd mingea între tălpi;
— culcat pe spate — braţele întinse lateral, genunchii îndoiţi —
ducerea genunchilor stînga-dreapta;
— stînd faţă în faţă cu un partener — braţele sus apucat reciproc
lăsare în ghemuit — alternativ — mîinile răm în prinse de cele ale co­
legului;
— stînd — faţă în faţă cu un partener cu mîinile puse pe umeri,
aplecarea trunchiului cu arcuire.

3. Corectarea deformaţiilor membrelor inferioare.

C orectarea genunchilor în valgum :
— mers pe vîrfuri cu braţele întinse în sus;
— mers pe partea externă apicioarelor — mîinile pe cap;
— mers peste o bancă de gimnastică — încrucişînd picioarele la
fiecare pas;
— stînd cu mîinile la spate — săritură cu depărtarea laterală a
picioarelor şi ducerea braţelor lateral, aterizare pe vîrfuri cu apropie­
rea picioarelor şi ducerea mîinilor la spate;
— stînd depărtat — cu o minge în mîini — aplecarea trunchiului
cu aruncarea mingii medicinale printre genunchi — înapoi;
— şezînd cu gambele încrucişate, cu mîinile la ceafă, depărtarea
picioarelor şi întinderea genunchilor cu ducerea braţelor oblic sus —
inspiraţie, revenire — rapidă;
— şezînd cu genunchii îndoiţi, tălpile apropiate, genunchii depărtaţi
—aşezarea m îinilor pe partea internă a genunchilor şi opunerea auto-
rezistenţei la apropierea genunchilor;
— şezînd încrucişat, mîinile pe şold, tîrîre cu m utarea feselor din
aproape în aproape.
C orectarea picioarelor plate.
— culcat pe spate, genunchii uşor îndoiţi, tălpile sprijinite pe pe­
rete — joc de gleznă — cu rularea tălpii pe călcîi — vîrf.
194
 — şezînd cu braţele sprijinite înapoi, rostogolirea unei mingi înainte
şi înapoi cu tălpile;
— şezînd cu braţele sprijinite înapoi — ridicarea picioarelor la 45°
— m enţinerea în echer;
— şezînd pe un scaun — cu tălpile aşezate pe un baston — rula­
rea bastonului;
— mers pe vîrfuri cu ducerea braţelor sus — inspiraţie, revenire —
expiraţie;
— mers pe partea externă a picioarelor — mîinile la ceafă;
— mers lateral pe partea îngustă a băncii de gimnastică;
— stînd cu palmele sprijinite la perete — joc de gleznă.

13*
196
£
K!
TABEL
CUPRINZIND APRECIEREA ÎN NOTE A REZULTATELOR
LA PROBELE DE CONTROL
UNELE DATE PRIVIND DEZVOLTAREA Şl RANDAMENTUL FIZIC
AL ELEVILOR DIN CLASELE l-IV
 ANEXA 3
REGIMUL ZILNIC AL ŞCOLARULUI

@ 0
<

&2V - m m

n
ţjfcj'
® ± IR @±1n
 -
*
o O
a:
U
O
ATITUDINII

0 ^ - ^ = ;

vr
o ))
EDUCAREA

m c-:
cn Q —
lL
z> ._ ii Ci
EXERCIŢII PENTRU

Q_

T T i
r\i
gi
u. l ctT 1^
O
LU
cn aWW\ T
o t ~ *- *
o
ANEXA 5
 ANEXA 6
Materialul didactic recomandat pentru educaţie fizică
la clasele I—IV

- b ă n c i d e g im n a s tic ă
- u n a b îrn ă p e n tru e c h ilib ru
- 4 - 6 s c ă ri fix e
- d o u ă c a p re p e n tru s ă ritu ri
- 4 s a lte le
- u n a p e re c h e s tilp i p e n tru s ă r itu ra în în ă lţim e
- 3 0 - 4 0 m in g i e la s tic e m a ri
- 20 m in g i d e o in ă
- 30—40 c orzi s c u rte
- d o u ă f r in g h ii g ro a s e lu n g i d e c e l p u ţin 3 m (p e n tru tr a c ţiu n e e tc.)
- 3 3 - 4 0 b a s to a n e d e g im n a s tic ă
- 3 - 1 2 c u b u ri cu la tu ra d e 0,60 m (p e n tru c ă ţă ră r i, e s c a la d ă r i, tre c e ri p e s te o b s ta ­
c o le , p r in tre o b s ta c o le , s ă r itu ri e tc .)
- 20 s ă c u le ţi u m p lu ţi cu n is ip d e g r e u tă ţi d ife r ite (in tre 3 —4 kg )
- 33—40 s te g u le ţe c o n fe c ţio n a te d e c o p ii
- 3 0 —40 e ş a rfe sau p a n g lic i. E şa rfa d e 1,50 m lu n g im e şi 0,90 m lă ţim e , ia r p a n g lic a
d e 5—10 cm lă ţim e şi 2 - 3 m lu n g im e
- 1 0 -1 5 c o la c i d in m a te ria l p la s tic (p o t fi fo lo s iţi şi la le c ţiile d e in o t
- 1 0 -1 5 m ă c iu c i
- 4 - 6 c o ş u ri d in m a te ria l p la s tic p e n tru a r u n c ă r i la ţin tă
- 30—40 p e re c h i s c h iu ri p e n tru ş c o lile c a re v o r o r g a n iz a în v ă ţa re a scl Iu lu i
- 30—40 p e re c h i p a tin e p e n tru ş c o lile c a re v o r o rg a n iz a în v ă ţa re a p a tin a ju lu i
- ta m b u r in e , e v e n tu a l to b e m ic i p e n tru im p r im a r e a ritm u lu i
In tru c ît le c ţiile d e e d u c a ţie fiz ic ă se d e s fă ş o a ră cu p re c ă d e re in a e r lib e r , este n e ­
c e s a ră a m e n a ja re a c o re s p u n z ă to a re a c u rţii.
In a c e s t s c o p re c o m a n d ă m :
1. Să se n iv e le z e c u rte a şi e v e n tu a l să fie a c o p e rită cu b itu m , să fie d e g a ja tă d e
o b s ta c o le şi m a te ria le ce p o t p ro v o c a a c c id e n te .
2. S ă se in s ta le z e 3 —4 s c ă ri fix e p e un p e re te lib e r şi a p ă r a t d e p lo a ie .
3. Să se a m e n a je z e o g r o a p ă d e s ă ritu ri, c a re să fie u m p lu tă cu n is ip .
4. D o u ă p e re c h i d e b a re p a r a le le in s ta la te la în ă lţim e a d e 1—1 ,5 0 m .
5. O s c în d u ră fix a tă p e s u p o rţi p e n tru e c h ilib ru , e s c a la d a re , s ă ritu ri e tc.
 Cuprinsul

In tro d u c e re ............................................................................................................ 3
Clasa I .................................................................................................................. 9
Clasa a ll-a ţi a l l l - a ........................................................................................... 79
Clasa a I V - a ..........................................................................................................137
Programe pentru gimnastică z iln ic ă ................................................................ 190
Complexe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor f iz ic e ................ 192
Anexe
Tabel cuprinzind aprecierile in note a rezultatelor la probele decontrol 196
Unele date privind dezvoltarea şi randamentul fizic al elevilor din cla­
sele 1—I V ............................................................................................................... 197
Regimul zilnic al ş c o la ru lu i................................................................................198
Exerciţii pentru educarea atitudini corecte a co rp u lu i................................. 200
Rolul şi aşezarea învăţătorului in timpul desfăşurării exerciţiilorfizice . . 202
Materialul didactic recomandat pentru educaţia fizică la claseleI—IV . . 203

Coli d e tipar: 12.75. F o rm a t: 16170x100.

B u n de tipar: 6. X I . 1982. N r. p la n : 1216.
Ediţia: 1982.
T i p a r u l e x e c u t a t s u b c o m a n d a n r . 3 2 8 /1 9 8 2 ,
la în t r e p r in d e r e a P o lig r a fic ă ..C r iş a n a “ ,
O r a d e a , s t r . M o s c o v e i n r . 5.
R e p u b lic a S o c ia lis tă R o m â n ia .