CINE A CA$TIGAT RAZBOIUL RECE?

VII\DIMIR
Occidentul, ba bine ci nu!
$i daci totu;i au invins corrrunistii?... TTOLI(.OF'F
Nu esteposibili nici o manipulare fhra cunoa- totceea
Discreditati cemerge binein tar[!
gtereaperfecti (intelectuali,psihologicl qiem-
Implicaticonduc6toriiin actiuniilegale!
patici) a grupului care trebuie subminat gi a
membrilor sii. Aceasta,impreuni cu price-
supuneti-i
reputatia,
Subminati-le dispretului!
perea ;i stipAnirea tehnicilor de manipulare, $[spAnditidiscordiaintre cetiteni!
permite si se asigurecredibilttateaa ceeace se IntarAtati-ipetinericontrabetrAnilor!
dorestesi sedeade crezut. Ridicu hzairtraditiile!

Acliunea wm[reEte
subversiv[ fieiscopuri:
-s[demo vtzatiqi
nafiunea
ruhzeze s[dezintegreze
care
grup[rile oconstituie;
-s[discrediteze
autoritatea,
precum qipeaplr[torii,
qinotabilit[file
funcfionarii sale;
-s[neutralizeze
masele
pentru aimpiedica
orice
ASCUIIAM
GIASUT ATIINCI
P0P0RIILUI,
Cltltl C[\'RIM
SPIN NOl
intervenlie
spontanl infavoarea
general[ $abilite,
ordinii
inmomentul
ales cucerirea
pentru a
non-violent[ TOATA ARTARAZBOIULUISE
puteriidecitreomicirninnritetp ISE{973-8203-40-6
lllllllll
ililil|liltilililil BAZEAZAPE 0NSELATORIE
;l-r

VIADIMIRVOLKOFF

TruTIATDE
DEZNF'ORMARE
De la CalulTroian la Internet

Traducerea:
MIHNEA COLUMBEANU

'foatA
arta razboiului se bazeazipe inselatorie'
SunTi
Toati afta politicii esteaceeade a facesi se creadd'
Machiavelli
Omul e clidit asffelincAtfictiunite.iilac.o imprgsig
mai puternici decit adevdrul'
Erasmus
Sprrnef-leceeace vor sd audd'
Lenin
Cnprrolur-I
DEANFORMAREASI EUL
Mi se intAmplaadeseasa tin conferinfedespre dezinfor-
mare.
Am vorbit in nenumirate cluburi filantropice,precum si
in fata AsociaFeifilosofilor cregtini, la Saint-Cyrgi la Saint-Cyr
au Mont-Dore, pentru jandarmi, marinari, zian;tt, politisti,
aviatori,oamenipolitici .sichiar la $coalasuperioari de razboi
(pe care nu mai trebuie s-onumim asffel,pentru ci a fost re
botezalAColegiul interarme de apirare, ceeace este deja un
semncomplicedin ochi al dezinformatorului).
Or; de cum trecem la etaparispunsurilor la inffebiri, intot-
deaunase gisegte cAteun gmecher- profesorsau colonel-
care si se ridice si si-mi spuni:
- Foarte bine, domnule,ne.aticonvins.Dar cine ne dove-
de;te ci nu dezinformatisi dumneavoastri?
$Asete.
Intrebarea este paradoxali dar legitimi gi, de asti dati,
am impresia ci, ar fi mai bine si rispund inainte de a incepe.
Prin uimare, voi povestichiar deacum ce anumem-a deter-
minat si mi interesezde dezinformare.
Comandantul Coignet gi arnn psihologici
in 1958,eram elev ofiter la ScoalaMilitari de Infanterie
din Cherchell, iar programul nostru de trageri, curilire a
armamentului,marsuri nocturne gi trasee de lupti a fost
inferupt de un conferenf,arcare nea ficut si rAdemprezen-
tAndu-ni-se asffel:
- Sunt comandantulCoignet,de la Scoalaaga-zisixtpe-
rioari de rizboi. (inci se mai numeaasffel.)
Ia care,a inceputsi ne vorbeasci,pentru patru ore, de-
sprearmapsihologici.
Eram cam saptesute si cred ci eu am fost singurul pe
carel-a interesatexpozeulcomandanhrlui. [n ziua,,liberirii",
 VLADIMIRVOLKOFF
aceasdrbitoare cu care se termini stagiilemilitare si in tim-
aproapeinfailibile, dar qunt sigur ci nu m[ lngelampresim$nd
.l era ,,ceva"la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie sa recu-
noastemci de astida{aarmalzfrancez|nu mai rlmisese in
urmi intr-un rlzboici, dimpotrivi, era in avangardaunor cer-
cetiri abia schitate,dar care aveausi-i ofere pe viitor niste
rezultatede risunet mondial.
Pentru moment, lnci nu ne aflam decAtin fazade creare a
Birorrlui 5 gi a Corpului de cadre al tineretului algerian,care
estepreferatamusulmanilor.
tiirout 5, in ceeacel priveste,aveamisiunea de a manipula
opinia algerienilor,dar era slab pregi:tit pentru asaceva,sau
mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregitita ca sa
profite. De obicei, erau afectatiparagutigticare nu mai puteaq
,uri, .uu rezervigfrale ciror obinii politice pireau indoielnicei
echivalacu a lnscrie actiunealnf-un cerc vicios,din moment
ce se impiedica obfinerea renitatelor desprecare se credea
ca n-aveausa apara.
Mi-l mai amintescsi acum pe acel locotenent cu bereta
rosie care veneasi aducadiscuri cu muzicl berberain satul
Populatia,degi binevoitoaref"!i d"
meu de regrupare arabb,.
Tratat de dezinformare
noi, dispirea la primele mugete ale megafoanelor.M-am inte-
resat care erau motiveleacesteiatihrdini.Oameniimei mi-au
explicat in eufemismepudice,ci aceamuniainstrumentali
surescitafemeile intr-un asemeneahal, incAt nu-si mai puteau
facetreburile. Am transmismesajul,darfiri succes.
- N-au decAtsi asculte,mi-a rispuns locotenentul.Asta
le deschidespiritul.
IncepAnd din acel moment, am considerat ch nu asffel
hebuia si se mAnuiasclarma psihologici, dar in mintea mea
9i-aficut loc ideeaci trebuia si fie posibili manipulareaspiri-
telor. In aceeagiperioadi, am inventat cuvAntulpsihocratie
care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decAt
ceeace urmireste si spuni.
RogerMucchielli gi subvercfuna.
Anii au tecut gi, spre l9T2,tnteresandu-mide lumeainvi-
Fmantului, am descoperitadmirabilabrosuri a lui Mucchielli,
Subversiunea.
Reluandnotiunea de ,,rlzboi al schimbului", dragi lui
Pierre Nord, Mucchielli, picior-negru*,fost comunist,fost
ofiler din D.8.2, care si-apierdut un braf in luptA,demon-
sheazi.ci ,,conceptiaclasici ticea din subversiunesi din riz-
boiul psihologico magini derazboiin perioadelede ostilitate
si se opreala sfArsitulacestora".In schimb,,,rizboiul modern
este in primul rAnd psihologic", iar beligeranlii la curent cu
ultimelenoutiti urmiresc sLcreezein tabira adversi o ,,revo-
lutie voluntaristi" :,,Conditiile socioeconomiceale revolufiei
(...)nu devin [fort,e]motrice ale revolu$eidecAtdaci existi o
starede spirit revolufionari, o vointi de lupti. Aceasti "stare
de spirit" esteceacarefacerevolutia,in afara cazuluici inter-
vine resemnarea,din cavzafricii sau a respechrlui.Prin urma-
re, se poatesi trebuiesi se "lucreze,,lanivelpsihologic,sh se
invingi frica si respectul,si se creezeagresivitateaunora gi
cornplicitateaaltora."
Observati ci aceasti doctrini, exploatati din abundent^i
de catre comunisti timp de trei sferturi de secol,este in curs
* ln orig. piec!-noir
= (arg.)francezdin Algeria (n. tr.).
 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare

de a fi reluati de islamisti,din nou,'cu anumite conivenle de exemplu,rLzboarele de decolonizare,precurngi rizboaiele

occidentale. de gherili care i-auaduspe comunistila puterein numeroase
,,Importanti nu esterealitateavie!ii", consemneazaMuc- !{i, grin{e care gi China.Numescacest}enomen,,paradoxul
chielli, ,,ciceeace cred oamenii",iar,,Glsirea cuvintelorcare lui Mucchielli".
au efecfe mai importantAdecAtmalizareadatelorobiective"' Nu numai ci Mucchielli mi-a deschisochii asuprarevolu-
AcFuneasubversivi urmiregte trei scopuri: tiei ruse care,intr-un fel, imi diduse nastere,9i asupraa ceea
- si demoralizezenatjuneaiuata si si dezintegrezegru- ce se intAmplain jurul meu (pe-atunci,mi aflamln Statele
perile care o constituie;
- si discreditern autontatea,prefllm gi pe aplritorii, fi.mc-
tionarii pi notabilitafile sale;
- si neutralizeze masele penh u a lmpiedica orice inter-
venf,e spontani generali in favoareaordirrii stabilite,in mo-
mentul alespentru cucerireanon-violentia puterii de citre o
mici minoritate.
Aceasti neutralizre implici ,,si se impuni ticerea majo-
rititii, o ticere care exprimi apatia,mr oprobiul la adresaele-
mentelorturbulente".,,Nuestevorbain nici wr caz de o ..mG
blizare a maselorpopulare" (...) ci, dimpotrivi, de imobiiiza-
rea acestora.Voluntarismulrevolufonar nu are nimic dea face
cu o rebeliunegenerali, iar ..recursulla popor" nu estedecAt
o formuli verbali de propagandi, valabili atunci c6nd poporul
estefinut la distanfa,"
DemontAndactiuneaagenflor subversiviin cazul cAnd
acegtiarirnan exteriori grupului izatcaqi celui in care se inte amencan.
greazh,Mucchielli aratAcb,,nu e posibill nici o manipulare .O ocanepierdud, aFdar, insi pe care aveams-oregisesc
tiri cunoastereaperfecti (intelectuali,psihologici si empa- mutArziu.
tici) a grupului car€ trebuie subminat si a membrilor sii. Nexandre de Marenchesgi duinfomtarea
,A,ceasta] bineinfeles impreuni cu priceperea gi stipAnirea
tehnicilor de manipulare,permite si se asigurecredibilitatea Succesulunui roman al meu intitulat Reintoarcerea,publi-
a ceeace se dorestesi se dea de creztJt". cat in 1979si a cirui actiunese destisurain lumeainfoimati.
Pe scurl gi intr-un mod dea dreptul genial, Mucchielli de- ilor, a ticut ca directorui Serviciuluide docum"rt"."
veniseconstientde o kansformat'eradicali in arta rlzboiului. si conkaspionaj,aliasS.D.E.C.E.,sau,,Sdeke,,, ""t"iri;
cum il numesc
Daci, de la inceputuriletimpurilor, arma psihoiogici nu a cu afecfluneunii, si mi chemepentru a sta de vorbi.
fost decAtun accesoriurizboinic folosit doar rareori si cel
mai adesealisat in magazie,secolul)O( a cunoscut aparifia
unui rilzboi esentialmentepsihologic,in care operaliunile
militare au devenit doar accesoriila care se recurge parci-
moniosca la niste anexeale actiuniiprincipale.Astfel au fclst,
l0 VLADIMIR VOLKOFF
spunAndadevirul.
Am ezitat.
Scriam de la vArstade gapteani; de la optsprezece,ince
pusem si le trimit editoriior manuscrisepe care acestiami le
refuzaucu regularitate;la peste lreizecigi doi de ani, publica-
sem cAtevaromane destul de pufin citite. Or, acum aveam
patruzecisi opt de ani gi iati ci, odati ct Relntoarcerea,eratrr
sirbitr:rit, invidiat, tradus, onorat, insultat (ceeace intotdea-
una e migulitor) Sichiar,pentru prima oali in viafa mea,mi
bucuram de o modesti prosperitate.Eracazulsi risc aceasta
reusiti, cu atAtmai bineveniti cu cdt eratirne, declarAndule
razboicelor care f,neau in mAini continuareasuccesuluimeu,
adici oamenilor din pres[? Cici nu-mi ficeam iluzii: nu mi-arfi
iertat faptul de a fi primul autor din Franla care dezvaluiain-
tro scriere de fictiune practiciledubioaseale unora dintre ei.
Trei motive m-auficut si acceptpropunerealui Alexandre
de Marenches:mai intAi,faptul ci-mi didea posibilitateade a
scrie romanul fausticla care visam de multi weme; apoi,nu
mi sinrteamin drept de a-rrefuzatirii mele un serviciu, oricat
de neinsemnat,din moment ce imi fusesecerut ca atare (in
fond, eram produsula doui familii militare, purtasemepole$,
iar notiuneade centurioin aeternumnu mi-erastriini); in al
keilea rAnd,eram in 1981,iar sosireaminisfilor comunistila
guvernare pirea si urgenteze anumite misuri de asanare
intelectuala.
Si asffel, am scris Monkiti.
A fost o perioadi fericiti. Uneori, mi int6lneam- in circum-
stante ,,conspirative",cum spun ruqii - cu mentorul ciruia
mi incredintaseMarenches(sau,daci prefera!, ofilerul meu
instructor, care mi-a devenit un prieten foarte d.ag); alteori,
solicikrmsi obtineamintAlniri dintre cele mai diverse,pentru
a-i corobora sau rafina afirmatiile; uneori, citeam; alteori,
scriam de dimineatapAni noaptea,farh sa-rnipermil pauze
Tratat de dezinformare ll
decAtpentru a mAnca,a dormi sau a juca o partidi de -Sahcu
computerul, ocupafjesecundari care totusi nu era lipsiti de
legituri cu cea principali. Toate acestea,poate, pentru ca
ticerea sa se adfuiceascidin nou in jurul meu, ffurh-canimeni
sAfi putrt sau si fi wut si faci ceva:eftrm ajutatsi scriu, atAta
era de ajuns.
Reacf,anu a fost aceeade care mi temeam.
Anumiti oamenide presi, frapafi de ceeace leam adusla
cuno,stin$,m-au sustinut inci de la inceput.AlFi nu au rezis
tatfenomenului ca un vArtej care se creasein jurul cirtii mele.
A plouat cu insulte, bineinteles,gi sa reallzatchiar gi'o oare.
care cabala- am awt satisfactiade a afla maitArnuci fusese
ordonad de la Moscova,asacum sperasem.Sau inregistrat
multe_reacfii_ ostile, pe care leam denumit,,tipete ae p[sari
rinite", un viitor prim-minisfru m-a infierat la iadio si un viitor
cust'odeal Sigiliului care mi declarasefascist,firi a'mi fi citit,
gi-aauzit fosta soSecitandu-i-lveseli pe Cambronne*. Simple
anecdote.Au avut loc procese,pe care le-amcAstigatin tota-
litate,fie ln primi instanfi, fie larecws, o dati ctiiar ta curtea
de casafie.Unele irNe caremi injurau in termeni scatologici
au refuzat s5-mi publice drephrl la replici. Raymond Aron a
fost nevoit si-si foloseascitoati putereade convingere,pen-
tru ca unul dintre ele sI se conformeze.Montajul a primit
Marele Premiu penlru roman al AcademieiFranCeze,L care
un academiciandisfat a scris in Le Figaro c6t de bucuros
9ry.c? asemeneapovesti nu se puteau destigura ln Franla
(adici tocmai unde se petreceaactiunea).Una peste alta, tofut
a fost foarte amuzant.in loc de a recidea in anonimat,deve
nisem un incomod patentatdar recunoscut,ceeace este ori-
cum mai confortabil.
Duinlormare4 amti de rdzboi
-Din qcgaepoci dateazd, numeroaseconferinfe pe care a
trebuit si le tin si cred ci am pus punctul final publicAnd,cu
prefati si comentarii,majoritateaGxtelor care imi folosiseri
* comandanhrlvechii
Garzi napoleonienein bitilia ctela waterloo, care la
somatia_,,Bravifrancezi,predati-vil" din parteaenglezilorcare-iinconjura-
serain finalulbitiliei, a raspunscu celebrul:.Merde!" (n. tr.).
T2 VLADIMIR VOLKOFF
pentru Montajul, sub titlul Dezinformarea, armd de rdzboi,
volum care a vazut lumina tiparului in 1986,allturAndu-ipe
Sun Ti, Lenin, Ceahotin,Delmer, Nord, Bittman, Mucchielli,
Claude Polin, Heller, Barron, [.egris, Koesfler,Borchgrave,
Znovrevsi Tyson. Desigur,anumitedocumenteconfidenfiale
nu putuseri fi reproduse,dar am avut satisfactiaclea aflapas
cu pasc5:antologiamea era folositi 4tAtde serviciilede infor-
matii, cAt si de scolile de ziaristici. Insusi cuvAntul dezinfor-
rnare,necunoscutcu cAflvaani mai deweme, era citat toati
zi:uade mass-mediasi se aglomerasein vocabularulomului
de pe stradi. imi atinsesemscopul si m-amputut intoarcepen-
tru cAtivaani la ceeace militarii er fi numit,dragile mele sfir-
dii", adici via{a de romancier.
Apoi, spre 1993,cererile de conferintes-aureluat din plin:
municipalititi, organizafii de tineret, scoli militare.
Nimic surprinzltor in toate acestea.Avuseseri loc trei
evenimentecare schimbaucomplet dateledezinformirii, iar
cei care se preocupi de acestechestiuniobservaseri:
- ciderea comunismuluipriva Occidentulde tapul ispigi.
tor ciruia i se putuseri atribui odinioari toate operatiunile de
dezinformare,saucel putin toatereusiteleacestora;
- tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute,sci-
pau de sub controlul statelor gi erau din ce in ce mai practi-
cate de organisme private;
- imaginea, atotputernica imagine, triumfase definitiv
asupracuvAntului,ln domeniulcomunicafiilorsi al informafi-
ilor, deschizAnduledezinformatorilorperspectivenoi gi apa-
rent nelimitate.
Aceasti revoluliein dezinformareo observasericercurile
interesate.Ea mi.a trezit dorinta de a precizaanumiteidei, de
a recapitulaanumitefapte,de a proiectaanumiteipoteze.
Asffela luatfiind aceastimici lucrare,carenu se pretinde
a fi exhaustivi din nici un punct de vedere,insi ar puteasa le
provoacealtor exegetidorinta de a merge mai departecu prG'
priile lor investigatii.
Cesrour II
CE AI{UME NU E DEZINFORMAREA
Avertisnent asupn intormaliei
Un fapt nu esteo informatie.
Un fapt nu devine informatie decAtatunci cand un infor-
mator informeazi un informat. ,,Ploui" nu este o informatie,
atAtatimp cAl de exemplu,nu v-amtelefonatpentru a vi infor-
ma ci ploui.
Militarii au motive intemeiate si faci deosebireaintre
informatie, care este culeasain stare bruti, si informafii, care
sunt trecute printr-o selecFecu minimum frei factori: evalua-
rea sursei, evaluareainformatiei, coroborarea informatiei.
Aceasti tripli selecfiele conferi informatiilor militare un
simulacru de obiectivitate:ofiterul de la Biroul2 m-a auzlt
cAndv-am anunfatci ploua; inci nu i.am dat nici o indicaFe
falsi; de alffel, e luna octombrie,deci este firesc si ploui; in
plus,vecinulmeu declari si el ci ploui. Ofiterul de la Biroul2
a conchis,pe buni dreptate,ci existi ipotezetemeinicepen-
tru a se puteamizn pe realitateaploii.
lnsi, chiar presupunAndci nu obtin nici un avantajdin a
va transmite elemente false asupra condiliilor atmosferice,
orice informafe presupuneprezenfaa trei variabile in care
nu se poateaveaabsoluti incredere:
- informatorul. Poateci sunt un pesimist inniscut, care
tinde si descopereci ploui atuncicdndburniteazi, saumi se
pare ca e probabil si ploui si nu m-am deranjatsi mi uit pe
fereastra?Poateci nu vid foarte bine si am confundatskopii
de la un furtun cu ploaiatrimisi de bunul Dumnezeu?Poate
am gisit ci era mai simplu si vi spun ,ploui", fiindci rni gAn-
deamca,,vaploua",sauconstatasem ci,,a plouat"?
- mijlocul de comunicare.Daci v-amtelefonat,s-arputea
ca aparatulsi fi hArAit,si dumneavoastrisa fi auzit prost eu
am spuspulovdrsau oui.,nu ,,ploui".Daci v-amscris,am o
T4 VLADIMIRVOLKOFF
caligrafieatAtde detestabili incAt s-arputeaca dumneavoas-
trn;n fi citit ,,plou[" in loc de plasd,plani, plind, prund sau
chiN glumdonhaina.
- informatul. Poate c[ sunteti atAt de optimist, incAt veti
exclama:,,Mereu exagereazA; sunt sigur ci se va facefrumos"'
Sau,dimpotivi, viveti nelinisti pentu mine si.miveti trimite o
umbreli, un impermeabil,o canadiani,cAnd eu crezusem
doar c[ plouaflindci eram trist?
Am putea continuaasffella nesfArgitRusii relateazi poves
tea acelui tati analfabetal cirui fiu plecaseln armati. Fiul ii
trimite o scrisoare:,,Dra!i tati, o duc deshrlde bine, sper ca
spusunul, ,,elung si mlidios ca un 9arpe".,,Nu-iadevirat", a
protestatalhl, ,,elat si moaleca o foaiede corf'. ,,Bagregepti",
a ficut al treilea, ,,e ascutit gi lucios ca un dinte uria-s".,,Va
bate! joc de noi", s-asupirat al patrulea,,,egros qi aspru ca
un trunchi de copac".,,Bae uria; ca un munte",l-a contrazis
al cincilea, ,,E subtire si risucit ca un colicel de frAnghie",a
incheiatultimul, care nu-i apucasedecAtcoada.
Toate acesteailustreazi trei idei importante:
Tratat de dezinformare ls
- informatianu conFneniciodati adevirul suti la-suti. Pe
tot parcursul se strecoari erori, chiar daci nici un membru al
lanfului informativ, de la informator la informal nu are intentii
rele;
- orice sar crede, nu numai ci in materie de informare
nu existi obiectivitate,dar orice pretentie de obiectivitate tre,
buie si fie tratati cu suspiciune.Estepreferabil si-i ascultim
pe de o parte pe guelfi, iar pe de alti parte pe ghibelini, decAt
sa timitem lafafa,locului un observator asa-zisimpartial, care
va simpatizade la bun inceput cu unii sauva fi plitit mai bine
de ceilalF;
- estefiresc ca fiecaremartor sAaibi propria sa impresie
asupra evenimentului la care a asistat. Daci irnpresiile se
pokivesc prea bine unele cu altele,e ceva suspectla mijloc.
Din partea mea, contradicf,ile dinhe cei patru Evanghelisti
sunt cele care mi fac si cred in veridicitatealot iar Biserica
are perfecti dreptatesl ne prezinte versiuni par,tialdivergente
despreceeace estimeazi ea ci ar fi adevirul.
Obiectivitateanu poate exista - cu at6t mai mult - decAt
in informatia de ordin -stiinfific,unde aceeasiexperienti reali-
zatAde mai multi experimentatoriconduceintotdeaunala ace-
leasi rezultate.Ipotezelesavantrlorsunt obiectivein mlsura
in care se confirml prin fapte,iar faptelelor sunt indiscutabile
in sensulca oricareobservators-arputeasubstiilricu cel care
a cul'esdateleperceptibilece le alcituiesc, date perceptibile
constituitein generalprin coincidenfadintre un metru gi ceea
ce misoari acesta(admitAndo marji de eroare).
In tot ceeace are legituri cu opinia publici, ne aflim in
mod clar departede o asemenearigoare,iar diverselecriterii
de obiectivitatepe care ni le propun mijloacelede informare -
,$ ziso cutare,care e un om cinstit", ,,Vede!cu proprii ochi
imagineateleiz,atA",,,Estepirerea majorititii" - nu sunt des-
tinate si ne asigure.
Nofiuneade duinlormare
Se observi ci informatia estein sine o marfi denahrrati.
Nu va lipsi tentatiade a o denafurasi mai mult. Ca si nu mai
vorbim de vanitateasaude intereselecarene fac.mai mult sau
t6 VLADIMIRVOLKOFF
mai puFn con.stient,si modificim adevirul in mii de impre
juriri din viata noastri particulari. Si fim congtienfiinsi ci,
pentru oricine are ocaziade a manipulaopinia publica,este
foarte ispititoarealunecareade la adevirul aproximativla min-
ciuna sfruntati, ftecAndprin toate stadiileintermediare.
Seprbzinti mai multe canri:
- dorinta de a obtine o anumiti atitudine din partea opiniei
publice,pentru a indeplini o anumiti acfune;
- dorinfa de a vinde un produs,candun proverb rus spune:
,Jiri inseliciune, nimic,nu se vinde";
- dorinfa de a convingepublicul cu privire la superioritatea
unei anumite cauze,a unui anumit partid, a unui anumit can-
didat ln caanl de fa!i, nu mu conleazAci e o cauz|justi, ci
partidul este respectabil,sau candidahrle cel mai bun; se folo
sesctoate mijloacelepentru a li se asigurasuccesulgi, asffel,
uneori se ajungela a pune minciuna in slufta adevirului, daci
esteo minciuni la care publicul e mai receptiv,ceeace furli-
zeazho scuzi comodi pentru constiintele scrupuloase.In
aceasti tiltimi situafle, se intAmpli adeseasi se accentueze
intentionat contrastele,de exemplu,pentru ca albul si pari
curat ca rApada,negrule prezentatca diavolulin persoani.
Sub acesteauspicii,intrem in domeniul unei dezinformiri
care nu mai estespontanS,ci deliberati.
Se impun aici cAtevaremarci preliminare.
***
Si observim ci termenul a apirut penku prima oara in
limba rusi. (dezinformatia),dupbalDoileaRizboi Mondial,cu
rolul de a desemnapracticileexclusivcapilalistecare urmareau
aservireamaselorpopulare.E semnificativfaphrl ci, in acest
caz,sovieticii atribuind acestepractici unor adversaricare inci
nu le descoperiseri,cuvAntulinsusi slujegtedejacauza.
Apoi, termenul a trecut in limba engleza(disinformation).
ChambersTwentiethCenturyDictionary,publicatla lnndra,
in 1972,il definesteimpartial ca: deliberateleakage of mis-
Ieadinginformation (,,scurgeredeliberati de infornrafii care
inducin eroare').
Tratat de dezinformare 17
lnseamni de asemeneao insufcienti de limurire a opiniei pu-
blice asupraunor chestiuniimportante - Grand,pamarO,nirre
rain, Irs NouveauxMots dansIe venfi larousse). GratiecuvAn-
tului desinformation, *a lansat deja o anumiti dezinformare.
Cuvanfulservestecauza,lafel ca in UniuneaSovietici.
Urmatoareareeditarea dictionarului Grand Robertacon-
tinut definitia de mai jos, mai potrivitA: utilisation des tech-
Pe scurt, la ora achralS,cuvAntul,,dezinformme"adeveniL
6p absolutb-analgi face obiectul unui anumit numir de definitii
$ diverse,dar convergente.
t= Imi amintescun prAnzdin 1982in cursul ciruia, daci nu
/- gregesc,regretaful profesor Pierre Debray-Ritzen,domnui
Jean Ferre si cu mine, am elaborat,de la un fel de mAncare
la alful, punct cu punct,urmitoarea definitie:
,,TehnicipermitAndfurntzareadeinformatii generaleero-
nate unor terti, determinandu-isi comiti acte colectivesau si
difuzezejudecitidorite de dezinformatori."
Continui si consider corecti definitia, dar voi propune
puf,n mai incolo o alta,care mi se pare ci acoperi mai com-
plet aspecteleesentialeale acesteitehnici ce reprezinti cle
asemeneasi o filosofie.
Se remarci faphrl ci;; desinlorntationesteinexact
compus.
Prefixul de, de, des-,des-indici,in limba francez,A,,,inlitu-
rarea,separarea, privarea"(Robert),nu inselitoria.Se ,,dez,bra-
c6", ,dezorganiznazil',,,degresezzi",adici se elimini imbrici-
18 VLADIMIRVOLKOFF
mintea organizareagrisimea. Or, a,dezinforma" nu inseam-
ni ,,a lipsi de informatii", ci ,,a furniza informafli falsificate".
fu fi fost mai potrivit si se vorbeasci despre mdsinformation,
ca in "m6sa1fiangs"(,meziliand), "mdsestime" (,insulti'),
(,inteligenli nefasti), sau de dysinforma-
"mesfutelWenc:so
tion, cain "dyslexie" (,,dislexie') sau "dyspepsie" C,dispef
sie'). Din picate, cuvAntul ddsinformation a'rntrat ln limbi si
degeabaam incercasil mai schimbim.
De asemenea,se ob.".uia*o$un"" cledezinformarese
preteazAla o anumiti forml de paranoia.Mai ales in perioada
cand KG.B.-ul era principalul corifeu in materie, era ugor si
se remarce peste tot dezinformatori, la fel cum unii vid
oriunde ewei, francmasonisau iezuif,- pardon,am rimas in
urmi: membri u organirafei religioaseOpus Dei. Concepte
ca ,,Urechiledusmanevi asculti" sau ,,Ochiul Moscovei vi
priveste" duc cu toati u-surintala deranjamentepsihologice.
Ce-arfi daci ne-amimagina ci inamicul nu se multumeste
doar si vadi si si audi, ci -sigusotegtesi lmbrobodegte.
Ne impunem sI nu cid.rir in acreasta cursi. Comentariile
pe care leam ticut asupracaracterului aleatoriual informatiei,
chiar gi al celei mai bine intenflonate,artrebui si ne fie de aju-
tor. Nu trebuie ca, mai ales,cunoastereadezinformirii si de-
vini o dezinformarede gradul doi.
in sfdrgif si remarci* *,,U**" rmarea"sepoateinle
lege intr-un sens foarte larg sau foarte restrAns.Unii merg
pAni la a o echivalacu ,,minciuni" sau cu ,,oriceinformatie
falsi". Alf,i o limiteazhmai strict. In misura in care ideeade
,,influenfarea opiniei" ii este inerenta,ea se apropie de trei
tehnici de care vom incerca si o diferenf,em,pentru a defini
domeniulcare ii e specific.
PropWanda
CuvAntulpropagandi apare pentru prima oari in 1689.
Provine din expresialatini congregatiode propagandafide,
,,congregafiede propagarea credintei".
Tratat de dezinformare t9
Termenul presupune,evident, transmitereaunei informa-
Fi citre un public, informaf,ecare trebuie si fie salulirri pen-
tru acestasi care nu e perceputi de informator ca mincinoasi
Motivul este acelaci; iirtre timp, a aparut nofltmeade infor-
ma.tieraspandid cu ihtenfa de a manipulaopinia publici, ceea
ce tezeste binuieli in orice minte lucidi.
Aceste banuieli nu sunt neapirat jusfficate. Un candidat
care proclami liri reflnere, de la tribuna sa: ,,Votati-mipe
mine, eu sunt omul care vi tebuie", nu esteneapirat un min-
cinos.Sar puteachiar si fie intr-adevir,,omulcarene tebuie".
O doctririi in care credem si pe care ne striduim s.o propa-
gim nu e falsi prin definitie. Faptul ci anumite propagande
sunt mincinoasenu inseamni ci toatear fi asffel.
poatespuneceeace wea si spuni, nu are,,intentii ascunse".
Chiar gi cAnd folosesteca mijloace neadeviruriie, o face in
slujbaunui scopasupraciruia nu are nimic de ascuns.
Acest lucru estevalabilpentru propagandelede opozif,e,
dar gi penftu diverselepropagandeguvernamentale.A predica
adorareaFi.ihrerului nu inseamni altcevadecAta predica ado
rarea Ffihrerului, iar in acest scop nu existi alt mijloc decAt
acelade a predicaadorareaFiihrerului. Atunci cdnd,in pline
campanii de epurare si foamete, Stalin declara.tiri rusine
daci nu si fird umor: ,,Viataa devenitmai fericiti, viaia a
z\t VLADIMIR VOLKOFF
devenitmai veseli", ei voia si dea de crezut, sau si simuleze
credintaci tirania bolseviciloraduceafericirea.
O drisituri majori a propagandeiesteaceeaci simuleazi
incercareade a ne convingeinteligenta,dar in realitate,cAnd
isi atingeeficacitateamaximi, se adreseazicelor mai irationale
facultifi ale noastre.,J-intiti viscerele",spuneaHitler. Drape
lele, fbcliiie, defllirile, saluhrile distinctive gi scandirile ritrnice
Sieg!Heil! Sieg!Heillale nazismuluiaveauscopul de a priva
individul de spiritul siu critic gi a-l aducenu de la doctrini,la
comportament,ci de la comportamentla doctrini.
Ceeace se aplici propagandelorpozitivese aplici gi pro
pagandeinegative,cici propagandaare in comun cu calvinis
mul faptul c6,sebazeazi pe nofunea predestinirii duble, nu
a celei simple: conform lui Calvin,anumif oameni sunt pre
destinafi m6ntuirii, iar alFi, damnirii; conform propagandisti-
ior, daci o cauzi sau un om sunt eminamente pozitive, cele
lalte trebuie si fie eminamentenegative,iar idolaftia binelui
presupusse rmrltiplici prin respingereariului poshrlal Acest
lucru este arplizatfoarte clar de catre GeorgeOrwell, n rcA.
Cele,,doui minute de uri" impusezilnic cetitenilor Oceaniei
constain a recuperainstincteleagresiveale poporului care il
va iubi cu atAt mai mult pe Big Brother, cu cAt il va detesta
mai tare pe EmmanuelGoldstein.
Orwell filceaalunela propagandalui Stalin indreptati con-
tra lui Trofky, dar procedeul este acelasisi atunci cAnd Con-
venlionalii reclama exterminarea Vendeenilor, cdnd sans-
culotte*ii lalri ,,,Aristocrafii,la felinar!", cAndVoltaire propovd-
duieste,,Sistrivim infarnia",candGambettaproclami,,Clerica-
lismul, iata dusmanul",cAndl"enin cheami la nimicirea,,bur-
juilor" saucAndnazistiiii atAli pe ,,arieni"contra ,jidanilor".
Or, in toate acestesituatii, proiectul e patentat,mirturisit,
proclamat.Se ,,anunfi culoarea".In concluzie:propaganda,
chiar inselitoare, nu estedezinformare.
ntblicibtEa
[a fel ca propaganda,publicitatea(mai demult, i se spunea
,,reclama";acum se vorbestedesprepub, ad etc.) transmite
cife un public pe cAt de numerosposibilun mesaja cirui
Tratat de dezinformare 2l
realitate sau falsitatenu constihrieinteresul esentialsi al cirui
scopnu esteacelade a informa, ci de a influenta.
Reputaflapublicititii o egaleazl,peaceeaa propagandei.
Dictionarul Grand Robert o definegteca: ,Japhrlde a exercitao
acliungpsihologici asuprapublicului, in scopuricomerciale"si
ctteazdin acest sens termeni; (de crLne),
"battage, bourrage
tam-tam,,(,,tapaj,pisilogeali, tam-tam').
,,Ceamai eficacepublicitate este aceeaamericani, care
miz.eazhpe reflexele conditionate", a scris Malraux. Aceasta
inseamni si recunoagtemci publicitatea,la fel ca propagan-
da, se adreseazimai mult subconstienhrluidecAtconstiintei.
,,Persilspali mai alb" poatetrece uneori drept un argument,
deg!nici agentiade publicitatecare a inventatsloganul.sinici,
probabil, fabricantii detergenflrlui Persil, ba poate,dupi toate
probabilitif,le, nici chiar cumpiritorii acestui detergent nu
cred cu adevirat ci produsul va albi complet rufele, iar for-
mula nu retine atentia decAt pentru ci e inalizatA si usor
inexacti (ar fi hebuit si se spuni ,,spali mai curaf', dar n-ar
fi armtimpacD. [n schimb, un afig reprezentAndo masini si o
femeie imbricati sumar, una lAngi alta, nu emite nici cea
mai mici pretenFede argumentare,din moment ce fata nu e
de vAnzarepe langi ma.sini.Ea nu e prezentAdecAtpentru a
excitaconcupiscenfacumpiritorului masculinsau exhibif,o-
nismul cumpiritoarei feminine si pentru a ne determina'si
confundi.mapetenfape care ne-o inspiri spontanfemeia cu
ceape care o vom resimti, prin ricogeu,pentru masind:.
fublicitatea moderni merge si mai departe cu exploata-
rea irationalului.
Practic,se poate concepeci spectacolulsimultan cu ma-
sina si femeia face ca in spiritul viitorului cumpiritor si se
nascao ideevagi, ca aceasta:,,Daci as aveamasinaasta,toate
femeilefrumoasear alergadupi mine". De asemenea,unele
sloganuria ciror formi eliptici le face toati frumusetea- de
exemplu,,,SurAdefGibbs"- mai pistreazi o minimi semnifi-
cafie -,,pasta de dinti Gibbs imi va crea un surAsmai shilu-
citor" - dar nu existi practic nimic ratiouAl"it].formulecare
confincuvilteimasinare:
,,CuCaf,rfffi.ilmd',,sau, gi
mai mult, ,,EMorgan dupi mine"
22 VLADIMIRVOLKOFF
Acest accentpus intentionat pe irational apropie publici-
tateade propagandi,cu precizareaci nu este la fel de ,,calvi-
nisti": intotdeauna,publicitateanu face decat elogiul unui pro
dus; abia daci indriznegte si foloseasciunele aluzii negative
la produsele concurente,pentru ci in realitate nu are decAt
un singur s:op: vArzarea,iar in acestdomeniu,spre deosebire
de cel politic, atragereaunei atentii chiar gi ostile asuprariva-
lilor ar puteaprovocao catastroti comerciali.
ln rest, de cAtvatimp gi mai ales sub influenfaamericani,
specializareacomerciali a publicititii tinde si disparl. Un can-
didat la pregedintiarepublicii poate fi lansat ,,cao pasti de
dinti". Se combini dinainte coshrmele,dicliunea, gesticulatia,
tiri a mai vorbi de afi9egi sloganuri,in firnctie de presupusele
preferinfe ale publicului. Propaganda,cel pufin, simula qrten-
tia de a convinge;publicitateanu cauti decAtsi: seduci. Infre
timp, oricAt de dezinformatoare ar fi atunci cAnd ne face si
credem ci un anume candidatva fi cel mai.bun presedinte
posibil pentru ci poarta cravatepe gustul nosfu, ea merge gi
drept la Fnta ta fel ca propagandir ,,Cumpira$ X' sau ,,VotaF
Y', cu toate rafinamentelecare s-ar dori introdusp, nu au alta
semnificaf,edecAt,Jotafi Y' sau ,,CumpiratiX'. In concluzie:
publicitatea,chiar gi mincinoasa,nu estedezinformare.
Intoxicarea
Intoxicarea (nu demult, unora li se pirea foarte smecher
si-i spuni "f intoxe") este cunoscuti din dictionanrl Robert
mai alescu sensulde ,,otivire", dar lne si de domeniulneolo
gismelor: ,+{ctiune insidioasi asupra spiritelor, tinzAnd si
acreditezeanumiteopinii, sa demoralizeze,sL deruteze.",,In-
sidioasi",,,tinzAndsi", ,,anumite"...Minimum ce se poatespu-
rre e ci aceasti definitie nu sclipesteprin limpezime.Avem
irnpresiaci autorul ei nu stie prea bine desprece vorbegte..
Daci nu ne inselim, neologismul semantic ,,intoxicare"
estede origine militari. In excelentalucrare consacrati aces-
tui subiect, colonelulAndre Brouillard, alias Pierre Nord,
rnaestruin materie,constata(in 1971)cd,,termenulde "intoxi-
c-are"face furori in zilele noastre.Sa strecurat peste tot; nu
numai in rapoartelemilitare gi in proceseleverbale,ci si in
Tratat de dezinformare /. -'\
depeselediplomaticesi in manifestelepolitice. Lam gisitchizr
si intr-un roman de dragoste:infamul seducatoro intoxica pe
femeie."
Penfu a clarifica ideile si a readucelucrurile la proporfii
corecte, Brouillard precizeazil:,,Nuar fi greu sn d-etuinnm
cuvAntul
"intoxicare" de la sensul siu propriu-zis,pentru a-l
- al tacticii generale,adici al folosirii combinatea arme-
lor de citre militarii de pe teren, in lupti;
- al skategiei, al desfiguririi generale a rizboiului;
- si al politicii interne si in specialexterne."
Iati o definitiefoarte clari. Intoxi careairzeazS,adversarul.
Constain a-i furniza informatii eronate,care il vor face si ia
deckii dezavantajoase penku el si favorabilepentru noi.
ln achrl patu din Cyrano de Bergerag in timpul asediului
de la Arras, comandantultaberei,Contelede Guiche,ii face
seffire cu esarfaunui ,,omce fuge", si explic5:
,,Fugaru-ispaniol.
Un fals spion.Neaduce servicii mari. Dun sol
Prin care orice stire ce-asvrea, o pot kansmite
Ia inamic...Si modul acestaimi p-ermite
Si intervin in multe decizii ce-arlua."
Cyranorispunde, indignat:
,,Dun ticalos!"
Dar de Guichenu sejeneazi:
,,Efoarte comod."
Nici nu s-arputeadefini mai clar intoxicarea,
Pierre Nord mai preintAmulte alte exempledespreacest
procedeu,,necinstif',dar eficient. Cel mai concludentmi se
pareurmatorul.
Swrtemin 1943,iarAliatii, care au debarcatdeja in Afijca
de Nord, pregitesc rnvanaSiciliei.Trebuie si-i faci pe ger-
nrani si creadi ca actiunease va indreptaspre Sardiniasi
 VLADIMIR VOLKOFF
Peloponessi si: le creezeaceasti impresie destul de repede
penfu a aveatimp si degajezeSicilia inainte de jumitatea
lunii iulie.
Un moment,Aliatii au cochetatcu ideea de a-qiinstiinta
adversarii ci aveausi atace ink-adevir Sicilia, sperAndca
acegtiasi ia informatiile drept materiale de intoxicare: ar fi
fost o intoxicare la patrat. Dar au renunfat la aceastastrata-
gemi, considerad prea puf,n realisti: dimpokivi,leau furni-
zat germatilor asigurareaci debarcareaurma si aibi loc in
Sardiniasi Grecia,dar infr-un mod deosebitde subtil.
Cadawul unui englez,preiuat dintro morgi, botezatMar-
tin si avansatla gradul de comandantde puscasimarini, a fost
abandonatpe mare, in largul portului Hueiva.De ce Huelva?
Penku ca acolooperatrn agentgerman con-stiincios,iar curen-
tii marini din partea locului erau favorabili. ,,I-egenda"lui
Martin a fost pusi la punct pAni in cele mai mici detalii: avea
la el scrisorile unui tata ursuz, ale unei logodnice fandosite,
bilete la teatru, note de plati de la bar. In treacit fie zis, am
cunoscuto bine pe frantuzoucaa carei misiune fuseseaceea
de a fine in buzunaregi a freca sistematictoate acestehArtii,
pentru a le crea patina pe care era firesc s-o aibi. Martin a
fost irnbricat de Gieves,croitorul Marinei Regale,si a trebuit
si i se dezghefepicioarelela un radiator electric,pentru a fi
inciltat cu pantofii. Credeti cumva ci ofiterul de legituri
Martin purta asupra lui planurile secrete ale invaziei?Nici
pomeneali. Numai scrisori ale unor comandanli superiori
citre alti comandanf,superiori,ceeace nu aveade ce si sur-
prindi, din moment ce fusese detasattemporar pe langi ei
ca expert in debarc[ri. Comandantiisuperiori discutaunimi-
curi, pe un ton familiar, nu ficeau decAtaluzii vagi la planul
de opera$unipe care toti il cunosteaupe de rosf igi impirti-
geaugrijile, glumeaupe seamaamericanilor...,,Printrerandu-
rile acestor.,broderiio,un germanperspicaceffebuie sa intre
zlreasch,dramagreaci si sardi."
Ceeace s-asi int^dmplat.
Hitler, averfrzal,a ordonat sa se instalezecAmpuride mine
si baterii de coastain Pelopones,a trimis in mare grabi a XI-a
Panzerdivision,a fortificat Sardiniasi Corsica si a retras din
Tratat de dezinformare 25
Siciliaa XI-a flotili de torpiloarepentru a o expediain l{area
Egee. La, datade 10 iulie, Aliadi au debarcatin Sicilia firi si
traga nici un foc de armi.
Bravo pentru intodcare, dar putem vorbi, in acestcontext,
despredezinformare?
In sensullarg al cuvAnhrlui,da, firi indoiali, dar daci,dez-
informare n-ar insemna altceva decdtintoxicare, de ce neam
mai complicafolosindun sinonim?
Pentru mine, diferenfa dintre intoxicare si dezinformare
consd in faphrlci prima \nzeazhunstat-majotun grup restrAns
de factori de decizie, eventual un comandantsuprem, cAti
weme dezinformarease adreseazAopineipublice,E de la sine
inteles ci intoxicarea nu e rezervatAdomeniului militar: un
partid politic, o banci, un fabricant,poateprofita de pe urma
intoxicirii concurenf,lor,dar scopul va fi intotdeaunaacelade
a determinauna sau mai multe persoane,nu o colectivitate,
si comiti greseli.
In concluzie:intoxicarea,inselitoare prin definitie, nu este
totusi una gi aceea;icu dezinformarea.
Prin umrate, ce e duinfotmarea?
Sunt de pirere ci dezinformareapresupunetrei elemente:
- o rnanipularea opiniei publice,alffelarfi intoxicare;
- mijloace defurnate, alffel ar fi propagandi;
- seopuripolitice,interne sau externe, alffel ar fi publici.
tate.
Propun,deci,urmitoarea definifie,care ne va servi drept
reper pe tot parcursul acestuistudiu. Vom vedeaci elemen-
tele care o compun ne vor permite si ne resfrAngemsi, in
continuare,si ne aprofundim domeniulde cercetare.
Dezinformarea esteo manipularea opiniei publice, in sco-
pui politice, folosind informafii tratate cu mijloace deturnate.

CepnorulIII
DE I.A.GURAI^4,URECHE
De cand au oameniigurl si vorbeasci .siurechi ca si audi,
alffel spus, de cand schimbi intre ei mesaje, au inteles ci e
posibil si profite de pe urma arnbiguitaf,iproprii chiar gi celor
mai inocente informqtii; ca intrucAt proporfla continufului de
adevir nu e nici fixi, nici garantati, nimic nu e mai ugor decAt
si a$augeaproximlrii involuntare inseliciunea deliberati.
ihsusi simbolul operaf,unii de dezinformare conceputi gi
reahzatAca atare este totodati si cea mai veche asemenea
actiune pe care o cunoagtem,gi anume:
CahilTroian
Nu ne intereseazi, in cazul de fati, si gtim daci Troia a
existat- conform ultimelor descoperiri,da, degiin epocascien-
tismului lnci mai existau destulelndoieli - nici daci aheii din
secolul al )ilI-lea inainte de Iisus Christos sau luptat penku
frumo.sii ochi ai Elenei sau, cum este la modi si se afirme
acurn,din motive economice (aceastihachifi a istoricilor con-
temporani), nici daci au introdus lnf-adevir in cetateaasedi-
ati un comandoascunsin burta unui cal de lemn. Ceeace ne
intereseaziaici estelnsugi sindromul CaluluiTroian, cu con-
dilia de a nu fi fost un berbeccevamai perfecfionaf cum sus-
tine Pausanias.Sil credem mai curAndpe Virgiliu, sursanoa$
ile.ea mai completi.
Dupi zeceani de asediu,grecii inci nu reugiserl sa ocupe
Troia prin forfi. Sau hotirAt si: recurgi la ceeace nu este,in
primi instanti, decAtun siretlic de rizboi: au simulat imbar-
careasi s-auascunsintr-un mic goHdin apropiereacetitii. [a
plecare,au lisat in urma lor un cal gigantic de lemn, ,,mare
cAtun munte,cu coasteleticute din brazi impleti$". Firi nici
ceamai mici explicatie.
Aceasti absen$ a explicafiilor e foarte importanti, cici
troienii care,inc6ntatisi vadi ci asediulincetase,au venit si
Tratat de dezinformare 27
intezn tabira grecilor, sau pierdut in supozitii,impirtindu-se,
evident,in doui tabere:partizanii gi adversariiprizii de tizboi,
adici ai suportului dezinformirii. Thymetes recomandi si fie
introdus in orag,pani in mijlocul citadelei;laocoon, dimpotri-
vi, se,,temede greci,chiar gi afuncicandaducdaruri": arunci,
din risputeri, ,,o lance enormi in coasta animalului si peste
burta sa cu scAnduribombate.Iancea se tmplanti vibrand:
asffelloviti, burta risuni, iar din adAncurilesalegoale se aude
un geamit." Enea,care istorisesteintAmplarea,remarci: ,,Firi
orbirea noastri, el [Iaocoon] ne-arfi impins si infigem fierul
in acel ascunzigal grecilor."
Este o observatie foarte importanti. in realitate, intotdea-
una existi mijloace de apirare impotriva dezinformirii. Dar,
cel mai adesea,se preferl si se cadi pradi orbirii, ceeace, in
termeni tehnici, echivaleazi cu consimtirea fntei. Si retinem
aceastanotiune.
Deci,troienientA.
SosegteSinon, agentul de influenli. Fiene lngiduit aici
un joc de cuvinte care nu e un simplu calambur: in francezi,
Sinon este un nume predestinat.TbS agenEide influenp s-ar
putea numi monsieur Sinon (in fr. srnon= daci nu): ,Ascultati
ce vi spun eu - daci nu..." Este formula pe care agentii de
influenti o repeti continuu, explicit sauimplicil
Sinon explici originea calului. Grecii, care se ficuseri
vinovati in fata protectoareilor, zeilaPallasAtena, au construit
calul pentru a-i aduce zeitei o ofrandi de ispisire. Calchas,
oracolul,a cerut ca lemniria ,,si se inalfe pini la cer, pentru
a nu putea si intre pe poarti, nici si fie introdusl inte zidu-
rileTroiei", mod in care-iar aici pirisimviclegugul de rizboi,
pentru a intra in plini dezinformare- ofrandaar fi pufut,,si
readuci poporul troian sub protectiavechiului siu culf'. ReS-
neti: grecii nu vor cu nici un pret si ajungi calul lor in Troia!
Iar Sinon insisti: ,,Daci mAinile voastre profaneazhaceasta
ofrandi adusi lui Pallas,va fi o uriasi nenorocire penh'u im-
pirifla lui Pr-iam[...]. Dar daci il duceI, cu propriile voastre
mAini,in orasul vostru..."- atunci,vrea el si spuni, vi vor fi
ingiduite toatesperantele.Montajul e cAtse poatede abil.
28 VLADIMIR VOLKOFF
In acel moment,fie ci zeii conspiri pierdereaTroiei, fie
cahazardule de parteagrecilor - ceeace, de asemenea,este
o idee importanti cici, la fel ca in caz':Jgazelorde lupti, nu
e posibill nici o acfiunede dezinformaretiri un vAnt istoric
care si sufle ln dirtctia potriviti - vin nigte serpi care ii sufoci
pe laocoon si copiii lui, ceeace esteinterpretat imediat ca o
pedeapsipentru sacrilegiulpe care l-a sivArgit aruncAndu-si
lanceaasupracalului consacratlui PallasAtena. Si zicem ci
e o manifestareafatalitifi, care sufli adeseain pAnzeledez-
informatorilor competenti.
Opinia publici, aflati in plina ezitare,basculeazhcomplet
irr tabira optimigtilor gi cere safie aduscalul, nu numai tn orag
gi in cetate,ci chiar in templul lui Pallas,cici - iar aici se afli
nodul intregii operatiuni de dezinformare- si troienii o adori
pe Pallassi i-auini[atun templu.
la care troienii igi spargsinguri zidurile cetitii! Da, ei insisi,
nu-i asaci e jalnic?,,Toti se apucade treabi:. Sub picioareleco-
losuluisuntpuseroti alunecoase. Seintind franghii de canepi.
Maginafatali trece de zidurile noastre,cu burta plini de oa-
meni gi arme." Si - ceeace esteesenFal- ,in jur, tineri biieti
gi fete cAnti imnuri sacre,bucurogisi atingi odgonul" ...care
le va gribi pieirea.
Se vede bine ca nu l,enin i-a inventat pe ,jdiotii folositori",
acei simpatizantinaivi ai idealurilor comuniste,care l-au ajutat
si rispandeasci revolu$ain lume. De alffel,fenomenulcare
consti in a aplauda,in a favorwapropriadistrugere, se intAl-
neste frecvent.A;a-nrrmitul sindrom Stockholm,care pecet-
luieste complicitateaostaticilor cu persecutorii lor, in noaptea
de 4 august, harakiri ai nobilimii frmrceze,entuziasm al bur-
gheziei ruse pentru revoluf,adin februarie,participi la aceasti
atitudinede ieming care consti, penffu o colectivitate,in a se
precipita intr-un neant crentt salvator.
Urmareaesteprevizibili. Imediatce populatiaeste,,cufun-
dati in vin si somn",grecii ies din burta calului,gAtuiescsan-
tinelele si deschid portjle orasului in calea intregii armate,
revenitain secret.Jafulincepe.
Din punct de vedereaildezinformirii, aceastdistorie este
de-adreptul exemplari. Seregisesc aproapetoateelementele
Tratat de dezinformare 29
tehnicilor cu care ne vom famrTiaizape parcursul paginilor
ce vor unna.
Calul de lemn esteun suport al dezinformirii.
Tema esteprotecFalui Pallas,pusi la dispozitiatroienilor,
Transmisiuneae asigurati de agentulde influenti Sinon,
care acrediteazhtema.
Tinerii cnntiret de ambelesexe (uneori,tinerii sunt mai
creduli decAtbitranii) asiguri cutiile de rezonanti indispen-
sabileacfiunii.
Rezultat consimtimdntul populafieiesteobfinut gi se trans
formi intr-o adevi.rati psihozi - Enea vorbegteel insugi de
,,nebunie"9i ,,orbire".Incepanddin acestmoment,intri in joc
autodezinformarea,printr-un fenomen care nu se poate si nu
fie asociatcu vampirismul.Ia fel cum, conform legendei,orice
om caruia i-a supt un vampir sAngeledevineel insugivampir,
dezinformatul devine dezinformator,uneori din candoare,dar
adeseacu un entuziasmmorbid, debordan! ca in propagandi
si publicitate, pentru iraflonal.
Iati doui exempleale aberafiilorde acestgen.
In timpul proceselorstaliniste,un acuzata mirturisit ci
ascunseseun cui intr-un ou, ceea ce a ajutatla convingerea
opiniei publiceci acelom era un monstru.
In anii cinc2eci, un podgoreanburgund care producea
vinuri de soi ales li asigurape to$ cei ce binevoiausi-l asculte
ci, dupi victoria comunismului,vinurile saleaveausi devini
si mai bune.
Asffel, impotriva sfahrluilui laocoon si al intelepflor ceti-
fi, troienii contaminaf,de dezinformareacare,inifal, fusese
numai opera lui Sinon, pi-aucontaminatconceti,teniigi s-au
repent cu totii spre proprialor osAndi.
Profundasemnificatiea Calului Troian nu lea scipat celor
care au reflectat asupra manipulirii opiniei publice. Saint-
Marc Girardin scrie: ,,.Asffelinainta Revoluf,a,^era Calul Troian
intrAnd in orag, in aclamatiilepoporului." In acelapi spirit,
Hans Huyn a intitulat ,,CalulTroian" o lucrare consacrati
ingenioaseiidei de mai jos: conformlui, ,,casacomuni socia-
listi" predicati de elitelecomunistein timpul Perestroikii ar
30 VLADIMIR VOLKOFF
fi trebuit si fie un mijloc de penetraresi invingere a Occiden-
tului.
SUnTI
Calul Troian poatefi consideratun mit al dezinformirii.
Generalulchinez SunJi a existatin realitate,chiar daci isto-
ricii nu stiu cAndanume:in secolulal Vllea, sau in al lV-lea
inainte de Christos?Cartea sa,Arta razboiului,a exercitat o
influenti considerabill asupra tuturor skategilor chinezi s,i
japonen, inclusiv a lui Mao Tsehrng, si a fost studiati in toate
scolilemilitare ale blocului comunist,atAtcele moscovitecAt
gi cele din Beijing. Trei sferturi din aceasti lucrare nu ne inte-
reseazi in cazul de fati, fiind consacrateunor considerente
de ordin sffict militar, dar sferhrl rimas ne preocupi in cel
mai inalt grad, intrucAt ilusfueazi gandirea esentiali a genera-
lului, surprinziltare,la drept vorbind, sub condeiulunui riz-
boinic: ,$rta'supremh a rilzboiului consti in a invinge dus
manul tiri lupti".
Or, cum sn-linvingi f^lri lupti? lipsindu-lfie de mijloacele,
fie cledorinta de a lupta. S,i cum si-l lipse-stide aceasti dorinti?
Prin dezinformare.
Ambitiile seniorului ideal al razboiului sunt, conform lui
SunTi, nemi.rginite:,,Trebuiesi avef,scopulde a cuceri intact
tot ceeace se gisegte sub soare".Obsesialui esteprotejarea
bogitiilor adversarului:,,lnrizboi, cea mai buni politici este
aceeade a ocupastatul intacl ruinarealui este o politici infe-
rioara". Din acestmotiv, ,,ceicare sunt experti in arta rlzboiu-
lui supun armatainamici tiri lupti. Ocupi oragelefirri a le
asaltagi rastoarni un statfiri operatiuniprelungite". Pe scurl
chiar inainte ca seniorul ideal al rizboiului ,,si-siinsAngereze
spada,tara inamici a capitulat".
Ne aflim departe de grecii care, inainte de a recurge la
elegantissimastratagemi a Calului Troian, nu cunoscuseri
decAtlanceagi spada.Penhu SunTi, ,,toad arta razboiuluise
intemeiazi pe ingelitorie", iar ,,rafinamenhrlsuprem este acela
de a atacaplanurile inamicului". Asffel, preocupatcontinuu
de spionajulsi contraspionajuldefensiv,Sun Ji distingecinci
genuri de agenti secreti,formAnd laolalti ,,reteauadivinl" a
Tratat de dezinformare a1
JI
suveranului.A cinceacategorie,numiti ,,lichidabili", este spe
ciahnt| in intoxicare, o intoxicare cel putin la fel de ranniti
ca aceeamanuiti de Aliafl cu weo doui mii cinci sute de ani
mu tArziu.Judecatisi dumneavoastri.
,,$efulde stat-majora gratiat intro zi un condamnat,l-a
deghizatin cilugar, l-a pus si inghiti un cocolosde ceari si l-a
trimis la tangufi. Sosind,falsul cllugir a fost inchis. Lea vor-
sky il ffida in favoarealui Hifler, fapt in urma ciruia Stalin si-a
decimatpropriul stat-major,fie Stalin,cu scopul de a-sideci-
ma statul-major,i-a dat de inteles lui Hitler cI Tuhacevksv
aveasi thdeze, asffelincdt Uifler l-a capturat,dAndu-io. du
de a face ceeace dorea.
Dar, in cazul tangu$lor;ne aflim inci ln plini intoxicare.
Or, din cartea lui Sun Ji s-au tras invipminte care nu au
nimic propriu-zis militar, prefigurand dezinformarea sub cea
mai modernaformi a sa.
***
Diwditali totcrea @ mffgebine InFn advetsa
Stim ia ce manewe de demoralizarede acest gen neau
$ar puteasusfineci, tn acestcaz anume,nu existi nici o
acFuneconcertati din partea americanilor.Vom vedea mai
departe ci acest lucru nu e sigur, dar prea putin conteazl:
oportunistul Sun Ti stie bine ci discreditareavalorilor tradi-
tionale distruge identitateaunui popor, chiar si flri intentii
)z VLADIMIR VOLKOFF
rele din parteaunui terl Bisericacrestini n-ar fi invins nicio-
dati pigAnismul daci nuJ discredita,in diversemoduri, iar
actualadezcregtinaren-ar fi ceea ce este daci Biserica, in
misura in care gi ea este o institufle omeneasc5,nu sar fi dis
creditatla randul ei, in mai multe moduri.
Impliuftipe reprwbn;;* *"ducitoare aleFrii
advetsesi tnfrEvrindi$wi ilWale.gftminalhle
rcpttatiagi,Iamomenftilpotivit suplngti,idiprelalui
conretilmilorlor
O privire aruncad asuprapoliticii francezncontemporane
ne.ar putea fuce si credem ci acfoneazi un inamic necunos-
cut, cici existi nenumirate ,,ac.tiuniilegale" la care se dedau
,,reprezentanliiclaselorconducitoare". Din picate, se pare ci
liderii no-sti sunt capabili si se ocupesingwi, firi nici un Sun
Ti care si-i ispiteasci.Dar e sigur ci un inamic potenf,alar
putea s6-gipunl mari sperantein ,,dispretul"pe carel meriti
si-l obtin escrociinogtri de la putere.
***
Rispenilili disoordia gi gelcevile lnte cetifmii
ttuiiafuaw
,,Dezbinhgi stipaneqte"este un dicton arhicunoscul Anu-
mite tari, prinffe care gi a noastra, au fost lntotdeauna prada
facflunilor, iar refuzul de a practica fair play jocul democratic
(in care fiecare ar trebui si prefere binele comun fati de inte
resul individual) accenfrrcaz|si mai mult tendinla spre schis-
me gi frondi a francezilor,Comunigtii,in special,au stiut foarte
bine sa profite de pe urma acesteiracile, pentru a-i instiga pe
'franceziunii impotriva altora. Ne putem gandi la muncitorii
fabricilor de armament care sabotaugrenadele destinate
combatantilordin Indochina, sau la hamalii care, in timpul
rizboiului din Algeria, puneauin pericol vietile militarilor si
ale civililor francen.
***
Tratat de dezinformare aa
J -')
InfrraAp-ip tinericonta bdMnilor.
Ndiuliafr Fadifiileadvercarilor
Conflicteledintre generafii sunt firegti, dar ele pot fi ate-
nuate sau accenfuate.O dramatizareintensi a avut loc in luna
mai a anului 1968,si cunoa-stematAt complicititile externe
care au amplificat evenimentele,cAt si slibirea spirihrali, inte
lecfuali, politici', civici, economici, materiali, care areniltat
de aici pentru Franfa.Or, era vorba int-adevir de instigarea
unei genera$iimpotriva alteia gi de distrugereatemeliei tra-
ditiilor care,inainte,le uniseri la un loc.
In Algeria, armatafrancez| crease o miscare de tineret
care contura imagineaunei Algerii indisolubil legati de Fran-
F, cao idee mai seducitoarepentu generatiilein ascensiune
decAto independenfi obfuatoriu regresivi, care urrna si amal-
gamezeAlgeriaprintre firile subdeztoltatedin Irrmea aTreia.
In joc exista o carte interesanti pe care se putea miza, tn stilul
lui Sun T. Am precizal tn capitolul intii, ci sistemul de cadre
al tineretului algerianfusesesabotatla cel mai inalt nivel.
Se crease un alhrl, care ar fi putut avea cele mai fericite
consecinfe. Generatiile nu sunt singurele pe care le stribat
conflictele.Sexelefwnizeazi si ele opozifi care pot fi exploa-
tate. Musulmanii algerieni primeau cu satisfactiemisurile cle
emancipareluate in favoarealor si, daci ar fi fost urmiriti
aceastifolitici, Occidentular fi dispusla ora actuali, in plin
Maghreb, de un cap de pod format din femei impermeabile
futi d" islam.E o temi de meditatie.
sun Ji nu se oprega",i.i;;ai recomanda,pe deasupra,
folosireacAntecelorgi a muzicilor lascive,folosireaprostifua-
telor,cadourile,,dinjad si matase",adici arta de a tncurajala
adversarun hedonismcare la inceput molesestesi, in perspec-
tivi,, paralizeazl.
Observim c6,,incani siu, nu e vorbade modificareafurfor-
matiei ca atare,ci de manipulareaadversaruluiprin influente
carepAni la urmi il lipsescde orice posibilitate,de orice velei-
tate de rezistenfi. Aceasti actiune nu poatefi exercitati decAt
34 VLADIMIRVOLKOFF
prin comunicarea ideilor, a modelor, stilurilor, atifudinilor,
motiv din care credem ci ea Fne in mod clar de resortul dez-
informirii, asffel incAt specialigtii au perfecti dreptate so de'
numeasci,tehnic,,,inlluenfa".
O ilustrare tipici: sloganuldefetist,de o sonoritategeniali,
in germani ca -siin englezi: Besserrot alstot, Better red than
dead.(,Mai bine rogu decAtmorf'.) Este adevirat ci in fran-
cezi suni mai pufln sugestiv,lipsindu-i ima: Plutbt rouge
que mort. Asffel, sloganuldevinemai inapt si afectezesensi-
bilitatea irationali a auditoriului gi mai pufin propice memG
ririi instinctive.Totusi, el poarti acelasimesaj pacifisf deci
de inspirafe sun-f-iani. Marele chinez scria: ,,O armati vic-
torioasi invinge inainte de a porni lupta; o armati sortiti in-
frangerii se lupti firi nici o speranfi de a invinge."
In rest, Sun Ji, ca un adevaratprofet al dezinformi.rii, a
lnteles perfect ca nu de dezinformatordepinde si-si creeze,
de la cap la coadi, o situafie favorabill. Cu siguranfi, Sparta
n-ar fi preferat si se inrogeascl decAt si moari, cum n-ar fi
tacuto nici Franta secolului al XVII-lea sau cea a Revoluf;ei.
Dezinformatorul hebuie ,,si ia trenul din mers" gi sl-l defur-
neze in folosul siu, trebuie si exploatezeconflictele deja
existente-sisi le invenineze,trebuie si dezvoltein mod mon-
sfuos tendintedejaprezente,ceeace presupunesi-gi fi ficut
bine temele si si-si fi invitat lec'File:in terminologia econo-
mici, si fi efectuatun shrdiu aprofundatal piefei.
Imagineape care o folose.steSunTi pentru a spuneacest
lucru e seducitoare:,rA.sfel,kebuie si se profite de pe urma
situa,tiei,la fel ca ahrncicand trimif, dea rostogolul un bulgire
pe o panti abrupti. Fo(a initiali e minimi, iar rezultztele,
enorme."
Tbtupi,dupl cum vom vedeamai departe,in capitolul,,Un
caz de scoali", de la SunTi incoaces-auinregistratprogrese.
Metodele de dezinformareactualenu mai necesiti o exploa-
tare aIAtde scrupuloasaa pantelor naturale.Cu alte cuvinte,
,,revoluf,avoluntarista"a lui Mucchielli poate,la ora achrali,
sa fie teleghidata.
Tratat de dezinformare 35
E*hin
Exemplele de agitatori pHtiS care-si desfispari activiti-
tile in folosul unei cauzesau al unui sef de stat sunt nenumi-
rate. Si ne referim la unul, pentru a fixa ideile: Eschin.
Filip al Illea al Macedoniei,care a fiit in secolulal V-lea
inainte de Iisus Christos, nu auzise niciodati, cu siguranfi,
vorbindu-sedespreSunfi, dar era pitruns de o filosofie ase
minitoare. ,,Nici un oras in care poate ajunge un catAr indr-
cat cu aur," spuneael, ,"nueste de necucerit."Nu se referea
numai la cunoastereavenalititii oamenilor; era vorba de o
inlelegere p importanfei opiniei publice gi a necesiti$i de a o
manipula. Intreaga carieri a lui Filip, cu alternativele sale de
pacegi rinboicare urmireau toate acelasiscop,-sirecunoagte
rea lui finaH ca arbitru politic al ligii elenice, ar putea fi con-
siderati o ilustrare a doctrinei sun-ti-iene.
In primul rAnd, Filip gi-a atins scopurile, dupi bitilia de
la Cheronea,prin manipularea concertati a opiniei. Agenful
siu la Atena a fost Eschin, rivalul gi dusmanul personal al lui
Demostene.Victor Martin gi Guy de Bude spun urmitoarele:
,,Calitaf,lesale oratorice trebuia sI-i asigure o puternici influ-
enfa asupra unui public popular ca acela din Atena si se infe
lege de ce regele Macedonieigi.afolosit toatemijloacelepen-
tru a face din acest glas inimitabil instrumentul politicii lui.
$ar putea si se fi folosil ca si reuseasci, de argumentele
risunitoare in care credea Demostene, sau si-l fi cucerit pe
Eschin cu ajutorul vanit[$i (...); in oice caz,rezultatul a fost
acelasi:Eschin a servit intereseleMacedoniei,iar discursul
sau nu ne permite in nici un caz si afrmim ci: aceasti atifu-
dine i.ar fi fost inspirati de conceptii politice personale gi coe
rente. Dar, gratie talentelor sale oratorice,a devenit purtitorul
de cuvAntal unei pirti considerabile."
Pe scurt,ln cazullui Eschin avemcutia ideali de rezonan-
gi-Vom analizaaceastifuncteintr-un capitolulterior.
Tenkliile Bisericii
Ne putem imagina ci, penfu un ateu, tot imensul efort
al propoviduirii sivArsitede diferitele religii care s-ausucce-
dtt pe PimAnt poatefi'asimilatunei actiunide dezinformare.
36 VLADIMIR VOLKOFF
Si ne recapifinim criteriile: opinie publici, scopuri politice,
mijloacedeturnate.
Misionaml se adreseaziopiniei pubtce,lucru de necontes-
tat, iar SfanfulPavel,declarandu-leatenienilorci venisesi pre
dice despre ,geul necunoscut"ciruia acegtiaii consacraseri
deja un templu poatefi numit, pe buni dreptate,un manipu-
lator de opinie. Dar, se va obiecta,scopurileprozelitismului
nu sunt politice.Ramanede vizut. Cele ale lui Pavelnu erau,
desigur,dar oare acesteasunt intotdeaunaabsentedin preocu-
pi,rile misionarului gi ale reprezentantilorsii? Iar in ceeace
privegtemijloaceledefurnate...$tim ci pigAnii, de exemplu,
recurgeaula subterfugl cum ar fi ascundereaunui preot in
stahria unui zeu, pentru a-l pune si proclame profe$i cu glas
puternic gi inteligibil. De asemenea,au mai existat si preotii
care interpretau cuvintele incoerente ale ffiiei de pe trepie
dul siu, iar nafura umani nu ar fi cea care este, daci interpre
fii ar fi renstatintotdeaunatentatiei de a le orienta inh-un sens
favorabil sentimentelorsau intereselorlor. Plasandu-nein pos
tura ateului care nu crede nici in imaculata concepf,une,nici
in reinvierealui Christos,arn putea spunechiar ci propagarea
credintei crestine VLdeazAo mistificare la scari planetari" gi
chmuztcade cor, orgile, clopotele,toaca,timAia, repetareatAn-
guitoare a litaniilor, insugi simbolul crucii, fin de condilonarea
sistematica,pavloviani,a reflexelor credinciosului.
Firi indoiali ci asa este, dar predicatorul nu se deghi
zeazi.pentrua aveaefect asupraopiniei,ba chiar dimpotrivi.
Refi.rzdndu-gi navigatiasub pavilion fuls, propoviduitorul actio
neazhsub uniforma ornamentelor sacerdotalesi, deci, nu
poate fi asemanatcu un franctiror. Chiar si cAnd foloseste
viclesugurileiezuite,nu-giascundescopulesenfial,care este
ad majorem Dei gloriam. Bitranul preot de IarL al lui Una-
muno care, convinsde utilitateacregtinismuluipentru popor,
il propoviduie;te cu devotamentdegi el si-apierdut credinfa,
nu e un dezinformator.Ii lipsestemasca.
Tofugi, existadouacazuriapartede examinat.
Mai intAi,cAndBisericacrestini era ln plini expansiune,
ea si-aanexattot felul de manifesti.ripoliteiste,gisind ci era
Tratat de dezinformare 3l
mai util si le botezedecAtsi le combati: solstitii, echinoctii,
lzvoare,munti celebratide cifre pagAnidin wemuri im6mo-
riale, au fost consacratebrusc unor personajemai edifica-
toare: ne putem imagina intAlnireadinhe nimfa deposedata
si sfAntulciruia ii este dedicati de-acumfosta ei fAntAni...
Da, se poate spune ca s-a profitat de imprejuriri qi s-au ex-
ploatatreflexe dejaformate,ceeace nu e lipsit de legituri cu
tehnicile dezinformdrii.
Apoi, in relatiils dintre ele, diverseleBiserici apirute din
schismesi erezii au recurs uneori Ia calomniegi, cel mai ade-
sea,la o ticere care urmirea si le dea credinciosilorconvin-
gereaci nu existi nici o alti cale decAtaceeain lumea ci.reia
s-auniscut ei. Ce gtim, sigur, desprecathari sau nestorieni?
Unii ruteni n-au devenit unia! intruc6t credeau ci Papa se
convertise la ortodoxism? Cum se face ci doi elenisti, doi filo
sofi cregtini,contemporaniunul cu celilalt,locuind in acelas,i
ora,s,consacrAndu'se unor cercetiri paralele,ca SimoneWeil
gi Serghei Bulgakov, nu s-au intahit niciodati gi nici micar
nu si-aucunoscut unul altuia gAndirea?Si aici, in aceastaten-
dinti' de aface si avortezeipotezele,in acestplan pervers de
a ,Suracheiacunoagterii",care nu este monopolul fariseilor,
putem recunoasteo lnrudire indepirtati cu dezinformarea.
Dar, una peste alta, nu prea putem asimila operaflunile de
propagandi sau de retinere a informaflilor religioase cu dez-
informareapropriu-zisi: scopule mult preavizibil.
In schimb,dacabisericilenu sunt sursede dezinformare,
ele ii furnizeazi totusi, uneori, ocaziasi terenul. Sistemul de
infiltrare al Bisericii cre.stinea fost intotdeaunaunul dintre
obiectivelecomuniste.
Dincolo de Cortina de fier, conform mirturiei pafriarhului
Alexei al Il-lea insusi, se pare ci secrefirl anumitor spovedanii
a fost incilcat in solda regimului. Este mai mult decAtprobabil
ca unii agenti comunigtisi se fi hirotonisit preoti: am relatat
destinulunuia dintre ei in romanul meu LeTr€tre (Calzunbur
intraductibil,intre pr€te,,,preof', qi traite,,,triditol' - n. f.).
Si mai nocivi a fost, la ordinul lui [.enin, crearea asa-zisei
Biserici Vii, care urmirea si subminezeBisericaortodoxa
38 VLADIMIR VOLKOFF
rusl: totusi,Providentaa wut ca ,,poltileiadului si nu o invin-
gi", iar ,,BisericaVie" s-aimprigtiat ca un fum urAt mirositor.
Se poatespuneci ln Occident printr-un paradox,actiunea
subversivi a dat mai multe roade. Consiliul ecumenic al Bise-
ricii a fost infiltrat din abundenti. Oameni de bunl-credinfi,
indugi in eroare,leau imprimat diverselorBiserici naflonale
o orientarepolitici deloc conformi cu vocatiaproprie Biseri-
cii romanocatolicegi nici cu voinfa papilor.Numeroqi preo!
si pastori sau lasat deturna! de la principala misiune a cregti-
nismului,lu6nd partea inrpirifilor din aceasd lume, si aproa
pe intotdeaunaintr-un sensdirect sau indirect favorabil comu-
nismului.
Un pacifism care nu a condamnatniciodati atrocititile
cornuniste,ci numai ofenseleamericane;o atitudine sociali
urmirind sa absolvepe oricine era dezavantajatgi si culpabi-
hzer,epe oricine se bucura de o oarecarebunistare; un sim!
absolut marxist al luptei de clasi; pozifi adoptatetiri discer-
nimant cu privire la energia nucleari gi economie; transfor-
miri ale amvonului in tribuni politici; o delisare stupefianti
in materie de morali; o incapacitateflagranti de a mentine
disciplina in rAndurile clericilor; preluarea de citre unii a unei
erezii aberante,numiti,,teologia eliberirii", care il reprezenta
pe Christos, in America de Sud, pe cruce, cu automahrlin
bandulieri; insumareatuturor acestortresituri lasi prea pu-
tine indoieli cu privire la manipulirile cirora leau fost supuse
Bisericile.
Mlrhrrisim ci, in comentariile de mai sus, arn anticipat
unele etapedin scurta noasti istorie a dezinformirii. In Bise-
rici nu a fi.rnctionatnumai rela'flaguri-ureche; o anumiti presi,
dupi cum vom vedea,a ficut de asemenearavagii.In orice caz,
acfiuneade la guri la ureche era limitata. Scrisul si mai ales
tiparul aveausi multiplice posibilitdflledezinformirii in toate
domeniile.
Capnou_nIV
E ADEVARAT,FIINDCAAM CITIT
IntucAt inventareascrisului, imemoriali de alhninteri, nu
a modificatprea mult condifile comunicirii de la guri la ure
che, se poatespuneci tei fenomeneprincipaleffebuia si ajute
kecerea dezinformirii de la o copilirie incoerenti la o tinerete
lumina6:
- inventareatiparnitei de citre Gutenberg,in anul 1434,
dand posibilitateade reproducerenelimitati a dezinformirii"
Aceasti inventie a antrenat dupi sine:
- lansareaprimului periodic 0a Kiiln, in anul 7470),urmat
rapid de o multitudine de alte periodice,de unde a apirut posi-
bilitatea de a modifica dezinformareade la o nlaalta. Aceasti.
lansare a avut carezultat:
- importanfa crescindi, lncepAnddin secolulal XVIII-lea,a
ceeace se numege opinia publici ln viafa politici a Occidentu-
lui, urmati de ocaziilnmu$te la nesfArs. it pentu dezinforrrure.
Practic, cartea gi ziarul, intrand in toate ciminele unde
cel pufln o persoani gtia si citeasci, aveau si priveze rapid
puterearegali de monopoluldeciziei,iar putereaecleziastici,
de monopolulcunoasterii.
Asffel a luat fiinS cercul vicios contemporansi democratic:
cu cAt conteazd.mai mult opinia publici, cu atAt ea cere mai
multe informatii; cu cdt primegte mai multe informafii, cu atAt
conteazAmaimult Or, acesteinformafli suntobligatoriu viciate
de dozade dezinformareamestecatiin ele.
Se observi,clar ci, timp de cel putin doui secole,autori-
latea exercitati de cuvAntultipirit asupraunui public.de buni-
credinti, care nu era intotdeaunafoarte avtzat"a rimas necon-
testati. Concepfia,,esteadevirat, fiindci am citif' a ajuns si
treaci drept o dovadi de veridicitatepentru multi oameni.
la fel de adevirat e ci, in secolulal XX-lea, existentapole-
micilor dinfre partide opozantea usurat intrucAtva aceasta
40 VLADIMIR VOLKOFF
sufocarede citre hArtia ziaruTui.aceasdotrivire cu cerneali
de tipar, iar practicapermanend a drreluluii-a tacut pe gaze
tari si devini cAt de cAt mai prudenti in int'ebuintarea calom-
niei si a detiimirii. Astizi, intrucAt responsabilitateafincl.a
ziarishrluinu mai esteangajati gi toate narele,fie ci se declari
de dreaptasaude stAnga,spun cam acelagilucru, cu un voca-
bular abia diferit de la un cazla altul, situatiae gi mai nelinis
titoare decAtln trecut.
MaruEnciclopedie ,
Firi a face aici istoria completi a influentei cuvAntului
tipirit asupraopiniei, si amintim cAtevaexemple.
Putem cita fie si numai ac$unea ma,'ii Encyclopedr'edin
Franfa, care nu a fost absolut inocenti:. Firi indoiali, asa-zisii
,,filosofi"nu doreau decAtsa-sipropagepretinsele ,Jumini",
dar acesteaerau lumini numai dupi pirerea lor gi, in cel mai
insidios mod, au inceput sa disfrugi prejudecitile politice si
religioaseale epocii,pentru a scorni altele,care nu intotdea-
una erau mai adevirate.
A fost oare aceastao dezinformare?
Sar putea obiecta ci telul Enciclopediei se etala ln ochii
tuturor. Dar dorinfa de a influentaopinia era cAt se poatede
prezentil, atAtspre scopuri politice, cAt gi prin mijloace detur-
nate. din moment ce obiectivul marturisit nu era altul decAt
acelade a lumina publicul cu privire laarte gi meserii.
Diderot a scris,firi false pudori: ,,Caracterulpe care tre-
buie s5-laibi un bun dictionarconsti in a schimbamodul co-
mun de a gAndi",lec$e care aveasi fie aplicati'de multi din-
tre succesoriilui, dupi cum vom vedeain curAnd,iar Louis
Blanc a intelesperfect ideea:,,CenzuratA prin edictelePapei,
atacatade dec2iile consiliului, expusi furiei Parlamentului,
Enciclopediaa rimas in picioare.Un nou Cal lioian intrase
intre zidurile cetatii asediate.Vecheasocietateil vazusedin
capul locului cum, firi sfidare, se infiltra in mijlocul ei; si,
curAnd,conduqide lIlise, filosofii au ie;it inarmati, pentru a
devastaIlionul". Enciclopedia.Cal Troian al RevolutieiFran-
ceze- o icleevAzuli cu ochi delocrii.
Tratat de dezinformare
Volbfue, manipulatofltl
Un cazparticular de presiunepe care cuvAntulscris avea
s-oexercite asupraopiniei consti in valul mareic de pamflete,
fascicule,broguri diverse,care s-arevirsat asupraFrantei in
secolulal XVIII-lea,provenind din Provinciile-Unite.Bastion
al unui protestantismavansal Provinciile-Unite,care nu se
intreceaucu simpatiala adresamonarhiei franceze,le-au
permis scriitorilor contrariafl de cenzura regali si se expri-
me liber asupratuturor subiectelorpe care le aveaula suflet,
iar opusculelelor, fecAnd clandestinfrontiera, ficeau deliciul
unui public contestatar in mod firesc. Unul dintre utrlizatot'ri
acesteifiliere a fost Voltaire.
Se gtie ci, spre stAr.sitnlvief,i, Voltaire gi-adescoperitvoca-
tia de corector al greselilor si si-aconsacratmari eforturi rea-
bilitirii sau achitirii multor personajepe care le considera
acuzatesau condamnatepe nedrept.
Remy Bijaoui, autorul cirAi Voltaire,avocatul,afirmi pe
bund-dreptateci Voltaire consideraaceasti activitate tJn,,rhz-
boi contra fanatismului si a superstitiei" si nu se poate nega
faptul^ci alacereai-a dat ocaztade asi infiltra ideile in socie-
tate. ,,Isi pregiteqte campaniaca un adevaratstrateg, definind
sarcini prioritar, repartizand roluri tuturor agentilor executivi,
dAndu-leordine unora, sugerAnduJemanewe utile altora,co-
ordonAndacfirnile, firi a neglija nici un detaliu."isi hirtuieEte,
bineinteles,prietenii, amantele,judecitorii, avocatii, prinlii
striini pe care ii cunoaste,pe rege insusi -,,Si urnim mereu
cerul qi pi:mAntul,acestae refrenul meu" - dar, in realitate
(gitocmaiprin astane intereseazi),tinta sa esteopiniapublici.
O declari limpede, in legituri cu un memoriu pe care
prieteniisai n-auwut sl-l inaintezedecAtjudecatorilor:,,Mi se
pare ci trebuie si pistrim pentru noi insine ovatiile publice."
Stie bine ca, atunci cAndmoda va ajungela Calas,la Sirven,
la Ia Barre, judecltorii vor fi obligati s[ se supuni, alffel ris-
cAndsi treaci drept niste reactionariobscurantisti.Ia drept
vorbind, cite canti se cunoscin care magiskahrranu a cedat
presiunilorpopulare?Aproapez,ero,ceeace inseamni ci Pilat
clinPont nu e singur in situatialui.
42 VLADIMIR VOLKOFF
Voltaire lnmullegte memoriile, diatribele, faptele: Piese
originale despre moartea Sirilor Calassi judecata pronunfati
IaToulouse,Cererecdte Regesi Sfatulsiu, Scrisoarea Dom-
nului de VoL...citre Domnul Dam...,ComentariudespreDelic-
te pi Pedepse,Dispretul lui Arras,Relafi despremoarteacava-
lerului de la Barre, Cerere de gratiere a servilor din Saint-
Claude,Stigdtul sAngeluinevinovatsjzeci de alte scrieri, pAni
la Fragmente despre India, pentru c[, nu-i asa, ,,intotdeauna
tebuie si fezegti cttrtontateacu cevanou", ca si nu fii nevoit
a insira la nesfArsitsubiectul nefericitului tally-Tollendal.
Uneori, Voltaire semneazi acestepledoarii cu propriul
siu nurne,alteori ii di cuvanhrltnsusicavalerului de la Barre,
sau unui ,,teni.ravocatdin Besangon"care rimane anonim,
sau unui ,,Domn Cassen,avocatln Sfatul regelui", care nu
existi. Adevirul faptelor canteazl,preaputin pentru auto4 cu
condi$a sd il incAntecauza.Trigeazi cu v6rsta, cu atitudinile
religioase, cu situafa pecuniari a personajelor pe care le
aphri, daci prin aceastale poateface si pari mai simpatice.
In schimb, Fne o socoteali scrupuloasi a sensibilititii pu-
blicului. Cutare memoriu e ,pentru Franfa" si a fost copt,,la
bain-marie".Alflrl, cu ,,carneamai cruda", e destinatfirilor
str5.ine.Dupi ce l-a modificatde la cap la coadi pe un al frei.
lea, se nelinigteqtesi afle ,,daci seva permite intrarea in Paris
a unei noi edifli conforme cu ceeace $a tiparit deja 9i foarte
circumspecti in ceeace se va adiuga", circumspectiesi con-
formitate de puri faladi, bineinteles.Ceeace il intereseazie
,,frimantareaconstiintelor,pregitirea opiniei".,,Cendestimea
zi ci spiritele sunt pregitite", se angajeazipe ,,calealegali".
Ciruta inaintea boilor? Existi rezultatelecare dovedescc[
nu-gigre.siseskategia. Jurnalul enciclopedicfi reproduce me
moriile jn ertenso. [n afacereafu[6ftfailli, efecful interventiei
voltairienea fost imediat ,,Consiliulde Stat,compus din toli
minigtrii de Stat si consilieri in sutani ai Bisericii, prezidatde
cancelar,a admis in unanimitatepetitia in revizuire. Doui zile
mantArnu,regele a casathotirArea."
De fapt, tribunalele epocii nu erau complet oarbefati de
influentape care o puteaexercitaVoltaire:cu corpul cavaleru-
Tratat de dezinformare A'
+-)
lui de Ia Barre recunoscutvinovat de sacfilegiu,s-adat fgc...
Dictionaruluifilosofic.
CAtevacuvinte desprenotiuneade transmititor - pe care
am vLzut-odeja apirAnd in cazul Calului Troian - aplicati
ac$unii voltairiene.
Acauta emo{ionareaopiniei publice asffelincat si se obfni
o anumita actiune din partea factorilor de decizie,inseamni
deja a folosi un transmititor, configurat in acest caz de citre
opinie insiEi. Dar aceasti opinie nu puteafi atinsl decAtprin
a$ transmititori. Principii europeni, care dideau fondurile,
simpatizanf,i care alertau saloanele,pseudonimele, oamenii
de paie, sfatul regelui gi, uneori, regele insugi, erau transmi.
titori ai acSunii lntreprinse de Voltaire pentru protejaf;i sii.
Poateva bebui si mergem si mai departe.
De unde ii venise lui Voltaire aceasd pasiunebrusci pen-
tru protejareacelor oprimati? I.sidescoperisecumva, amintin-
du-si de vechile wemuri, o ,,inimi sensibilii" in stilul lui Rous-
seau?Sau,poate,protejatii lui ln-si-si nu erau decAttransmifi-
tori in riz;boirf personal pe care il purta de mult timp contra
uneiWelbnxhauungbazati,pe sacru,pe careel o gisea, bine
inteles, ,,gotici" si ,Janatici"?,,Acestedificiu imens pe care,
cu mAinile [sale] mari, 1lslpa lenf', aveasi se pribugeasci la
unsprezeceani dupi moartealui, luand cu sinepentru totdea-
una ,,plicerea de a trii", de care era atAtde atasati ,Jnondeni-
tatea''.Din fericire pentru el, nu a apucatsi guste din roadele
propriei salevictorii.
Coloniarcaspanioli
Alt exemplu de dezinformare.
Un american,Philip W. Powell,a povestit in cartea saTree
of Hate (,Copaculurii') istoria a ceeace numegteel ,Jegenda
neagri", cea a colonizariiAmericii de Sud de citre spanioli,
colonizarecare, fufd de publicul anglo-saxon,trece drept a fi
fost deosebitde sAngeroasi.
Or, chiar daci nimeni nu se indoiesteci a ficut si curgi
mult sAnge,ca toatecolonizirile, se pare totusi ci spanioliinu
iau hiituit niciodati pe indigeni ca la vAnitoarea cu cA'ini,cum
44 VLADIMIRVOLKOFF
au fAcut englezii in Australia, nici nu au practicatgenocidul
indienilor, ca americanii din America de Nord - unde se poate
spunechiar ci genocidula continuatin plan cultural, din mo-
ment ce au ramascarn un milion de locuitori autohtoni care
traiesc in rezervafli,cu o rati de sinucideri de doui ori mai
mare decAtmedia naFonali si o speran$ de viati de patru-
zeci gi gasede ani, fati de saptezeci.Spaniolii,dimpokivi, o
dati incheiati cucerirea, au practicat o integrare progresivi
a raselorin toate$rile Americii de Sud care depindeaude ei.
Atunci, de unde provine proastareputafie a latinilor cato
lici? Din necesitateade a-i dezvinoviti pe anglosaxonii pro
testanti care, prin influenta Statelor Unite, dispuneaude mrj-
loace universitare superioare. Firi a ni-i imagina pe puritanii
cu palirii ascufte manipuland agenf,i de influenti penfru a
defirrna atenf,adinspre propriile lor nelegiuiri, trebuie si re
cunoastemci lnfeaga comunitate intelectuali a lumii s-aaso-
ciat mult timp contrapadre*lor din Castilia,uitand ci nici pas
torii evanghelistinu fuseseri niste lngeri.
SateleluiPofunkin
Exemplul satelor lui Potemkin este interesant din mai
multe punctede vedere.
Multe car,tide istorie, alkninteri respectabile,ne asiguri ci
inL787, cend Ecaterinacea Mare a cilitorit in Crimeeapentru
aizlta noile teritorii rusegti cucerite de la Imperiul Otoman,
favorihrl ei, prin!.rl Potemkin, a ordonat ca pe taseul impirite
sei si se dispunidecoruri de teatru care erau deplasatepe mi-
suri ce se deplasagi ea,pentru a o face si creadi ci tara ar fi
fost mai populati decatin realitate.Prin urmare, ar fi avut loc o
manewAcel pufn de intoxicare- dacanu de dezinformare,din
moment ce nu urma safie inselati decAtsuveranasi invitatii ei.
in realitate,,,satelelui potenrkin" nu au existat niciodati,
sau mai bine zis era vorba de sate ade.virate,care fuseseri
zugrivite proaspitpenfu aceaocane.Prinful de Ugne, martor
ocular care a insotit-o pe impiriteasi, denunti si vestejeste
deja aceasti legendi, a cirei sursi e cunoscuti. Un ziarist
monden gennan, numit G.AW. von Helbig, un soi de diplo-
Tratat de dezinformare 45
mat de cancancare se invArteape la curtea din Sankt_Peters-
burg, ofensatci nu fuseseinvitat gi el in voiajul din Crimeea,
s-ahotirAt si-l ridiculizeze p''in toate mijloacele gi a publicat
fabula satelor din carton intro revisti din Hamburg numiti
Minela, sub titlul PotemkininTaurida (1797-1800).Grotes
ca fabulatielea plicut firhrror gi, in ciuda dezninf,rilor lansate
de prinfirl de Ugne, a fost publicati iarisi in germani (1804),
ln olandezi (1806),lnfrancezi, (1808),de doul ori in englezi
(1812gi 1813)gi chiar in rusi (1811).De atunci,s-aimpus
expresiade ,,satal lui Potemkin" (sau,potemkiniad#), cu sen-
sul de ,fafadh mincinoasi, mistificare, escrocherie".Este o
mare arti, aceeade a in.selaatribuind victimei o inselitorie.
Oriunde sar afla acum, Herr von Helbig mai rAde inci, cel
pufln daci nu s-apociit tardiv pentru ipocrizia sa.
Dezinlomarearevolulioaari
Revolufla francez|,a dat nagtere mai multor manewe de
manipulare a opiniei publice. Revolutionarii erau pe deplin
constienti de importanta ei: ii consacraseri chiar si o sirbi-
toare, una dintre zilele numite sanculottides.Fenomenul me-
riti sifie malizat.
ln napornt pentu Convenfianationaldin gedinladin 3 a
Iunii a doua din al doilea an aI Republicii franceze, Fabre
d'Eglantine a scris urmitoarele, ln legituri cu calendarul re
volu$onar pe care urma si-l propuni membrilor convenfiei:
,,Regenerareapoporului francnz,instaurarearepublicii, au
anhenat cu necesitatereforma erei vulgare. Un indelungat
obicei al calendarului gregorian a umplut memoria poporului
cu un numir considerabil de imagini pe care acestalea vene
rat mult timp gi care astizi inci mai constituie sursa erorilor
sale religioase;prin urrnare, este necesarca acestorviziuni
ale ignoranfei si li se substituie realitiflle raf,unii, iar presti-
giului sacerdotal,adevirul naturii. Astfel,incepAndde la intAi
de Germinal, se va mgrhvi firi efort in imaginaf;e, prin ter-
minafiacuvAntului,faptul ci incepeprimavara,prin construc-
tia cuvAntuluisi imagineape care o prezintacuvAnful,ca ger-
menii se dezvolti.
46 VLADIMIR VOLKOFF
Ne rimAne si vivorbim desprezilelenumite inainte epa-
gomene.Neam gandit ci acestecinci zile aveaunevoie de o
denumire colectiva.Ni sa pirutposibil, gi mai cu seamadrept,
si se consacreprintr-un cuvAntnou expresiade sans-culotte,
care reprezintaetimologialor. Din perioadade glorie a Anti-
chitifi, galii, sfi.rnogii nogtri, igi licuseri cinste cu aceasti
denumire. Istoria ne invad ci o parte din Galia, numiti mai
apoiLyornarse (patria lyonezilor) se numea Galia cu nidragi,
Gallia braccat4 in consecinfi, reshrl galilor; pini pe malurile
Rinului, formau Galia tiri nidragi; prin urmare, pirintii nos-
tri au fost inci deaftihci san*culottes. Indiferent care este
originea acestei denumiri antice sau moderne, ilustrati de
libertate, ea trebuie si ne fie scumpi, ceeace este de ajuns
pentru a o consacrasolemn. Prin urmare, vom numi cele
cinci zile la un loc ,,sanculottidele".Quintidi, a cincea si ulti-
ma dinte sanculottide,se va numi Sirbitoarea Opiniei.
Aici se inalta un tribunal de soi nou, in acelasitimp vesel
;i cumplit (...).'in ziua unici .sisolemni de Sirbitoare a Opi-
niei, legea deschide gura futuror cetitenilor asupra moralei,
personalului si actiunilor fincEonarilor publici; legea deschi.
de cariera imaginatiei glumele si vesele afuancenlor. Cante
cele, aluziile, caricaturile, sarea ironiei, sarcasmele nebuna-
tice vor fi ln nua aceealeafa aceluia dinffe alesii poporului
care il va fi inselat sau se va fi ticut dispreluit ori detestat de
acesta.Animozitatea particularh, razbunilnle private, nu sunt
deloc de temut; opinia insigi li va face dreptate temerarului
defactor aI unui magistrat stimabil.Tribunalele potfi corupte,
dar opinia, nu. Cea mai cumpliti si cea mai profundi dintre
armele francern contra francezilor este ridicolul; cel mai poli.
tic foibunal e acelaal opiniei. Aceasti sirbitoare a opiniei este
numai ea pavlza cea mai eficace contra abuzurilor si a uzur-
pirilor de tot felul."
Sj, o suti de ani ma;.tArziu,gravul domn Thiers supralici-
teazh:,,Opinieiii revine rolul de a face dreptate,opiniei insigi
si tuturor magistratilor nu le rimane decAtsi se apereprin vir-
tutile lor contra adevirurilor gi a calomniilordin aceastA zi."
Este o naivitatedelicioasi, cu conditiasi nu fie ipociae.
Ei nu ca asta-ibuni, ,,tribunalelepot fi corupte,opinianu"!
Tratat de dezinformare A-
+t
Dar, dragi domnule Fabre d'Eglantine, dacl nu ciutaf, si
,,corupef" opinia c! cupoane,nu v-ati striduit so manipulati
cu ideile dumneavoasffi, care nu valorau nici ele mai mult?
Oare cu inocenli aS eliminat din calendar numele sfin$lor
pentru a le inlocui cu nume care vi erau mai simpatice,cum ar
ft Copaie,Teasc, Poloboc, GAscd,Cartof, TdrtAcufA,Pdpddie
sau Noduroasd, Ciupercd, Zorea gi Ldcrdmioaril Ne putem
imagina cu cAti spontaneitateaveausl-si dea intAlnire agricul
torii din BasseBretagne,ca si vi facl plicere, la ,,Ciuperci
viitof', sau si ceari trei gologanicu imprumut p6ni ,,ln zece,
cAnd cade Licrimioara"! Iar Bardre nu v-a divulgat planul,
cand a declarat ,,suprimareanumelor mistice din calendarul
gregorian le va pricinui mai mult riu preotilor decAtconfis-
carea averilor lor", inainte de a adiuga pe fati: ,,sfintii sunt
ultir^niiemigranF ai Revolufei"?
In acelasi spirit de manipulare a opiniei, noul regim a in-
cercat sa modifice gi toponimia.
Cuvintele,,ofzl$",,,burg",,,sfAnf',,,castel",,f€g€",,,conte",
,,cruce" au fost interzise. Astffel, Bucy-le-Roia devenit Bucy-
la-Republique,iar ArgentonJeChAteau,Argenton-lePeuple.
l"a Fontaine nu se mai niscuse la ChAteau-Thierry,ci la
Egalite-sur-Marne.Saint-Tropez a fost r ebotezatH6raclee,
iar Monaco, Fort d'Hercule, Rocroy a devenit Roc-Ubre,iar
Grelibre nu era altcevadecdt localitatea Grenoble rebotezati.
Pentrti Saint-Dd,care nu are nimic acvatic,s-agisit o soluFe
si mai buni: i sa dat numele de Ceint-d'eau.Sau inversunat
chiar si impotriva numelor care nu aveau nimic tipic aristo-
cratic sau religios: Toulon enla daci,si se numeasci Ville-
Plate sau Portla-Montagne; prin efectul unui fericit joc de
cuvinte, Montrnartre s-abansformat in Mont-Marat; Vaureal
a devenit,cu umilinti, Lieux.
A iesit o asemeneaconfuzieincAt,la 10 messidor anul II,
ComitetulSalvirii Publicea emis urmitoarea doleanti: ,,lntru-
cAtnumeroasecomune gi-auschimbat numele qi nu se gasesc,
cu acestenoi denumiri, in dictionarelegeograficesi nici pe
hirti, iar alte comunepoarti nume aseminitoare, Comitetul
se intAmplauneori sa nu stie nici de unde i se scrie,nici unde
si rispundi, drept pentru care rezult| obstructii regretabile
48 VLADIMIR VOLKOFF
in guvernare.Pentru a face si incetezeacesteinconveniente,
Comitetul inviti toate administrafiile, societitile populare,
funcf;onarii publici si, in general,tof cetifenii care ii vor scrie,
si adarrgepe lAngi numele actual al comunei gi pe acelape
carel purtaseinainte."
Dupi cum se vede, denntormarearisci uneori s[-pi depi-
geascapropriile obiective.
Dincolo de lahrraanecdotici,rimAn urmitoarele.
Revoluti4 care ffiumfase grale agitatieiinffetinute de cafe
nele, cluburi, societilile de gandire gi o aristocra$eocupati-
foc si-gi taie singuri creangade sub picioare,adici gratie unei
opinii publice prelucrati savant,a avut inteligenla de a trage
concluziilecare se impuneau:aceastiopiniecare o adusesela
putere nu trebuia lisati in nici un caz #,fie dezarmatA.ci tre
buia si fie hriniti cotidian cu sentimentede uri gi angoasi
,sisi fie convinsi, ln pofida sAngeluicare curgea prin rigolele
Parisului,ci aveadreptate,ci avuseseintotdeaunadreptate.
De unde gi culhrl zeifei Ra$trne- ce conteazi ci rolul erajucat
de o diva de operi - pi, de asemenea,ciutarea neobositi (si
niciodati zadNnch) a tapilor ispisitori buni de infierat, pen-
ku a-ighilotina ca si fie inferati si mai bine.
C'enociduldiaVadde
Ar trebui si se realizezevn studiu asuprametodelor de
stipAnire a opiniei in timpul Revolutiei.
Mcrnarhia,tn cel mai rilu caz,nu urmirea decAtsi inter-
zici anumite moduri de a gandi - o atitudine de un autorita-
rism deplorabil, recunoastem.Revolutia,din partea ei, s-a
striduit si impuni anumitemoduri de a gAndi:ale sale,ceea
ce reprezinti o atitudinetotalitari. Numai ea singuri deflnea
adevarul:prin urmare, aveatoate drephrrile. In acest sens,
bebuie s#i aducemomagiul de afi practicato coerenti abso-
luti. Din moment ce stipAneamonopoluladevirului, datora,
isi datora gi era datoareFrantei si-i impuni acestadevir, scop
in care urma si ia toate misurile necesare,prinfe altele si
aceeade a truca istoria,ceeace se observi deosebitde clar
in tratamentul aplicatpopulatiei din departamentulVend6e.
f ratat de dezinformare 49
Acest trucaj avea sa se constate abia peste doui secole,in
preajma Bicentenarului din 1989,mai ales gratie lucririlor
lui Pierre Chaunu, ale lui Xavier Martin, ReynaldSecher si
Jeande Viguerie, care s-austriduit si denunte,fiecare in felul
lui, ,,genocidulfranco-fraficez"din timpul insurecFeivend6e-
ne, care a costat Franla peste o jumitate de milion de morti
si pe care, timp de doui sute de ani, istoricii au reugit si-l
escamoteze.
Nu inh:i in preocupirile subiechrlrrinoshu si determinim
motivui pentru care Revolulafuancezha simfit nevoia de a
anihilapopulatiavend6eani.,,Nuvom lisa nici un corp etero
gen in republic#', a scris Garnier de Saintes.,,striviti complet
aceasti oribili Vend6e",ordona Comitehrl Salvirii Publice.
,,Vendeenu trebuie si fie altcevadecAtun cimitir uriag", de.
claraTurreau. ,,Trebuieca provincia Vend6esi fie anihilad,
pentru ci a indrianit si se indoiasci de binefacerileliberti-
tii", proclamaureprezentan$iln misiune. ,,N-amluat nici un
pnzonier. Soldalii libertiFi erau prea indignati de aceasti
hoardi de sclavi care au indrdznit si-i deranje-zede la cin5",
raporta generalul Mieskowski, in timp ce Babeuf chema pe
Iatj,la,,populicid".Ceeace ne intereseazi aici este modalita-
teape care a gisito Revolu$apentru a jusffica a priori si a poe
teriori aceasti exterminare, cici e o modalitate care face si
apari doui elementeimportante ale tehnicilor de dezinforma-
re:tema si logomachia,asupraciroravom reveni mai incolo.
Tema campanieicontra vend6eniloreste simpli, la fel ca
toate temele adecvateale dezinformirii, simpli si scutili toto-
dati de orice veridicitate si logicA, lucru foarte important,
cici o temi veridici saulogici prilejuiestecontestiri, ceeace
hebuie evitatin primui rAnd.In cazulvendeean,tema e urmi-
toarea:,,Vend6eniinu sunt oamenila fel ca to! ceilalfi.'l
I-ogomachia,lacare Ia Harpe licea deja aluzienumind-o
,,limbainversi", permite exprimareaacesteiteme in public.
Iati cAtevadintre amabilitilile proferate sau scrise de
administratorii si militarii revolutionari la adresa vendeeni-
lor: ,,tirani feroci, bandifi, fanatici, scelerati,tigri insetati de
50 VLADIMIR VOLKOFF
sAngelefrancezilor,hoardi de sclavi,bandi scelerati, armatA
mizerabl| de tAlhari,drojdie feroce qi far[ minte, barbari, rasi
rebeli, rasi de hof, rasi,abominabili, mongtri, mongtri fana-
frzap.desAnge9i carnagiu".
I-a drept vorbind, ,,sceleraf'nu este decAto injurie, dar
folosireacuvAnhrlui,firani" e dejamultmai gravi inffo perioa-
di cand Voltaire ii numea pe agricultori ,,necioplif, care tri-
iesc in colibe cu femelelelor gi cAtevaanimale",sau Buffon ii
gisea pe ,,oameniide la fari (..) mai urAti decAtcei de la orag",
iar la Bruyere li descria ca ,,animalesilbatice, masculi gi
femele, rispandi$ prin [ari, negn, livizi si complet argi de soa-
re". CuvAntul ,Janatici" trimite la gAndirea aceluiasiVoltaire:
,Astid., prin fanatism se lntelege o credin$ religioasi sum-
bri si crudi." Epitetul ,,tAlhari"e aplicat de Bardre unor
,,oameninedemni sa se numeascafrancezi". lntrim ln esenta
subiechrlui cu cuvAntul,,barbari",care lnseamni cd vendeenii
nu fac parte din natiune (Saint-Justurma si spuni despre
kdovic al XVI-lea:,,acombitut poporul, e un barbar, un stri-
in'). Termenul de ,,monsfi" i anfule pe vendeeni in afara
speciei umane. ,,Tigd" ii asimileazi explicit animalelor.Iar
,,rasi", acest termen care revine atAt de des, confrmi ci nu
sunt, la un nivel colectiv,congenital,asemeneanoua, celor-
lati.
Conf;nutul rasist al acesteilogomachii ne poate surprinde,
dar adevirul este ci sensibilitateanoasffi e diferiti de aceea
a secoluluial XW[-lea, oricAtde luminat se pretindeaacesta.
Jean de Viguerie aminteste pe buni dreptate ci Buffon li
califica pe laponi drept un ,,poporabject gi wednic de dispre!
(...) ai cirui indivizi nu sunt altcevadecAtnigte avortoni, cu
tofii", ca Rousseaugisea ,,organizareacreierului mai putin
perfecti" la ,,negri",ci Voltaire le reprosa ,,insisi misura
inteligenteilor [careinfoduce] intre ei qi celelaltegenuri de
oamenidiferente prodigioase",iar blAndulabatePr6vostnota,
in legituri cu o revolti a sclavilornegri: ,,Oturmi de mizera-
bili care nu au decAtinfitisarea de oameninu ar merita si i se
deamai multi atentiedecAtderanjuluibroastelorsi al muste-
lor, daca forta si ura lor, mai redutabiledecatle sunt spiriful si
Tratat de dezinformare 51
rafurea, nu near obliga si luim mai multe misuri de p4eve
derepentru a ne apAra'.
Pe scurt, in Secolul Luminilor, era perfect posibil ca un
pgup de oameni si fie exclus din restul omenirii si, odataex-
clus, nimic nu impiedica exterminarea acestuia.Instructiva
concluzie.
Se observi ci retorica revolufonari nu le reproqeazi
vendeeniloropiniile regaliste sau credinfa catolici - ci rasa'
Ceeace va permite sI fie anihilaS,fbrlaface deosebirealnte
par(waniivechiului regim gi aceiaai celui nou: ,,Comitetula
luat misuri care tind si extermine aceasti rasi rebeli a ven-
ddenilor", spune Barere. Iar la data de 15 brumar anut II (5
noiembrie L793),declarl cu satiSaqtie,,ci departamentulcare
a purtat prea mult timp infricositorul gi perfidul nume de
Vend6enu mai este ln acestmoment decAtun maldir de ce-
nusi si un pustiu intins". Aceasta,cu con,stiinp absolut impi-
cati. De asemenea,locuitoriidin Angers, eliberat de mareaar-
mati catolici si regali, ,,auars tim€ia pafiei pentru a purffica
zidurile de pAngirirea regali;tilor". Cu aceasta,satanaarea
vend6enilor ca atare era consumati definitiv. Asupra acesfui
termenvom mai reveni.
E interesant de consemnat, in treacit, aceasti aluzle la
numele departamentuluiVendee (care, dupi cum se stie, a
fost inlocuit temporar cu Venge: Rizbunat): irnportanfa acor-
dati unui ftrme propriu calificat in mod bizar drept Infricoga-
tor gi perfid arati foarte clar cd ne afli.m in plin rhzboial cuvin-
telor.
Timp de doui secole,dezinformareaasupragenocidului
vend6eana fost inkefinuti de invitimantul Republicii,nu atAt
prin calomnie cAt prin subinformare.in g.olile primare ale
Republiciia III-a gi cele secundaredin Republicaa fV-a,unde
mi-am licut gi eu studiile, abia daci se menf,ona acest mic
incident care risca s[ prejudjciezebuna reputaFea Revolulei
pentru Drepturile Omului. intreaga atentie a profesorului 9i
a elevului erau dirijate sistematicfie spre pericolul pe care il
reprezentaucoaliliile striine pentru cuceririle S.evoluliei,fie
spre instaurareaeminamentesimpatici a sistemuluimetric.
52 VLADIMIRVOLKOFF
Malet;ilsaac
in acestsens,mi-a venit ideeade a lua din nou manualul
de istorie scris de Malet 9i Isaac,care mi iritase deja in tre-
cere cAndaveamvArstasfudierii lui. Am constatatc|intarea
mea de adolescentnu fusese nejustificati. Manualele pot fi
excelenterelee ale dezinformirii; in continuare,vom intAlni
pi alte exemple.Deocamdad,si observim cum estedescrisi
execuFalui LudovicaI XVI-lea.
Autorii nogti vorbesc despre,,procesul"gi ,,rnoartea'rege
lui, termeni deshrl db neuki, care servescla a descrieun prG
ces pseudojuridicin care Convenfa a fost atAtjudecitor cAt
si parte in fitigiu 9i care a permis si se taie inpublic capul
unui tati de familie in vArsti de treizeci si noui de ani.Acest
,,proces".siaceasti,,moarte"au fost cauzatede,descoperirea
intr-un dulap de fief' a unor documentecare dovedeau,,cArdh-
gia intre Curte gi suveranii striini". Ceea ce e interesant aici
este,pe de o parte, cuvAnful,,Curte"- nu se spuneci regele
era complice cu suveranii striini, ci se di de infeles, ceea ce
echivaleazi cu a-i vota moartea - gi, pe de alti parte, caracte-
rele italice ale ,dulapului de fier".}ar crede ci documentele
ar fi fost mai puFn compromititoare, daci Ludovic al XVI-lea
le tinea lntr-un dulap de lemn. Orice are efect asupra imagi-
natiei cititorului e de folos. Un dulapde fier, ia gAnditi-vi!Era
cum nu se poate mai drept ca un suvern atAt de tiranic incAt
foloseadulapurilede fier si piari pe esafod.Nu m-ar mira ca
aici sAse fi dorit o reamintire a dulapurilor in care Ludovic al
Xl-lea igi lnchidea dusmanii,se pare, asffel incAt si nu poati
facenici o migcare.
Montagnarzii nu rimAn nici ei necriticati de Malet gi Isaac,
din punct de vedere criptomarxisL dupi cum era si de astep
tat ,,nudoreausi existepresiuni din parteapoporului asupra
Adunirii", le,,repugna interventia Stahrluiln viafa economici",
pe scurt, ,,erauniste burghezi".Totugi,printre ei se giseau gi
,,aparitori sinceri ai claselor si^race,ca Robespierresi Saint-
Jusf'.
Pericolul pe care il reprezentaupentru Franta coalitiile
provocatede Conventieeste,evident,scos in evidenti. El va
Tratat de dezinformare 53
permite,la nevoie,si se scuzeatrocititile comise in Vendee.
De alffel, modul in care sunt povestiteevenimenteledin Ven-
dee meriti si fie examinat mai indeaproape.
,,Conventiaa ordonat o recrutare de trei sute de mii de
voluntari. Aceasti misuri a fost semnalul riscoalei din Ven-
d6e:vend6enii,inci dinaintefoarte ostili Constitufei civile a
clerului si misurilor luate contra preoflor refractari, au refu-
zat sb,se lnroleze." (Atunci, de ce se mai vorbeste despre
,yolurttari"?)
,,lnke 10 gi 15 martie 1793,s-aurisculat sub conducerea
unui paanicde vAnitoare,Stofflet,si a urui vizitiu, Cathelineau."
(Nici o vorbi despreprintul de Talmont.)
,,I;rpta dintre vend6eni,sau ..albi,, si revolu$onari, sau
"albaQti", a dobAnditinci de la inceput un caracterde o cru-
zime atroce." (Dar nu se menfioneazi nici ci Albagtrii erau
aceiacare invadaseri departamenfulVend6e,nici ci Albii nu
au ucis niciodad altcevadecAtsoldaf,inamici, in timp ce Albag
tii exterminau populatiile civile.) ,,Absentatrupelor regulate,
aflate atunci la frontiere, gi mediocritateacomandanflor repu-
blicani, au facilitat tnaintareainsurectiei. Vendeenii au cucerit
localititile Cholet gi Saumur,ameninfandoragulNantes (iunie,
1793)." (Nimic despre calitif,le militare ale vend6enilor, care
sunt considerafi ,,risculafi", cAnd putem considerala fel de
bine ci si Conventias-a,,rdsculaf'contraputerii regale,consi-
derati legitimi de mii de ani.)
Tiflurile paragrafelor sunt la fel de instructive: ,,Primele
mdsuri ale salvirii publice", ,,Revolutiain pericol": se capteaza
simpatia cititorului. Acum, acesta va fi ficut si se teami de
tot ce poatefi mai riu, in acelagitimp vendeeniifiind discredi-
taf, ca niste aliati ai sfiinititii: uToatefrontierele erau forfate:
englezii...austriecii...prusacii...In interior,riscoalavend6eani
avansa:unii nobili, Charette,la Rochejacquelein,ii preluaseri
conducereasi o transformauintro mare revolti regalisti si
catolici. Regaligtii ac$onau gi in alte pirti: au ridicat la lupti
oragulLyon, apoi Marsilia, gi in curAndaveausi predeaporhrl
Totrlon fl otei engleze." @xploatareapabiotismului prezumtiv
al cititorului.)
,,1-aParis,Marat a fost asasinatde o tAniri regalista,Char-
lotte Corday."(Fals:CharlotbeCordayera republicani.)
54 VLADIMIR VOLKOFF
,,in Adunare, contrarevolufionarii sideau suspiciuni, ii
irnpingeaupe deputa$si ia misuri extreme,pentru a deveni
nepopulari." @e scurt, contrarevolutionariisunt cei vinovati
deTeroare. Ce frumos.)
Fragmentul se termini printr-o interogatie demni de un
roman de aventuri: ,,Aveausi reuseasc[ montagnarzii si sal-
veze Franta si Revoluf,a?"
Continuarea,in numarul viitor.
Iar restul, mai vedem noi.
Isbria^&rsiet
Va trebui si se scde intr-o buni zi istoria dezinformirii
sistematicecd,reiaRusiai-afost $i, inho anumiti misuri, inci
ii mai estevictimi,filrhapune la socoteali qi mitul satelorlui
Potemkin.
Primele inexactitiF sivArgite de francezi in legituri cu
istoria rusa i-au apar,tinutlui Voltaire, in lucrarea consacrati
lui Petru cel Mare, dar ignoranfa gi reauavoinfi au inceput si
se alieze,dedinfirite, din primii ani ai secohlui alXD(-lea:prin-
fl qe Ligne se plAngeadeja de acestlucru.
In rAndul htei al dezinformatorilor, ii gisim pe Marchizul
de Custine, care nu-i iertase Rusiei faptul de a fi fost rugat si
piriseasci fara din carza moravurilor lui mai speciale,gi pe
Alexandre Dumas, care pretindea ci biuse vodki dintr-un
samovar,la umbra unei cliuvce sfidoase,ceeace lea dat rugi-
lor prilejul si deaun sensnou cuvAnhrlwkliuvka: ,,Baliverne
tndrugatede striini despre Rusia".
Dar nici rugii nu sunt curaf, ca lacrima: de la contesade
S6gur, niscuti Rostopcin,care a creat personajul bufon al
generalului Durakin, al cirui nume deriveazi de 7a durak,
,'tlail', panala Alexandre Herrnn care, ambuscatin Occident,
a ficut toate eforturile si denigrezeRusialn general si taris-
mul ln special,trecAndpe laTurgheniev care, ffiind pe picior
mare in Franta pe seama iobagilor sii, nu se sfia si critice
iobigia.
Este oare cazul si vedem in aceasti complicitatea rusi-
lor cu prejudecltile alimentatede altii impotriva lor un simt
al dreptitii extrem?Sauun anumit masochism?
Tratat de dezinformare 55
Inffebarea nu este lipsiti de interes din punctul de ve-dere
care ne intereseaza.Am pus deja accentulpe consimtamAn-
il firi de care dezinJormareanu e posibili, $ar era vorba de
consimfamantul publicului, nu al victimei. In cazul rugilor,
este vorba de consimtimAntul victimei. Ei reprezintA atitt
obiectul, cAt gi subiectul operafiunii. Autodezinformati si
autodezinformatoripe propria lor socoteali.Afi victima unei
dezinformari e una; a te complaceln ea,cu o placere morbidi,
e cu tohtl altceva.
in anii douizeci, elevii franceziinvifau pe de rost ci,,Ru-
sia este o cAmpieintinsi, bogati in grAu,locuiti de un popor
barbar", slq dar rusii emigrafi, cAnd li se cerea si arate cum
m6ncau ei lumaniri, curn li se dusesevestea,rispundeau ci,
le pisteazi ,,penfu deserf', iar marele pianist de reputatie
interna$onali Uninslry, excedat de suficienta francenlor ca-
re-l luau drept un silbatic cumsecade,a ajuns si simulezeci
nu mai vizuse un pian in viafa lui, lnainte de a incepe s[ ,,im-
proitzeze" ca un mare maestru ce era.
Gsand la o parte posibila responsabilitatea anumitor rugi;
cui i s-arputea atribui genul de toxicitate care inconjoari Ru-
sia, mai ales in spiritul intelectualilor occidentali?Distanfei
geografce, diferenfelor religioase, impirtirii Poloniei, incen-
dierii Moscovei,ranchiuneitenacea rentierilor francezi care
nu i-au iertat niciodati imperiului farist celebrul
"imprumut
rusesc"?Nimic din toate acesteanu pare si explice mu$umi
tor vointa lor tnciLpi{Anati de a fi maltratati.
De cAteori a trebuit si explic ci Alexandru al ll-lea a fost
cel ce a suprimat iobigia tn Rusia,dinfo tisituri de condei,
in anul 1861,inci inainte ca sclaviasi' fi dispirut ln Statele
Unite cu pretul unui rizboi civil, numit gi Razboiul de Sece-
siune, care a costat aproapesapte sute de mii de morti! De
cAte ori n-a trebuit si reamintesc ci nu Nicolae al Il-lea ci,
dimpotrivi, bolsevicii au semnat paceaseparati de la Brest-
Litovsk, abandonAndu-i pe Aliafi in plini frimAntare, pe cAnd
Nicolaeal ll-lea riscasesi.sipierdusetronul, pentru a le rimA-
ne fidel! Ce satisfactiemorbidi amvbaftpe fetelemultor occi-
dentali de fiecare dati cAnd asupra Rusiei se abitea inci o
nenorocirel Si pe ce ton superior ii atzeam vorbind pe toti
56 VLADIMIR VOLKOFF
cei ce se refereaula seful staflrluirus, care tohrs,isi-aeliberat
poporul de tirania comunisti cu ajutorul primei revolutii ne-
sAngeroase a tuturor timpurilor!
Tbate acesteaar febui si fie elucidateodati pentru tot-
deauna:cici se vede bine de ce Bisericile rivale au interes
sa-siatacereciproc popularitatea,de ce comunistii si compli-
cii lor considerauca era avantajossi desconsidereregimul
imperial, dar existi ceva straniu ln aceasd unanimitate a ani-
rnoziti$i, in acest refuz incipitAnat de a se informa despre o
mare tari. E o temi de,rneditatie.Am puteainclude si o ana-
lizi a obisnuitelor scorneli despre sufletul slav,farmecul slav,
fatalismul slav qi butada nu prea inteligenti a lui Churchill
despre o Rusieghicitoare ascunsalntr-un plic invlluit in mis
ter. Aceastae o rea-voinfi flagranti a Occidenfirlui, pe care ar
fi interesantso demontim piesi cu piesi.
DepepadinEms
Un alt exemplu despre aptitudinile dezinformatoare ale
cuvAntuluiscris:celebradepegi din Ems.
Situaf,aeste destul de tulbure. Si incercim so clarificim.
Suntem in anul 1870.Tronul Spaniei e vacant Spaniai-l
propunelui lcopold de Hohenzollern,'/ar al regelui Wilhelrn I
al Prusiei. Ieopold este de acord, Bismarck e enhrziasmat,
Wilhelm nu are nici el nimic tmpotivi. Franfa se agiti si pro-
testeazi.AmbasadorulBenedettiil cauti pe Wilhelm la Ems,
unde se afla la bii, inke doui chiogcuri de far'fari,. Franfa
doregtesi obfini o declaratiea regelui, dezavuAndcandida-
hrra si angajandu-lpe leopold si se retragi. Wilhelm e imp5-
ciuitor: rispunde ci esteo problemi de familie si, daci l,eo-
pold i,siretrage candidatura,isi va da si el asentimentul.
Afacereasar fi putut opri aici.
Dar Frantainsisti, inlr-un mod destulde gJrosolan. Ducele
de Gramonf Ministrul Afacerilor Externe al lui Napoleonal
III-lea, il trimite pe Benedettipentru a-i cere regelui sil sti-
tuiasci pe l,eopold sa renunte la tronul Spaniei.Wilhelm
considerhci s-amers prea departe.Totuqi, intrucAt stie deja
ca printul Carol-Anton,talil lui Leopold,acceptasi relragi
Tratatde dezinformare 5,1
candidaturafiului siu, promite si deaun rispuns in douizeci
si patru de ore.
Inci o dati, afacereaar fi puhrt si se suspende.
Or, Gramont nu e satisticut nici de data asta. Benedetti,
intAlnindu-secu regele intr-un parc, in sunetelevesele ale or-
cheskei de la cazinou,ii cere acum si aproberenuntareain
scris qi si se angajezech niciodati nu va mai susfine candi-
daturaunui Hohenzollernla tronul Spaniei.
Aceasta este intr-adevar o exagerare. La umbra ulmilor
clin Ems, regele ii rispunde ambasadorului:,,Spunefi-iclar
impiratului ci imi considerverii oameni de onoare.Daci au
reffas o candidaflrri pe care o acceptaseri,n-auficuLo in nici
tn cazcu g6ndul ascunsca mai tltrnu so ia de la inceput (...).
\r-am dat cuvAnfirl meu gi nu mai am nimic de adiugat. Per-
rnitefi-misi mi indepirtez."
Dupi care, ii ordoni aghiotantuluisiu Abeken si-l puni
la curent pe cancelarulBismarck, care, la rAndul siu, se afla
tot la bii, in Karlsbad.
Iati textul depeseidin Ems, semnatade Abeken:
Maiestatea Sa mi-a scris:,,ConteleBenedetti m-a oprit in
timpul unei plimbdri, cerAndu-mi,cu o insisten,ti deplasafi,
sd-lautorizezsd telegrafiezenumaidrcAt ci pe viitor md anga-
jez sd nu-mi mai dau niciodati acordul, in cazul cd membrii
{amilieiHcihenzollernar reveni asupracandidaturii lor. in cele
din urmd,l-amconcediatcu sevefitate,cici nu sepoate gi nici
nu are drepful sd ceardasemeneaangajamentepenfuu totdea-
una (..,)."MaiestateaSa (..) a hotirAt sa nuJ mai primeascd
pe ambasadorulFranfei, ci si-i transmitd prin intermediul
aghiotantului sdu cd Maiesktea Sa a primit Intre tinp de Ia
print confirmarea acestei stiri anun{ati deja de Ia Paris lui
Benedetti si nu mai are nimic sa-icomunice. MaiestateaSa ii
cere Excelentei Voastresajudece dacdaceasti noui interuen-
tie a lui Benedetti si refuzul siu ar trebui sd fie comunicate
imediat,atAtambasadorilornosffi, cAtgipresei.
Este data de 13 iulie. Bismarck primegte scrisoarea,in
timp ce se alli la dejun,cu doi militari gata de lupti - genera-
lii Moltke si Roon,care fac niste mutre uite-atAtde lungi:
58 VLADIMIR VOLKOFF
situatiapare sa se calmeze,nu vor mai avea ocaziasi-siprac-
tice meseria.Dar, din fericire penfu ei, pornind de la depesa
aminuntiti a lui Abeken, cancelarul redacteazi urmitorul
text lapidar:
Vesteareffagerii printului mostenitor de Hohenzollern a
fostcomunicati oficialgtvemului regal spaniol de cdte guver-
nul francez. (De ce se amesteci guvernul kancez?) Intre
timp, atnbasadorulfiancez La adresatregelui, la Ems,cererea
de a-i aproba sa telegrafiezeIa Pariscd regele se angajeazi sd
nu mai permiti niciodati gi cu nici un chip reluarea candida-
fum. (Evident"aceasti cerere e jignitoare.) Ia aceast4M.S.
regele a refitzat sdJmai primeasci pe ambasador9i i-a tans-
mis prin aghiokntul siu de serviciu cd nu mai are nimic sd-i
comunice. (Aici intervine o rupturi, din momentce se di sen-
zafa ch ambasadorula fost alungat in specialformula ,,aghio
tant de serviciu",cand h original se spuneadoar,,aghiotanf
reprenntA o mici inspiraf,e de geniu, care accentueaz| afron-
tul.)
Firi indoiali, actualii nogtri gefi de stat sunt obignuiti si
deguste alte afronturi, dar in secolul al XX-lea, de indati ce
depesaa fost remisi, sub aceasti noui formi, ambasadorilor
striini gi presei, Franfa nu a mai avut de a]es:a fost obligati
si declare rizboi,ceea ce a s,ifi:cut, la data de 19 iulie 1870,cu
rezultatelecare se cunosc.
Pe cine intoxicase,dezinformase,manipulaseBismarck?
Pe toati lumea.
Guvernul fuancez,pe care l-a consbAnssi intre inrazboi;
pe propriul siu rege, obhgendu-lde asemenea;si populatia
germana,mai ales cea din sudul tirii, in rAndurile cireia per-
spectivaunui rizboi nu dezlantuiaenfiziasmul, dar care n-avea
de gand sh se laseinsultat'i in persoanaregelui siu, chiar daca
acestaera de origine nordic6.
FrumoasaoperaFunede dezinformare.Suport incidentul
neinsemnatrelativ la succesiuneaSpaniei,care a dat nagtere
manipularii depesei.Transmitetori (magnific alesi in tabira
adversi): Ducele de Gramont si consilierii lui Napoleonal
III-lea.
Tratat de dezinformare 59
ProtrcoaleleInSetepyilor
Siorului
Unul dintre procedeelede dezinformare consti in a-i afri-
bui adversarului afirmatii pe care acestanu lea ficut.
Un altul consti in a-i atribui lucruri pe care nu lea spus,
dar care se pot exfage din declaraliile lui cu ajutorul decupa-
jelor, al aproximirilor, al retrgurilor: este ceeace se numegte
2rnalgamare.
Un al treilea, pe cAt de pervers, pe atAtade naiv,are scopul
de a-i atibui ceea ce s-ar putea crede ci ar fi spus daci era
sincer.
in 1905,QergheiNilus a publicat la Moscova, sub titlul
ProtocoaleleInlelepfiIor Sionului, un text prezentatca gi cum
ar fi constituit concluziile secreteale Primului CongresSionist
de la BAle.Autenticitatea acesfiriaeste mai mult decdt lndoiel-
nici, atAtde mult ii pune autorul pe sionisti si spuni ceeace
crede el ci ar fi spusin mod firesc. Este oare acestautor Nilus
insugi, sau ,,protocoalele"sunt rodul unei colabori.ri intre mai
multe presonaje nelinistite de progresul sionismului? Firi
indoiali, no vom gti niciodati. Dar risunetul acestui fals fa-
dus in germani cu inceperedin 1919,ln polonezi, englezi gi
francezhdin 1920,a fost imens qi l-a inspirat, printe alfl, pe
Ado$Hitler.
ln eseqti, consti tn a le atribui unor,,intelepf;" ipotetici am-
bitia de a domni asupraintregii lumi, scopin care urmiresc:
- si atAfepopoarelela discordie;
- si-i e:<terminepe nobili gi pe marii proprietari de piman-
turi;
- si provoace
fulburiri printe muncitori;
- si urmareasci o acSunede dezagregareprin interme.
diul presei;
- si rispandeasci in rAndurileopiniei publice confuna;
- si depravezetinereful;
- si subminezejustitia;
- si lupte contra religiei.
Se observi in ce misuri se apropieacesteporunci, reale
sau imaginare,de doctrina lui Sun Ti, si nu a fost nevoie de
mai mult penku ca eweii si fie binuiS de a fi vinovaf de aceste
practici.
 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 6l

Autenticitateadocumentului a fost intens discutati. Sur- Vagoutlplumbuit

sele salepar sa se revendicedn Dialog in Infen inte Machia- Una dinke cele mai mari operatiuni de dezinformare-
velli gi Montesquieu,scris de Maurice Joly in 1864.Publicarea, sau, mai bine zis, de influenli - a fost desfigurati de germani
autentificati imperfect in mai multe tiri, pare sd dateze din in 1917.
1901,in Rusia.Tribunalele din Berna au declarat documentul Cand monarhia rusl a fost inlocuiti, in luna februarie a
un fals,in 1935;in 1937,au revenit asupradeciziei. acelui an, de un guvern provizoriu inept dar hotirAt si conti-
Dar; la drept vorbind, trecAndpestecercetareaturor falsuri nue rizboiul alifuri de Aliaf,, statul-majorgerman a decis sa-l
autenticesau a unor originale false, ceea ce ne intereseaza trimiti in Rusia pe l,enin, care in ceea cel privepte era hoti-
aici este fapfirl ca un text, probabil apocn{ a putut aveaefecte
cu consecinleincalculabile,ci nigte oamenide buni-credinfi
s-auputut llsa influenfaf qi ci in aceaepoci se putea duce la
indeplinire o operatiune de dezinformare reugiti doar cu un
minimum de verosimilitate.
Este indiscutabil c5.o atumifd acfiune subversivi, intre.
prinsi in decursul secolului al XX-lea, a folosit, intre alti afili-
a!, gi anumiti ewei: e vorba de revolufa rus[. Iar aici ajun-
gem la unul dintre cele mai eficiente resorturi ale dezinfor-
mirii: generalizarea.Nl.stesionisti au putut intreprinde acf,uni
subversive:imediat, se va trage concluzia ci. eweii reprezinti
un element subversiv.Aceasti tendinfi pe care o avem de a
simplifica lucrurile va fi exploabti din abundenti in continua-
re, permitAnd lnzesfarea fufitor par[zantlor Vietramului sau
ai Vietninhutui, a tuturor afiltallor EL.N. sauOAS., a fiiluror calitate.
ehricilor Tutsi sau a tufuror etnicilor Hutu, a htturor azeilor Bineinleles, Lenin, stiindu-le numai pe ale lui 9i fiind
saua tuturorarmenilor, a tuturor sArbilorbosniacisaua tuhror finantai de germani, nu lucra pentru ei, ci pentru el insusi si
bosniacilor musulmani, cu toate virtuFle sau cu toate viciile. penfu partidul siu: rezultatul rimAne neschimbat 9i se poate
Publicarea Protocoalelor Infelepflor Sionului a cauzatun spune ci existi o supremi eleganli in a infebuinla un agent
efect de bumerang,care nu este nici el lipsit de interes, din de influenti cu propriul siu acord, pentru o cauz| care nu li
moment ce unii au acuzrt Ohrana,polifla pottici a monarhiei apattine.
ruse, de a fi cautionataceasti publicare.Pentru moment, o De alffel,la fel de valabile gi contrarir-rlfolosit de germani,
asemeneaasertiune pare lipsita de temei: un fals contra altui
fals; documentula emanatmai degrabi din cercurile antise.
mite private care ar fi incercat si for.tezem6naguvernului tarist
pentru a provocamisuri care, din fericire, nu s-aupus in apli-
czre niciodati. Intre altele,se pot reciti pe aceastitema scrie-
rile lui Babel si se poate revedea CrucigdtorulPotemkin de busit si asffel s-adeschisera totalitarismelor,cu toate conse
Eisenstein,care demonsfreazhci regimul tarist, contrar unui cintelecunoscute.Desigur,nu acesteaeraurezultatelepe care
zvon larg rispAndit, se impotriveapogromurilor antisernite. contaserigeneraliigermani.
62 VLADIMIR VOLKOFF
hopryanda de rdzboi
Si menfionim, pentru a se retine - gi pentru a le deosebi
de dezinformareapropriu-zisi - propagandelede razboi ale
hrturor tirilor, pe parcursul acestordoui conflictemondiale.
Nu prezinti mult interes pentru specialisti,ln pofidamin-
ciunilor grosolanela care au recurs, pentu ci niciodati nu
si.au dat ostenealade a se mascaserios.Era firesc ca brita-
nicii gi francezii si tipireasci aberatii ci germanii spintecau
sugari, era la fel de firesc ca germanii antisemif, si publice
nelegiuirile eweului Su$s.Singurul aspectcare poate fi demn
de re$nut al acestor propagandeconsti lntr-o modificire a
filosofieirizboiului in sensibilitateaOccidentului.
Timp de secole,motiwl de rizboi consideratca fiind cel
mai onorabil fusesecucerirea, alffel spus,pofta de a jefui veci-
nii gi a le acaparateritoriile. Pe plan moral, nimeni nu gisea
nimic de comentat, nici micar in epocaebraicl sau cregtini,
chiar daci acestevictorii antrenauexterminareaunor popoare
inbegi, cum ar putea depune mirturie filistinii sau indienii,
daci inci ar mai exista intr-un numir suficient de mare.
incepand din Evut Mediu, unele masacreau fost jusffi-
cate de o anume motivatie morali: fidelitatea fati de suveran.
fiind cu atAt mai meritorii: ifl injunghiai fratele cregtin ca si-l
inveF cum si triiasci. Sub RevolutiaFrancezh,s-audeclangat
razboue ofensivepentru a elibera celelaltepopoare de tirania
suveranilor^lor,de care oamenii erau, in ansamblu,destul de
multumiti. In secolul al XX-lea, sensibilitateas-a modificat:
meseria militari rimAnea cea mai nobili, cea mai admirati,
dar vocatiaei constain apirarea propriei paffii, nu in cucerirea
patriei altora (cu o exceptieconfortabili in cazul colonizirii,
chipurile destinati si rispAndeasci lumina si progresulprin-
tre ryqtepopoarefericite in inapoierealor).
In Primul RazboiMondial apareo noui schimbare,bogati
in consecinte.
Tratat de dezinformare 63
Rizboiul in sine se relevaacum ca un riu si nu se maiius-
tifici decAt daci adversarul este prezentat ca un riutlcitor,
idee complet noui si conffa cireia sar fi raliat Moise, Sofocle,
Socrate,Alexandru, Caesar,Shakespeare,Molidre, Corneille,
Goethe si, practic, toate marile spirite occidentale(firi a-i mai
pune la socotealigi pe chinezi),dinte carenici unul nu a con-
damnatrazboiul ca atare.
Ar trebui si distingem aici o influenti a moralei puritane
si de tip cowboy,white hats (,pilnrii albe'), confa black hats
C,pilirii negre'), ca in westernuri? Saumai degrabi ar fi cazul
si considerim ci tipul de rizboi medieval,consideratca un
sport de citre cei care il practicau, nu depigea pragul de tole
ranti a populafilor, cAti weme recrutarea de tip revolutionar
-sinapoleonian,impusi unor popoare in esenfi pagnice,n-a
putut fi susfinuti de acesteape termen lung decit cu sprijinul
unor motivaFi satisficitoare din punct de vedere moral? Se
cuvine si recunoagtemdoar ci, pondereaopiniei publice de-
venind determinanti in desfigurareaacfunilor politice, aceasti
opinie trebuia doar si fie convinsi, iar morala furniza teme
propagandisticeugor de dezvoltat?Ori vom spune, mult mai
simplu, c|ipocinaomeneasci progreseazi din generatiein
generatie?
Nu vom spune absolut nimic, fiindci ar insemna si ne
abatemde la subiecl
Totus,i,si remarcim in treacit ci informarea.sidezinfor-
rnarea,imediat ce incepesi li se faci simf,ti importanfa, cauta
si creeze un maniheism fundamental in care cei buni sunt
complet buni, iar cei rii, iremediabil de rii. Informarea nu
poate exista firi deformare- si, intotdeauna,in sensul unei
simplfficiri mor alizatoare.
Din pAcate.

CepnolwV
ZILEIN MDIOULUI
Inventarearadioului nu a aduscu sine noi procedeede dez-
informare, dar a servit mult in perioadamarcati de ascensiu-
neanational-socialismului si de al Doilea RazboiMondial: de
fapt, radioul - sautelefonulfiri fif, cum i se spuneape atunci-
reuneste avantajelerelatiei guri-ureche cu cele ale tiparului.
Aceasti epoci a fost dominati de doui personajecare,de
alffel, au sfArgitprin a purta un adevirat duel, prin intercala-
rea dezinformirii.
C,oebbels
Goebbels,mare tribun al viului grai -siabil utilizator alra-
dioului, nu a fost un dezinformator in sensul exact al cuvAnfu-
lui, ci un propagandistcare foloseaminciuna inf-un mod atAt
de constantpi de cinic, incAtne permitem si ni-l insusim aici.
,,Micul doctor", ciruia i se akibuie expresia,,Ominciuna
repetati de o mie de ori rimAne minciuni, o minciuni repe-
tati de un milion de ori devine adevir", a mai spus: ,,Propa-
ganda nu are nimic in comun cu adevirul" gi pretindea ci
putea ,,sase joace cu sufletul poporului la fel cum se cAnti la
pian". Programul siu constain ,,adezlinfui pasiuni vulcanice,
a provoca explozii de furie, a pune in miscare maseleome
nesti,a organizauragi disperareacu un calcul rece", iar pen-
tru a-gidefini doctrina,nu-si menajacuvintele:,,Propaganda
buni este aceeacare duce la succes,iar propagandarea e
aceeacare-girateazhscopul, oricAt ar fi de inteligenti, cici
propagandanu are misiuneade a fi inteligenti, ci de a asigura
succesul(...).nin urmare,nimeni nu poatespune:propagan-
da dumneavoastriestepreabrutali, preavulgari (...).Daci
cinevazice "Propagandadumneavoastrinu are tinuti morali",
e inutil si mai discut serios cu el." Este foarte posibil ca
Goebbelsinsusi si nu 1i crezutin nici una dintre ideile natio-
Tratat de dezinformare 65
nal-socialistepe care le profesa.Pufin conta pentru el continu-
tul teoriei pe care leo transmiteamaselor,nu-l interesadebAt
adeziuneaacestora:,,Esentapropagandeiconstain a cAgtiga
fiinfele pentru o idee, intr-un mod atAtde intim, de viu, incAt
si sfArgeasciprin a i se dirui complet s,ia nu mai putea sa
renuntela ea".
hri Goebbelsnu-i lipseanici simlul umorului: a ajuns sa
determine un subprefectde politie si-si dea demisia,dupi ce,
in toate discursurile sale, ii atribuise prenumele ridicol de
,.lsidor",iar cAnd s-ahotirAt si impiedice premiera filmului
Nimic nou pe Frontul de Vest,in loc de a organtza.o manifes-
tatie politici, s-a multumit si introduci in sali goareci gi
nipArci. De alffel, igi semnade buni-voie textele cu formula
cipeteniabandif;lor",penffu ci un adversarpolitic
,,Goebbels,
il insultasecu acestecuvinte.
Bineinleles,Ministrul Reichului pentru luminarea popo-
rului si propagandi - acestafiind titlul siu cand nazistii au
preluat puterea- nu se multumea numai si lni discursuri,
radiodifuzatesau nu. Defilirile, drapelele,ficliile gi tobele,
saluhrl hiflerist, strigitele de Sieg-Heil scandatesonor, toati
mizanscenade la Ntirnberg, ii servea s[ ,,dezrIdilcineze"
individul (in sensul weilian al termenului) qi si faci din el un
automatcare nu se mai putealipsi de partid -sideveneacapa-
bil ca, in numele lui, si sivArseascitoate actelede eroism si
toate atrocititile.
la apogeulnazismului,Goebbelsdispuneade trei sute de
ofiteri si cinci sute de angajaf,care munceau douizeci si paffu
de ore pe nlamanipularea informafei, iar in timpul rizboiului
a creat,,companiide propagandi" in care corespondentiide
rbzboiisi satisficeaustagii de opt zile.
Nu trebuiesi uitimii, desia inventatsi.si-aasumat,,riz-
boiul total", Goebbelsfuseseostil rizboiului in sine, conside-
rAnd,in manieralui SunTi, .5 spadanu trebuie si fie scoasi
din teaci decAtin ultimi instanti: nu obtinuse el rezultate
miraculoase,filrhasefage nici un foc de armi, cu reocuparea
Renaniei,restabilireaserviciului militar, revenirea bazinului
Sarre,Anschlussulcu Austria, anexareateritoriului Sudetilor
si Memelului, stabilireaunui protectoratin Cehoslovacia?
66 VLADIMIR VOLKOFF
Daca-lasculta,Hifler ar fi putut obtine coridorul din Dantzig
pe cale pa-snici,rezolvAndla fel si problema coloniilor. Dar
zeidauwut alffel.
Cand a sosit Giitterddmmerung-ul din final, propaganda
lui Goebbelsa atins niveluri fantastice.A mers pani la a pune
si se intocmeasci manuscrisefalseale lui Nostradamus,scrise
pe pergament gi legate cu piele din secolul al XVI-lea,in care
acest apelativ biiefilor tineri care aveau si actionezein
spateleliniilor inamice.
*fronDelns
in timpul celui deal Doilea RazboiMondial, britanicii au
adus intoxicareala un lnalt grad de perfectionare,cre6ndun
birou intihrlat Doublecross(,Cruce dubli"; inselitorie, pici-
leali) cu specialitateade a camufla escadrile de false avioane
.siregimente de false tancuri, penfu a ingela inamicul asupra
locurilor de debarcare.Dar au ficut mult mai mult decAtaiAt
cu Sefton Delmer si al siu ,fadio negru", englezii au practicat
cu succesdezinformareapropriu-zisd-
plare sau neglijenfi". Si isi rezuma tehnica asffel: ,,Ceamai
simpla si mai eficaceoperatiune ,.neagri.,r"(cum numea el
actiunile de dezinformare) ,,esteaceeade a scuipa ln supa
cuiva,strigand "Heil Hitler"."
Delmer emiteain limbile germani sau italiani si, departe
de a facepropagandi antinaz-istivulgari, transrnitea,de exem-
plu, dAndu-sedrept un post de radio al armateigermanecare
Tratat de dezinformare 67
mas la discretia comandantilornazisti, daci soldaf,imureau
pe cAmpulde onoare.Alteori, Delmer se prezentaca un-post
de radio republicanfascistgi bansmiteagtiri menite s#i perfir-
be pe italieni: afirma ci lira aveasi fie devalorizati .sica se de
clan-sasegoana dupi bani; cu alti ocazie,Aliafi au promis o
,,zonhde gratie" din nordul Italiei pe care aveau si se abtini
de a o bombarda gi, nu peste mult, Mussolini a inceput sa-i
actrzepe italienii firi congtiinfi caregi abandonaumunca pen-
tru a alergasi se refugiezeacolo- la care,Delmer a difuzatdin
abundenti declaratialui Mussolini.
intrufAt Goebbels decliaraseci avea si le distribuie pro'
vizii muncitorilor din uirne, postul de radio al lui Delmer a
anuntat ci acestealimente urmau si confni Pervitin, pentru
a le miri productivitatea Cand copiii familiilor bombardate
la Hamburg erau evacuatispre esl Delmer a lansat zvonul ci
tn lagirele unde aveausi fie primiti ficeau ravagii epidemiile,
sub forma urmitorului anunf; ,,DoctorulConti, ministrul Si-
nititii Reichului, ii feliciti pe mediciiofileri din lagirele de
copii (...) pentru devotamentulexemplar cu care au tratat epi.
demia de difterie care s-a declarat printre copiii din grija lor.
Miniskul igi exprimi speranta de a-i vedea triumfand asupra
tragicei penurii de medicamente, putAnd reduce asffel rata
mortalitisi la o medie de gaizecide mor,ti pe siptimAni."
Delmer a transmismuzici interpretati de Marlene Dietrich
(care era antinazisti) la postul siu de radio pretins nazisf pre
cum gi insulte la adresaPapei,din partea unor aga-zisifascigti.
Efectul de bumerang a fost atAt de puternic incdt, dupi riz-
boi, Delmer a fost nevoit si publice o carte penfru a dezmtn!
anumite neadeviruri care emanaude la el gi cirora li se acor-
dase prea multi incredere. Unele nu fuseseri rispandite de
,Jadioul negru", ci prin alte procedee de dezinfoffnare,gi mai
vicioase.
Asffel, Delmer a aruncat din avioaneporumbei voiajori
morF, avAndlegate de picioare chestionarealeAliafiloa chipu-
rile completatede unii germani influenti care ar fi avut de gand
si trideze, ,,astfelincAtGestapoula primit ordin si-i aresteze
pe cAtivadintre cei mai importanti membri ai partidului nazisf'.
l4ffl, 'rf-
68 VLADIMIR VOLKOFF
A aranjatca niste polonezi,asasinAndun german, si lase
unne care indicau ci acestafuseseomorAtde o miscareger-
mani de rezistenti.
A ticut ca in Germaniasi ajungi o broguri referitoarela
,,problemacresterii numirului de dezertori", care ii ,,invita
pe ofiteri sa-simireasci vigilen.ta".
Cu ajutorul organizatiilor norvegiene de rezistenti, a apli-
cat la Oslo afigecare reprezentauun soldatgerrnan greu de re
cunoscuf desprecare se afirma ci era ciutat penku un omor.
'fextul
precizaca omul era periculos, deghizat n chpltNrlttft-
waffe s;rlrin bndertiihrer al partidului nazist si ci trebuia si
fie preda! ,yiu saumorf', politiei militare. ,,tn i.{orvegia",afir-
mi el, ,,ama'urtrezultateexcelente,gratie acestuiprocedeu".
A pus la punct o eticheti cu instructiuni asupramodaliti-
tii de a sabotasubmarinele.Aceste etichete au fost lipite de
luptitorii norvegieni din Rezistenfipe submarinelegermane.
,,Scopulopera$uniinu era atAtacelade a incita echipajelesul>
marinelor si-si sabotezepropriile nave (...) cAt de a nelinisti
serviciilegermanede informatii."
A redactatun manualde insfuctiuni medicalepenfu ob!i-
nerea concediilor.Scopul urmirit era dublu: s5-iincurajeze
pe simulanti si si-i incite pe medicii germani spre a gisi chiu-
langii chiar si acolo unde nu eracazri,. Germanii au gisit acest
manualatAtde abil, incAtl-autradus pentru a-l rispAndi ln ar-
matelealiate.Efect bumerang.
A publicat o revisti de astrologie intitulati Zenit, care con-
tinea horoscoapenegative pentru principalii conducitori ai
Reichului si previziuni lipsite de optimism pentru operafiu-
nile ce implicau submarine.Unele numere, antedatate,anun-
tau infrAngerilede la El-Alameinsi Stalingrad.
Cu ajutorul complicilor polonezi,a ficut si aparl in presa
germanaarticole aparentpatriotice,in care fuseseri shecu-
rate expresiipesimiste.De e'xemplu,unu-ldintre acesteacele-
bra a cincweceaaniversarea Amiralului Doenitz in cei rnai
respechrogitermeni.Tbtusi, textul preciza.ci,, ,,dincauzaunei
pierderi de circa treizec\de submarinepe luni, amiralul lsi-al
pierduto parte din energiasi prospetimeasa tinereasci."
Tratat de dezinformare 69
Nu e de mirare ci intre Delmer si Goebbelssa declansat
un adevirat duel. Estevorba de bonurile germane de raflonali-
zareaalimentelor.Delmer tipirise bonuri false,cu care RA-E
inunda Germania,parasutAndu-le. Germaniiau observatstra-
tagema,evident, au gi publicat o circulari in care semnalau
cele cAtevadiferentedintre cupoaneleautentice9i cele false.
,,Daracestedeosebirierau atAtde subtile,incAtnu se puteau
remarcadecAtcu instrumentespecialesi, bineinteles,comer-
cianlii nu distingeaunimic." Tipografii germani au schimbat
modelul bonurilor. Britanicii leau copiat la perfectie.Atunci,
pentru a dovedi ci falsurile englezeerau stAngace9i ugor de
detectat,,,puL'indu-ibiga in inchisoarepe cei care le foloseau",
Goebbelsa pus si se imprime falsuri ale falsurilor, ,,intr-un
mod atAt de grosolan, incAt contrafacereadeveneavinbrlit
imediaf'.
in toate acestetrucuri, se remarci folosirea striltlcita a
kansmititorilor in materiede dezinformare.Delmer iiv'wanu
atAtpe chiulangiii medicali,cAt pe medici ingisi, nu atAtsub-
marinele,cAt serviciile de informatii, il ticea pe Mussolini si
lucrezepentru el si nu enta sL foloseasci insugi Gestapo-ul
sau politia militari german5, pentru a-girealiza carambola-
jele.
De mare arta.

Ceprror-ur-\rl
DEZINFORMAREASE ORGA}.I
IZEAZL
Inventialui Marconi adiugAndu-secelei a lui Gutenberg,
care la rAndul ei se adiugase relatiei guri-ureche, dezinfor-
marea a atins vArstamajoratuluiintr-un moment care coinci-
dea aproapeperfect cu apogeulcomunismului - la scurt timp
dupaincheiereacelui deal Doilea RazboiMondial. Coincidenfa
nu este intAmplitoare, doctrina aga-zisimarxist-leninisti
fiind in sine o metodl de dezinformare,din moment ce nu
v'aloreaz|nimic firi agitafia politica. in acest caz, trebuie si
ne reamintim clar paradoxul lui Mucchielli: nu agitafia poli.
tici a fost pusi in slujba unei teorii de economiepolitici ci,
dimpotrivi, o teoria de economiepolitici a fost folositi pen-
tru aface o revolutie.
O marhrisire in trecere.|Iegtiinfa mea despreExtremul
Orient mi determini si-mi recunoscimpasul cu privire la dez-
informareacomunistadin China.Intelegclar ca Mao Tsehrng,
cititor al lui Sun Ti, i-a folosit cu succesinvititurile: formule
cum ar fi,,cele O Suti de Flori", ,,MareleSalt inainte" si, mai
ales,,,RevolutiaCulturali" (196G1969)sunt destinate,evident,
si manipulezeopinia nationali gi internaflonal5.De alffel, cand
ne gandim la succesulin cercurile intelectualefuancezea ceea
ce s-anumit,"rnaoism"-siconsta,mai ales,in a purta cimisi cu
guler ,,Mao",nu putem decAtsi ne inclinim in fafa genialititii
autortrlui Cdrticeleirosii. Dar subiectulesteprea vast si toto
dataprea specificpentru a puteaface aici mai mult decAtsi-l
semnalim.
Trebuie si fim constienti de faptul ci partidul social-de-
mocratrus, care aveasapreia ulterior numelede paftid comu-
nist (b) - ffi h) de la ,,bolsevic"- se dezvoltasepe parcursul
anilor in doui traditii esentiale:clandestinitateasi propagan-
cla.Manipulareaopinieipu6tce in mod clandestin p"nt u
".u
Tratat de dezinfornare 11
el o a doua naturi qi nu febuie si ne mirim daci a reugit in
cel mai gloriosmod.
Lffiingi dezintomtarea
l,enin a practicat mult s-ipropaganda,gi dezinformarea,
intre altele,sub forma unor sloganurimai mult sau mai putin
inritate dupi Marii Inaintasi si epigonii acestora:,,Bolsevis-
mul esteputereasovietelorplus electrifcare", ,,Rizboi palate
lor, pace bordeielor", ,,la cu forla ceeace ti sa luat cu fo[a"
gi alte expresii la fel de primare l-au ajutat sA-giinstaureze
putereain Rusia,dar aici nu era vorba decAtde o propaganda
interni, in care nu a dattot ce aveamai bun in el.
Mai cu seami, l,enin afostgenial in modul de a trata Occi-
dentul capitalistci.ruia li visa piekea.Aceasti atihrdinese poate
rez.tmain patru formule esenEale:
- ,,Spune!-leceeace vor si audi" esteinsigi devizaorici-
rui soi de dezinformare;
- ,,1€vom vinde franghia cu care si se spAnzure"demon-
streazl importantape care o acorda,pe buni dreptate,matu-
ritifli politice a inamicilor sii gi avantajelorpe care le putea
obtine de pe urma ei;
- ,,Idiofli utili" era denumirea sa favoriti pentru cei care
au fost numif,, mai migulitor, ,,tovaragiide drum";
- ,,[-adade gunoi a Istoriei", pe care le.o rezerva cu amabi-
litate inamicilor si rivalilor sii, reamintesteci denigrareaad-
versarului esteunul dintre procedeelefavoriteale lui SunTi.
Nu ne putem abf;nesl citim aici exffase ample din memo-
randumuladresatde Leninin 1921luiCicerin,comisarulsiu
de afaceriexterne:
,,fn urma observaf,ilordirecte pe care le-am putut realiza
personalin timpul anilor de emigtare,trebuie si marturisesc
ci asa-numitelecercuri cultivate din Europa de Vest si Ame-
rica sunt incapabilesi infeleag:aat?fi,situatia actuali, cAt si
raportul real de forte.Acestecercuri trebuie si fie considerate
surdo-mute(...).
llnand sealnade marele decalajde timp necesitatde dez,-
voltarearevolutiei socialistemondiale,trebuie si se recurgi
72 VLADIMIRVOLKOFF
la manewe specialecare pot acceleravictoria noastraasupra
tirilor capitaliste.
a) Sase antmte,pentru a-i linisti pe surdo-muti,despirtirea
flctiva a guvernului si a organelornoastreguvernamentalede
partid si de Politburo, gi mai ales,de Komintern. Acestadin
urmi trebuie si fie calificatca o grupare politici indepen-
denti, tolerati pe teritoriul Uniunii Sovietice.Surdo-mu$ine
vor crede.
b) Si ne exprimim dorintade a stabiliimediatrelatii diplo
maticecu tarile capitaliste,pebaza unei totale neingerintein
afacerilelor interne. Surdomutii ne vor crede si de aceasta
data.Vor fi chiar incAntatisi ne vor deschidelarg portile; prin
acestepor,ti,vor intra rapid emisarii Kominternului gi ai ser-
viciilor de informatii ale tarii noasfe, sub camuflajulreprezen-
tantilor diplomatici, culturali si comerciali...Capitalistii din
lumeaintreagi gi guvernelelor vor inchide ochii asupragenuri-
lor de activititi desprecare arnvorbit, iar acegtisurdomuti vor
deveni orbi de-abinelea.Ne vor trimite credite, care ne vor
ajutaszisustinemp;rddele comunistedin lirile lor. Ne vorfur-
niza materialelegi tehnologle care ne lipsesc si ne vor recon-
stiftri industria militari de care avemnevoiepentru alansa apoi
atacurivictorioaseasuprafurnizorilor nogtri. Cu alte cuvinte,
vor actionaspre a-sipregatipropria sinucidere."
Lucririle lui Thierry Wolton ne demonstreaz,h cu ce suc-
ces s-a realizatprogramul profetic al lui Lenin, autorul unor
maximeparalele,in plan geograficsi ideologic,cu cele ale lui
Goebbels(pe care leau precedatin timp). Si nu uitim ci ine-
fabilul tovaris I-eninestecel care a scris,cu litere deo schioa-
pi: ,,Aspuneadevirul esteo prejudecatiburghezimeschini".
Ravda
Apropode ,,adevir",nu firi umor, desigur,Lenin aboLezat
asffelziarul partidului cornunist,fondat in 1912.
la drept vorbind, pravda nu este decAtunul dintre cele
doua cuvinte rusesti care inseamna,,adevar",celilalt fiind
istina.Istina e adevarul,consideratcontrar minciunii; pravda
e adevirul cu sensde dreptate.Primaculegerede legi ruse,
lratat de dezinformare 73
1;romulgatede Iaroslavcel Intelept in secolulal Xl-lea,se nu-
rtea,,pravdarusi". Prin urmare,ziNri oficialde partid pretih:
rleaatAtci spuneaadevirul, cAtsi ci fundamentadreptatea.
Observatoriioccidentali,mai exact cei noncomuniqti,au
fost indignaf savadi chun nar care se numeaAdevirul apiNa,
ia interval de numai cAtevanle, tezeopuse,isi schimbapunc-
tul de vedere ca pe o cirnasi si modifica istoda dupi bunul
siu plac.Unii au gisit ci era chiar spiritual si-l ia in rAs.Aceas-
ta insemnao tntelegeregresiti a modului in care vedeaulucru-
rile l,enin gi succesoriisli.
Pentru Lenin, singurul adevir era absenfaoricirui adevir.
Iar singurajusti$e era vointa partidului.
Din moment ce oameniise ataseaza cu naivitatede aceste
cuvinte giunoase, ca ,,adevirul" si ,,dreptatea",le vom folosi
pentru a le faceplicere, dar in realitaterolul perfect adecvat
al narului a constatin a decretaadevirul si dreptatea,,zIIe\"
care, spre deosebirede ,,specialititilezilei" din restaurante,
numai rareori sunt aceleasicu cele de ieri sau de mAine..Em-
pirismul dezorganizaforallui I-enin consla in a adaptala nece*
sitateacotidiani principii prezentateca imuabile, de unde gi
fluiditatea constanti a comunismului, care ia lisat atAt de per-
plecsipe adversariiacesfuia.Comunismulpresupunela fel de
usor colectivizareaphm?nturilor,cAt si necolectivizarealor,
revoluflamondiaii ca si revolul'ile locale,internaSonalismul
ca si nationalismulexacerbatgi, intrucAt trebuie totusi ca mi-
litantul debazb,si se orienteze,aceslzare nevoiede o gazeti
care sili precizezezilnic unde se afli.
Asffel se explica,in parantezi fie zis, tirajele enorme ale
zirelor Pnvda (unsprezecemilioane si KomsomolskaiaPrav-
da (Pravdatineretuluicomunist,cu douazecisi doui de mili-
oane),cel putin in perioadade glorie a comunismului.Dupi
caderearegirnului,Pravda,interzisi o weme, a cizrstIa un tiraj
de o suti cincizecide mii de exemplare,iar Komsomolskaia
Pravda,deveniti de alffelfoarte puFn comunisti, la un milion
trei sute de mii de exernplare.
Am ficut acesleprecizAipenfu a demonskain ce misuri
stateadezinformarea in insAsinaturaconrunismului,sau mai
degraba- clin tror"rparad<lxullui Mucchielli - in ce masura
14 VLADIMIR VOLKOFF
comunisrxul nu era, una peste alta, decAto formi de dezin-
formare deosebitde nocivi. Nu poatefi o intAmplareci cei
Soljenitin?Acesta afirma urmitoarele: ar fi de ajuns ca rusii
si lncetezea mai minti si comunismul se va pribugi dintr-o
dati.
S/zlin gi dezinlonnarea ,
tn cazul lui Stalin,dezinformareadobandestedimensiuni
de-adrepful metafizice.
Nu numai ci Stalin si-afaficat propria biografie - pAni la
data nasterii sale,care e falsa, ;i identitateatatilui, care nu se
cunoagtesigur - dar gisea o voluptate maligni in a lncurca
ria revoluFei: era preocupatsi-gi acorde un rol eroic, asffel
incAta mers pAnala a inventa comitete inexistentecirora afir-
ma ci le fusesegef- 9i toti istoricii sovieticisi-aupofrivit pasul,
cu respect,aupi at tui.
un discursagitatoricmultimii si, in Marea enciclopediesovie-
tici, paginile care ii fuseseri lnainte consacrateacum au fost
lipite laolalti: unii oamenile puteau dezlipi,dar in acestfel se
stergeacerneala,iar textul deveneaihzibll.Am incercatsi eu.
Publicul sovieticfoloseaexemplaremutilateasffelsi nu pirea
si se mire: era adevirul,.demoment".
Tratat de dezinformare 75
Aceea;i insolenti - cel putin daci nu e vorba de o mare
naivitate- se regisegte gi in faimoasadeclaraf,ea lui Stalin:
,,Viataa devenit mai lbriciti,viata a devenitmai veseli", ficuta
in timp ce prizonierii din gulag se numirau cu milioanele,iar
tiranii dezchiabuiza$ ajunseseri in situafla de a muri de foa-
me saude pe urma actelorde canibalism.
Un alt exernplude dezinformaremetafizici: notoriile prcF
cese. Nu e nici locul si nici momentul de a face istoria lor,
sau de a schita un epilog pentru a afla ce motive (tortura,
drogurile, teama pentru ai lol speranfa gratierii, credinfa in
partid, vanitateade a acceptamoartea in loc de a le fl irnpusdr)
i-au determinatpe autzal s[ mlrturiseasci tot felul de crime
imaginare, uneori chiar sfriduindu-se si le prezinte si mai
verosimil decAtfigurau in achrl de acuzare,dar trebuie sa
remarcim ci dezinformareaa ajuns aici si fie impinsi la cul-
me, as spunechiar la un anumit nivel de nebunie,din moment
ce sprijinitorii lnselStorieierau atAtcomplici de buni-voie, cAt
si victime ale acesteia.
Inci un exemplu de manipulare stalinisti. Acest fost se-
minarist care vAnasecregtinismulcu o uri la fel de feroce ca
aceeaa lui knin, cAndinvaziagermani l-a obligat sa-iofere
poporului rus motivepentru alupta, nu a ezitatsi redeschidi
bisericile 9i un seminar,si instalezeun nou patiarh si, in pro-
priile sale discursuri,si inlocuiasci virilul apelativ,,tovaraqi"
cu un onctuos,,fraF$i surori".
Asffel, Dumnezeuinsugi a devenit fansmifitorul lui Stalin
ln noua operafune de manipulare.Se poate ajungemai depar-
te de atAt?
Towti;ii de dntm
De cand s-a prlbusit comunismul, s-a pierdut socoteala
cirtilor scrisede fosti ,,tovariside drum" care rareori se bat
in piept ticAnd ,,meaculpa", ci isi explici laborios grepelile,
inci legitime si de inteles in ochii lor, indiferent la ce conse-
cinte au putut duce.
Nu adoptim aici nici un punct de vedere politic, nici unul
moral, ci privim problemasub aspecttehnic. Dezinformarea
nu este o magie; dezinformatorulnu e niciodati singurul

16 VLADIMIRVOLKOFF
responsabil;dezinformatulnu se lasi nicicAndinselat firi a
consimti in mai mici sau mai mare misuri, iar aceasti con-
simfire este cea pe care tovarisii de drum ne vor ajuta s-o
conturim.
Dupi articoleleapirute in L'[]lustration la inceputulanilor
douizeci, Occidentular fi putut si stie, daci dorea,ci atroci-
titile comuniste din Rusia depiseau, in cantitate gi oroare,
tot ceeace se intAmplasepe lume de la inceputulistoriei. (Stiu
cA aceastaafirrnatieva surprinde,dar desfid pe cinevasi-mi
cttezealtecaznn mai ingrozitoare,atAtcantitativcAt gi calita-
tiv.) Mirhrriile emigrantilor abundaudeja;nu pestemult, au
urmat gi cele ale kansfugilor. Andre Gide nu a mintit descriind
ceeace vAzuse.A venit apoi procesulKravcenko,au avut loc
evenimenteledin Polonia, Germania,Ungaria, Congresulal
)X-lea al partidului comunist, unde Hrusciov a denuntat el
insusi exceselestalinismului.Dar tovarisii de drum nu au fas
nici o concluziedin toate acestea,numai o condamnarevagi
a lui Stalinsi a,,culh-rluipersonalititii", pentru a absolvisi a glo
rifica si mai mult comunismul caatare.
Aceasti orbire sistematici, lungi de peste o jumitate de
secol- si care,pentru unii, lnci mai dureazi - fi:ebuiesi aibi
motiveleei. Interesulmateriala trebuit si joaceun rol impor-
tant e de la sine inteles ci scriitorii care acceptaulucrativele
preturi oferite de Gnin si Stalin,sau nu erau iecAt tradusi in
U.RS.S.,tari unde tirajelede o suti de mii de exemplareerau
consideratemodeste,nu puteau si nu cAnteimnuri de slavi
regimului. Sj la fel de usor se infelegeci membrii partidelor
comunistestriine erAuobliga[i,sub pedeapsacu excluderea,
si veghezenu atAtla reputatiapatriei mume, cAtla a partidu-
lui titAne. Dar, in pofida tuturor argumentelor,faptul ch aIAt
de multi intelectualiau impins asa de departe bunivointa si
reaua-credinti depisegte orice ratiune. Totugi, si incercim
sa ne lamurim.
Desigur,revolutia rusi desteptaseo uriasa speranti uto-
picAsi cAnd,pentru a relua cuvintelelui Michel Heller, ,.uto-
pia" afost adusi ,,laputere", majoritateacelor care crezuseri
in ea nu au avut curajul de a constataci implinirea utopiei
cufundaomenireaintr-o nenorocirecum niciodati nu mai
'71
Tratat d e d ezinform ttre
cunoscuse.Nu am nici un dram de compasiunepentru aceasta
lagitateintelectuali: cAndomul s-aingelat,cAnd a caulionat,
prin adeziunealui, erori gi crime, nu exista decAtun singur
remediu: confesiuneapublici, din moment ce publicul e cel
care a fost influenlat pe cii necurate.Oa pufini tovar[si de
drun au dat dovadi de o asemenealoialitate,mai ales atAta
timp cAtdividendelesovieticeau continuatsi curga. Dar toc-
mai in aceasti magmi a motivelor mai ugor sau mai gr:eude
mirturisit, degi unele au fost etalatean emfarA,trebuiesi ciu-
1im secretul consirntimantului tiri de care dezirrformareaar
f, fost imposibil5.Putini credulitate,pu$ni cupiditate,puSn
conformism,pufin snobismpi gatbtreaba!
Realisnul socialist
Stalin a licut dezinformarea si intre in domeniul q'tiinfei
trecute gi prezente.Iablocikin inventasebecul electric.Usenko
garantaereditateacaracteristicilordobandite,dincolo de cer-
joare de creatori: Gorki, Solohov,Sostakovici.La proteiat in-
lrucAtvape Mihail Bulgakov.A incurajat mvzica,atunci cAnd
povesteaziuade munci a unui stahanovist,pictura, cilnd zu-
grivea propriile lui portrete, si rnai ales literatura care, de-
parte de a se consacraartei pentru arti, prop5geadictatura
proletariatului.
Realismulsocialistesteo doctrini literari al cirei princi-
pal criteriu e cAt se poatede simplu: tot ceea ce ajuta revo-
lutia si avanseze, e bun;tot ce o incetineste,e riu'
18 VLADIMIRVOLKOFF
De aici decurge o tntreagi serie de preceptecare presu-
pun sa existe:
- un ,,erou",personajagreabilgi neapirat conrunist;
- o ,,carJzh" pe care o servegteeroul, fie cercetareapen-
1ru un nou produs chimic, fie simplaexploatarea pimanhrlui
destelenit;
- o ,,eroini" care ii va sta alituri in toateeforhrrile;
- dusmani de clasi, care pot fi aristocrati, chiaburi sau
agentistriini - la alegere;
- un deznodemantfericit, care si promita un ,,viitorlumi-
r-ros".
Se observi prin ce se deosebesterealismul socialist de
realismul pur gi simplu, ca si de arta penfu arti: este,de fap!
apoteozaromanuluiantezA,se poatespunechiar a romanului
care construiegte,cu conditia ca doctrinapropagati si fie re.
volufonari. Fadeevscria: ,,Realismulsocialistnu este o sim-
pli copie a realitifli, ci contine un nemaivizut potential de
imaginatie,dupi pirereamea, presupuneforme mai sintetice
decAtcele pe carele intrebuintim", iar Radeka spus:,,Realis-
mul socialist nu semnifici numai cunoasterearealititii asa
cum e ea,ci a realititii in miscare".
Exista o intreagi estetici, pe care Kulik, presedintele
Uniunii Scriitorilor Ucraineni, a exprimat-oin urmitorii ter-
meni: ,,Daci un scriitor reflecti fidel realitateain operelelui,
atunci el este in esenti un realist, iar metoda sa e realismul.
Daci e vorba de un scriitor care sustineprogramul regimu-
lui sovietic,aceastainseamni ci e un scriitoirevolutioiar si
ci metodalui este revolutionarh.Dachacest scriitor se stri-
duiestesa participe la conshuirea socialismului,si creezeo
literaturi socialisti, atunci metoda lui va fi socialisti. Iati de
ce, tovarisi, metoda care ar trebui si ne ciliuzeasci pe toti
nu se poate numi alffel decAtrealism revolutionar socialist".
Tbate acestaerau destinatesi rispundi asteptdrilorpublicu-
lui, care trebuia si fie manipulat invdtAndu-lsi-si doreasci
ceea ce se voia si i se ofere: artistul era dator si satisfacl
,,aspiratiamaselor care li cer artistului sinceritateasi adevi-
rul unei descrieri realiste socialist-revolutionare
proletare" (LiteraturnaiaGazeta).
a Revolutiei
Tratat de dezinformare 79
De aici a derivato scolasticiinffeagi, cu codurile gi alego-
riile sale,cu pedagogia,militantismul,congreselegi ipocrizia
ei, asupraci.reia ne di o idee StejarulFi vifelul de Soljenitln.
Se poate observa pAni la ce grad de didacticism fbsilizant
ajunseseaceasti scolastici, cu ajutorul unui esantionde ex-
presii culesede la teoreticieniiei.
Si mai intAi, a contario:,,Realismul socialistnu este, nu
cere, nu stie, nu poatesi adopte,nu are cum si accepte,nu
se mulfirmestecu..."
Ce anumerespingeatAtde energicrealismul socialist?
,,Punchi de vedered,luiZola, careisi propuneasa descrie
realitateaa$acum e, principiulluiT.ola,conformciruia imagl-
na$a nu mai are nici tur rol, simpla fotografere a miscirii, de
scdereapur -sisimplu a ceeace existi,lirismul antirealist,indi-
vidualismul,oglinda foruti in fata omenirii, infrumusetarearea-
lita{i."
ln schimb, ,,plaseazhin centrul preocupirilor sale,cere,
datoreazi.,pr oiecteazh,colaboreazi activ la, revendici repre-
zentarea,arati, propune,implici, exprimi, pune problema..."
Si ce cauti el cu atAtaosdrdie?
,,Edificareasocialismului,lupta proletariatului,omul nou,
toate relatiile si medierile complexe ale procesului istoric,
punctul de vedere al victoriei proletare,tendintelede dez,vol-
tare reali, luptele din viitor, eroismul, implinirea viitorului,
realitateain migcare,o alegerea punctului de vedere,uniunea
dintre reprezentareaveridica si transformareaideologici a
indivizilor.educareamuncitorilor in sensulsocialismului."
in ce scop toate acestea?Pentru ,,aparticipa ia migcare,
la lupta pentru o noui renaqterea omenirii".
il
Numarul lucririlor literare pe care unii scriitori, nu intot-
deaunalipsiti de talent,leau stors pornind de la acestgablon,
lu
firi a mai pune la socoteali imitatiile cinematograficecare au
u.rrnat,depigegteorice imaginatie.Retetanu pare si fi produs
nici micar o singurl mare operi, iar ruqii pe care ii intAlnim
acumne mirturisesc ci preferausi-l citeasciin infernul biblio-
tecilor,clandestin,pe emigranhrlBunin, decAtaceastipseudo rl
literaturi industriall etalati pe toate tarabele.la fel de adeva-
rat este ci aceasti actiune de dezinformareprin literaturi il
I
lilr
80 VLADIMIRVOLKOFF
rimAne una dintre cele mai elegantecare au fost incercate
weodati: nu era vorba nurnaide a manipulaopinia publici a
unei tiri date, la un moment dat, asupraunui subiect dat,
ceeace rimAne la un nivel rudimentar,ci de a urmiri posteri-
tateasi absolutul,de a pregiti o dezinformarepe scari istori-
ci si mondiala.
Cu alte cuvinte,nu-sificeau deloccomplex.
Slavi Domnuluici n-aureusit.
Limbadelemn
la Harpe vorbea despre ,,limba inversati". FranEoise
Thom a ficut o analizhpertinend a ,,limbii de lemn" din co-
munism.
Se poatespuneci limba de lemn este capodoperadezin-
formarii, din moment ce e imposibii sa fie folositi firi ca vor-
bitorul si devini, prin efectulvampirismuluidesprecare vor-
beam mai sus, dezinformatsi dezinformatorin acelasitimp:
'Ia fel cum BisericaVie creati de bolseviciservestela anihi-
lareareligiei, falselealegerifolosescla dezamorsarea veleiti-
flor democratice,falsalegalitatela impiedicareanasteriiunui
drept autentic,limba falsf blocheazi cbmunicareuqi ingheati
formareaunei societaticivile carear pune in pericol puterea
comunisti, atragegandireape linii moarte, anchilozeazidez.-
voltareaunui subiectin interiorullui homo sovieticus.Printre
toti zombii pusi in migcarede ideologie,limbar.ombiprezintA
cel mai mare pericol",scrie l-rangoiseThom.
Iar comunismul,efectiv,nu s-amultumit cu a pretinde si
se actionezeasacum trebuia si si se gAndeasciasacum tre
buia:a dorit si se gi vorbeasci a-sacum trebuia,stiind bine ci
gAndireaesteneputincioasifiri cuvantsi ci un anumit voca-
bular condamni nu numaila minciuni exprimati, ci si la ratio-
nare deformata.
Iimba de lemn suprimi, atAtcdtse poate,propozitiilesub-
ordonatecircumstantiale,inlocuindule cu substantiveprec€>
date de o prepozitie: ,,Prin deciziagi clarificarea situatiilor
politice anterioare" @arbusse),,,Prin dezvollarearrnei largi
activitatiin rAndurilemaselor" (L'HumanitQ.PreferApere-
chile verb-substantiv in krcul verbelor corespondente:,,a-si
Tratat de dezinformare 81
gasi expresia,a-gigasi reflectarea,a lua decaia,a acorda4ju-
torul", in loc de ,,ase exprima,a se reflecta,a decide,a ajuta".
Face si dispari pronumele ,,eu",in favoarealui ,,noi", care
este mai ugor de opus prenumelui,,ei".Acest punct e cu atAt
mai interesant,cici cititorul, sauascultitorul, nu indrizneste
sa se asimileze,,eului",cAti weme in ,,noi"esteinglobat,prin
respingerea,Jor" (a celorlalfi).
Limba de lemn preferi intorsiturile defuazi,pasivegi im-
personale:,sA,inregistrat un bun avansconstructiv,relatia reci-
proca s-astrAns,s-auexprimat uriri, s-aacordato atenfe deo-
sebit de mare": chipul omenescse gtergedin ce in ce mai mult.
Gradelede comparatiepermit si se subliniezeaspectul
nedesivArsital lumii: ,,Politicaputerii monopolurilornu poate
da nasteredecAtunor contradictiimai profunde,mai intinse,
acestaspectal analizeidoctrinei marxist-lenininsteocupi un
loc mereu mai important, legitura dintre progresul economiei
.siprogresul social-politicsi spiritual devinetot mai skAnsi",
citeazdFrangoiseThom. De asemenea,se preferi si se vor-
beasci desprecoaceresi descompunere,despregermeni, de-
spre tinere mlidite, seminte,teren, despredeja si desprenu
inca, despreetape,paliere,stadii, salturi gigantice,inflorire, ac-
celerare,consolidare,inmultire, dezvoltare,intirire, aprofun-
dare,cregtere, zbor,imbogitire, lSrgire,depisire si desfrsurare.
Se folosestetot arsenalulmijloacelorlingvisticecare ser-
vesc la semnificareaobligatiei:a lrebui, a fi dator,a aveacle,
a fi invitat si, cu necesitate,negresit,obligatoriu,fatal.
,,Imageriarazboinicase intinde pAni la domeniile cele mai
bucoliceprin traditie, fie ci e vorba de rnulgereavacilor sau
de culesul cartofilor; nu se mai aude vorbindu-sedecAtde-
sprefronturi,lupte,atacuri,rezistenfi,luiri cu asalt(...).De
alffel,aceastipredilectiese giseste (...) si in vocabularullim-
bii naziste,unde cuvintele Kampf, kl;mpferisch, marschieren
reveneaufiri incetare."
Functia adjectiwlui de lemn consti in a inscrie substan-
tivul de lemn ink-o obedientadezinformatoarestricta: ,Jote
progresiste,abundenti colhoznica,legalitaterevolutionara".
Iipiteteledecolorateservescla rnarcareanumelorcu un sciffin
82 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 83
pozitiv sau negativ, asffel incAt indlfat, larg, apropia6 devin
sinonirne simpatice,cAd weme jos, strArnt,indepdrht sunt
perceputeca tot adtea sinonimeantipatice.
Verbele servescmult la a descrie parliciparea comunis-
mului la mersul Istoriei;,,a i1lrta,a juca un rol, a orienta,a faci-
lita, a crea conditii pentru, afuAna,a perfectiona,a accelera,a recunoastem,e foarte economicdin punct de vederelingvistic;
stimula,a dezvolta,a intiri, aapbra,a dirija energiamaselor". - pe de alti parte,limba de lemn permite si se participe
OricAtde abstracti estelimba de lemn, ea reflrrge uneori momentanla putere -sisi se demonskezewednicia de a par-
la metaforestereotipe:,,Comunistiisunt carneacirnii, sAnge lctna;imai mult in misura,,in care se mAnuiegteireprogabil
le sangelui clasei muncitoare.l€nin este inkuchiparea ideali limba de lemn, adici in misura in care se proclaml propria
a revolutionarului.Structuraeconomici trebuie si incarneze fldelitatefati de ideologie".
idealurilenoii societiti." Intrucat in cercurile conducitoare nu este admisi nici o
Totusi,limba rusi e siriciti in mod sistematic.Dictiona- altn fimbi in afaralimbii de lemn. iar limba de lemn nu autori-
rul fundamentalal lui Dahl confine douazecisi doui de mii zeaz|nicio divergenfi individuall, oricinefacejocul limbii de
de cuvinte; scriitorii sovietici foloseauo mie cinci sute. lemn este silit si-l joace gi pe cel al ideologiei de guvernare si,
Stilul de lemn recurge energic la alegorie,la personificare, in consecinti, al oamenilorde la putere.
la metonimie, dar acesteanu sunt niciodati inocente.Daci se Ar fi interesant in acest sens si se studieze aminuntit
doregtesi se desemnezeUniuneaSovietici, se spune:,,Par-
tidul gi guvernul"; cAnd e vorba de StateleUnite, se spune
,,WallStreef'sau,Bentagonul".Metalepsiapermite si se pre
supuni ca fiind demonsfat un lucru care nu este,ca in ,juste
teaternlor leniniste",pe care nimeni nu ar indrizni s-oaduci
in discutie.
Limba de lemn este in primul rand maniheisti: formi gi ,,Discutsulde lemn", continui FrangoiseThom, ,,esteun
discurs cu sens unic; nu admite repliii. Singurul rispuns
confinut, abstractgi concret,obiectivsi subiectiv,tot si parte, posibilpentru un discursde lemn esteun alt discurs de lemn;
naturi si aparen$ - toate se opun firi nuante,ca nigte ,Jilci omul poate,in cazde nevoie,si se aperetn limba de lemn (...)
ale ideologiei",cum inspirat se exprimi FrangoiseThom, iar dar nu poatein nici un cazshse exprime."
acestecategoriide gatapermit si se gAndeascifiri a se mai
asumaniciodati riscul originalititii.
Limba de lemn isi lnsusestemirturisirea lui Goebbels:
,,Nu vorbim pentru a spune ceva,ci pentru a obtine un anu-
mit efecl" Avantajullimbii de lemn esteacelade a fi codificati.
,rAnumitesunete,ca "revizionist","dugman al poporului",
dau semnalulde atac;altele,ca <eroare>,"lipsi de vigilenta", ilor verbale ale dezinformirii). Limba de lemn este logoma-
servescdrept avertismentsauamenintare;aceleasipot marca chia deveniti ea insisi limbi.
SUpunL'fea." E absolut rem;Lrcabili Ntalizaunei limbi de lemn imagi-
FnlnqoiseThonr consemneazici ,functia limbii de lemn nare, Newspeak(Noualimbi), rea\za{ade George Orwell in
estedubli": memorabilul shuroman 1984:
ti4 VLADIMIRVALKOFF
Ne amintim ca,in Oceania,domnegtetiranul Big Brother,
bazAndu-se pe o doctrinatotalitare,Ingsoc (,socialism engled).
,Vewspeak-ul, pe care partidul de la putere il impune tot mai
strict populaf,ei, face ca ,,o gAndire eretici, adici o gandire
divergenta fafi de principiile Ingsocului, si devina literal-
mente de neconceput,cel putin ln misura in care gAndirea
depindede cuvinte",imediat ce Oldspeak,limbaactuali, va fi
uitad. Acest rezrfitat se obtine ,,partialmenteprin inventarea
de cuvinte noi, dar mai ales prin eliminarea cuvintelor indezi-
rabile, spoliind cuvintele rimase de orice semnificatiehetero
doxi si, pe cAtposibil,de orice semnificatiesecundari,oricare
ar fi aceea."De alffel, ,Sari.a vorbi despresuprimareacuvin-
telor categoriceretice,reducereavocabularuluiera conside-
rata un scop in sine si nu se lisa si supraviefuiascinici un
c.uvAntcare puteafi economisit.",,Fiecarereducere reprezenta
un cAgtig,din moment ce, cu cAt se aveamai pufln de ales,cu
atAtse reduceatentatiade a gdndi."
Nu mai existi excepfiigramaticale:toate se conjugl gi se
declini la fel. Neam crede tn Franta,cAndne ameninti cAte
o noui reformi ortografici.) Vocabularul este specializat,
asfel incAtnici un tehnician si nu poati lntelegeun altul. Se
tncurajeazAcreareacuvintelor pornind de la silabetrunchiate,
al ciror sens e uitat (in stilul Gesfapo,de la Geheime Staats
Polizei,sauKomintern, de la Kommunisticeskii InternafionaD.
,,Seinten.tionaca discursul, gi mai alesdiscursul referitor la un
subiectlipsit de neufalitate ideologici, si devini pe cAtposibil
independentde constiind. Penffu necesitifle vief;i cotidiene,
era firi indoizrli necesar- sau uneori necesar- si se reflecte
ze inainte de a vorbi, dar un membru de partid care urma si
pronunteo judecatapolitici sau eticatrebuia sa poati arunca
opiniile pozitive cu acelasiautomatismcu care o mifalieri isi
scuipi gloanfele."
Marii autori, Shakespeare,Milton, Dickens, sunt in curs
de a fi tradusi ln Newspeak iar cAndtraducerilese vor termi-
na, <lriginalelevor fi distruse. O idee de geniu. Vedem aici
unul dintre principaleleobiectiveale dezinformirii, si anume,
aceiade a se substitui informatiei veritabile:din acestmotiv.
surselede inJormarecarese prezintaca,,obiective"sau,,mo-
Tratat de dezinformare 85
derate"sunt cele mai periculoase,cici avemtendintade a nu
recurge decAtla ele.
Iimba de lemn nu reprezinti monopolul comunistilor si al
semenilorlor.
To! specialigtiiau lirnba lor, de neinlelespentru ulfli ;i fati
de care simt o afectiunedeosebiti. in care se simt instalati
comod: oamenii legii, rnedicii, preof,i, filosofii, mililarii fran-
cezi cu nenumiratele lor insemne compusedin iniflale, sau
cei rusi, cu cuvintele lor ticute din cioturi de cuvinte: komdiv,
de la ,,comandantde diuzie", Diferentaeste aceeaca respec-
tivele jargoane specializateinseamni ceva,cel putin pentru
iniliafi, si deci nu sunt dezinformatoarenici pentru cei care
le in,teleg,nici penfru cei care nu le inteleg.
Dimpotrivi,limba de lemn nu inseamni nimic- Pentru cei
carei inleleg sensulcodificat,ea semnalizeazi;pentru cei care
incearci s-o descifrezead literan, mistifici. ,,E clar", scrie
Orwell, ,,ci,unele persoanecapabilesl foloseasci asernenea
expresiiau uitat ci vorbeleau o semnificafie."Si asffel,wand
si spuni un lucru pentru unii si altul penku altii, limba de
lemn reprenntAo mare reusiti adeznformhii. Cine spunea
cd FrangoisMitterrand nu a devenitniciodati socialist,dar a
invifat si vorbeasci asemeneaunui socialist?
Koesfler nu se ingelase,evident, asupraimportantei iirnbii
de lemn. in Timpwi broice,autorul'parodiazL tvcajuimarxist
al vocabularului,dAndcAtevadefinili dupi gushrl zlei. Asffel,
,democratia"febuie si fie definiti ca ,,expresiaunanimi a voin-
fei umanimeapoporuluiunanim";,,libertatea", ca,,dreptulde a
vota pentru lista unanimi a poporului unanim";,,adevirul",ca
,,liberarelatie dialectici intre cuvintegi fapte";,,cucerireaBas-
tiliei" ca,,actde barrditismanarhofascisf';iar,,istorie",ca,,tre
cutul elastic_sifluid, determinatde necesitateaprezentului".
Iimba de lemn rcluiastici
Clerul, mai alesdaci e la curent cu ultimelenoutif,, are gi
el limba sa de lemn, iar istoriculprotestantFrangoisBluche si
abatelecatolic PhilippeSulmont,cu un umor infistat, au inven-
tat un joc inspirat din literatura ecleziasticiprogresistacon-
temporani.Ne propun o suti saizecide mii de exemplede
86 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinfornare 87

vorbire confuzi. O suti saizecide mii?! Da. Tabelul de mai Ecleziasticiinu sunt singurii in aceasti sihraFe.Daci jar-
jos permite si se formeze o suti saizecide mii de e>ipresii gonul medicilor lui Moliere gi cel al avocaFlorlui Beaumar-
care nu inseamni mare lucru, dar care imiti perfect tonul chais are adeseascopul de a dezinforma avAndaerul de a
unei anumite tartuferii moderniste.Este de ajuns sa se ia un informa, limbajul modern care se denolta prin proliferarea
verb din coloanaA, si i se alihrre un complementexkas din gtiinlelor pseudoumanesi pe care un om de spirit l-a botezat
coloanaB, si se adaugeun adjectiv din coloana C gi sa se ,,hexagonalul"nu ipi mai acordi mijloacelede a dezinforma .
incheiecu un complementdeterminativdin coloanaD. Rezul- in masurain,care nu mai are pretentiade a informa. Judecati
tatele sunt sutprinzatoare. si dumneavobstri,folosind acestexemplu din cAtevamilioa-
ne, pe care il citez aproapela intAmplare dinfro carte, de alt-
fel, nu lipsiti de merite:
B c D ,,Relafiiledintre actanti tin de faptul reflectat, de faptul
simetric, de faphrl tranzitiv.In fafa antisubiectului,ele Sn de
a reactualiza transparenta esengal(i) a(1)diferenlelor faphrl antisimetric,dar nu se va gisi niciodati fapt asimehic
noasre
a atesta dimensiunea pastoral(i) a0) problemei
(vasalizareintre actantidevotaf,unei aceleiasicauze)..."
tineretului Se vede clar ci pe-aici au trecut structuralistii, iar mai
a anima impirJirea ecumenic(i) a(l) catehezei departevom vedea ci acest mod de a ,,lmbrobodi"opinia
aregisi angajarea sociologic(i) a0) echipei
a fi atent la apelul ecleziastic(i) a0) ceeace trlieste
publici nu e lipsit lntotdeaunade intentii politice.
afaceprezent(i) urgenla kerygamatic(i) a0 realiti|i
omenestl
a prograrrn atifudinea colegial(i) a0) structurii locale
a promova responsabilitatea non-securizant(i) a0) ascultirii noas
ffe
a congtientiza prioritatea comunitar(i) aQ) analizelornoa*
tre
a se insircina cu riscul extrem de bogat(i) a(l) misiunii noastre
a asuma probabilitatea plural(i) aQ)celulelorde ba-
A
a fi interpelatde ambivalenta etic(i) aQ lumii
asepreocupade complem distins(i) a$ zilei de azi
a elibera contexhrl strict(i) a0) mass-media
crestine
'
aconcepe schema fundamental(i) a0) concelebririlor
a aprofunda dialectica radiant(i) a(l) rispunsurilor
noastre
a manifesta schimbul caritabil(i) a0) militantismului
a spune solidaritatea festiv(i) a0) adeviratelor
rnesaje
a alimenta proiechrl imperativ(i) a0) unitilii
a se identificacu :lncorarea aprotundat(l) aQ)cercetirilor
noastre

l)in Le Grenier;i s-e/(,Podul cu sare"),lJd. de Fallois,1991


CepnourVII
PERIOADACI.ASICA
Dezinlormarca pi rewiciile speciale
Secoleleprecedentenu au cunoscutconcepfianoastri
organici asupra,,serviciilorspeciale",pe care omul de pe
stradi le numegte,intr-un mod mai potrivit poate, ,,servicii
secrete",si care rispund unei nevoi a epociinoastre.
Desigur,spionajulsa practicatdintotdeauna,intotdeauna
au existat acfiuni clandestine ai ciror adevarati autori negau
orice responsabilitate,iar notiunea de agent dublu nu dateazia
de ieri, de azi.In Franfa, Richelieu avea relelele pirintelui
Joseph,iar Ludovic al XV-lea a creat Secretul Regelui, dar
acesteaerau mai degrabi mijloacede a practicao diplomafle
paraleli, decAtservicii speciale.Ohranalaristi stia si pens-
treze perfect organizatiileteroriste gi nu aveamijloacelenece-
sare pentru a se debarasade ele!Austriecii se ocupauin pri-
rnul rAndde deschidereaclandestini a scrisorilorparticulare,
in vestitullor ,,cabinetnegru". Iar in ceeacei privestepe ame
ricani, ei si-ausuprimatin 1929biroul de decriptare,pentl'u
ci Secretarulde StatStimsonconsideraci ,,ungentlemannu
citestecorespondenfaaltora".
Majoritatea natiunilor moderne nu au adoptat decAtpe
parcursul secolului)0( docfina RAP; RenseignementAction,
Protection- Informatii,Actiune,Protecfle.
Renseignemenfeste un termen pudic pentru a desemna
spionajul.Action,un termenmodestcu sensulde ingerintavio
lenli dar discreti in afacerilealtora. Protection,o sintagmi
delicati pentru a denota activitateasecreti prin excelentl:
contraspionajulofensiv.Contraspionajulofensivnu are nimic
de-afacecu apirarea prietenilor secreti,care esteo actiunea
politiei si tine de resortul securitifii (in Franta, al D.S.T -
Direction de la Sunreillancedu Territoire - f)irectia de Supra
veghereaTbritoriului; in StateleUnite, al IiB.l. - FederalBu
Tratat de dezinformare B9
relu of Investigation- Biroul Federalde Investigatii.Conffa-
spionajulofensivconsd ln a penefra,a ,,inf,ltra",cum se spune
in jargon franco-englez(sau,mai bine zis, francoameriCan),
serviciile specialeadverse.
Or, filosofia dezinformirii se inrudeste foarte stAns cu filo
sofiacontraspionajuluiofensiv,din moment ce urmiresc ace-
fiction care povestescinvazii ale planetei de citre larve care
se grefeazi pe creierul oamenilorsi reusescsi gAndeasciin
locul lor, deci si le determine actiunile:acestae sensul pro-
fund al actiunii de contraspionaj,ta si al actiunii de dezinfor-
mare.
D epathmentul A din K G.B.
Prin urmare,nu trebuie si ne mirlm ci, in U.RS.S.,dezin-
formareaa fost incredinfatnserviciului specialcare era bratul
inarmat al partidului comunist.Acest serviciu a purtat, succe.
siv,denumirilede Ceka,G.PU.,O.G.PU.,G,U.G.B./N.KV.D.,
N.KG.B.,M.G.B.,iar din 13martie 1954sa numit KG.B., Ka
mitet GosudarstvennoiBeznopasnosti,- Comitetul pentru
SecuritateaStatului.
K.G.B.-ulera constituit in esenti din trei servicii. nunrite
,,directii principale": prima se ocupa de alacerile exlerne, a
doua de securitateainterni, iar a keia pizea frontierele. Pri-
ma direcfle principal5contineaun anumit numir de ,,depar-
tamente", dinffe care cel care se ocupa cu ,,mlsuril" -
aktivnyemeropriatiya- anu se confundacu,,treburile"atirr""
umede",
mokrye dela
,,Treburileumede",cele pe care serviciile frNtcezele nu-
mescactionshomo (adici, pentru a nu incipea nici o confuzie,
asasinatelela ordin), depindeaude departamentul13 al pri-
mei direcfii principalecare,in anii gaizeci,a devenitDeparta-
mentulV, mostenitoral O.O.,OsobyyOtdel,,,Departamentul
Particular",si al faimoaseiSmere combinatiea grandilocven-
teior cuvinteSmertspionam,,,Moarte spionilor!".In schilnb,
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare 9l

,,masurileactive",in aparenfimai inocente,mai pufin sAnge- a inspectatcu regularitateserviciile de dezinformareale !ari-

ioaseirr oice caz,eraumisuridedezinformare si,tot in cadrui lor-sateliti,av{,zltatSuediain 1962,iar in 1965,Pakistanulsi
primeidirectiigenerale,tineaude Departamentul D, carein Indonezia,unde a dirijat o importanti campaniede dezinfor-
igOg u devenit--Departamentul A, denumire sub care e mai mare. Sa nelinistit de putereacrescAndia Chinei.Aconceput
cunoscut. operatiuneaSvastika,pe care o vom relatain continuare.Vor-
bea o limbi rusi a vechiului regim gi era un mare admirator
al picturii gi al literaturii ruse tradiFonale:ii plicea realismul
lor funciar.In schimb, pictorii suprarealigtinu erau pe gustul
lui si, in 1965,a fost alarmatde evolufiaCehoslovaciei,unde
se puteauvedeadeja spectacolede cabaretcu fete imbricate
sumar.Agayantsse temeaca aceasti influenti occidentali si
nu marchezeinceputul sfirsitului comunismului.
Agayants a avut cAflvaadjuncf,: Kondragev,care s-adepla-
satla Bonn pentru aorgainzaocampaniede defiimare lil adre
sa conducitorilor Germanieide Vest Ijudin, aliasModin, care
a petrecutzeceluni in New Delhi, unde a pregitit falsuri des-
tinate si influenteze alegerile din 1967in India; Ciuciukin,
care aveacamuflajulde prim-secretarla New York. Si, binein-
feles,a delegatmulte misiuni departamenteloromoloagedin
firile,satelif,, mai alesla DepartamentulD al S.TB. cehoslo-
v ace, Statni Bespecnos4 SecuritateaStatului.
Personalulfolosit de DepartamentulA era cuprins intre
zece si cincisprezecemii de persoane.Fondurile distribuite
atingeau.douieeci si cinci de mii de dolari pe an. Beneficiarii
ficeau parte din nouizeci si opt de organizatii,repartizatein
optzecide !iri.
Metoda
in majoritatea cantnlor, metoda DepartamentuluiA era
GenenlulAsayants cam aceeasl:
- culegereade elementepermitAndacreditareaunei anu-
mite dezinformiri: de exemplu,prelevareade semnituri ale
diplomatiloramericanide pe felicitirile de Anul Nou, pentru a
autentificasuportul operafjunii;
- recrutareaunui transmiFtor sau a mai multora;
principale
- aleM ontajului. - alegereaunei teme de dezinformare;
Agayantsa fost,,reirdent'(adici,sefdepost)alKG.B.-ului - actiunea,cu ajutorul unei serii de cutii de rezonanti,
Franta-U.R.S.S',
in Iran,pareshfi prezidatdestinulasociatiei unelemanipulatedirect,contraplati sau sub diversepresiuni,
92 VLADIMIR VOLKOFF
altelerepetAnddin credulitateinformatiilefalsepuse in circu-'..
lat-ie;
- psihozadoriti, frnahzataprindezinformare.
Apen;tiunipacifistc
Aplicand principiile lui Sun Ti, K.G.B.-u1a incurajat tot
limpul pacifismul adversarului,^ degi propagandaoficiali din
U.RS.S.era adeseabelicoasi. in arrii cincizeci,sloganul,,si
luptim pentru pace" era insotit, pe afiseleoccidentale,de
porumbelullui Picasso;in U.RS.S.,il ilustra un soldatinarmat
cu un pistol-mitralierl. ,
Apelul de la Stockholm,lansatin ziuade 18 martie 1950,
care aveasi primeasci doui sute saptezecigi trei de milioane
de semnituri, aveascopulde a crea,in opiniapublici mondi-
al[, o miscareostili la adresabombei atomice,pentru cASta-
tele Unite o aveau,iar Uniunea Sovietici inci mai lucra la con-
strucfia ei - din risputeri, ce-idrept.
De asemenea,influenta KG.B.-ului nu a fost striini de
majoritateamanifestatiilorantinucleare,iar DepartamentulA
este cel carea orchestratcampaniapacifisti din 1979,incer-
cAnd si impiedice desfisurarea rachetelor de croazieri si
Pershing 2 de citre N.ATO. Si vis bellum, para pacem Qa
adversar).
Openfiunea von Auen (1956)
Doctorul Lofuman von Auen era purtatorul de cuvAntal
<rrganizafleigermanilor din Sudetj, Die Sudetendeutsche
Iandsmannschaft.
Serviciilecehoslovace, pe carele deranja,le-autrimis unor
personalitif, antigermanescrisori purtAnd semnitura lui; in
acestescrisori,doctorul tndgman von Auen le multumeapen-
tru sprijinul acordat carzei Sudetilor.Destinatarii,furiosi, au
rlspuns cu insulte sau,in cel mai b:uncaz, cerAndexplicatii.
Penfru a complicasi mai mult lucrurile, cardinalulSpellman,
personajde marci al catolicismului american,a expediat o
scrisoarede sustinere(fictivi, bineinteles).Bietul doctor von
Auen n-a gisit alti solulie decAts-o transmita presei. Nu
pestemulf serviciilecehoslovaceau demonstratci scrisoarea
cardinaluluiera falsi.
Tratat de dezinformare 93
Pentru toati lumea,a reiegit clar ci farsorii erau doctorul
'
von Auen si ceilalti conducitori ai migcirii din Sudeti.-
Open,tiunea Svastika(1957-19ffi)
Daci StateleUnite erau ,,inamiculnumirul 1" al Uniunii
Sovietice,Germaniade Vest era cu siguranfi inamicul num5-
rul 2, si putem in.telegeci rugii, carefuseseri nevoiti si lupte
cu Germaniade doui ori tntr-un sfert de secol,s-auslriduit
si incetineasci la maximum posibil reinvierea inarnicului
ereditar.
OperatiuneaSvastikanu a fost la inceput decAto ,,Feabi
umedi", degi cam complexi: era vorba de asasinarealui
AndreMarie Tr6meaud, prefecfirl Rinului de Jos, nu atAtpen-
tru a-l face si dispari, cAt ca s5,acuzede disparitia lui misc#
rile neonazistegi, in special,,,liga Combatant| pentm lnde.
pendenfaGermaniei".Afacereaa deraiat.Coletul care conf,-
nea trabuce-capcaninu a fost deschisde domnul Tr6rneaud,
ci de sof,a lui, care cu acel prilej si-apierdut viata: in fond,
pentru K.G.B. prea puf,n conta; se obtinuse dovadaexisten-
tei unei miqciti neonazistecapabilede orice.Toate acestease
intApplau in anul 1957.
In 1958,in Germania s-astArnit o mare agitaf,e,penft'u ci
un profesor de liceu ficuse declaratii antisemite,fuseseri pro
fanate morminte ale eweilor, iar unele familii de ewei primi.
sera scrisori de amenintare.Totul ar fi rimas firi urmfui, daci
generalulAgayantsn-ar fi preluat personalideea.ConstatAnd
emofia pe care o provocain lume exprimareasentimentelor
antisemite,Agayantsa decis sd expioatezeaceastAforrni de
sensibilitateaparte.Observ5,aici aptiflrdineaunui mare dez-
informator de ,,alua trenul din mers".
Mai intAi,cu titlu de incercaresaude studiu al pietei,Aga-
yants a pus sa se profanezeun cimitir eweiesc,la o suti de
kilometri distanti de Moscova:pietrele funerare au fost ris-
turnate, iar pe peref s-auinscris cruci gamate si sloganuri
antisemite.Reactiilesitenilor au fost impirfte: unii s-auener-
vatvhzindemblerneleinamicului in tara lot, it* antisemitismul
latental celorlaltis-adesteptat.tui Agayantsnu-i mai ramAnea
decAtsi-si lansezeoperatiuneain Germania.
 VLADIMIRVOLKOFF
94
Mai intAi,au fost redactateamenintiri antisemitein rusA,
fiind apoi tradusein germani, de citre un anumeRupert Sigl
(care,mai tirnu, aveasi fugi in Apus, mirturisind masinatia).
Doi tineri din Germaniade Esl; comunistibineinfeles9i lucrand
pentru DepartamentulA" au fctsttrimigi in Vest,unde au ade'
ratla un partid neo-nazist.Unul dintre ei a comis gre-sealade
a pisffa, ascunsi sub reverul pardesiului,o insigni a parti-
dului comunist, dar in aceaperioadi nimeni nu i-a dat mare
atentie.in noapteade Criciun a anului 1959,acegtitineri au
desenat zvastici pe zidurile sinagogei din Kdln, adiugAnd
rizbunitoare la Melbourne, Manchester,Athdnes si Perth. [a
data de 6 ianuarie,oraseleBogota, BuenosAires, Milano si
Viena au cunoscut acelasisoi de manifesiri. Au apirut grafitti-
uri nazistepani gi pe zidurile regedinpeide vari a regelui Dane
marcei. $a folosit si telefonul un membru eweu al Camerei
Comunelora primit amenintiri cu moarteasi a trebuit si i se
asigureo gardi de corp.Ameninlirile proveneaude la un mem-
bru anonim al unui misterios ,,partidnazistbritanic".
Reactiadin lumea infeagi a fost violenti. Diplomalii vest-
germani au inceput si fie boicotafi, s-auconcediat salariaf
vest-germani,produselevest-germaneau fost retrase de pe
piati. Poetul american Carl Sandburg a cerut pedeapsacu
moartea pentru oricine desenacrucea gramati. Ziatul New
York Herald Tribune a titraf ,,OrasulBonn nu poate elimina
offavanazis6". Pravdanus-allsat mai prejos,evident ,$ceste
scandaloaseprovociri nazistesi aparili ale crucii gamatesunt
destinatesi incurajezeRizboiul Recesi sa instige popoarele
uneleconffaaltora",declaraun articol,adiugandtoatecomen-
tariile comunisteobisnuite.
intre Criciunul anului 1959si jumltatea lunii {ebruauiedin
1960.cAndneo-nazismulsi-aincetatactivilitile la fel de brusc
Tratat de dezinformare 95
pe cet le incepuse,ln Germaniade Vest s-auinregistrat opt
sute ffeizeci si fei de manifestariantisemite.Primii doi'respon-
sabili au fost arestaf,:au e^xprimatsentimentelenazistecare
se agteptaudin partealor. In total, au fost retinuti si interogati
doui sute treizeci si patru de vinovaf,,iar polifla germani a
publicat urmitoarea Jtuti.dci, nu lipsiti de interes sociologic:
- 24%sentimentenazistesubconstiente
- 8%exkemisti de dreaptasau de stAnga
- A9o6beflvi sauvagabonzi
- 15%copii
- 5%instabili mintal.
Nu vom sti niciodata,desigur,in care categoriese ascun-
deauagenfi KG.B. care declangaseriepidemia,sau daci, aga
cum e mai verosimil, majoritateadintre ei nu s-aulasat cap
tura$.
In aceasti eleganti operaf,une,cea mai interesarrti este
din nou folosireatehnicii transmititorilor.
Tinta e alianta nord-atlantici.
Transmititorul 1: manifestiri antisemitecompuseintegral
de KG.B.
Transmitatorsl 2: manifestariantisemitespontane,izbuc-
nite ca imitaf,i ale primelor.
Transmititorul 3: presa mondiall, americani in special,
sensibili in mod firesc fafi de riscurile renasterii nazismului
in Germania.
Transmifitorul 4: opiniapublici.
RezultaLAlianta nord-atlanticia fost sllbiti.
Opnfiunea Tanz,nia(1901)
Ladatade 10 noiembrie1964,domnul Kambona,minisfi-u
al afacerilorexterne zrlTanzanieisi secretargeneral al Uniu-
nii AfricaneTanzaniene,a dezvaluitun plan occidentalde ris-
turnare a guvernului tanzanian.Ziarelelocale Dar es-Salaant
si Nafibnal'sfau reprodusaceasti declara,tie,iar Nationalisl.a
publicato dovadi a conspiratiei,sub forma a trei documente.
Primul documentera o scrisoarea ambasadeiamericane
din l,eopoldville,care incuraja Portugalia si bornbardeze
pozitiile chineze strategicedin Tauuania.A doua, scrisoarea
 VLADIMIR VOLKOFF
unui ofiter congolezadresati ambasadeiamericane,conflnea
dovezi ale preparativelor americane destinate si ristoarne
guvernul Tanz.anei.Ateia, presupusi a proveni de la ambasa-
da americanh,prezentaoragulDar esSalaamca pe un loc de
stocarea materialelormilitare destinatescopurilor subversive.
Documenteleincriminateau fost pusela dispozitiaameri-
canilor, care au atestat ci erau nigte falsuri. Dar falsurile au
fost subtilizatede agenSicehoslovacisi transmisedomnului
Kambona,care s-agr[bit si le autentifice.Concluziapreseia
fost urmitoarea: ,,RepublicaUniti [a Tanzaniei]a reunit sufi-
ciente dovezipentru a coflfirma existenfaunui comploturztt
de anumite puteri europenespre a rishrrna guvernul tanza-
contra Tanzaniei.Nationalistaconsideratci scrisorilepubli-
cate nu erau decAt ,,parteavizibilA a aisbergului" gi ci acest
complot reprezentao prelungire a activititilor N.A.TO. in
Africa. VigilanceAAica a anunfat ci,,neocolonialismul, mai
ales cel de origine angloamericanl, folosegtenoi tehnici pen-
tru a intrerupe progresulcare tinde spre creereaunei uniuni
continentale si pentru a asigura continuarea exploatirii eco-
nomice a bogitiilor Africii", trigand concluzia:,,Departamen-
flrl de Stat,Pentegonulgi mai ales C.l.A intreprind continuu
activitifl subversivein Africa."
Ceeace, tn sine,nu era obligatoriu eronat,dar nu fusese
dezviluit decAtprin acfiunea mincinoasi cu buni gtiinti a
serviciilor cehoslovace,autoarelefalsurilor care declansasera
acestscandal.
John Malecela,reprezentantultanz'aruart la Natiunile Unite,
a ao,szatStatele Unite de conspiraf,epentru rasfirnarea guver-
nului. Ben Bella,presedintelealgerian,a condamnatinkigile
imperialistedin Congo.Ambasadorulsiu inTanzania a con-
firmal ,+{cestcomplot nu este decAtrrnadintre verigile unui
lant de intrigi mult mai vaste,urmirind destabilizareaAfricii".
Presadin Ghana,din India si din Egipt a protestatde aseme-
Tratat de dezinformare 97
nea.Ipotezaunui fals nu era nici micar pomeniti. Operatiunea
de dezinformarereusise din plin, de vreme ce provocaseo
psihozi colectivi.
Sj, de alffel,aceastanu era decAtprima etapi.
O scrisoarefalsi, atribuiti ambasadoruluiStatelorUnite la
Leopoldvillesi adresati domnului Moi'seTchomb6,presedin-
tele din IGtanga, garantadorintaamericanilorde ,,alua misuri
contra tirilor vecine care se gisesc sub influenta comunisti".
Era vorba de organizarea,recrutarea si creareaunor unititi
speciale,de fonduri destinateacestuiscop,de echipamentene
cesare,cadre tehnice si sinistre ,,misuri contra regimurilor
vecine".Pe scurt, tot tacAmul.
Periodicele L'Essor, Spark, Evening News, Advance *au
dezlintuit impotriva StatelorUnite: ,,NiciU.RS.S.si nici o alti
fari socialisti nu a combitut weodati unitatea stahrlui Congo
(...). Activititile rusilor in Congo au fost intotdeauna strict
umanitare."{gentia FrancePressea anuntatci miniskul alge
rian al afacerilorexterne, AbdelaazBouteflika, declaraseci
def,neao scrisoarea ambasadoruluiStatelorUnite care ii pro
mitea domnului Tchombe sprijinul american.Alger republicain
a publicatpornind de aici un articol intitulal ,,Washington-ul,
compliceal unui complot contra stahrluiCongo".
la reuniuneaO.U.A - OrgantzafaUnitifi Africane,de la
Nairobi, delegafa din CongeB razzarttllea acuzatStateleUnite
ci erau ,responsabilepentru toate dificultiflle cirora Africa
trebuie si le faci faIA",acuzattereluati imediat de agenFade
presi din Ghana.
Doui s[ptimAni mai IArziu,presedinteleGhanei,domnul
Nkrumah, a anuntat wbi et orbi ci guvernul siu avea,dovada
indiscutabili ci era in curs de desfisurare o operali,une penffu
a rasturnaguvernul progresist delaBrazzaville,precum si alte
guverne africanesocialiste".
Dezinformatorul cehoslovacladislav BitJman,care era
implicat in mai multe dintre acesteintrigi, a scris: ,,Faptulci
au fost acceptateniste falsuri, in ciuda greselilor lingvistice,
krgicesi administrative,demonsteazAclar hotarAreatinerelor
guverne africanede stAngade a nu lua in consideraredecAt
ceeace mergeain sensulconvingerilorlor politice.In ceeace
98 VLADIMIRVOLKOFF
prive-steblocul sovietic,nu numai ci acesta1ie.s]tbasmacura-
ie ain toati avent'ra, dar pe deasupraa mai cules gi laurii in-
vingitorului, trecAnddrept partenerul ideologic si prietenul
privilegiat
' al tinerei Africi."
Citr;torul are de-acumsuficienti experienth in domeniu
pentru a demonta singur mecanismulcutiilor de rezonanta
si al releelor.
OpenfruneaNePtun
Qn4)
Ia sfAr.situlcelui deal DoileaRazboiMoniial,.nazigtii ascun-
seseri vatori gi documentein diverseteritorii, printre care s,iin
Boemia. Uneie dintre acesteascunzltori au fost gi:site de so-
vietici sau de cehi; alteleau rimas nedescoperite.
Un anumit GfintherAschenbach'prizonier al armateifran-
tici mai multi americani. statele unite gi-auprezentat scuzele
si au predat livile,dar se pare ci nu cu tot ceeace contineau'
Cehoilovacii au binuit ci documentele fuseserafotografiate
de americani si ci nu li se predaselista cu numele cehoslova-
cilor care colaborasericu ocupantiigermani,ce febuia si se
pentru a perturba economia englez|'9i aruncatein apa ime-
Tratat de dezinformare
diat ce infrAngereadevenisesiguri. DescoperireaacesteicG
mori nazistea costatviataunui tanir scufunditor vest-geruran.
9pinia publici mondiali cuno-steatoateacesteevenimente.
In luna mai a anului 1964,serviciile specialecehoslovace,
supervizatede un ,,consiliertehnic" sovietic,au aruncatpatru
li.zi gudronate mari ln apele lacului Negru din Boemia. Se
presupuneaci acestelizi contineaucelebralisti a colaboratio
nistilor cehi dispiruti la Stechovice.Obiectivul urmarit era
triplu: si se ingreunezeprescriereacrimelor de rdzboi naziste,
previzuti penku 1965;si se relnvie amintirile neplicute gi si
se declansezeo carnpanieanti-germani in Europa de Vest; si
se stAnjeneasciactivititile serviciilor occidentalede informaf,i
din Cehoslovacia.I-acul Negru fusesealespentru ci se afli pe
itinerariul care uneste Berlinul cu fortireata alpini a lui Hitler,
iar accesulera asiguratpe o goseausor practicabili.
Informaf,ile continute inlhnfuseseri misluite cu griji de
DepartamentulD, pornindu-sede la arhil'ele cehoslovacene'
cunoscutepublicului. infucat Cehoslovacianu detineadeshrle
documentenaziste,sovieticii i-atfisrrizat un sortiment intreg.
A trebuit si se excludi toate aceleacare erau deia adnotate
de rusi, in aHabetulchirilic.
Stratagemaera urmitoarea.
Televiziuneacehoslovaci febuia si turneze un film sub
apelelacului Negru gi aveasi descopereintAmplitor llzrle,
care ulterior urmau sl fie pescuitede scufunditori ai Minis
terului de Interne gi fransportatela Praga,unde continutul
lor aveasi fie adusla cunogtintapublicului.
Era foarte important caliztle si nu fie aruncateprea de
parte de margine, pentru a puteafi regisite cu ugurinfi, dar
intr-unloc unde si nu se scufundein mAl.Se reperaseun ase
menealoc. I azile au fost abandonatela o adAncimede circa
gasemeffi gi acoperitecu un sffat subtire de mAagapentru a
da impresiaci se aflauacolode mai multi weme.
Echipa de televiziunea sosit in luna iunie si, intAmplitor,
a inceput prin a descoperiniste explozivi cAt se poate de reali,
care au ticut senzatieimediat, pregitind terenul psihologic.
Apoi, lizile au fost gisite la rAndullor. Maiorul Klika, partici-
100 VLADIMIRVOLKOFF
pant la sculundarealor, a interzis s[ fie atinse,sub pretexful
ci puteaucontineexplozivi.S,i a inceputbAlciul!
Ia data de 4 iulie, agenfa de presi cehoslovacaa publicat
un comunicat al Ministerului de Interne, pregitit, evident,
prin grija DepartamentuluiD. A fost interzis accesulpublicu-
iui t" tui, iar lizile au fost recuperate.in 16 iulie, un nou comu-
nicat a anunfat c|lazrle con.dneaucutii metalice sigilate, in
interiorul cirora se gisiser[ hArtii nazistecare fuseserapre
date experfilor. lacul Negru a fost redeschis penfu public
in nua de 18iulie.
Ministrul Strugal zi'tinut o conferinti de presi. Ziarigtilor Ii
s-apredat un documentde specialitatedespredeschiderealdzi-
lor, plin cu izotopi de cobalt si diverse deflectoscopii,pentu a
pirea cAtmai qtiinfific. Strugal sa folosit de documentepentru
a-iatacapecriminalii de rizboi aflati inci in libertate si ale de
nunta complicitateacu serviciile occidentalede informatii. In-
tre altele, sa referit la jurnalul prinfesei de Hohenlohe,fiica lui
Max de Hohenlohe, acnz,atde a fi fost nazisl ,,Credci publica-
rea acesfirijurnal in Occidentva aveade ce si nelini-steasci
anumite personajeimportante..." a preirzat ministrul, pe un
ton amenin{itor. ih legituri cu fiecare document a folosit cam
acelasilimbaj. Presacehoslovaci mai intAi, apoi gi presamon-
diali, s-au repezitasupraafacerii.In lumea intreagi, dar mai
alesin Germania,muls fogti nazigticare reugiseri si se faci
Tratat de dezinformare l0r
publicitatii decAtin 1968,iar Schuschnigga afirmatci textul
-
declaratieisalenu era conform cu originalul.
Cehoslovaciiau luat atunci legitura cu o organizalie con-
sacrati urmiririi criminalilor de rizboi in Germania, die Nazi-
vertofuten.Rezultahrl o promisiune de colaborareintre Bonn,
PrlSa 9i Vargovia.Bonn-ul gi-a exprimat dorinfa ca acestel
?c$uni si i se alifirre gi alte f.iri ;i a amAnatprescriereacrime
lor.de razboipAni la data de 31 decembrie1969.Erau vizati
treisprezecemii de suspecf. Un rezultatin plus.
Anumite documentese refereaula represiuneaimpotriva
RezistenteifrNrcnza Evident, acesteaii pasionaupe francezi.
Presa italiani se interesa de fascistii italieni mentionati in do-
cumente,dornici si afle daci nu iumua anumiti igen$ nazigti
lucrau acum pentru serviciile de informafii vesi-germane.Noi
si ngi rezultate.

slovacilor incl un document: cancelarul austriac Kurt von

Schuschniggii tiglduia fidelitate absoluti Fiihrerului, celui
de-altreilea Reich gi poporului german. Aceasta declaratie
purta datade 11 iunie 1938,cAndvon Schuschniggera captiv
la germani. Trebuia si serveasci pentru a discredita Oster-
reichische Volkspartei, care urma si se prezinte la alegerile
OpnfiuneaTtan#erulUnO
din luna martie a anului 1966.Din nefericirepentru dezinfor- OperafiuneaTransferula fost, in realitate,mai degrabi o
matori, acest proiect nu a reusit, penku ci cehoslovaciiau operatiunede intoxicaredecAtde dezinformare,dar esteatAt
intfuziat cu publicarea documentului. Acesta nu a fost dat de elegantaincAtnu-mi pot refuzaplicerea de a o povesti.
 VLADIMIRVOLKOFF
102
inainte de al DoileaRazboiMondial, in Cehoslovacialocu-
care nu cereau decAtsi plece,ceeace iarigi este de inteles:
saptezecide mii depusesericereri.
I-ocotenentcoloneluluiMihal din S.TB' (Stahi Bespecnost,
du-le de la activititi mai profitabile'
impotriva serviciilor germane se intorceatocmai propria
lor vigilenti si competenfi. O gtiau,si totusi erau constrAnse
si facd,jocul.
Superb.
Opraf;weaE.M. (19ffi)
Senatorulturc HaydarTunckanat intrasein posesiaunor
documentecare dovedeauci StateleUnite complotaupenfru
a face si dispari ofiteri turci liberali si si fortifice Partidul
Dreptitii, allat la putere. Aceste documentecontineau 9i o
scriioare redactati de un spion infiltrat in partid 9i adresata
unui anumit E.M., precum 9i o scrisoarea aceluiasiE'M'
Tratat de dezinformare 103
adresati atasatuluimilitar american,colonelul Donald D.
Dickson.
Ziarelefirrce au denuntat ingerinfa americani, iari si ezite
decAtasupraidentidf,i lui E.M.: acestaputeafi Edwin Martin,
consilier al ambasadei,sau cipitanul de navi E.M. Morgan.
Ce importanfi avea?Era american,iarin Turcia s-adeclansat
o explozie de sentimenteanti-americane.Scrisorile,se pare,
eraufalse.siemanaude la DepartamentulAal K.G.B.-ulii.
Senatorul Haydar Tunckanat servise drept transmititor
pentru a influenfaopiniapublici turci.
Openliunea rizboiul biolosic QooA1
ma ci americaniinu stocaucu nici un fel de intentii rele arme
bacteriologicein Vietnam SiThailanda.I)ar stocaseri sau nu?
Nu conteazi.Ceeace conteazie ca domnul Goldsteinnu scri-
seseniciodataaceaepistoli, ci trimisese cuiva pe o coali cu
antet,in urmi cu un an, o invitatie la un simpo2iomstiinffic
international.
PestecAtevanle,ziarulTimes din I.ondra (al doileatrans-
mifitor) a reprodusscrisoareapublicati la Bornbay.
Al treilea transmifitor: Radio-Moscova, care atALaastepta,
a prelual subiectulsi a citat scrisoareaca dovadi a vinovitiei
arnericanepenlru o epidemiede boli contagioasein Viehram.
104 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
105
Al patrulea transmititor: s[ptimanalul indian Blitz a frAat: OpenliuneaBoeing(1983)
,,Rdzboibiologic 9i nuclear- StateleUnite mirturisesc". AvionulBoeingcoreean
doborAt
deU.RS.S.
la datade I
Faptul cl StateleUnite nu mirturisiseri nici un moment
a9acevanu aveaimportanti: lumea lnheagi le binuia ci pre
giteau un,,rLzboimurdar" (de parc6ar existasi rizboaie cu-
rate).
tuUenifn(1981)
Operaliunea
Ar fi necesar un volum intreg pentru a relata campania
intreprinsi de K.G.B. conka luiAlexandr Soljenifn, mai ales
cu ajutorul primei sale sotii. Dar ceeace seamini mult cu o
operaFunede dezinformareeste publicarea,in 1981,a doui
volume intitulate In jurul lui Soljenifn, sub semnitura uirui
anume A. Flegon. Cele doui tomuri, prezentate destul de
agreabil.si,de alffel,foarte scumpe,au fost publicateln limba
rusi, la lnndra, de un editor a cirui identitate sociali este
Flegon Press,30 Baker Street,lnndon W 1. Nu am avut curio OpenfuaeaslDA1gercBD
ntrtea de a verifica daci stradalui SherlockHolmes adipos-
te.stelntr-adevir aceasti edihrr6, de care din alte surse n-am
auzit, desi propune un catalog surprinzitor - Biblia,,4rta ero-
tici rusd, Prostituatele noaste in Occidenf- dar cartea nu e
lipsiti de un anumit interes.
Segisesc in paginile ei, de.avalma, o polemici lmpokiva
lui Soljeni$n, invective contra lui Soljenitin, caricaturi ale lui
Soljenifln (ca ofiter farist, ca prostituati, ca Iisus Christos, in
Snuti sumari qi obsceni), plus o harababuri de critici la adre
sa vechiului regim, fotografii trucate, satire pe seamaBiseri-
cii, ilustratii cu scenede tcirturi, diatribe conffa C.LA. si con-
ha editorului de la Ymca Press,anecdotepornografice,versuri
porcoaseatibuite (poatepe buni dreptate)unor mari poeti
rusi si o mare cantitatede istorioareeweiegti.Teza recunos- gafilate.
cuti de domnul Flegon este ci Soljenitinar fi antisemit,dar In 1987, sovieticii au recunoscut ci eravorba de o opera-
intrucAtdomnul Flegon,nu Soljenitin,in-siri cu dirnicie toate tiune de dezinformare, dar mirhrrisile lor sunt departe de a
acestepovesti,ne aflim in plini confuzie.^ fi convins pe toati lumea, mai ales in Africa si Asia. poate ci,
Nu m-aghazardasi atribui detiimarea In jurul luisoljenittn de allfel nici no doreau...
DepartamentuluiA, care ln generalera mai subtil. Si remar-
OpenfitneaKKK UgA)
cim numai ci serviciile K.G.B.-uluiau ficut tot ce le stitea in
putinti pentru al discreditape Soljenitin,iar domnul Flegon Sportiviidin anumitetiri africaneau primit amenintiri
a actionatin acelasisens. semnatede Ku Klux Klan,cu scopulde a-idescurajasi par_
r06 VLADIMIRVOLKOFF
ticipe la Jocurile Olimpice. Presupunemci gi aceastaera o
operatiunea KG.B.-ului,intrucAtKu Klux Klanul nu se ames-
teci niciodati in relatiile internationale.
'Ahcetea hthe
AfacereaPath6,pe care am lisato pow Ia borutebouche,
desi e pu$n anterioari celor precedente,este singurape care
o cunoastemde la un capatla alhrl,pentru ci Pierre-Charles
Pathe este singurul agent de influenti care a fost weodati
prins asuprafapfului,arestaf judecat,condamnat9i...graf,at.
SimpatizAndde mult timp cu Uniunea Sovietici, domnul
Pathedescriateroareastalinisti ca pe,,durerile facerii" paradi-
sului terestru gi se cisitorise cu o rusoaici. Nu deflneasecrete
de Stat,dar cunogteamulta lume gi fuseserecrutat de K.G.B.
pentru a lucra ca inJormator,,deambianti' - adici, stabilea
,profllul" persoanelorimportante pe care le intAlneasi pe care
K.G.B.-ulintentionasi le recruteze.Nu pestemult, K.G.B.-ul
si-adat sealnaci, in calitatede informator,domnul Path6nu
valora mare lucru, dar puteafi util ca agent de influenti, asa
ci l-a luat in primire DepartamentulA
Domnul Path6acreat un buletinintitulatC.I.S.E.P(Cen-
trul de Informatii Stiintifice, Economicesi Politice) si, sub
pseudonimulde Charles Mo.rand,a scris articole in France-
Observateur,Liberation, L'Evdnement,Le Nouvel Observa-
teur, Realite,Option,Ia Rewe des CadresC.G.T.,We Ouwi-
ere.A finantat o scrisoareconf dentiali de informaFi, intitulati
Synthesr's, a K.G.B.-ului.Synflresisnumaracam cinci sute de
abonati:pa!.wec, si unu de ziaristi,doui sutenouizeci si noui
de deputafi,o suta treizeci si noul de serratori,paisprezece
ambasadorisi saptepersoaneparticulare.Spre d-eosebirede
celelaltepublicafli la care colabora,domnul Pathe nu liuda
pe fata UniuneaSovietici,dar denunlasistematicamenintirile
chinezesi americane.
Manipulatmai intAide Kondraciov,adjunchrllui Agayants,
domnulPath6a trecut apoiin mdinileofiterilorKG.ts. Gremia-
kin, Borisovsi Kuznetov.Domnul Path6,careaveao adevbr-ala
averepersonala,nu s-acodit si incasezesi micile bacsisuri
ale KG.B.-ului- in total,o suti de mii de franci in douazecide
Tratat de dezinformare t01
ani, se pare,sumi in care se recunoasteusor labaKG.B.-ului:
plif mici penffu a nu risfita agenhrl,pliti suficientepentru
a-lcompromite.Banii ii erau predatilui Pathecash,in plic sau
in interiorul cate unui ziar schimbatdiscret cu un alhil, pe par-
cursul unor intahiri clandestineprin cafenelede la periferie.
Arestat de D.S.T in 1979,cu prilejul unui contactcu ofife-
rul sau de legituri, asupralui au fost gisite exemplaredin
Synfrlesls,proiecte de articole pe care le supuneaaprobirii
KG.B.-ului gi lista de abonafi.
Evident, ofiterul de legituri a fost expulzat,\ar procesul
lui Pathe,avAndloc in luna mai a anului 1980,a fost exemplar
din mai multe puncte de vedere.
Acuzattatindea si demonstreze c5,Pathe nu fusese un
spion propriu-zis,ci un ,,scribal K.G.B.-ului"gi ca, intr-un
conflict atAtde profund ca aceladintre U.RS.S.si lumea libera,
faptul de a-i transmite informafii reale inamicului putea fi mai
putin grav, in ultirnS.instanti, decAt furnizarea de informatii
false liderilor de opinie din Franta, Curtea pentru Siguranfa
Stafului a dat curs astzAni, cel pufln pani la un anumit punct:
relaFile informative cu o tari striini fuseseri dovedite, iar
legea autonzao pedeapsi de douizeci de ani. Pathea primit
cinci.
in presascrisi, s-amanifestato migcarede protest gene-
.rd,. Ziaristds-auindignat, penfu ci domnul Pathe (in vdrsti
de saptezecide ani), era prea bitran ca si mai fie conclamnat:
s-arfi scandalizatoricum, si daci era prea tanar,prea bolnag
prea sarac,prea simpaticsauprea marginal.
Fie presanu irrtelegea,sincer,in ce sensun agent de influ-
enti e mai periculos decAtun spion, fie se simlea vrzatAde
aceasti condamnare.
,,Totceeace i se reproseazi,e ci a fost "agent de influen-
1i", o marioneti carepracticaintoxicareala cel mai inalt nivel,
in contul Uniunii Sovietice..."a scris Ie Figaro, recunoscAnd
ci era ,,agentulperfect al noii politici practicad de K.G.B.,
care consti in a raspAndi.dezinformarea>."
Le Mondel-a prezentatca pe ,,un rusofil convins" (ceea
ce era o mare ipocrizie:,,sovieticretribuif' ar fi fost mai exact),
induios6ndu-se penlru cei ,,douizecide ani de eforturi pentru
108 VLADIMIR VOLKOFF
a facesi existe gi si supravietuiasciniste buletine confiden-
Fde", dar uitAndci unul dintre acestea,cel pu$n,fusesesub-
ventionat de un serviciu extern striin. CAndministerul a
declarat public ci nu era vorba de ,,creareaunui nou mac-
carthysm,o noui vAnitoarede vrdjitoare",Le Monde a scris,
sententiosgi suspicios:,,,{ceastiasigurarenu face nici doui
parale."
militare sau diplomaticea Frarrteisauintereselor ei esentialeo.
Cine a diunat, in cazul de fafi,'intereselor esentialeale Fran-
tei? Domnul Pierre Path6,bunul analist (sjc) redus deacum
la ticere? Saucei care vor si-i inchidi gura?"Sa ajunsla limita
absurdului. analist redus de.acumla ticere" actiona
contra plati "Bunul
in beneficiul unei puteri stri.ine care nu-si ascun-
dea intenFade a rispAndi in lumea intreagi dictaturaprole-
tariatului. In rest, pe parcursul procesului se dovedise din
abundenti ci intervenFiledomnului Path6urmireau si per-
turbe relatiile Frantei cu aliatii ei si, in consecin$, ,,si diuneze
situaf,ei [ei] diplomatice".
In acelasinumar, stiind bine ci trebuia si puni punctul pe
i, Le Monde a reprodusopinia U.N.S.J.([JniuneaNationali a
SindicatelorJurnali,stilor)care estima ci domnul Pathe nu
fusesecondamnat,,lncalitate de spion, ci ca agent de influ-
enti ;i "dezinformare"". (Observatiindispensabileleghilimele,
ace-stighimpi de care Le Monde nu poatesi se lipseasci.)in
continuare,uniunea sindicali protestaconfa unei decizii care
ii permitea urei jurisdicli de exceptiesi hotirasci, ,,in arbitra-
rul cel mai total, ce este -sice nu este activitateinformativi", si
anume, ,,sainchidi un om in numele ratiunii de stat, numai
pentru nafura convingerilor lui". Iatlne din nou in plini abera-
tie: de cAndeste,,ojurisdictiede exceptie"o curte oficiali a sta-
hrlui,cu sediupermanent,de candreprezind ea,,arbilrarulcel
mai total"?Iar cAndun om e inchis nu ,,numaipenku natura
convingerilorlui", ci pentru ci a jucat, pe bani sunitori si stilu-
Tratat de dezinformare 109
citori, rolul unui ,,agentde influend si dezinformare",cum se
poateinterpretarevolta U.N.SJ.?
Protestelepreseiau avutun prim efectimediat.In27 mar-
tie 1981,Le Monde a publicat o petiFe semnati de gaizecigi
noui de ziarigti,,gialte personalitifl" care,in sfArqit,igi dideau
aramape futi: ,,Domnul Path6,"scriau ei, ,,nu a fost judecat
penfru a fi transmis sovieticilor documenteconfidenflale,ci
pentru conf;nuhrl scrierilor lui, care ar fi ficut din el un agent
de influenti si dezinformare! Care ziarist, care scriitor, ahrnci
cand i;i prezintApublicului analizelesau cugetirile, nu este,
de buni-voie sau involuntar, un agent de influenfi?" Sic, sic,
src. Sofismul e amuzant, dar -sirevelator. Cei gaizeci si noui
de gazetari,,sialte personalititi" se simt cu muscape ciciulS,
pe tem sa nu fie luati drept,,agentide influenti". Dar de ce?
Isi insemnauei cumva in agendecruciulile misterioasegi se
duceausl-si avansezeregulat proiectelede articole agentilor
de legituri din KG.B., prin triraU micilor cafeneledin Rion-
dismenhrl )X sau din Courbevoie?Sau simteau intr-un mod
confuz ca, repetAndte miri ce, mereu in acelagisens, deve.
niseri realmenteagenSde inlluenti... ,de bunS-voiesau in-
voluntar"?
Un al doileaefect s-amanifestatpufin mai titrziu.La data
de 4 iulie 1981,I-e Figaro anunfagratierea unui agent de influ-
enta,in acela,sitimp cu eliberareaunui militant corsicande[-
nut pentru un atentat cu exploziv si aceeaa unui militant gua-
dalupeansuspectatci participasela mai multe atentatesi la
sechestrareaunei ziariste.
Mic usor si mi-i imaglnezpe ofiterii din DepartamenhrlA
izbucnindintr-unrAsferoce,in birourile lor din CasaAlbastri.
Superioribtca sovietici In matcrie de dezinfomnre
Dupi cum vom vedeain capitolulurmltor, alte liri au in-
cercat si ele operatiunide dezinformaredar, in perioadacla-
sici, situati lntre sfArqihrlcelui deal Doilea RazboiMondial si
desfimarea Uniunii Sovietice,suprematiarusi in acestdome.
niu a rimas incontestabili.
Aceastase jusffici, pe de o parte, prin avantajelepe care
le avusesedin pornire U.RS.S.,iar pe de alti parte,prin han-
dicapurileOccidentuluidemocratic.
 VLADIMIRVOLKOFF
110
In plan istoric, dupir cum am vazut,partidul comunist avea
atAt experientaclandestinititii, cAt si pe aceeaa manipularii
opiniei.
Pe plan filosofic,oportunismulcomunistpermiteaca ade
virul si fie adaptatcu mare usurinti dupi gusturile de momenl
Si' insistim asupra acestui punct. knin avea o viziune
aristocratici asuprasocietitii. Jos era poporul; mai sus parti-
dul. Dzn partidul insusi era descompusin subalterni,facut:.
pentru a crede si a se supune,putind fi sacrificati dupi bunul
plac,si superiori,croitipenku a comanda,deci pentru a spune
adevirul absolutal momentului.De unde gi posibilitateade a
lansateme de dezinformareperfect concertate,pe care nimeni
n-arfi venit si le conteste.
Comunismuldispuneade un criteriu fundamentalcare il
tmpiedica si se dezinforsrezepe el lnsugi: ceea ce-i folosea
comunismuluiera bun, frumos si adevirat; ceeaceJ prejudi-
cia, era riu, urAt si fals.
Comunismulnu aveadecAtun singur obiectiv,vizibil clar
pentru oricine nu incerca si se orbeascasingur: dictaturapro
ietariafirlui in lumea intreagi. in aceastase giseau doui avan-
taje considerabile:
- unul se bazape unitateagi pe concertareafuturor ac{iu-
nilor intreprinsetn slujbaunui singur plan;
- celilalt, pe insisi lipsa lui de misurh: nu se pot ,denn-
forma" cAtevapersoane:nu se dezinformeazadecAtmasele.Cu
cat e mai extins cdmpul dezinformirii, cu atAtfocul se aprinde
mai usor. Cu cAte mai generalizatapsihozaob$nuta,cu atAte
mai profundi. Cu cAte mai lungi pArghia,cu atAtestemai pu-
ternici.
Si mai adiugim c6, in dezinformare,continuitateaintenliei
repre'antanu numai un avantajdeterminarrt,ci aproapeo colt-
ditie sine qua non, pentru ci o dezinformarebine conceputa
nu se poateexercitadecAtpe o duratarelativ lungi. Or, direc-
tia pzrtidului comunist a putut adeseasi tragi linie si chiar sd
faci stAnga-mprejurin repetaterAnduri,firi a deranjacu nimic
continuitateade intenfe, pentru ci planul debazanu constase
niciodati in altcevadecAtin triumful mondialal comunismului,
Tratat de dezinformare 11t
tl I
care se puteaimplini, dupi cum nu vom obosiniciqdataso re.
petim, atAtprin aliantacu Hitler, cat Siprin r:azboiulcontra lui
Hitler, atAt prin colectivizareapimanturilor cAt si printr-un si-
mulacru de economieliberali, atAtprin revolufa tntro singuri
tari, cAtsi printro rdnneitia proletarilorde pe tot globul.
Aceasti continuitate subiacenti si invariabili a fost serviti
prin menf,nerea aceloragi;efi la putere, pe parcursul unor
perioadeprelungite.
De la Revolutiadin octombrie 1917pAni la pribugirea sis-
temului comunisl in 1991,UniuneaSovietici a fost condusi de
l€nin, Stalin,Malenkov,Hru-sciov,Brejnev,Andropov,Cernen-
ko, Gorbaciov,opt oameni timp de gaptezecisi patru de ani,
ceeace revinela aproapezeceanipentru fiecarepersonaj,opt
oamenia ci.ror intentie principali rimAnea aceeasi,neabituti.
In aceaperioadi, cAti presedinfi de Consiliu si prim-ministri
awsese Franta?Cincizeci.Sub doi ani de persoan5.CAtipre-
sedinFawseseri StateleUnite?Doisprezece.
Ceeace reprenntA,in medie, urmitorii ani de exercitirr
al puterii:
UniuneaSovietici: 9,2I
StateleUnite: 6,25
Fianta: 1,28
Din 1953gi pAni in 1991,C.I.A a avut paisprezecedirec-
tori, sau directori interimari; dirr 1954pani in 1991,KG.B.-ul
a avut opt si, daci ii numirim predecesorii,Ceka, G.P.U.,
0.G.PU.,G.Ii.G.B./N.KV.D., N.KG.B.,M.G.B.,vedemci din
1917pAnain 1991,,,organelerusesti" au fost comandatede
saisprezece oameni.Din 1944,datacreirii lor, si pani in 1991,
serviciilespecialefrancez.e(S.D.E.C.E., apoiD.G.S.E.),au avut
lreisprezeccdirectori.
Ceeace in medietnseamni,ca ani de exercitiula comandi:
UniuneaSovietici: 4.62
Stat-eleljnite: 4,1 L
Fianta: 3,61
S[ adaugi.mla aceastaca toti secretariigenerzrliai PC.U.S.,
deci toti prirn-ministrii Uniunii Sovietice,erau prin de.trnitie
comunigtisi ci, bineinteles,toti sefiiserviciilorlor specialesi
toti membrii acestorservicii erau si ei comunisti.In Statele
 VLADIMIRVOLKOFF
1t2

CeprrorulVIII
TENTATNTEOCCIDENTALE

in ti*p ce dezinformareasovietici $i frcea de cap ln lume,

serviciile specialeale Occidentului se mulfirmeau si practice
R.A.P-uItraditional: InformaFi, Acfiune, Protectie. Totugi,
nevoite si studiezetehnicile KG.B.-ului, a inceput si li se
trezeasci dorinfa de a-si imita dascilii. Din motivele pe care
leam enuntat la sfArsitulcapitolului precedent,acestava fi
mai scurt. Serviciile occidentalenu aveaunici o gansi contra
celor sovietice.
Si dezviluim, totusi, cAtevatentative de uz intern sau ex-
tern.
AhweaOlilfrelil
Conform anumitor surse,Sir Maurice Olffield, fostul gef
al MI6 (Military htelligence 6- spionajul britanic) 9i coordo
naforul activititilor informationale din Irlanda de Nord, a fost
nevoit sa se pensionezesub presiunea MIS (Military Intelli-
gence 5 - conkaspionajulbritanic), care rAspAndisezvonuri
desprepresupusalui homosexualitate.
Se cunoagtebine rivalitateacare a opus intotdeaunaMI6 -
menul. orientat spre operatiunileexterioare- -siMIs - mai preocupat
Un oragdeschis,contraunei citadeleinvincibile' de secwitateainterni, dar e cam greu de inleles cum ar putea
da nagtereun ri.zboi al serviciilor unei adevirate campanii de
dezinformarea opiniei publice - cu atAtmai mult cu cAtaarza-
tia (ustiftcati saunu) la adresalui Sir Maurice nu aveanici o
sznsi si lntAlneasciun public la fel de receptiv ca in epoca
lui OscarWilde.
D oanmentele Creshpoului
in memoriile sale,Alexandre de Marenches povesteste
ci, ficand in]r'o zl turul anexelorS.D.E.C.E.,a gisit, intr-o
cazemaIA, niste baloturi enorme care conf;neauhAr-tii.
n4 VLADIMIR VOLKOFF
- Cei aici?
- Arhivele Gestapouluigi aie Abwehrului, rechizitionate
la Eliberare,domnuledirector general.
- CAtedocumentesunt? ;
- Zecetone,domnuledirector general.
Sa evaluatci, folosind o echipi de doi ofiferi, mai mu$
subofiferi gi cA$vasecretari bilingrri care cuno-steauacel gen
de arhivistici, inventarierea ar fi durat cam doi ani, cost6nd
foarte scump. ,Prin urmare, aln pus si se efechrezecAteva
sondaje,la voia intAmplirii", relabarAMarenches.,,Rezultatul
a fost dezagreabil,dacl nu chiar penibil. Sau gisit personali-
titi bine vlzute care fuseseri, sau sus$neaucI fuseseri lup
titori in Rezistenfi sau buni patriof;.in realitate (-"), colabo-
rau cu serviciile gerrnane.Au semnatpani 9i .statede plati ale
tredarii."
Inventarul complet nu s-aticut 9i, se pare, ,,zecetone de
hArtie inci mai dorm undevain apropiereaParisului, dintre
care unele sunt absolut incriminatoarepentru nigte oameni
importanf;"*. Iar Marenchesadaugl: ,,Nu -stiudaci am avea
cevade cAstigatdin reglareaacestorconfuri."
Este adeviraf existi o datorie fafi de memorie si un drept
la uitare. Dar se poate deduceusor ci, dezviluind existenta
acestordocumenteSificand o alune,fie si vagi, la continutul
1or,Alexandre de Marenches efectuain conh.rlserviciului siu
o manevd care nu poatesi nu aminteascaoperafluneaNepfin
din Cehoslovacia."Practic,fie ci existl circa zecetone de
documente compromititoare, fie ci sunt numai cAtevakilo-
grame sau chiar nici unul, posibilititile de manipularecare
rezultAdeaici,penffu oricinepretindeca le de$ne,sunt aproa-
pe aceleagi.
Domnul de Marenchesmi-a povestitci una dintre distrac-
tiile salefavorite era aceeade a alegecAteun domn important,
la un dineu,pentru a-i sopti la ureche:
- Stiu totul.
Sau,in zilele cAndaveamai putin chef de glumi...
* Vezi Sarnlzdats,Hitler contraluda, Editura SAMIZDAT, 1999(n tr.).
Tratat de dezinformare 115
Akcerea DnielSiniavsky
drept vorbind, operaf,unile americane de dezinformare puri
au fost rarisime: nu au servit, in epocape care o evocim in
acestcapitol, decdtla pregitirea unor interventii paramilitare,
ca aceeacare l-a costatpepresedinteleSalvadorAllendefunc-
tia si viata,in 1973.
Este cazul si atribuim denumireade,,dezinformare"ope
ratiunilor lungr gi laborioaseintreprinse de C.I.A sub forma
propagandeiradiofonice (Radioliberly, RadioFree Ewope,
Voice of Amen'ca) si sprijinului pe care ,,Compania"l-a adus
multor publicatii anticomuniste?N-am crede. Desigur, era
vorba de manipulareaopiniei publice in scopuri politice, nici
unul dinffe participantiiangajafinu era plitit oficial de C.IA.,
iar informaliile transmise ascultitorilor sau cititorilor erau
orientate. Dar daci de ce?-ulrimAnea voalat, factorul contra
cur?se vedealimpede:era clar pentru toati lumea ci aceste
publicafli si poshri de radio luptau deschisconka comunis-
mului. Prin urmare, respectAndconceptiamea asupra dezty
forinirii, aici era vorba mai degrabi de o propagandi ugor
voalati.
in plus, C.IA a fost acuzati de a le fi transmis sovietici-
Ior indicaf,ile necesarepentru arestareascriitorilor disidenti
Daniel gi Siniavslry(1965),spre a dehrna atentialumii infegi
dinspre bombardamenteleamericanedin Vietnam. Un fleac.
dupi cum se vede.
Mai savurose episodulurmitor.
Aherea&*ano
Anul o mie noui sute cincizecisi sapte.Agentul insircinat
cu afacerea,JosephB. Smith,povesteste.
Ahmed Sukarno,primul presedinteal republicii Indonezia,
nu estecomplet surd fati de cAnteculsirenelor comuniste si
tinde spre o ,,democratieghidata",mai degrabadecAtspre
n6 VLADIMIRVOLKOFF

democrafia in stil american, numiti scurt: democrafie' Un

grup de coloneiiau poziflecontralui Sukarno.Sevarsi sA'nge, CeprrorwX
I*^ntt prea mult. Sukaino isi continui politica de apropiere crNEA CAfrrcATnAzsorul,RECE?
de comunism.

In fufa inegalitiFi de talente .simijloace puse in acFunede

citre comunism Ei de Occidenl se impune o intebare legiti-
ma: cine a cAstigatRazboiulRece?
Oeidenfril"babineciau!
Sukarho.
la prima vedere, aceasti intrebare iese din sfera noastri
de interes gi am putea afirma mult si bine fie ci respectiwl
conflict a fost cAgtigatde indArjireapresedinteluiReagan9i
cacealmauacu Rizboiul Stelelor,fie ci nu l-a cAgtigatnimeni,
ci a fost pierdut din cauzacaraCteruluiaberantal economiei
comuniste. Nimic din toate acesteanu este neadevirat, dar
tofugi a existat gi un rizboi al informa!ilor care ne intereseazi
in primul rand.
Asupra pribusirii Uniunii Sovietice nu mai incape nici o
rolul. indoiali, iar sfudiile anilor care au precedatacesfirifiasco,inci
dinainte de perestroika,denoti o stupefianti scidere de tonus
a regimului. Irnin awsese dreptatesifoloseasci teroareaca
mijloc de guvernare:un regim atAtde utopic cum era comu-

trn studiu al pietei atAtde jalnic, lnainte de a consacraun ase'

menea buget gi eforturi unei masinalii care n-aveasi vadi
niciodati lumina ztlei.*
mijloc expeditiv pentru a impiedica publicarea Arhipelagutui
Sulad
- Ia fel de tipici este lncetinirea marilor actiuni de dezin-
formare: in anii optzeci,nimic nu se mai compari st Suastika
sau Nepfun. Sar puteaca acestlucru si se datorezefaptului
cA tehnicile de dezinformare au fost in sfArsit denunfatein
Occident;cu siguranfi, este vorba gi de o lipsi de entuziasm
din parteaexecutantrlo r.
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare 119
118
tn plus, nu s-apuilrt ca libera circula$'ea informafiilor,d1n
." in i" mai ineui'taUili',si nu smulgi: din izolare popula$a
rusi. Delisarea propagandeicomuniste,proliferarealiteraturii
samizdat,emisiunile iadio din lumea liberl indreptate spre
U.R^S.S.6" .u scopuri politice, ca din parlea.americltlilor'
fi" ; int""Si culturale, ia in cazul francezilor) si, in sfArqit'
."t"ttrui."" satelitilor de retransmisie a emisiunilor occiden-
tale de televiziune au deschis ochii publicului rus, atat asupra
minciunilor comunismului, cAt 9i cu privire la prosperitatea
materiali a occidenbrlui. De asemenea,toate acestetenomene
l-au indus in eroare referitor la anumite aspecte:occidentul
i" upetut ca inamicul fundamental al marxismului, cAnd el
i^"ii"r^ marxizat profund, dar ce cogteaz* acestedeaniluiri, Jos piliria!
exacte sau eronate,au actionat in acelasisens. Publicul rus a
-''-in ci se putea trii 9i alffel decAttriia el'
inteles
t"oa ttuiu,s-ar p,tt"u deci celebra victoria adevirului
asupra minciunii 9i sirbitori triumful Occidentului asupra
comunismului.
Comunismul nu a ficut obiectul nici unei sanctiuni,in nici
Si daci, folfrt#,au lnvins comwigtii?
o fara, .sicontinui si apari in opinia multor oamenica o mis-
Si totusi. la data scrierii acestorranduri (1999),unde se carepolitica onorabild,alSturide toate celelalte.
afll,'in .piritul cetiteanului europeanmediu, imagineacomu- Recunoastefci asaceva e dea dreptul incredibil si este
nismului? greusi nu o consideidm
o victorieia"rirr"r-erii- il -i
Comunismul, chiar si pentru cei care il condamnau' nu
este-deietun riu relativ pe tangl riul integral, absolut,care
e nazismul.
Ideea comunisti, se aude adesea,era generoasaln sme'
pur -sisitttplu,a fost aplicati prost de ruqi, ceeace.nu. d?199
".
surprinzitor, din moment ce ei nu au cunoscut nlclodata
a"-o..u6". StAi" (tlegpre a cirui ,,inimi iubitoare" vorbea'
i*i nu demult, Paul Eiuard) a provocat avort'l ideilor fru- .. in Rusia,reconstrucFaunei societiti a privilegiilor cu
;;; ale lui 6nin. incercag s[ vi prezentafiintr-un salon tendinle mafiote,gata si fici orice concesiiRusiei o-rtodo*.
sau intr-un birou ca un nazist,fie qi pociit vefl vedea'enll- si lraditionale;
- in Occident, distrugerea definitiva a tuturor valorilor
t"t"f lu.e vi declarati comunist activ, aceastadepinde-de
tlogtenite de la crestinism si constituireaunei societbti fhrit
*Lai", unii vor indrizni poate si vi priveasci piezig;9u f-o.tt
alte slrucfuri decAtcele care se ivescdin coruptia ambianti.
comunist veti fi primit bine oriunde - spun clar: oriund"' ryu
demult, un prirn-ministru fuancezsi-aomagiatin public cole- *, J)a, avem toatemotivelesi ne inlrebim: cine a cAgtigat
Rizboiul Rece?
gii co.turnishsi nimeni nu l-a scuipatin fafi'

CapnolulX
CUM SE CONCEPE
inainte de a ne continuaexpozeulistoric si a vorbi despre
dezinformareade astizi si de mAine,as dori, pentru a fixa ide
ile, sd analizhmooperaIune de dezinformaretipica, recunos-
cand ci toate se abat de la tipar intr-un sens sau altul'
Modul cel mai simplu de a expuneo operaflunede dezin-
formare consti in a o comparacu o operatiunede publicitate,
re{inand totodati urmitoarea diferenfi: publicitatea, dqpS
cum am vizut in cazulpropagandei,se supune,,predestinirii
e binele,capitalismule riul).
Prin urmare. vom incerca si observirn in acest capitol
cum se concepeo operaf,unede dezinformare;in capitolul
urmitor, vom vedeacum fitncfroneaza.
Cliqtul
nii si care achiti nota de plati. Fie cu banii lui, fie cu banii
unui protectormai bogat decAtel, fie cu bani furali poporului
sub formi de cotizatiisauimpozite.
Tratat de dezinformare
121
fuentul
^ -in-pubticitate,client'l se adreseaziunei agenFispecializate.
o dati ce a fost acceptati de citre client, ie"nfiu rispuncle
pentru toata campaniade publicitate.
Jean Anouilh aiucrat
pentru o agenfe de publicitate si e posibil ca acolo si fi invitat
arta cuvanhrluicare lovestedrept la
Fnti - pe aceeau .onti-
ziei,^inonce caz.
In dezinformare,cea mai buni agenf,epe care am intdl_
nit-o pani acum a fost Departamentul-Adin k. C.g.
Q agentie-de dezinformarefolosesteagenti,numiti in ge_
neral agenfi de influenti
Sfiidiuldepkfr
Nici-un agentpublicitarsi nici un dezinformatordemni de
numele Ior nu se lanseazi in actiunefiri a Ii studiat .*" .,,*
!u9'l va putea fi acceptatsi cum poatefi ticut si fi" ;.;"i;;
Publicul este intotdeauna,,luatli ochi,,:un ruj de buze n; ;;
vinde la fel ca un computer,nici micar aceleiigi iemei de ata-
ceri. Si, de asemenea,nu se dezinformeazi,int"t".tuaiAG
uryi lSri occidentalela fel ca oameniide pe stradi din ]-umea
a Treia. Acest shrdiu de piati determinibblgatoriu ur"s"i"u
suportului ciruia i se vor atagatransmilitorii,
*rugo;;Li"
dupi o locomotiv5. "u
Supoftdle
ffifl,ffii'#;tH#*ffi-,iltrffi;
122 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare t23
dintro dati sil sirute pentru ci gi-aschimbatpastade dinf,. incon;tient, care va puteadevenitapul ispisitor al operafunii,
in cele doui exemplede mai sus,suporturile sunt gospodina daci aceastanu reuseste
si margarina,fetele si pastade dinti. Tenn
in dezinforlnare,dimpotrivi, publicul trebuie si fie deter-
minat nu numai s[ infulece,ci gi si creadi. Agentii publicitari o -stiu:orice campaniekebuie si aibi o
Prin urmare, suporfurile vor fi fapte mirunte, adevirate temi cAtmai simpli posibil.
saupretinse ca fiind adevarate.CandDepartamentulA scria,
pe o coali cu antet american,o scrisoarepresupusi a fi fost
scrisi de un american 9i urmirind in realitate sa prejudicieze
America, aceasti scrisoare in sine incl nu era dezinformare:
nu era decAt un fals. Utilizarea ei, lntr-un anumit context, o erau mai ieftine.
transformaln suporhrlunei operaf;unide dezinformare. Apelul de la Stockholm, al cirui obiectiv final era acela de
a face occidenhrl si tindi citre sistemul comunisf nu ticea
Ttanffiifrtorii
nici un elogiu al acestuisistem: insista numai asupra dorin-
O operatiune de publicitate este relativ simpli, iar trans- felor de pace ale uniunii Sovietice si dorinfelot i*boioi."
mititorii ei cei mai evidenS sunt pur qi simplu mijloacele pe ale StatelorUnite.
care le folose;te: cuvanhrlgi imagineatransmisede presascri-
s6,vorbiti,fi lmatS,teleiwatA,informaizata. Ttakreatemei
Totusi, chiar si aici, se impune nof,unea transmifitorilor
multipli: o anumiti revisti de televiziune ii face reclama unei . Pentru a-sik-atatema, publicitatea se limlteaz|in general
la a-sirepetafiri si oboseascisloganurilegi imaginile: altce-
anumite emisiuni de televiziune care face reclami unui anu- va nu are de oferit.
me produs. De alffel,emisiuneade televiziunepoatefacepubli-
citate si pentru revista care ii face ei publicitate.Acf,unile tutu-
ror acestortransmiStori multipli se aduni .si,in cele mai bune
caztlri,se inmultesc.
Existi gi transmifitori mai puf,n vizibili. Cand un sportiv
sau o actiti cunoscuti sunt angajaflde o agentiepenfu a fuce
publicitate unor indispensabili sau unui parfum, devin bans-
Aceste comentarii trebuie si fie exprimate intr-un limbaj
mi$tori de gradul doi. Nu voi cumparacutareparfum penku accesibilpublicului si, adeseori,lntr-un anumit cod. publici-
ci fabricantul sau agentul siu (pe care li evit) lmi spun ci
acelparfum e bun, ci pentru cl mio spune,in numele lor, acea
achifd (pe care o admir).
In publicitate,un transmilitor este util. In dezinformare,
sunt indispensabilimai multi transmititori, alffel s-ar reveni
la cazulpropagandei,veridici sau mincinoasi, nu conteazh.
Moscova nu se poate indigna de crearea virusului HIV de
citre americanidecAtfiindci s-auindignat mai intAi indienii.
Dezinformatorulcauti sistematicun complice,in general
l1A VLADIMIRVOLKOFF
Cutiile de rennantS
in publicitate, cutiile de rezonan[i sunt in primul rAnd
mijloacelepe carele parcurg mesajelepublicitaresi, in al doi-
lea rAnd,daci mesajula fost bine recepf,onat,insugipublicul
care il repeti, fie penfru a vorbi de bine un produs pe care l-a
gisit pe gustul siu, fie nurnai fiindci mesajul i-a pllcut, in
modul in care placeun cAntecelde copii. Se mai aud chiar;i
in zilele noastre persoanevArstaicerepetAnd Du beau, du
bon, Dubonnef (,,Frumos,bun, Dubonnef', logogrif fonetic:
,,DUb6,Diib6n, Diibone') iar altele,SouriezGibbs C,Zambiti
Gibbs'), din plicerea de a reproduce o formuli familiari. $i
eu am indrugat adesea:,,Republiciletrec, vopseauaSoud6e
r[mAne", tiri de care a$fi uitat cu siguranti existenfa acestei
vopselecare, daci nu mi ingel,a sfargitprin a succedaRepu-
blicilor. Melodioarelepublicitarepe care le auzeamin copili-
ne - Colgate,Colgate...,Dop, Dop, Dop - continui si mi se
repete in memorie, degi nu am folosit niciodati weunul dintre
acesteproduse.Prin urmare sunt, in acest sens,o cutie de
rezonan\L. Si de cAte ori n-afi spus Un Ricard sau nimic,
eventualinlocuind cuvAntul Rl'cardcu altttl?
in dezinformare,situafa e multmai complexi.
Tbma, echipati cu suporturile ei, este in general incredin-
tati unui agentde influenfi, carevagisi caleapentru a o face
si ajungi la public. Poatei-o va transmite unui prieten ziarrst,
un anumitpublic, pentru inceputrestrAns.
Dar o singuri cutie de rezonurlanu este de ajunspentru
a duce o operatiunela bun sfArgit.Trebuie ca tema simfoniei
dezinJormatoaresi fie reluati de toata orchestra,ceeace nu
e atAtdedificil pe cAt s-arcrede,cici mijloacelede informare
au tendinta de a se copia unele pe altele, de a vorbi despre
,,ceeace se vorbegte" 9i exista, desigur, ziare sau emisiuni
considerateca fiind cele mai importantesi dupi:care celelalte
Tratat de dezinformare 125
au tendin.tasi-gi pofiveasci pasul.Prin urmare,va_fisuficient
si existe o relatie in redactia,,potriviti" de presi sau de tele-
vtzirrne,penku ca orcheskareatemei si porneasci pe calea
cea..buni".
Agentul de influenfi angajatin mod direct de un serviciu
specialeste ln generalplitit acestlucru permite si fie tinut'in
mani mai ugor.Sau poate si fi fost ,,muiat"- compronrisin
prealabil.
Prima cutie de rezonanthpoate actiona de asemeneain
schimbulunor sumede bani saucedAndunui santaj,dar acest
lucru nu e indispensabil:serviciile cerute sauprestate,refur-
nareaunor datorii, simpatiilepolitice,favorurile acordatepot
fi de ajuns: agentului li rimAne si decidi. Daci nu existi o
plati directi, cutia de rezonanti va fi considerati un ,,corespon-
dent onorabil".
Americanii declari ci agenf,i de informatii se recrutezzi
din patru motive.O pasiunepentru acronimelemnemotehni-
ce - acestafiind fonetic si aproximativ- rezumi acestepatru
motive prin cuvAnni MICE C,goareci"):Money, Ideology,
Sex,Ego (,,bani,ideologie,sexualitate,orgoliu'). Aceleasi
considerentese aplici si pentru agentii de influenti si cutiile
de rezonanti care depind de ei.
TInb
'
Tintaeste,prindefinifle,
opiniapublicia populatiei
vnate.
Conform teoriilor comandantului Coignet, despre care am
vorbit mai sus, numai saptela suti din membrii unei populatii
date sunt complet refractari la publicitateascrisi si orali. E
foarte posibil ca acestprocentajsi fi scizut drastic o dati cu
apaittl.ateleviziunii.
Tinta, care a ficut obiechrlunui studiu de piafi, trebuie si
consimti, a priori, mai mult sau mai pufin. Ar fi greu si li se
vandi umbrele de ploaietuaregilor (decAt,eventual,prezen-
tandu-leca umbrele de soare).Acelasi lucru e valabil si pen-
tru dezinformare.
Tolerantadezinformirii este limitati. Ea e direct propor-
tionali cu nestiintapopulatieiasupraunui subiectdat" Si e
invers proportionali.cu prejudecitile defavorabileactiunii de
126 VLADIMIR VOLKOFF
dezinformare.O actiunede dezinformareconsti adeseain a-i
crea initial tintei prejudeciti care vor fi favorabilepentru viitoa-
rea campaniededezinformare,urmAnd ca apoi si se lanseze
respectiva
-De campanie.
exemplu,daci scopulcampanieiesteacelade apregiti
Sau, se va incepe prin a-l asemina pe SadamHussein cu
Hitler, dupi care se Va pregiti opinia publici mondiali pen-
tru a-l bombarda pAni la moarte. Acest procedeueste denu-
mit cu un termen nou, care fi,g:rreazhcontinuu in presi dar
inci nu pare sa-gifi croit drum in dicf,onare:
fuhainrea (su diaboliarea - Ia alegue)
Satanizareanu fine de domeniul propagandei,ci de acela
al dezinformirii, in misura in care sebazeazLpedate trucate
defini. Consti, pur gi simplu, in a spunecAtmai multe lucruri
rele posibil despreinamicul potenEal,adeseainff-un mod ab-
solui gratuit, dar bazAndu-sepe suporturi ale dezinformirii -
informa$i false,declaratiifalse,fotografii false.
in publicitate, satarizareanu se practici pe fati. Denigra-
rea produsului unui concurent ar risca s[ atragi atenf,aasu-
pra acestuia.
Mniheiwril
Asa cum aritam mai sus, dezinformareaurmaregteaproa-
pe intotdeaunas[ creezedoui tabere,a celor buni si a celor
iA. imi amintescci, in copilirie, invifAnd la scoalacomunali
istoriaArmagnacilorsi a Bourgignonilor,nu reuseamsi inte
leg care erau cei rii si care cei buni. Or, nu mi indoiamci, in
orice conflict, trebuie si existe obligatoriu unii buni 9i a$ii rni.
in cele din urmi. am hotirAt si-i consider ,,buni" pe cei din
Tratat de dezinformare
127
tabira familiei Armagnac, pentru ci numele lor mi_sepirea
mai fi'umos.
Opinia publici e ca un copil mare si procedeazhcam la
fel, cu ajutorul unui sulleur: dezinformatoiul.
Psihoa
- O operatiunede dezinfoffrure reusiti creeaz,i.,hrAnclurile
publicului:
- pe d9 o parte, o cvasiunanimitatea caracterului psihotic;
- p9.99 alti parte, o stare irationall care il
impinge si nu
mai vadi decat ceea.cese intampli in sensul deZinfirmlrii,
si o imbogdteasc5,_si se dezinformezeel insusi,prin fenorne.
nul vampirismuluila care am ticut dejaaluzie,dezinformatul
rlevenind dezinformator.
Acestemanifestiri, care Fn de ceeace se numegte,gvonul
public" si au fost studiate din abundenti de cike'sociologi,
constifuie materia asupra cireia acfoneaz| dezinformatorilt.
Se poate spuneci acestaa atins succesuldeplin afunci cAnd
dezinformareaajunge si se lipseasci de confibuf,a lui. Genul
de prestigiu care a inconjurat si inci mai inconjoar-ipartidJ
comunist,in pofida crimelor sale recunoscutesi a esLcurilor
patentate,ia parte la aceasd fascinafe ingiduitoare care ince-
pe pIln consimtire ,sise termini prin psihozacolectivi.
Trebuie si se retini clar ca dezinformareanu se adreseazi
decatla suprafatdinteligenteipubticuiui pe care pretinde ca-l
mducein eroare;in profunzime,ea se adreseazisensibilititii
salela toate nivelurile: al inimii, al viscerelor, al sexului, pasiu-
nile fiind intotdeaunamai puternicein om decatconving"ril".
 Tratat de dezinformare
129
Invercareafutclor
CapnorulXI
CUM SE PMCTICA

Trebuie si examinim acum care sunt trucajele posibile

ale informaf,ei sau, cel pulin, care sunt trucajele cunoscute
la ora actuali.
Se poate spunei simplificAnd,ci un fapt poatefi prezentat
in saptemoduri diferite: si minciuni.
- afirmat; Amestrcul tnte adevi,r Fi ninciun| qt divetse tifuri
- negal
- trecut sub ticere:
- amplificat;
- diminuaU
- aproba|
- dezaprobat.
Dar, ln loc de a judeca in abstracl si ne propunem o misi-
une precisi de dezinformare 9i si vedem cum am putea-o
duce la bun sfArsit.
Imagini.m urmitorul fapt domnul Dupont a bitut-o pe
doamnaDupont. Misiunea noastri este aceeade a-l exonera
pe domnul Dupont in ochii opiniei publice.in mod stereotip,
se disting douisprezecemoduri profesionistede a o face.
Negareahptalor
Germaniadin tirnpul celui deal DoileaRazboiMondial ne
Daci publicul nu are nici o cale de a-giconfirma ceeace
s-a intAmplat in realitate, putem pur gi simplu sa negim fap
tele: ,,DomnulDuponf', vom spunenoi, ,,nua bituto pe doam-
na Duponf'. Tbhrqi, daci nea fost incredintati misiuneade a-l
disculpape domnul Dupont, inseamni ci, probabil, publicul
este dejala curenl intr-un mod vag,cu o sceni de familie din
casaDupont. De exemplu,ar fi fost dificil si se negecu desi- 11a1iava rispunde ci nu ea il asasinasepe arhiduceleAustuiei.
SArbii,la randul lor vor rispunde c5, daii Austria nu coloniza
vArsiresamavolniciilelui Pol Pot din Cambodgia. Serbia...
Din acestmotiv,in locul negirii faptelor,dezinformatorul Dar dezinformatorul nu are nevoie sd cunoasci toate
awatva prefera: acestelucruri. Studiind bine societateanoastri, el are avan-

* *-.4i,-,-
130 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare I l1
lJl

tajul de a o face si plAngl penlru soarta domnului l)upont este echipati mai modern decat armataB, dar insistand din
bitut de sotia lui. (Intr-o alti societate,ar fi fost preferabil sa greu asuprasuperioritiFi numerice - adevirati sau falsa- a
declare:,,Da, abitut-o si bine a ticut chiar dacdel nu gtia de armateiB.
ce, ea,cu siguranti, gtia.')
Unul dintre cele mai frecvente cazlJn de amestecintre
adevir si minciuni consti in inexactitateanumarului de vic-
time anuntat, in care se pare ci nu existi nici o limitA pentru
exageririle sau diminuirile abuzive.
Modifiareamotiwlui
La prirna vedere,daci aflaf, ci domnul Dupont a bitut-o
pe doamnaDupont,veti consideraci a vrut so faci s[ sufere ,,apaka armata din lume", iar acum aunm spunAndu_se
ci a
si ci e un om foarte riu. Dar dacapresupunemci a fost vorba cinceaii apartineCoreei de Nord.
de o flagelare erotici, iar doamna Dupont l-a rugat indelung,
inainte ca el si se hotirasci so satisfaci? Totul se schimba. Estomparca
Fapteleriman aceleagi,fie, a bifuta. Dar il veti invinui pentru
a.sta?Dimpotrivi, daci n-ar fi bitut-o, l-af, fi putut acuza de
sadism,de misoginie,de a nu fi destul de sensibilizatfafi de
drepturile femeii.
Contrar afirmatiilor lui Stalin,faptele nu sunt incipifAnate.
in mAinile unui bun dezinformator,devin maleabilsaproape
la nesfArgit.
Carrier, autorul masacririi vend6enilor,se liuda: ,pint-un D-eexemplu, atunci cdnd un pregedintede republici se
principiu de umanitate, curit pimAntul libertifii de acegti pregatestepentru un razboivirtuos si democratic,ionflictele
monstri." Dupi cum credea Republicaa III-a, colonizarea personaletrec in planul secund.
Asiei gi a Africii avearolul de a le face sI profite de bineface- Suprainformareadeliberati esteo formi de estompare.
rile gazului curent in oraseqi ale democraf,ei.
Camuflajul
Modifrcarca ciranmsbnfelor
AvAnd ln vedere ci raportul de fottp dintre domnul si
doamna Dupont nu este cunoscut,putem si declarim ci e
un cuplu d la Dubout, doamnaDupont cantirind o suti de kilo
grarne, domnul Dupont doar cincizeci,si si tratim inciden-
tul pe un ton glumet. N-a izbucnit doamnaDupont cea dintAi
in rAs,cAnddomnul Dupont i-a aruncatminusa?Aceasti mo-
dificare a proportiilor in fortele prezentee o formuli foarte Aceasti tehnicaa fost folositAmaialesin timpul rizboiului
curenti. Se poate ascunde,de exemplu, faptul ci armata A din Cecenia,cAndnu se punea accentulrlecAtpe cruzimile

-:'^!y'!::y9':
I3]___
erau camu-
rusilor, cAti vreme acteleteroriste ale cecenilor
Statelor
il;16 m"ioai u*"*i,netoure a actionatin favoarea
;iii din panama: activitifile_rgnlobapilg
unit",-.u o
",u"iuin
Norieg-uau ficut si se dea uitirii faptul ca
un stat r1{e
americaniiinvadaseri,tlii declaragede razboi'
"'r"^p."i"ai;t"fu
fsPrezeceParramezi(cifrn 9f,ci-q
t"on.iutl)' A.eeasi tehnicl, apli-
)98,a flcut ca rebeliuneakoso
' rePresiuneasArbeasci,scoasa
in evidenta
Interptehra
fap
Firi a fi negate,modificate, estompatesau camuflate'
tntr-un mod favorabil sau nefa-
tele se pot prezentasi comenta
;;;;i:;;dachia, indeosebi,p^ermite
-Se si se susciteemg$i
poatep1o1un!3un rechi-
-ai*i"-.ontradomnulutoin"tt.t;1fifi$lffiJ*:""il:l:
;;ffi;; ;# tt"guuu;, ]u.aiegere'
:tiunea lui a fost aproapejustifi-
tt fi.u.e o crtzh de nervi, aceea
, iar domnul DuPont,cunoscut
it *l-gi asumenePlicuta sarcini
ai nefericit decAtea, duPAcare
,cuzeleunul altuia si s-auimPa-
fi cisltorit inseamn[ a 9ti si-[
I de dezagreabili,Pentru Parte-
nera de via{i.
este
Interpretareaevenimentelorsub formi de comentarii
vorbita sau
rolul carl le revine editorialistilor din presa scrisi,
srrfletul sl
televizatd - iu. u."qtiu, a"tigur, te auanti din tot
tot ceea ce se intampli
;;;;irt" l" rr-in"bio'pri'"in1idei poatefl un dezinforma-
in lume. E omeneste. Un editorialist
i-ot;l"i-X adesea,este dezinformat dar, dupi ce a-adoptato
un.iunu*ite conjuncturi' se va stridui in mod
po'Lttjeasupra
dezviluie
firesc sa demonstrez. ch u uuut dreptate' si nu
ii co'firmi punctul de vedere si sa le
a;;ta incidentelecare
Va ajunge cu usurinta la dezinfor-
comerrtezein acest sens'
i"ui". lhrb camicar-si fi procedatcu rea vointi'
Tratat de dezinformare
,I JJ
Generaliarea
Unul dintre procedeelecare permit si se diminu-e2eres-
ponsabilitateadomnului Dupont consti in a demonstraci nu
e singurul in aceasihratie,c[ existi nenumirati birbati care
isi bat nevestele,c6,ln anumite civilizatii acestlucru e conside
rat indispensabil,ci femeile putin carn primitive pot chiar s5'
vadi in acesterele tratamenteo dovadi de dragoste.Ne biot
nejaleet,,,daclnu mi bate,nu mi iubegte",spuneun proverb
rus.
Asffel se intAmpl[, de exemplu, ca intr-unrazboi civil si
fie scuzate atrocititile unei pirti beligerante - ,,E regretabil,
dar agas-aprocedat dintotdeauna" (condamnAndu-le, evident,
pe ale celeilaltepi4i, care vor fi prezentateca fiind iesite din
comun). Acelasi lucru e valabil si pentru o invazie care se
doreptea fi scuzati (,Chiar gi grecii..," sau ,,Chiar 9i egipte-
nii...') - cAti weme, in cazul unei invazii clreia i se dore-ste
condamnarea,nu se va face referire nici la greci si nici la
egipteni, ci numai la ,,drepturile omului" sau la ,,drepturile
popoarelorde a-sihotirt singure soarta".
Ilusfrarea
Sepoatetrece de la particular (conduitadomnului Dupont),
la general (comportamenh-rl multor soti). Se mai poateporni,
cu rezultateaseminitoare, de la general,pentru a ajungela
particular,consideratca o ilustrare a unei reguli universale.
In loc de a incepecu conduita domnului Dupont, se vor pro-
nunta mai intAi cAtevageneralititi asupra conduitei solilor
pentru a ajungela o ilustrare a acesteia:comportamentuldom-
nului Dupont. De exemplu,se va profita de aceastapentru a
demonstra ci, in comparaf,ecu alti soti, domnul Dupont a
dat dovadl de moderare:la urma urmei, doamnaDupont n-a
murit, din cAtestim.
De obicei,in caanlunei manifestatiipolitice,se vor justifica
vandalismelesi pridiciunile: ,,Acesteexcesenu sunt decAto
ilustrare destul de banali a ceeace se poatelntAmplafoarte
usor in asemeneaimprejuriri. De alffel, ar fi putut si fie si
rnai riu: n-auficut decAtsi jefuiasci magazineqi si dea foc
cAtorvamasini,n-auomorAtpe nimeni."Sau,,n-amurit decAt
un singur om". Si asarnai departe.
 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare l3s
t34

Faptuldela careporniseriera,,cainele a mAncatfriphra,,,

aveaumisiuneade a dezvinoviticdrinele si au conceputun
anumitnumir de prezentiri dezinformatoare ale evenimen-
tului:
- De acord,e cAinele,dar alaltiierr,erapisica.
- Nu era decAto buciflci de carnevechegi arsi, uitati in
frigider.
- Fripturaerapusi ln farfuriaciinelui,c:re n-aficut decAt
s-olingi, mai alesci nu mAncasedehei zile.
- N-amAncat{,aoferitouneiprietene.
- E un ciobinescgermande cincianicare,anultrecut,
9ia
galv-at stnpanulde la inec.Pizestecasa,aducenard,fn.bot,
latri;i minAnci mult
- Farfuriacu friptura era din faianti albasti. Era o fleici
de doui kilograme.Ciinele stitea tnlhis in casi din catza

-
. Hranapentru ciini Untel,cu api caldi, permitesi se
eviteasemenea probleme.
- E scandalos canigtestip6nisi-siinfometezeasacAinele.
- afirmi ci un cdinevagabond afuratfriptura.
-Aliiefelul
fostun reportajlatelevirz,or
ln caresearita ci un cAine

- CAinelea murit fripturaeraotrivid.

Cititorulvafi recunoscutun marenumir dintreprocede
eleenumerate maisus.

,. ,'i,rrilEf;l'.
 fratat de dezinformare
t37

Cepnor-wXII
ACCBSORIIVERBALE
- a lichidapecineva;
- a fi bigat in puscirie;
- a ucide;
Si observlm clar urmitozrrele:dezinformareanu esteprG -afaceocaricaturd;
dusi intotdeaunade un dezinformatorin solda unui serviciu - a nimeridreptla tinti;
specializalAdesea,ea e mirturia unei stari de spirit colective, - a gti si-ti tii gura;
care poate si fi fost canzatAinifial de un dezinformator, sau - a denunta;
p".*" un dezinformatoro poatedeturna in folosul lui' - a lovi pecineva;
Trebuie si fim constientide faptul ci majoritateacopiilor - a fi incarcerat.
nogtri sunt lisati, aproapefiri apirarg, la discretia unor pro-
tesbri dinfe ca,reunii sunt indocffinafl cu teorii subversivepe
care incearci si le propagesub efectul unui idealismproba-
bil sincer si cu atAtmai nociv.
Manualele
Am observatdeja rolul dezinformatorjucat de manualele
de istorie francezh,subRepublicilea III-a 9i a [V-a,dar de ahrnci
s-aumai ficut multe.
Spre anul 1984,manualelede gtiinle umanistefolosite la
cursul terminal prezentau,,.trafa tn U.RS.S."si ,yiatain S'UA"
subforma a douifotografii, pe pagni opuse:prima reprezenta
un grup de studentide ambelesexe, rAzAnd 9i inghesuindu-se
h iJsirea dintro universitate;a doua arita niste negri famelici
^pe trepteleunei barici.
trditorul Hatier s-aangajatin lupta politici din Republica
a V-a: ,,lntoleranta",proclami el, ,,i9iqisegle surseleintr-un
spirit ingust si iniraniigent. Unii cred cl au intotdeaunadrep
tate, ci detin'adevirul si ci le sunt superiori celorlalti. f'anati.s
mul religibs, sectarismulpolitic, iau naqteredin intoleranfl'
pot duce*lauri si la perseCuf,iasupraaltora".Fanatismulreli- Grarnaticafrancezi gi impertinenti
gios e desemnatnominal, cAti weme fanatismulantireligios
rirnAnetrecutsub ticere.
Un alt exemplu:carteaGrammairefrangaiseet inperti-
nente,aparutla Payot.
EclitorulMagnard reproduceacesteconceptiiintr-un tna-
nual destinatac6leiasiclase:,,Oriceidee, orice credinfi este ,,ltnpertinenta"
nu estedecAtin aparenta.
Sepzreci, dirn-
potriva.isi propuneun planabsolutdeliberat,
judecAnd
demni de a fi luati in considerare;devinedemnade respect clupi
 VLADIMIRVOLKOFF
t38
pro
exemplelecare ilustreazi regulile. Iati catevadintre ele,
puse atentieicoPiilornostri:
- isi conducecu respectfermecitoarea mami bitrani si
neputincioasila veterinarpentru a-ifaceo injeclie'
- Brutarul cel vesela scuipatinvatzatocati''
- Bernard a tArAt-ope Genevievein desig9i i-abagat mA-
--- privilie.
na-n
lDrami la vAnitoare:vAniborulisi confundi tatil cu un
mistre! gi il impuEci.Apoi, il minAnci.
- ,,i"; lumea cealalti existi supermarketuri?"infebi ea,
nelinigtita.
- Frankenstein,Dracula,landru, Pius al XII-lea,Al Capo-
ne, sunt numeProPrii'-
_BernardasparttoatevitraliileCatedraleidinChartres
cu pragtia
-- lui'.
Pentru a-si face cAinelesi taci, meqtegugaruli-a pus
botnitaa.
- in .ut*u de landouri, s-auspart multe cauciucuri 9i mulf,
bebelugiu.
- Unui carmangiudin Lourdes,deosebitde cucernic, i-a
venit ideeasi vandl siraguri de cArna$binecuvAntate.'
- Pasiuneapentru minore poateprovocanecarar{'
- Bernard i-a dat foc bunicii saleinfigAndu-iun ticiune in tnic ci nu sunt decat niste dezinformati deveniti autoclezin-
coc.
nol
fratat de dezinformare t39
- Nici micar sinucidereamaici-sii nu l-a putut
f4ce si
rAdA.
- Scuzaf,-m5,suntgribit, trebuie si-mi asasinezmama.
- Ei au dat foc degetelorde la picioarelebunicului
lor.
- Soferul de camion i-azlmbfttAncului dupi ce
l-a cilcat.
- De cand a ticut un Iisus, Sfintei Fecioaie
i s-aurcat la
cap.
- Puah! Dumneataai ticut asta?o intrebi
medicul pe
tAnaramami, aritAndu-inoul niscut.
-Ai habar,strengarmic, ci tocmaiti-ai omorAt
bunica?
Seva spuneci acesteexemplegramaticalenu sunt decAt
niste glume de un gust indoielnic?ci nu contin nici o infor-
Inseamni oare ci autorul si ilustrato^rrtrebuie si fie con-
siderati agenfi ai Departamentului A? Me indoiesc. Teami
- ---- -------
fcrrmatori,apoi dezinformatoriai celorlaiti.
Din nou vampirismul.
Substantiveleproprii din Le petit Robert

nll.

fati in {ati; 2. cinrcior pentru copii (n. tr').

(i Sinonimfu- chapelei.. sirag 1. 6e cArnati(saualte obiccte);2 de mirgelc
sfinte,rozariu(n,tr.).
7. Sin<rnim - mincur.1.minor;2' miner (n tr-)
intr-aductibil
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare t4l
140
I'a Candide,o grawri reprezentAndun sclavcu un singgr Ia articolul linine (Ienin - Ulianov,Vladimir Ilici), in lo-
picior s,idoi domni inarmaficu pu-sti;unul dintre ei ii spune cul portrehrlui propriu-zis,figureazi un tablou reprezentAn-
du-l in timp ce ,Lneun discurs la Congresul al Il-lea al Sovie
tehilait ,,Cu acest pre! mAncafldumneavoastrhzahitt in Eu-
telor, incadrat de steaguri rosii.
ropa'.
La Marakovslq(Maiakovski,Vladimir Vladimirovici), cu
La Chine (China),Marele Zid, instalatii siderurgice'o re-
portret regimul comunist este exonerat de moartea poehrlui:
colti de ceai, si un grup de pionieri cu cravatein apropierea
acestas-a sinucis ,dezanrhgll, firi indoiali, de evolutia lenti
unui steagrogu.
a revolu.tiei,epuizatde dificultitile personalesi de ostilitatea
La Cioloi<hov(SolohovMihailAlexandrovici),cu portet'
anumitor cercuri literare gi politice fafi de futurism"*.
aflim ci a descris,poporul muncitor cu finefe si tandrefe".gi
up*ut,,f5ri concesiipozi$ile oficiale ale realismului socia-
"listi . Niciieri nu se mentioneazi ci, dupi toate probabiliti$le,
nu el este autorul principalei opere atribuite lui, Pe Donul
linigtiL
'La
Communisme(comunism), are cuvAntul ziartl L'Hu-
manit6, cu un afiS cAt se poate de lizibil, care recomandi: La Volga,o fotografiein care se vede o intindere de api
,,Facef,
" ca ei". peste care fluturi steagulrosu.
G Diaz (Potfirio), nici un portret, ci un tablou intitulat Pe aceeasipagrni,la articolul Volgograd,se vede o colo-
Revolufraconta dictaturii lui Porfirio Diaz' nadi maiesfuoasi, iar legenda nu omite si precizeze ci ne
I-a,Dollfitss (Engelbert), o caricaturi:,,Dollfuss imitAndu-i aflAmin Piatatenin.
pe Mussolini .siHitlef'. Uitasem:laThorez, Maurice Ttorezinconjurat de clovnii
IA Effel $eari, o caricaturi a generalului de Gaulle cu
Marianne.
La EnsorOames),un tabloumare,reprezentAnd',lntrarea
lui christos in Bruxelles", sub o banderoli rogieproclamand
Vive Ia Sociale. vizibil mai pu$n ln favoarea lui. ta Candide nu mai e nici o
Pe conkapagini, un bronz solemn reprezentAndu-ipe gravura. In China au displrut pionierii. I-a Comunism, afisul
la articolul Engels(Friedrich)'
"La 9i Marx,
Engels ziarului L'Humanitd a fost inlocuit cu un afi; al Comunei.
irance (Franfa), numeroaseilustraf,i,pllqt care.pio Dollfussnu mai are caricahrri. Nici Eng'elsnumai aparesculp
,,manifesta,tie la Paris, in luna mai a anului 1968",cu doui tatinbronz. Gatacu steagurilerosii in Franta: doar o sirbi-
drapele
- ros,ii. torife a bicentenaruluiRevolutieidin 1789.Sa zis si cu gheri-
L Grece (Grecia),inffe alte ilustatii, o fotografie.culup lerii veseli din Grecia. Nici un drapel rogu la Rogtegi iolga,
titori veseli de gherili din EIAS (mi;carea comunisti)' acestecuvinte nsrnaifiindilusfrate in nici un mod. [enin nu
l-a,Hitler,nici o ilustraSe. mai e mentionatla Volgograd.ImagineacvTtorezsi clovnii a
IA HO Chi Mirrh (Ho Si Min), cu portret, allim ca a luptat dispirut.
politi-
,,pentrulibertateapoporuiui siu", ci s-aopus ,yitejegte
cii americane,,si ci ,nu-"rou."le sale poezii sunt caracteri-
* In legituri cu moarlealui
Maiakovski se spuneci ultimele salecuvinte,
inaintede a se sinucide,au fost ,,Nutrageti,tovarisi!" (n. tr.).
zateprintr-o gAndirefoarte elevatA"'

,'c''c{''L;,i-trr=
 Tratat de dezinformare 143
VLADIMIR VOLKOFF
t42
Confus (confuz):,,ComunicatulsefuluiStatirluia seminat
Dic,tionarulsinonimelor, Iarou, 7977 confuzia".
I-a un dictionar de sinonime ne putem ga.n-dic.ala o cule-
-info,[i"$i Contester(contesta,a): ,,Vi contestdreptul de a mi pune
S"r. d" lingvistice, .et d" obiectivl p-osibil.I-ucru- in arestla domiciliu".
ii" nu asffei.De exemplu' sn]gn1Di9ao1I- Courage(curaj): ,,Trebuiesd ai curaj penku a face grevi
naire des,ynony^"ipublicat de I-arousse:r;'1977' Cuvintele
"t^otntoddeauia cand gtii ca-tipui situafa ln joc".
Aces Critique (critici): ,,Deciziileguvernamentaleau fost sever
,*t f"*tit! de kazndfstinate si le ilustrezesemnificaga
tea nu sunt citate, ci expresii originale, compuse de autori criticate de opoziSe".
anume pentru scoPulresPectiv.
*- Dtbrouiller (descurca,a): ,,inci din copilirie, a kebuit si
S"-ini"f"ge ci simn"jtiil" lor politice apar inlegituri cu invefe si se descurcesingur". ^
unii termeni?eja lnclrcaS de sens politic, ca ,,nobil" sau."so- Decevok (decepf,ona,a): ,,ln timpul carierei sale militare,
cialist", dar ne car" mirifi si, vedem cuvinte neutre' ca long,' a fecut prin multe decept':".
1;;e,';rigt;,rid",sec 9i chiarPoq,folosite penFqSryfiI- D5clarer (declara,a): ,,Reprezentantiisindicali leau de-
tru i"'.piri"nrf cititorului o anumitnatitudihepolitici' Si ni se clarat ziari.stilorci greva aveasi continue".
[it" .ilittf putin camlung: ceeace ciutim si aritim se va Ddfense(apirare): ,,Credetici arma nucleari este intr-ade
distinge
- numai'prinacumulareaexemplelor' vir o apfu'areeficace?"
[dher", (aciera,
-Affi^", a): ,Aderi la partidulsocia]isf'' Ddgommer (destihri,a): ,,Directorull-a destituiL iati-l so-
iunt*i, a): ,,.Afirmci tof, aceqtiacuzafr'suntne- mel'.
Dejouer (dejuca,a):,,Opoziflaa dejucatmaneweleguver-
vinovafi".
- - nului".
Afunchir (elibera,a): ,,Saeliberatdevaloriletadifonale".
Deleguer (delega,a): ,,Un delegatsindical refuzb.si voteze
agr"J--""ft (actiuni):',yommai suportamult timp acf,u- o chestiunepentru care nu a fost mandatatde sindicahrl siu".
nile directorului?"
'--
in termeru Desaccord (dezacord):,,Diferent, conflict care opune sin-
'qtirrqu",(ataca, a): ,,Opozi$aaatacatguvernul
dicatelegi patronaful".
--- violenF'.
foarte Dominer (domina,a): ,,Despuierea urnelor de referendum
e"aniri (auditoriu):,,Ministrulcluta sb impresioneze nu s-aterminat, dar pentru moment domini ..nu"-urile".
auditoriul
- cu ajutorulunor mari efecteoratorice"'
a): ,,Manifestiopiniiavansate"' Enregimenfer (inregimenta, a): ,,Sa lisat lnregimentat
Avancer(avansa, intr-un grupuscul de exfema dreapti".
Behrd(bistard):,R"gii Franleiauavut.qg$ bastalz{'' Famine (foamete):,,Salariude foamete (de mizerie)".
Batte(bate,a):,Euzicciuntatacareigibatecopl.tutnu Gloire (glorie): ,,Generaliivii uzurpdgloria soldafilor morti".
- bun pedagog".
e- un Imprew (neprevizut): ,,Succesulstangii a fost complet
niiti"ol's"ft;rshez): ,,Duceau, in casalor cildufi' o viafi
neprevazuf'.
dintreceTemai'bur"gheze"', ,,poezlanuaveanici un efectasu- Lenf Qent):,,kntorile adminisffatieiprovoaci verva cuple
;;;;;tti *pitit uu?etez';,-,-Jusese crescutdupi principiile
tistilor".
lelei maiburghezemorale". Limite Qimiti): ,,Guvernulisi foloseaputereafiri limite".
Condamier(condamna, a):,,Acondamna un nevinovaf''
Iiwer (liwa, a; deda,a se): ,,Politias-adedat la un intero-
Conforme(conform/i), ,,Sesupunearegulilorceleimai gatoriu violent 4l suspectului".
conformistemorale",,,urigte conformigtii"' kri (ege): ,Jn acestdiferend,legeaera de partea6remilor";
(n' ,,nobiliise preficeauci respectaulegileonoarei".
* ,,Lung",,,greu",,,slab", ,,sec" si, respectiv'"pentru" tr') '
"feapin",
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
t44 145
ouwier (muncitor):,,Muncitorii nu vor vota cu acest
/png (ung): ,,l,ungimeanegocierilorii exasperape mun- can-
didat de dreapta".
citori".
-'---Lourd
mici"' Pet? (mic): ,,Ceimici trag intotdeaunaponoasele,,.
Greu): ,,Irnpozitegrele loveauveniturile
-Michiier
(maqina,a;manew4 a; manipula):,,Militarii ma- P^ofter(purta,a): ,,veteranurigi purta ostentativdecoratiile,,.
*inu."ii i-*ewaserl, manipulaseri) ciderea guvernului le . Pr9ur..(pentru):, g,legitorii s-iu pronunta-tf en;;;;eil"
gal". tul stAngii".
'- 'M^igr"
(slab):,,Muncala cAmpe.grea,iar salariul*1.*.t
muior"i (^api'a, a):,,Prefullapteluis-amajoraf',,'salariile
au fost majoratefoarte PuFn".
---
Veioit"nf (nemulfumit): ,,Politicasociall a guvermrlui a
provocat nemu$udrireageneralir'.
'M\ler(amesteca,a):,,Politial-aamestecatintroafacere
ff1nor(iA.furimordial):,,Rolul armateia fost primordial in
pregafirea
-- moravuri".
de loviturii de staf,.
Menace (amenintare): ,*Ameninfirile directorului nu au Prison (inchisoare):,A fost aruncat in inchisoarepentru
un fleac".
-avut- nici un efect asupraliceenilof'.
Min*og" (minciuni): /Afirmafa ci oamenii suntegali ln
-- - legri esteo minciuni"'
fata
Mlinistire (minister; pastorat): ,'Preoflrl-muncitorigi exer-
-tWiteobtelaudna'' '
- pastoratul
cita
(mizerabil; nelnsemnat):,,Tribunalull-a con-
damnatpenfu
-- un neinsemnatfurt din buzunare"'
(pedepsi,a): ,,Copilulera pedepsitpentru cea
tWiiuque (monarh): ,,Monarhiqtii francezi nu au nici o . Snit mai
micd,pomil'.
--
influenti". ''
tWinde (ume): ,,Revoluf,onarii vor si transformelumea &gg (tdli "RasaCapeflnilorsa stins,..(?)
Monter (arba, a): ,,Romancierularata mizeria in care Raide (feapin): ,,Tonullbapanal contramaistruluili exas
perape muncitori".
hiiesc muncitorii".
Mutirt (revoltat,rebel) : ,,Revoltaprizonierilor a fost provo Reactionnaire(reacflonar):,,partidul regalist afga un pro_
gram reactionar".
cati de relele tratamente"'
-Noble(nobil):,,Maidemult,nobiliiaveaudrepturiexorbi-
. Rngug\(prfuni, a): ,,Muncitoriiticeau grevi penku a pri_
mi o primi de periculoAtate'.
tante".
Opprimer (oprima,a): ,$rmata oprima libertatea"' -Rdsoudre(rezolva,a): ,inbeprinderea si_arezolvatproble
(optimism) :,$firmaf,ile optimiste ale prepedin- mele concediindmuncitori,,.
Oitnit^"'
Rdtibution (retributie): ,,Reffibutiaera cam mici pentru
telui nu convinseseripe nimeni". tnuncasolicitati".
Orateur(orator):,-,Termenulde"kibun"isepotriveqtein
primulrAnd unui oiator cafe apiri intereselepiturilor sociale salaire (salariu):,,Salariilenu au crescutcu aceeasiwtern
ca prefurile".
exploatate".
Ordre (ordine): ,,Ministrul pretindeaci gr:eveletulburau Satisfaire(satisface,a): ,,patonul a trebuit si satisfaci re
vendicirile rnuncitorilor...
ordineapublica".

., .i.,.j-r.tts't- -
Tf:
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
r46 147

Scandale(scandal):,,Guvernultrebuie si revini asupra

acestei
- decizii scandaloase".
S"t (uscat,sec): ,,$efirl serviciului avearelaf;i seci cu sub-
alternii".
Socialisme(socialism):,,Istoriasocialismuluiinci nu s-a
terminaf'.
Tourment (chin): ,,Contesai9i chinuieqtecamerista"'
Tliomphe (fiiurnQ:,,Triumful ideilor noaste esteasigurat"'
Usini (uzini): ,,inchiderea uzinei a lisat flri locuri de
munci pesteo suti de muncitori".
Vairien (canalie): ,,Existi mai multe canalii in cercurile
de afaceri decAtprintre scursorile societafi"'
I4ce (viciu): ,,inaltelepersonalitif ale regimului triiau in
viciu'.
Din fericire, existi 9i cuvdntrl oienter (a orienta): ,Ziarele
de informare sunt la fel de orientate ca .si publicafiile unui
partid politic." Firi indoiali. Iar despredic$9yr9, ce.sa mai
uorUimt Daci veF consulta edi[a din 1996a Noului dicfgnar
de sinonime,veF constata ci toate exemplele citate mai sus
au rimas prezente,cu o varianti: nu mai scrie ,,aderlapartid
socialisf'
- ci,,amaderat-'-".
intrebare. Un apel atAtde sistematicla ura de clasi meriti
denumirea de dezinformare?
in cazul de fati, cred ci da. Si relulm de{nitia care tre
buie s5.ne serveascl drept piatri de temelie: Dezinformarea
esfe o manipularea opinieipublice,ln scopwi politice,folosind
informatii tratate cu miiloace deturnate'
- Existi intr-adevir un tratament aplicat informa$ei, in
cazul de fati, lingvistic.
- Existn intr-adevir o tentativi de manipulare a opiniei -
alffel, de ce aceasti insisten{i si convergenta?
- Aceasti tentativi urmireqte lntr-adevir un scoppolitic:
lupta de clas[.
- Folosegteinff-adevir mijloacedeturnate,din momentce
se exprimi sub forma unui diclonar gi cu referire la cuvinte
proprii si vehiculezesensuripolitice.
t48 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
149
De remarcat ci insulta e cu atAt mai gravi daci se adre- As{el, FrangoiseThom comenteazici, atunci
c6nd sovieticii
lT?:T_*snre ofiferiideinformaf,i,
nr,onr.lilor acesria
erau
intotdeauna razvedcikigq*"h,,), .ata;;;d"iil'#;;
maf,istiini nuputeau figpcets,pionii(spioni).d;;.;";,
sgvielciiaupretinsci,,eliberau;grit" tit"*, poionii^d".#
gdgariu,uI".ir"r'p"p;;;;i; .
$ovacia,U-ngaria,
RomAniu,
teaumaidegrabi,,cucerite,, deii.
_ Anumite expresii logoma
de fericite. De exemplu-,,,du
timpul RevoluFei Franceze.
venin deosebit de puternic daci se aduce ln discutie virtutea poporului" inseamni
mamei (tadifle latini), agresiunile sexualepropuse a fi sivAr- por contra unui singw"f"*;
om, deci a_lhansform" p" t;i;;
site asuprarespectiveimame (tradi,tieslavi), saurelatFileinces
fap ipigilor pe care to6 ceitatti .unt gut" si_l lapideze.
tuoase atribuite adversarului cu mama sa (traditie afroameri-
,,Burghez"nu este nici el irn terrien negativin sine, desi
reprezentaun termen dispret'itor in vocabirrard
r;tilil J,
in consecinfi, nimeni nu voia si fie
,,buigh;;", ;;i;,ffi ;:;
sus in jos, nici de jos in sus.
,,B,rrgh"l; a primit diminutivul
,disprefuitor bow[e, dupi cur'
penffu ci luptau firi uniformi si atacau pe la spate oameni ta ansto,acestadin urmi relui
rativ de cei care consideri ci :
uneori dez,armalt
in timpul r#boiulni din Algeria, veteranii din Indochina latiu am auzit adeseaexpresia
i.au botezat Wdfspe luptitorii de gherili pe care altii ii desem- No.ug les bourges (,Noi, aristo..craf,irr.,gi,
juii'). respectiv,,Jrloi,bur-
nau in generalcu denumirea de fellaghas,ceeace lnseamna
,,cei care taie drumurile", semnificatieignorati de cei mai :omenteze..u*utoriu logoma-
mu$. Prescurtauadeseacuvantrrlfellaghasub formele fell sau :uvintele,,aristocraf, si,,demo-
fellouze,care aveauo sonoritate disprefuitoare. Populaf,amu- ect simetrice,unul insemndnd
sulmani nu a recurs niciodati la termenul fellaghas. DacL , iar celilalt, ,,par[z;tnal guver-
era favorabili rebeliunii, vorbea despremoudjahidine (muja- :af'a ajunssi insemne,,nobil,,,
hedini), adici ,,luptitorii credintei"; daci era, ca in majoritatea un antonim, ceea ce e foarte
caztrrlor,neutri, li numea,pei din pidure"; iar daci era favo-
rabili prezenteifranceze,ii declara,pur gi simplu, lessalopards
(,ticilogii",,,bandif,i') .
Se intAmplaca un ofifer francez si foloseasci termenul
moudjahidine,ceeace era, desigur,regretabil, cici ahrnci avea concertant,cu cAtdictaturile,de li
aerul de a-i absolvi sau chiar a-i glorifica pe ,,ceicare taie dru- cel mai adeseade origine gi chiu,
de vocafie democratici,
murile" (si capetele).ln rest, luptitorii sunt tntotdeaunaparti- adici populari. De una." se u;ung" ru o
.onnirie care .-* il:
zanii sau mujahediniicuiva,si teroristii sau fellaghasiialtora. teasa nu fie intru totul inocend."
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
150 l5l

Am sepnala! deja principiul beserrot a[stot. in lipsa rimelor,

ritmul rezolvh uneori el problema Make love not war
(,Faceti dragoste,nu rizboi'). Piciorul metric din tei silabe
urmate de doui Al-gerie Fnngaise (,Al-geri(a) fran<ez(h),)
era presupusa aveao putere de incantatie.Iar celebra,,ariea
lampioanelof'estetot o formi de logomachie.
D'AI{OIIVIII(pufnintistat):-MaiestateaVoastrise Cand nu existi nici riftn, nici rim5, se poate folosi o meta-
fori, mai alesdaci e incoerenti. SeftonDelrner lansasedicto
nul defetist Lieber ein heiler Krew alsein eiserner,care s-ar
putea traduce pnn Mai bine o sdndAte de fier. decAto Cruce
de Fier. :
in ,ttlo c9 flryam o conferin$ despre logomachie in fata
unui auditoriu de ofileri ai jandarmeriei, unul dintre acestia
mi-aafas atenfiaci omisesemsi semnalezo expresie.
- Cafe, domnulecolonel?
- Bawre (Bavuri; (aici) abuz- al fortelor de ordine).
,,Epurarea". tntr-adevir, termenul bawre e bine gisit. Nu numai ci
(...) are o remnanfi respingitoare, dar destabilizeaa fortele de
NApOfnON:- imi scriulistapenfruepurare'Am nevoie ordine, care sunt singurele susceptibilede a comite abuzui,
de dumneata. faptele aseminitoare cu cele sivArsite de elementele din
MARESALUL(surPrins):- EPurare? afara legii, manifestanti sau terorigti nefiind decAt o aplicare
NAPOI-EON(incantat):- Da' E un cuv6ntnou' pe care justificati a programuluilor revolutionar.
r-u* gGii ,*i-i pri.". R.piesiuneanu mai intri in nouamea
linie. Mic voubular logomachic
JeanAnouilh, Ia Foke d'emPoigne
_ Anti-inddpendantistes(anti-independentisti):loialisti sau
primar"sau,,anticomunismul visceral" fideli, cAndvorbif, de pe o pozitlecontrari lor.
,$,nticomunismul iau act
inspirate,pentru- ci
sunfdoui expresiilogomachice
catze _ Assassrner(a asasina):a ucide, atunci cAndfiptasii sunt
dL o anumiti atitudinea interlocutoruluisi ii atribuie dusmaniidumneavoastri.
r52 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
153
Bavure (abuz);nu se aplici decAtforlelorde ordine,nicio- tgle 9ex.sg(gdegtal discriminirii sexuale) ag.sr (adent
Si
discriminiriipe bazi.devArsta),.*" p"i.it';;-il;;;?. al
dati fortelor subversive.
Chanier (in englezi, mas*grave):groapl comuna ln care pectivisafie orientatimaiprecis.
inamicii v-au ingropat prietenii. ^ Rdvisionniste (reunonist): insulti cu atAtmai eficace,cu
Chasseaw sorcieres(vanitoare de wljitoare): practicata git.:joafe vagd.Paresi sepoati aplicaoricuipun"l" i"ao
lata.lstofla aSacum eslepredati,maialesaceeaa celuideal
DoileaRizboiMondial D9 fapt,'eo insulti ;;;i" ffi,;fi;' )
sunamai,,debonton.,decAtfascist
san*papierc(firi acte):termenal logomachieidefensive.
care tinde si disculpeorice emigrantA;J;;d;;;;;il;
ideeaci, daci nu arsactern reeuH]nu e vinalui, ;i ;;e;irri;
trafieitirii in care$a instalatt{r6iuto,nale.
neavoastra. Terr-oriste(terorist):oricine,".*g" tulorU, daci nu e
parteadumneavoaski. de
Extr€me droite (exffema dreapti): oricine se afli mai la
Touchepasimgn potg (rrryFutioggdept.etenaru,meu):
expresieremarcabili,renitatadint-un' bnii stominsil"it.
Areavantajul
nunumaidearedao ro*iJffiilH.
"ipi"s"
.prin suprimareanegaf,ei,cat _siprin f"b;t;;;;"6;;;
nul dintre cele mai nobile sen-
le lrnpirtigi'fl. e. Reluati sub diverse forme
LV.G.:'termendin logomachiadefensivi, cu sensul de .atingede copii.), de cdtre
mis_
I cum regzrlistiicompuseseri
:" pentru a beneficia de acor_
rget de Lisle. pe aceeagiarie,
are aveausi fie ghilotinate in
generar,aceste
tenrative
o"*,iil1tffi:fiir"iliTftABi:
succes.
Vsceral (visceral):ven primaire.
Acest scurt esantioneste departede a fi exhaustiv.
citit.-
rul e invitat siJ iomptet"t" ;diibitu;]ca
o tema de hcriri
practice.
 Tratat de dezinformare 155
Elemenhrl subliminal clasic este celelebraa douizeci si
cinceafotogrami pe secundi, introdusi intr-un film si care se
Ceprror.ulXIII deruleazi prea rapid pentru ca ochiul so poati hansmite con-
ACCESORIISENZORI,AIE gtiinfei, asffel incAt se presupune ci ajunge direct in subcon-
gtiepl

Modaseschimbi.in aniici

ui.
: anumitecaracteristici'Pentru
r.Daci acestecaracteristicinu
1nu e conqtientdePercePerea
,esc,SUblifiiinali"'Nu sunt cu
Produceanumiteefecteasupra
subiectului.
Un abuzde limbaj a ficut

enumitesubliminale'
ImUbi subliminale
Percep{ia subliminalla fostdescoperitiin 1917'la Viena'
de citre OttoPdetzl
Ptjetzlle prezentasubiectilorsii.o imagine gomglery.-o
-
cirufe timp-de.citeva
.."U ai" p#West, cu personqe'-cal'
sutede milisecuniel"ioi iitntt"tlce yizu.sgJltl*l-:l *f
- ni*ic' Dupi ce-ili:sasi se odih-
teaunimic sau,uptolp" in{ebare:
;;;l;;; .i dot"tii;", i" puntudin nou aceeagi
descriere mult mai completaa sce-
ffiildfispundeauctr-o
;;ii;ffi"w;i;*tasi test a fost repetatcu stimulicare
un rezultatla fel de
inlocuiausom.,olenti,';;;;^ seobtine emei (vAndutintr-un tiraj de doui milioane de exemplare),
frapant.
 Tratat de dezinformare t57
156- -- -- "^''"': "t^y:
publicitatepractici
afirmi ci, dimpotriv[, toate agentiile.de ales
62i
roto.ireasu6[mina]e19r' iq"*9t^*
ffi;;iuaia
jele cu un caracter.""uJ ui""ntuat' Radio{anadaa ficut in
*- uneleexperienfe,,neconcludente"'
"""" ar stahiciwiie , NanonalAssociation
".".tOri."* of Broadcas-
/"; A;;i+" f..f e a de
Profesioniqtilor Radio .9iTEle-
"g"r"f
$"t"t"' uniie, consiliul RadioTeleviziunii cana-
"iri;";-ai; in - Institutul
Ad.vertising
diene si Instituteoiitiiititioi"r"
;;;r"i,.;;d;iLumt ra din MareaBritanieauinterzistoate car nu a fost formulati. Niciodata-Nici micar de ziarishrlvigi-
ilili;$;u *"*"J"to. subliminalein publicitate'Avemmo- lqnt c-aredepistaseescrocheria,sau de presedintaComisiei de
d;;;;;;6;* necltg aori1-ry
ti"-"""i"tatdeinocente ,,Eticasi Drephrile Omului" a Clubului 89,care cereaanularea
Un cazpztr.tr- scrutinului prezidendal.
dea de crenttanumiti specialisticontemporanl.
;h' ;i J*"*:"roi.,ftri-ind" rfiri"uf" in folosulpregedin- PresedinteleMitterrand a continuat ca si cum nu s-ar fi
telui Mitterrand.
Mer*liele subliminaleE pre,&dintele Mittettand
teni nu lea contestat wgodata
: Antennez,rrrcrPzrlatul ElYsee'
ra avut nimic de contestat, din
reditari la adresacrimei de lez-
znit si imPlice Pregedintiain
in alte liri
aceasti afacere,ceea ce s-ar fi intAmplat imediat
democratice.
*'^'i;"f;p; .rr r,.
gtiri
campanieielectoraledin 1988'gengtiq"l de.
uf po*tufui entenne Z a transmis de 2 949.de ori 9 i*lgT:-i a o urman.
ny eravlzr-
oi[sedintetui Mitterrand, candidat,imlgine cale Cici, dincolo de o manewi evidentde dezinformare9i pre
fiiffi^;;hfi [ber,decaidaciseincetinea proiec'a'il93t"
chiarfotografiata'- zumtiv eficace - alffel, de ce ar fi fost lncercati? - reactiile
;;il;;;;a""L""u 9iPgtgafi presei gi cele ale publicului au consternatprintro orbire delibe
"uidenti gisit tot felul de
Directia po.tur"i entenne 2'a-chfiatgi a
ac9lel tma- ra6. Nu existi om nrai surd dec6tcel carb nu wea si audi.
scuzecontradictorii: ba ci nu stia despre enstpn!3
gr"i in generic, ba ci imagineafuseseinserata alatun de cele - In StateleUnite, de exemplu,sar fi reclamatpe loc misuri
de impeachment,atAtavreme cAt nevinovitia presedintelui
ale lui RonaldReagan,ale PaP' candidatla realegerenu era confirmati in mod fbrmal: e ade
varat ci americaniiau un simt al cinstei nrult mai edgent in
materiede informatii
in Franla,cu -caterrurare excepf;i,mass-mediasi publicul
s-auinversunatsi dezvinovifeasci,impotriva tuturoi dovezi-
'- grotesci'
si -C.Nb.t-, L,L ^^L-^ ..{.:r:-x".. ior, atAtposhrlde televiziune,cAtsi omul politic, al cirui trecut
sb'rdiindproblema,sa pronuntatcontra"utilizarit
ar fi acestea,in genericul nufavonza,totusi, o incredereoarbi.
imaginilor i1np"..""'Jiri6'ffi;;
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
t59
158
in
Si nu mai vorbim desprerealizatorulcare nu inserase Pe un ton glumet, un alt comentariu, intit'lat subliminare-
seneric un Portret al lui Fran
i."a un et'ectde oglindi Pentrl
.$u a avut loc nici o maniPularr
diu n t a putut misura efectele
consideri ci interdic$aC.N.C.
;til;dt;* [bertif,i de crea-tie".S[ nu mai vorbim nici despre
ait..t"i"f iedacfei, ;t"; debarasatdetoati afacereadq9la;
sa
ta"J. ,riai;;it;tsrot";.i. o deinlelescivinovatii.cauti'
sa
." ai..iilp", par d,acesr caz,penfq limitareapagubelor.
;;p"riff;ti pi".u,I"u a" ai"aptusirindln de
celei
ajutorul
stAnga.

ren[.

a menFonatafacerea.
Niucitor? Elementar!
 Tratat de dezinformare r6r
VLADIMIR VOLKOFF
r-6 0 - frecventelelnalte (intre saptesprezece
pri- mii si douazeci
p"uu desprecare nu vorbesc'nu existi'" Una dintre rtremii de cicli pe secundi);
*eie axiomeale dezinformarii'
^^*b;;; vom
- vrtezavariabili (audibili numai cu ajutorul unui
aparat
aai^inciaentut din punct de vedere tehnic, specializatanumein acestscop);
obtine,in ordine,urmitoarel"To"TT9: - mesajulinregistat invers, neavAndnici un sens
asacum
i.il;;on"i"n"f 3"dezinfanmar:-"lbm3i-0":1^T,:
pranqois
Mitterrand. Client Frangois esteauzit,dar avAndunul, de preferinfi subversiv,in ordinea
, rr,it"f"?"rf"!"r;" fri inversi afonemelor (a nu se confundacu palindromurilegen
; I'le fac cafelecare, in ceeace le privegte,ie adreseazninLli_
re un agent,autorul,jnse$ei"
genfei).
tocent): PoshrlAntenne2;
i de Preii, nu Poatefi dezmin-
n consecinti, trebuie si fie in-

,peraSune(PresuPusisPontani)'
sau cel Puf?-s3
destinati si disimuleze existenfa celei dintAi
ird;d ["guti,.p" care l-ar f. putrrt aveadezrilui-
d;"d;"
rea acesteia;
^"-
detesti atat de
o. i"ii.rrrtlr"antul publicului fuancez,care
t dii;;ffi; tursei,incatpreferi politicastrut'lui.
Evalud.ri:
lp[*u op"ratiune-intrprupti in plini desfiqurare'Efica;
Mitterrand
citate'impoStifa" eualuat'in oricecaz'Frangois Formaf,ile rock'n'roll nu se sfiesc si exploateze aceastA
posibilitate:lntre altele,Alice Cooper,The Beatles,Black
-r; reaies;
-a fost mer-
d;a operagune. Reugiticompletia camuflajului, Sabbath,Elvis Presley,KISS, Led Zeppelin,Rolling Ston"s,
gunapuneia a gteigeamintiieaprimeioperatiuni' TheWho.
Exemplede mesajeinversate:in cAnteculBeafles-ilorRe
Mevie clandstine auditive volutionNumber 9 se audede zeceori o serie de sunetease-
Mesajeleclandestineauditivesefuzeazhpetehnicidiferite.
Estevorbaa" .tr*.iiur*-;; soficitiri in inregistriri, de
*-i."fe- Xu suntpercepute, darsereceptioneazi. Pqgl
"Ui."i
i"',i"Li,if -"f""nstient'lui. Esfecam ca si cum subcongtienfirl
ca stratul
nostru ar aun*un"t"t" fluierului pentir cainifiri
seama'
""'^F;td s[-9ideasi el mesajuluisubliminalsefolosesccinci
constient
irirp.ir"ii*
tehnici:
- frecvenfa modulata; -: doulzeci
s^..\-^^. Seva obiectaci acestemesajenu sunt de ordin politic. Si
- frecventef"fJ*[" ioase(intrepaisprezece si totusi:
decicliPesecunda);
 VIADIMIRVOLKOFF
t62
- eloglanperversiunilesexualesubtoateformele;
- facaPologia sinuciderii; Caprrorur-)ilV
- inciti la violentisi omor; cuTIrLE DE REZONAT{TA
- recomandiconvertireala satanism'
foui" u.".t" solicitiri s-arinscrieperfectintr-ocampanie
--- SunTi-dar,in acelagi
gen timP:
_ cheami la revolti ibntra ordinii stabilite,ca interprefi Mifloacelede Mornare: afiii deruonanli
tq1 ?"
u*"ti.uni a" iap aliiror r"fr"n prefer-ateste'dupi po[trca'
iie, Kill apiSL car" nu mai e chiar atAtde departe de _ Ceegce,vizut din exterior,deosebestedezinformarea
publicede intoxicareacarevwiii,f"ii".ii
qegrufi. o.n-iniei
RevistaRollingStones declarideschis:'Rocklulq rya1mul| de decizie"estefapfulci ceadintainu sepoateconcepet6ri
decatmuzica"'t"."nt'.'tenergeticaluneinoicrrltrrrigiagg cutii^de rezonanti.
d;;i h ;1fi5 revolu$e."in beJt-seiler-ul siu Do It (Facego')' ln lumeamoderni,segisesctoate,celpufinla un nivelpo
ffi;i"itT J";;t Rttii" scrie:,,Elvis1qa {egtgntat"trupurile' tenfal: sgntryrllgacele.de informu.", d".pr"^care,de ,]tr"I,;
..ti"iUa"Air-f" ttt tntr"Si*" . Aararoc*-rttanimalal cnruisecret spunmai multelucruri rele decAtartrebui. in realitate,,ni*
-" ln beat-ulEnergic pitrundea cu clldurl in interio medianu staudecatrareorila origineaoperafunilora" aezin-
"-.r"a" nostru;rifnut intrbnantficea si niv5leascltoate
i,rfi"rp"f"i formare,chiar daci constrfurgeriTe
- meseriei'ledetermini si
a
o*iunil" carefuseser5refulate,retinute.Banchetadin spate faci totul pentru a le facilita.
;""i ;t";obil erateakul revolufei sexuale"' cAta weme ra- . Mijloacelede informaresuntpredispuse la dezinformare
ai""r -qirii serveadreptrruitocrtoJ al aceleisubversiuni.Mu- nrin.iqg"a;jfunc$alor, careconsti'in u *rind"o informati" .u..
zlca rocka marcatinceputttirevolufei' Am fuzionat o noua cepffbrld dea seduce,dea interesa,dea soca,dea gAdila,dea
avand* .tit deviafl psihedelic. Modulnostrude speriatn modagreabilinaintede a linisti bhrrd,pe ;*rt ffi;;
"i"[ "Jii.e,
ilAi:;.id"-t;;Ju, hainelen6astrefreaqry,muzicanoastra Or, dezinformatorului iG.t"
'"" aceasta
rock. e adevhrata revolu$e!" gatoaredecdtadevirul, fie si -
S" ;b;;;;.n, p"nru anuniiliadep6ai rock-ului'politica .sordeinteles9i de asimilat.'
^'- mai
nu e chiaratAtde deParte'
^il;;"caz, le scopurialedezinformatoru-
statulAr-kurrras, urmatdecelelalteStateame
,id;, ;';;*""-trrt ci situafaeg lu.atiin serios,interzicAnd dacr,
launnivel
tundamentat,
;ffifiuT-ffffi.ffl;:r?Sg
iii^""oricirui material care_continea un mesaj ryreze,iar dezinformatorur si dezinformeze, in rearitate*n*-
"udiovizual
pe arnbalaj' doi sunt determinati si creezeo emotie.pentru aerintormiioi
i;iiiit.onli
"'" nu era semnalati
emof,aeste aceeacare antren"*i"iUu-"G dorit; d" ;ffi;;:
si^di"p"u"e, daci sedoreste,psihologiaindusfiali intre tru ziarist,emoFase vinde mai bine d'ecAtinformatia.
builGu,1 &a"nt mesajele amestecAnd cu mttzica
.ctandgstlre
efir;^tAin .up"ttnutt Lturi un glas inaudibil care recomandi .Principiul cutiei de rezonanti mediatice se studiazi cel
ln rnai ugor pornind de la modelul dovietic.
in-*iri"nt si nu sefure din r"tturi. Specialigtiiau constatat,
StateleUnite,o reducere a furturilor, atingand, se pr&
pare, If rn capit, se gisegte propaganda,sub forma ei ceamai
crudA.
portiadeoPtzecila suta' DepartamentulD, de exemplu, afiphitin 1964o serie de
,oroguri
antiamericanecu tifluri ca America a colonizat doud-
zeci de milioane de negri sauAmericanii, cei mai buni prieteni
* Pig = porcdar in argoul americaninseamni politist (n' tr')

LL4- .;;#*:::#**
oi.uf *tiunilor de culoare' In
sunt aeitinate Lumii a Treia-
mai subtill, care aratatlg:3
mirii' Senatorul BarrY Goto-
fie Publicate'
Tratat de dezinformare t65
Totul consti in a scrie, apropode un pretext judicios .ales
si care slujegtedrept suport, ar\Solul ce va declangacampania,
servindu-ica prim bznsmititor. In general,primul ftansmidtor
va fi un ziar oarecumsimpatizantsau,mai bine, un periodic din
llmea aTreia. Pentru al doileatransmititor, se vor prefera ga-
zete moderate sau conservatoare,aspectimportani .*" ado
seascapdatenFeicercetitorului. De exemplu,nu s-arfi putut
gisi articole de dezinformarecomunisti ln publicaFilerogii,
preavizibile, sauln cele roz, prea suspecte.Presaa_sa-zis obiec-
tiv6 esteaceeaunde ftebuie sa se dispunl de un ziarist care,fie
din motive ideologice,fie conta plata"ar acceptasi strecoare
o anumita informafie conformi cu inshucfuni]e comanditari-
lor sai.
Nu numai narele de mare tiraj pot servi drept transmiti-
tor primar sau secundar,ci gi ,,scrisorileconfidentiale" ale
pretingilor specialigti fimise abonatilor lor parlamentari sau
induskiali, pe care ii alimenteazi, ln principiu, cu informafi
de tip privat sau chiar secret. Asffel functiona, dupi cum am
vlzttt, scrisoarealui Charles Path6. Ia fel stau lucrurile gi cu
un anumit numir de scrisori subvenSonatenu de U.R.S.S.,ci
de alte entitif, plititoare si interesate.Tirile arabe,in special,
au devenitmaestrein manipuli.rilede acestgen.
Ceeace am spus aici despre presa scrisi se aplici la fel
de bine televiziunii, unde transmiti:toii acttoneazhperfect o
temi lahsati intro emisiune obscuri, tn leglturi cu un pre
text anodin,va fi reluad, cu conditia de a se asigura complici-
titile necesaregi, uneori chiar spontan,printro emisiune de
,,mareaudienfi".
Obietivibta de aparensi
Unul dinte cele mai fericite efecteale caderii comunismu-
Iui a fost acelade a ne permite si reflectim cu si mai mult bun-
simt asupra operafunilor de dezinformare. inainte, vinovatul
era descoperitimediat"in orice situatie,_siam abuzatnelndoiel-
nic de aceastiugurinti. Am avut tendintade a acordaprea mult
credit agenhrluide influenti si insuficient credit consimfiman-
tului, uneori aproapepatologic,al cutiilor de rezonand Si al
!intei.
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
166
t67
Este adevirat, de exemplu, ch l'e Monde diplomatique a determinat so operezein cadrul seriei
de informapi carg ii
indriznit si comparecnticile la adresadezinformi.rii cu denun- sunt tansmise zirnic.din moment." n-* putu"
nici si citeasci,
di;;*;iloi d:k3ti;
tti ti-pul ocupafiei.9* I acuzaSe nici sd retind totul..
carea fostsanctionatidetribunale.Dar aceasta
inseamnir ca
,i*i"t"r carea scriso asemenea frazi absurdieraagentsovie
ti. inu"r.*at sili demnorezepecei cei atacaumoduld" u-9t
.aitie" d.itt"nfa? tnf-un sg!i,--a?prefera aceastivarianta'
cnii a"sffet sar liinitu numirul indivizilorcapabili. si TS"Ptic:
Dar mi tem ci, in asef,unilede acestsoi, e mai multarautate
p* si .""pt", prostie,delisaremorali 9i intelechrali,retorici
si*"*i"-d"*t angajariient politic,plitit saunu' Totu9i,rem+
- - o alegafedezinformatoare.
ne
e""*:t ifiind zise,,JohrlseintAmplicasi cum",cg algrruF
ocazidaci e sill credempedomntrlJacques l'egris,l-elaonae.
ar fi lndeplinit intr-adevir rolul cutiei de rezonanfi,in mod
congtientsaunu.
Mai htei, Jacqueskgns
intentie",care ,i9i ProPunein 1
mentele,faptele,oamenii,ideil
cati asupralor, de ,,obiectivitz
gtire"'
"" i"a""l"U staLiliti dinainte,dar se fer.Stes-odeade evident,la toatemanipulirile:
irl" in miezul problemei. Informirn pentru a informa,
"flr* :cioase prez.entate."ni.t" do_
sau pentrua converti?
--:iotnn eamintirea trecutrlui altora (..)
tt Legrisnu-sifacenici o iluziecu privire!a *intenFa shrfoase la sfArgitul.irora.iti_
de obiectivitate*inmateriede presi", care ,intAmpini-nume tprafuazei finale,
Aceastaconlti, dupi cum indici el, ln ,'a careva avea
ioaseobstacole". :retaconcluzia ce
practicaffierea gi amputirile inevitabilefarh a falsificaprea se doreaa fi
*ufi ni"i perspectiva9i nici propor.tiile,a ciuta si se umple
goi"tit" gi'sesi hmine2ezoneleobscure,cuprudenti si rigoa
ie". anAnd seamade rezervelepe care ni le-amexprimat'
.ni^tl" i""eputul acestuieseu,cu privirela imposibilitatea de
a transmiteo informalieabsolutobiectivi, nu putem decAt sir
fim de acordcu aceastidefinitie'
*.-
i" *f,i*5, ,pbiectivitatea deaparenpareefechtldea influ- I{hmerii
pascu pas rogii
enfaclandestincongtiinfacititorilor".DemontAnd
sislemelecarex.ecprin',,cenzura deliberati"9i ajung pani la
vorbade clti, " pxemqlelede manifeg$riale,,obiectivitdtii aparente,, abun_
instinitivi", domnult egns aratAc6,este si estefirescsi fie.asffel,
*"i i". i, ,i-ul
""rio."routu va fi care se laudi cu
,,up.ogtu*a, in mod deturnat,selec$ape carecititorul ceamai mareobiectivitate: te Monae.L [n'id, n_* t
"U"i
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare 169
168
si existe
si existe intr-un
intr-un 4ar inteu$1,g:
aar_rtucuLroLvv -*;- --- 'iela
3f, *H t:TJ*'f^y#ffi!
Le Monde, de'
l-"gtit, t*e ei-aflcut cursun
;i;. #;fti tuYl orocedeelefolosite
monteazaca ul oT t*;*;d"F.a" din Canrbodgia'in
de acest nar canou 'Jf':rtt'"u"nimentele
Impachetat, vAnduf iatd-i pe khmerii rosii exonerafl defi-
mai
e italice in chenar' aPlrea nitiv pe seamacelor care,lnbo anumiti parte a presei, sunt
,iasmul"PoPulafei din Phnom intotdeaunade vini: bogatii.
Cupletul nu s-aterminal Categoric,khmerii rosii jefuiesc,
,,darpenftu acestioamenibanii nu valoreazhnimic.'Firi indo-

posibili*.
E adevirat ci anumite mirturii sunt mai puFn tolerante,
num dar autorul articolului are griji si le dezamorsezepe misuri
fata acestuiactbarbar' nu ce scrie:nu sunt exacte,se conkazic, se schimbi de la o zila
ilIiuzt (celetreisferturidt alta,,,emotia,revolta au pufut lmpinge la exageriri.,. Unii mar-
i,e"u.oiol,dar doui tucaie i1l tori vorbesc despre ,Japte lngrozitoare", dar acestia sunt cei
care nu gtiu si piardi si au inteles ,,ci nu se poate trata cu
noul regim la fel cum se ticea cu cel vechi". Culmeabucuriei
(9i a neverosimilului): ,,Nimeni n-avhzfipe cineva ucis ln fata
sa." (Sigur,astaschimbi totulD E adevirat ci se vorbesJedb-
spre ,,rnii de cadawe putrezind ln soare la porflle oraselor.,,
dar nimeni nu leavizut,,cu ochii lui".
.in orice saz, dupdpiierea redactorului, actiuneae justifi-
cata:,$ceasti evacuarefuseseconsideratl indispensabili,
linAnd seamade experienlele similare din trecut, pentru a
ureorgankaora9ul".Trebuia si se ..revoluttonanzeze> orise-
mii)
--^:Ax,. / o nlecare raoi' nii, si fie trimitAndu-i si lucrer,ela tarh. ta iel
"purificafi",
cum de atfuteaori,in Asia, ciderea unei dinastii a fost insotiti
de abandonareacapitalei,tiranii khmeri au dorit si ei si dis-
truga oragulpe care il considerauun satelital striinilor, rnai

*
pestefermentat(n tr )' Joc de cuvinte:Ic Monde -Istmea (n. tr.)
* Sosvietnamezcondimentat'pe bazi de
 Tratat de dezinformare t7r
VLADIMIRVOLKOFF
170 IntrucAt nard, L'Awore se declarasesocat,in 15 mai 1925,
F---- ci Le Monde a,,participatla o campaniedesiinati si d6a de
intAi
intAi trancezl, apo\
francezi,vPt')t "nic rn qchimb."
tn schimb."
lor firi 3 t",{lt: fl-1.,o..,'r.",,.
"*"+:?tti',"::::^:t:Li^
,Tttsrrusr'' crezutopiniei publice ci exodul a pestedoui milioane de cam-
din sudoarea
lll?ffi
muncr
x$llii;l'"
Aceasta eWVlzare uLr
;;qa1: r"::::si"#*-#:*
crru v-rcupatii
iustif
striine, prin
bodgienieste in fond un fenomencdt se poatede firesc.,,.si-a
atras un rispuns risunitor, in care redactorul merge pani la
dealffel
d" pnntrc
Ji;fiti"t; lungl taditie'
t""*il";;fj (
ry.9:ii: evt trehrric'!)
sr.
u*gtt"a c,.trguuia''t) stt^11; a recunoagteca ,,..dsg111atismul
t i"^-^3,n^^*,.iitrri r'e
pune ruuuLd
a-ipunera anonim" al khmerilor rosii
utilitatea de a-t
utilitatea v p" care
* '--itii riilui toti il
to$ risci si-i faci si piardi importantul capital de simpatiepe caie
ram:dsir "i\t.-wor"
dent, prin aceafaimoasl.
;;;ftt "sudoare'-:*il"t t-e Monde
deta,ln
?c:a propriul lor profit' redactc dela ii acumulaseripe parcursula cinci ani de lupti curajoasi,.
exnloateazi in
Scamatoriaeste executati cu o mani de maeshu: autorii
masacrelorgi ai expulzirilor nu sunt vinovali dec6t de ,,dog-
matism", iar cititonrlui i se lasi totusi la dispozitie noFunili
de simpatiesicuraj.
Eu unul ii admir.

"Onagteleo
JacquesVindex 9i GabrielVeraldi au publicat o carte de-

.cere,lr Mondee foarte Pornit

dauurmitoarea definitie:
ONAGRE:substantivmasculin - 1. specie de migar de
talie inal6t 2. magini de lupti folositi la dishugereaTorffi-
catiilor;

care au prezentat-ocu trei ani inainte de ciderea regimului

comunist,intrebArrdu-seoare cu ce s{r fi ocupandacum aces
te organizatii.

#l#i#;ilgu" Ev"a"mu 1. ConsiliulMondial al Picii (Helsinki):

Familiilecambodgiene au nu- 2. Federaf,aMondiali a Sindicatelor(praga);
dacinarea, luqr.eTl' ,_ 3. Organizahade Solidaritatea PopoarelorAfro.Asiatice
sPolierea
ecuvAntareacelui maloblecuv llairo);

cotidian din toate'

 Tratat de dezinformare 113
VLADIMIRVOLKOFF
t'72 Toate acestegrupuri i-aufurnizat comunismuluimondial
u TineretuluiDemocratic(Buda-
4. fufoJiuia
Federatiu ,,onagre".Iarla orascrierii acestorrAnduri,,,onagrele"respec-
tive, care au deprins obiceiul zAbaleisi al hamului, umbli firi
Studenflor (Praga); indoiali in ciutarea unor noi ciriusi.
Plcii (Stockhokn);
n u Zi*igtitor (Praga); Ghicitori
:u Pace(Praga); De unde sunt exhase textele urmitoare?
(Ber-
I)emocraticfa Femeilor
1. ,,Candsiracii igi lnsugescunele lucruri, fapta se nu-
1i""1$"f;tliaf u- megtefurt. Cand gi le insugescbogaf,i,se numesteprofit."
nali aAvocalilorDemocrafl@r
aInternatio 2. ,,Sociedtile multinaf,onale reprezinti una dintre struc-
(JlanBator' turile puterii care provoaci cele mai mari frusfiri gi exerciti
""ttiil'ao*"rinta Asiadce9iBudistipentruPace cele mai nefasteefecteasupra dearoltirii popoarelor."
Asia -si 3. ,,Principaliiuinouaf de dependentaeconomici a lirilor
LiPoPoarelordin Africa' noastre sunt puterile inspirate de o dorinti de cAqtig necon-
rentalh" (Havana); \
(Lonora'l' trolati, care duce la dictaturi economici gi la imperialismul
ercetitorilor $tiintifici banului."
4. ,,Subdezvoltarealirilor sirace aparein general ca o rea-
litate sociali care este produsul secundar al deztroltilii altor
tiri. Dinamismuleconomieicapitalisteducela stabilireaunui
centru si a unei periferii, care genereazi simultan bogdtia
unora si siricia multora."
Rispunsurile oferite de Vindex si Veraldi: l. un nar religios
american;2. ConsiliulEcumenical Bisericilor; 3. o declaritie
in cotpore,la Medellin, a episcopilorsud-americani; 4. un pos
tulat fundamentalal ,Jeologieieliberirii", intro carte publicati
sub acesttiflu de pirintele GustavoGutierez.
Nu inseamni ci acestedeclaratii ar fi neapirat false: la
unele,as subscriesi eu. Dar la fel de evidenteste ci anumite
Biserici au servit cu detberare drept cutii de rezonanti pen-
tru unele campaniide inspirafiemarxisti,
Monla
in acestpunct, se ridici o problemi morali.
Desigur,probletnanu s-arpune daci am fi convingici, de
exemplu,redactorul ziarului Le Monde a fost plitit de khme-
rii rosii sau de un colaboratordeal lor pentru a le face apolo-
gia. Cauzas-arface inteleasi curAnd.Dar si presupunernci
ff"iltiil;; ros'u")'
*, i*p""* 'uqiutorul
!:---- -- :-''ry:y!Tl- Tratat de dezinformare
I /-')
lem ca e convinsde faPfulca
rr e urmitorul: ,,Oricear fa2e'
elmomen! ajungemla Proble
comPlexl:,Am dreptulsi te
^.- pentu a te facesi: creziin adevir?"
mint lntre
iirrt muls cei .*" uu r[spuns afirmativla aceasti
carerAdeauintre ei dar se aritau
bare,incepAndcu;;ii
pisfra avanta-
."tio9i in L1a poporului, numaipentru a-si
nu
*perirn, deoarece, crezand ci posedau
Ll" n nive
".n1or,'ci-si,
;#rdil;l"rE r!; ." simintila
autorizati
"or,*id".au
- pentrua facesi transpari mai bine ader/arll
lul amanuntelor
toaterelicvele
de fond. Un raspunsaseminitor aulorrzeazA fante
re, toatestahanovismele
ite, toatenormele asa-zis dePd-
'ealizate,chiPurile,
in Pafruani
rmbri,Poatebine intentionate'
aleinformatiilor.
..- - declara
r^^'^--
se
S*tt* de pirere ci, daci propagandigtiicare
susf,ne
ca atarepot aveadrephrlde a fruca statistitile91.d:1
publiculare9i 9l drepturilelui,pT"F"
;;"d""#verificabiie,
iJinfot*"gi nedenaturate' Sau,gisind
careacelad"
*" rroiu"u..[ in termeniidatoriilordecatlncei
" "..Jd"
ci e mai clar si
ai arepUritor,negAlrdimci profesionigtii informa$eiaudatoria
[" i"Jtp."t uiatn, nu,prin milloace deturnate"'
",,Obiectivitate" J" up#""F'este intotdeauna o prezum$e
de dezinformare, uofuniutl saunu' Recent'un postderadio a
ptin paris afi93.9are proclamauca "prea
il.-;;lip;u..a
ilr,io^idedruneazi*",il:ff
1"3.|i$*:.i",1,ti,rn:
'ea ffebuie'omului si, chiar daci
lrindem cu ele, nu febuie nicio
le crezut, 9i mai alesnoui ingine'
este sau nalv sau
ci am reu$it- Oricine declari,,sunt obiectit''
mincinos.
AtAtawemecAtnusagisitmijloculdea-iaplicainfolma-
contemporanane
tiei criterii stiintifice (iar suprainformarea
 Tratat de dezinformare
117
In al patrulearand, imaginease adreseazimaselor
intro
mai mare misuri decdtcuvantul:esteusor de rlerccnrrf rrcnr
l^ -^--^l--^ ^: -r
CaPrrot'ulXV de reprodus si devineimediat
FIINDCAAI\{VAZUT
E ADEVARAT
lul trebuie si fie citit, ceeace d
afigul sau imaginea de televiz
prin urmare, articolul pe care
intru tot'l acelagicu cel pe care il citesc .ati w"m; *;:
de dezinformare gtneall s.ermpqlel a9eeagisi simultan,unor "u, spectatorinenu_
Suwioriktel inaginii ln matctie gl?raF,gr contribuie imediat la masificareaacestora,ceeace
ii lipsegtepe loc de mijloacelelor naturalede apiiJ" ;;;t*
[t] eL
O duintormarc invohmkr* Crucigitorul potenrkin

t"t _ Sepgve_9legte ci,ln timpul turnirii filmului

-;-t Crucisdtorul
de dezinformaresuntmul- Pot9m.kin(Lg?,G), Eisensteinstabilisocu
TJ;Ttele imaginiiln materie sovieticepusi la dispozitiaechipeide filmare"I,;i;#;;;i
;,;;;d';;
ilii: l1qi{9e lesizorul fic"au, *u-it geJ;; i;;;h;i;;
cneu. un asistent a schifat un gest pe care amiralul r-a iuat
drept semnd, $t"toate navele au pornit, cAnd
ni.i
macar nu era ihcarcat. "pur"iui
Nu aveaucum si rntoarci escadradin drum si ar fi costat
pre-ascump_casi reiamanewa in altl,zi,aga
ci Bi."nJ"i".*
mu-ltumitsi inserezein fitm imagini documentarede
arhivi:
asffel la proiecfia filrnului, pe eirane a apirut o ua"ui."ti
escadraa Marinei Imperiale, mult mai numeroasi
decAt o
permiteastareaflotei sovietice.
In marinele occidentales-a rispAndit panica:
,,serviciile
noastrede informafii.nu neau ti'u[ h curent noa,u.eus.n
s-areconstitnit" am'viztt-o cu rictrii noirri!" N;liniJ"
in}l;-
durile guvernelor.credite deblocatep"nt^r inarmiri
a" nJ*
lor, mult mai considerabiledecAtse pr"u-u.".
Ef*tefte spxiale
: eal-dz,at
urmitoarea experienti.
gtein aparat,fitri,nici o expre
e trei imagini, repr-ezentAnd o
etifi culcati lntr-un sicriu si o
ectatorii,,vid"chipul lui Bigot
teteasi dorinta.
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
178
179
erau.datedrept victime
3le allocititilor germaneIa Varsovia.
lln nar cu titlul predestinaff,si rnr_ li. ,,x^.+,t

Desigur,comunistii sau vidit

deosebitde priceputi la mis
d- g"1aq c.aT.oftv,Sralin, Radek,
Fotomonbfule i*1rry: auT"lt
zrnouev, fost Buharin
si iti'*bnunah;;;;;",lin;;
Fotomontajeledezinformatoaresunt la fel de vechi ca foto leasifotografii"My1apir€nd
isroric-i.,
h n-i,ld'atjffir".iuori.
Al DoileaRizboi
\rl.onqiat;-dat;;dr" ftrturoracrobatiilor
po-sibilein-acelasispi.it. cerm""ii^ in Bretinia
o cucerirefictivi a Moscovei "i?"t"grafiat
Si
tai,britaniciiau forositfil iJ';;ffirui unei bucle de mon_
"*:rtrh de ra Rethondes
pentrua ardtaun Hifler a"*o*"
nuticusemai murtaecatsi baa "-*Ji*." o grgi, candel
pamAnt. #da dati cu piciorulin
Inbevedereaa" i"Miltllr"?isa0)
"
Pdtain rnbe maresalul
si.cancelard
uiu"i" i;;ilil;dionetiincios, darope
l1""r"y1i *qp"nt l-;l;illl.t
tr^".r9$zv, a-postenori, angerea
mainilor.
intr-un plan fx Celebrele
tF
-e],d1an*eltltui Iwo ji*u .i
:Tlarg. tn lrs Ecnns de lbmbre "";;;ir";
: Lindeperg,care afirmd.t;hdfi;;i C,Ecra_
montajeale fiknelor
ta pe generalul de
preferintelepolitice
;pective.In fotogra-
w urlc'ur.rnsarcnar rwele au fost addu-
s"" atacuri de cavalerie sau de infanterie transformate saI'meze
""^t ofileri germani prezentafr.caniste talhari fii"d:" "lib**.;ffi"?T"j1i:t XTi;
i" J"u*auae, sernstein-i_a;ffi sfaturi
ruiArfred
inainte de rizboi pozaseri cu fofeele cAqtigatela concun
liioi;, cadavreile rugiior asasinatiin 1905la Odessa
ll:1":.rei"i"r;tr""t#ffi [ ffiij,f;?:]ijtffi,i,l
,1fl.1^T5":?idl".y
'ood'sovieticii
doreau ru-ii"rffiil
"; despreeriberarea
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
180 181

de la Ausc.hwitzsi, negisind de
localnici germani din safirl vecin
Perioida Postbelici a fost li
r\ezrsLtrukr
lmagini cu colaborafonigtiexecutaf,de luptatom oln
at"pt imagini cu-\rn3itori din RezistenfA
;TJpi"""ntut"
A" colaborafoni$q,i119 :9t-9b.t4fotografig reprezen-
a anulu!
Iind,razracontra.*Jiioi'aitt Vel d'Hiv', in luna iulie
""-."t"U
1g4t,-".t" rn realitate,.ontot* prefetei lui Jean-FranEois.Revel
razi:' cea
f" .*i"" f"i Gerard Le Marec, fotografia unei alte
in' momentul eliberirii Parisului'
ii$"fi1* ;;hborafonistilor,
F;;;d" de zlar'care anunla p-unereasub urmirire a lui
pen-
iit i *ifyfinailovici, totografia iui Vtittuitouici a dispirut,
il"*Tfi Ai"*ane siigurul comandantal part2anilor'
Pentru a Protestacontra bl
francez a transformat in mani

ia?Jt, preqedinteleConsiliului Natitnal al Rezisten-

tei, fusesefotogrfuuitH*ti,at S"""if,ttl de'Gaulle' in timpul
L;i"b.;i t ChampsElysees.Illterior, Bidault a adoptat
foto-
;";dt"di"" favorabili Atglriei tancezn 9i c6nd cunoscuta
".",ip"
.on.ideiuTil, a inceput ry impodobeasci peref,i
gt'rd;ttiti
il"ttouiui cu ocazia-diverselor aniversiri ale victoriei, domnul
nu mai aPirea in cadrul ei'
- -nxempl"t"
Bidaut
uroi isemenea procedeesunt nenumi.rate.In
ti*pJ;dboi"r"i.oin Algeria,_armata francezba trebuit chiar
sipublice***'ulde"spre.Metodedetucajfolositedepro
pagmda IILN.
'felerizfuinea

Daci imagineaestearnbiarrlanahrrali a dezinformatorului,

cu
televiziunea este paradisul lui, dar un paradis inconjurat
aa*i,deundenuexistiniciocaledeaJizgoni.Tblevizirrnea
pt"ri"te."t"ctiv, o intreagi serie de facilitis care devin foarte
-' " constrAngeri.
usor
$.iG ?i"i"*" u intreagi sosesct"p19:iT,l]1:tP:t^ *" * Indice
programe au lmpus resuh Je a plasape primul loc in jurnalul pentrumisurareaaudienteiposturilorde televiziune(n. tr.).
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare 183
182
sli mal 1
mai valabil pentru dezmintirea care s-ar dori adtrsi rrnei

ca ulterior si se mai poati aduce nici o corecf,e utili, riri ca

nici.o,mirhrie, oricAtde competenti ar fi, si se mai poati face
aunta.
Vom cita numai doui exemple,care nu au avut consecinte
graverdar care demonstreaziusurinta si firescul cu care se
dezinformeazi lateleviziune.
Emisiunea Aftet sur image a prezentat,intre alte cAteva
sute,urmitorul incident.in cursul reluirii transmisiuniiunei
intervenfii in Camera Deputatilor de citre un parlamentar
ostil guvernului, o emisiune de televiziune a aritat mimica
expresivaa primului-ministru, domnul Uonel Jospin.Informa-
tiile ulterioare au dezviluit ci acele expresii fuseseri filmate
in alte imprejurS.risi inserate ln banda video a reluirii. Dar
toti telespectatoriiau continuat si spuni: ,,Dacd.am vizut cu
ochii mei...!"
In timpul unei emisiuni televizate,presedinteleEltin a
pirut si aibi un debit verbal ciudat de lenl s-atras concirrzia
cam pripili ca i se impleticealimba, pentru ci biuse'prea
mult. Or, adevirul erach inginerul de sunet,nefJcAndparte
 VLADIMIRVOLKOFF
184
dintresimpatizan$islipolitici'tSrtiffr:"0;1"{;i!;:::.lt*:
e" Pe Pregedintebeat' Nu 9i-a
u schimbato nici toti cei care
endanumai Pentru ci le con-
. acestor rAnduri rAde Pe sub
blkoff ce-o wea, stiu bine ca
:i ceamai mici dovada'
este ci anumite mituri, Prost
de dezinformare Pentru a ras-
taTimigoara se gisiseri gropi
afiaseri doar cadawele dintr-o
morg6,iar minciunaa avut picioarescurte'
I)e asemenea,carnpaniade ,,satanizare"a Irakului a tras
.i rateuri. O kuweitianii de cincisprezeceani a.de-
"u "ai"uu Conet..tttti american
;il;;ti" cavizuses"]dtUitt::i
cuoxige"
tiindalimentarea " T:"*l"fffliT&'ln'1rofl:
emisiunile televizate unde aPi-
rmi in aceanatiune und.9curg
tenesti' in realitate, thnhra era
r la O.N'U. si nu mai fusesein
'acereanuse
Pefi'eceain Franta,
Si-i salutam in trecere pe profesionigtii de calitate.care
salveazaonoarea-m€seriei, ipirand o in{ormatiecAtmai con-
forml posibil cu realitatea.
CapnorulXVI
UN STUDIUDE CAz
Un caz recent de dezinformaremeriti si fie studiat in de-
taliu, pentru ci reunesteaproapetoate elementeleunei opera-
luni exemplare.Din acestmotiv,ii vom consacrac.Xtevadgrni.
Este vorba de operatiunea ,,Bosnia",ca.rear putea prengura
altele de acelasigen. Si reluim structura pe care am aennito
putin mai deweme.
Clientul
_ O lec,laraf,e a agenfei private de relatii cu publicul Ruder
Fim Global Public Affairs, citati de JacquesMerlino in cartea
sa /,es verites yougoslavesne sont pastoutes bonnesA dire -
,,Nu e bine ca toate adevirurile iugoslavesi fie cunoscute..,
aratAcA,inte lunile august 1991si iunie 1992,clienhrl acestei
afaceria fost republicacroatia; din luna mai a anului rgg2 pbnit
in decembriea aceluiagian, clienfirl a fost republica Bo.snia-
I1g{"goui"a (mai exact,fractiuneamusulmani a acesteirepu-
blici); iar dupi octombrie 1992,afost regiuneaautonomi Ko-
sovo.'
Or, se intAmpli ca, parci accidental,comunitateameclia-
tici si fi sirit ln ajutorul croatilor, al musulmanilor bosniaci
si al kosovarilor,mereu contra aceluiasiinamic: Serbia.
Tohrgi,nu e preaverosimil si presupunemci acestedoui
republicinou-niscutesi cea dea treia - care,la ora cAndscriu
acesterAnduri, inci nu are o existenti legali - au putut achita
notele de plati ale agenf,ei Ruder Fmn. Dincolo de aceste
ectoplasme,se vid profilAndu-seclienti mai seriosi.
Adevirul este ci mizele jocurilor geopoliticedin Balcani
suntconsiderabile.
1. Balcanii controleazhdrumurile pekolului si gazelor,nu
lumai pe cele ale Arabiei, Irakului si Kuweitului, ci si, poten-
fial, pe cele din Marea Caspici si Kazahstan.
 186 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
187
2. Pribusirea comunismului ridici problema dominatiei fuatu[
asupraEuropei de Est, care debordeazd. de materii prime si in domeniul dezinformirii, anii nouazeciau aduskei mu-
mani de lucru ieftini gi in curAndva primi cu brafele deschise tatii principale:
toate exporturile occidentale.
3. Pentru rnai multe puteri, prinfre care StateleUnite gi
Germaniamai ales,e foarte important si incercuiasci Rusia,
inconjurAndo cu o ,,cenfuri verde" Gslamici), si'i submineze
prestigiul, so paralizer,e citt de mult posibil.
4. N.A.TO., care este chemat si devini jandarmul lumii,
are nevoie si se antrenezesi si-gi experimentezematerialele
(de preferinfi, pe un teren devotatvendetteiuniversale).
5. Ilmea germanici nu a renuntatla ideeade a-sideschide
o iegire la Marea Mediteranl.
6. Islamul arde de neribdare si inceapi o ,,cruciadi pe
invers" gi dispune de mijloacelefabuloasepe care i le oferi
petrolul arab.
7. Tirile islamicevor forma o pia$ cu saptesute de mili-
oane de cumpiri:tori - nu peste mult, un miliard - oferind gi
ele o mAnade lucru ieftini.
8. Vaticanul,carea permis si se conshuiasci o moschee
la Roma fLrAa cere o actiune reciproci in firile musulmane,
preferi si sprijine prezenla islamici dec6t prezenfaortodoxi - JacquesMerlino l-ainterviewatpe directorul agentieiRu_
derFinn,lnbiroulsiu den9M Strebt,bWashingi;ba"
pe teritoriile pe c:re in realitate ar dori si le vadi infate com-
imprumutimde la el confiden,tele 9t
plet sub inlluentalui. acestuipers"onaj,
9. Dunirea estecaleanaturali care unesteEstul gi Veshrl
JamesHarff. "u*ii
Europei.
10.StateleUnite dorescca Europasi se unifice,penfu a
sl5bi na$unile europene,dar sub o formi dezavantajoasisi,
de preferinta,impotrivaRusiei.
Toate acestepuncte sunt piese componenteale unui joc
de puzzle. Ca atare,ele nu permit si se conchidi cine este
adeviratul client,unul sau mai mulfi, care se ascundein spa-
tele croatilor, al musulmanilor bosniaci gi al kosovarilor.Se
poate presupuneci respectivulnu-si va llsa mascasi cadi
preacurAnd.

\
r88 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 189
intre lunile iunie gi septembrieale anului 1992,in folosul
rnusulmanilorbosniaci,agentiaa:
- avut treizeci de tntAlniri cu principalelegrupuri de presA;
- difuzattreisprezeceinformatii in exclusivitate;
- transmistreizeci si $aptede faxuri de ultim minut;
- expediatsaptesprezece scrisori oficiale;
- inaintat opt rapoarte oficiale;
- dat patruzecisi opt de telefoaneunor membri ai Casei
Albe;
- purtat douizeci"deconvorbiritelefonicecu senatori;
- lansat aproapeo suti de apeluri unor personaliti! din CHRISTOPHER- Dumneavoasti, europenii,sunteti de
mass-media. vinl ci i-ati lisat pe sdrbi si invadezeBosnia.-
Profesionisti, ascultafl-mi pe mine. OWEN: - Dar acololocuiau.
CHRISTOPHER:- De mult?
Sfridiulpielci OWEN: -Dintotdeauna.
Agenf,a Ruder Finn a studiat piata, adici starea de spirit Primulsuprt
mondiali in privinta Serbiei.Situafa se prezentafoarteprost,
de pe urma mai multor factori:
- sarbii luptaseri eroic alihrri de Aliati, in timpul ambe'
lor rizboaie mondiale;
- nazigtii infiintaseri un stat croat, pe care croalii din pre-
zent il revendicaufir[ pudoare;
- unii musulmani luptaseri aliffi de germani in timpul
celui deal Doilea Rizboi Mondial, f,rnizandu-le chiar si o divi-
zie SS: HandscharDivision, cunoscuti pentru silniciile ei; TransniStorul
- ustasii croaf gi musulmanii din soldanazigtilorsavArgi-
Ideeade geniu a agenFeiRuder Frnn a fost, conform pro
seri un genocid contra populatiilor sArbe-sd, eweiegti Eitiga- priei sale mirturisiri, aceeade a-si asigura un transmifitor
negti din Iugoslavia.Numirul victimelor diferl in funcf,e de eweiesc.
surse (de la trei sute de mii la gapte sute cincizeci de mii),
^ Cuvanful ,,lagir" fiind suficient,dupi cum lesne se poate
dar faphrl in sine nu este contestat; intelege,penfu a pune pe jiratic aceacomunitate, Rudei Finn
- domnul FranjoTudjman, pregedinteleCroaf,ei,publicase a abordat imediat trei mari organizatti:B'nai B'rith Anti-Defa-
in 1989o carte care poate fi considerati antisemiti, Deruta tnation League, Atnerican lewish Committee si American
adevdruluiistoric, gi nu-;i ascundeadeloc admiratiafata de
Ante Pavelici, dictatorul nazist al Croatiei;
- domnulAlja Izetbegovici,liderul musulmanilorbosniaci,
publicasegi el, in 1970,o Declaralie islamiciin care lua atitudi-
ne in favoareaunui stat islamistintins din Maroc pAni in Indo
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare l9l
190
onorabilul domn Harfl ,dachweF si dovedifi ci sArbii sunt
nistebiete victime,n-avefldecAt,veti fi singur singurel."
ln cam,lde fati, pronumele ,,noi"si ,,noastr5"sunt foarte

de ochii inchisi ai guvernului siu. Dezinformareanu poate

reusi cu vantul din prova. Concluziarimane aceeaci poate
efectuaniste manewe foarte abile, iar realitateafaptelor e ulG
ma dintre grijile ei.
Teaa
Tema operaflunii aconstat, dupi cum amvlatt,in a-i echi-
valape sArbicu nazigtii.

caznangtt,au fost de partea eweilor in timpul riz,boiului, nu

mare care s-auaruncat asupraacesteiteme ca pegtii piranha

spre o ciosvArti de carne.Era iremediabild.
Doui elementeau acflonat in favoareatemei. Pe de o par-
te, oroarealegitirni a lagirelor de exterminarenaziste.Pe de
alti parte, vestigiile marxismului, chiar infrant, chiar si demas-
cat.Aceasti ideologienea penetratcercurileasa-zisgAnditoare
pani la o asemeneaprofunzime,incAtorice asimilarecu nazis-
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
192 r93
Tntarea temei: altc supoftri

primili in mai multe grupuri influente:

- grupurile israelite, dincauzasensibitritifilor u.sorde in- a) Distugerile
teles
' fali de tema exterminirii unei minoritifi; .
- poshnarxiste, din cavta urii ior la adresaunui
"ruourile

^ '- ;i fiind exclusedin rAndulvedetelor;

putin
grupurile de inteiectuali nostalgici dupi bolgevism .si
atasati,pti.t.omp"nsaf;e, de imagineade fo(i pe care o pro-
iecteazhIslamul militant.
Restul opiniei publice le-a urmat din doui motive princi-
pale:
- influenta preponderenti exercitati asupra mijloacelor

tul si sufere.
Tema,,sArbi= nazigti"a fost energizatide nenumarateori,
cateorlati cu o remarcabildreleganti profesionali. Exemplu:
doul aise. Pe unul se vedeau doui fot'ogtzfii, urla a lui Adolf
Hitler, cealalti a lui SlobodanMiloqevici, cu urmatoareainh.e
bare dedesubt ,,Discursuriledesprepurificareaetnici nu vi
amintesc de nimic?" Celllalt afis prezentatot doua fotografii,
din doui lagire de concentrare:una datadin al DoileaRazboi
Mondial, cealalti fuseseticuti recentin Croatia'$i aici, tot o Tbateacesteanu inseamni ci nu au existatdish ugeri, nici
ca sarbiinu au comispartealor. Dar inseamni.a a"rT"iu.nru-
intrebare: ,,Unlagir unde se purifici etniile nu vI amintegtede
rt'a nu are nevoiede distrugeri reale pentru a_iinspira publi=
nimic?"
cului ideea de distrugere.
Ce superbi economiede mijloace!
 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
t94 195
ZiarishrlThomas Deichmanna ajunsdeci la conc{uziaci
imaginile, fotografiate cu aprobarearepublicii sAl-be,fuseseri
manipulate deliberat pentru a crea iluzia unui lagir de con-
cenbare. De aici au urmat polemici si procese,in care au fost
implicate publicaf,i diverse ca Novo, Die Weltwoche, The.
Guardiansj Aving Marxism, pentru a nu cita decAtcAteva.
la nivel absolut, adevirul s-a restabilit, dar cine o gtie?
Falsaimpresie creati de imagineacu bmul emaciat dincolo
de sdrma ghimpati e mult mai convingitoare decat toate dez-
minfirile, oricAtde solid argumentate.
d) Violurile
Ideea,Jagirelor de violuri" - inci o lovituri de poker, cum
ar sprrne,probabil,JamesHarff - a fost de-adrephrl geniali.
Publicului i s-a creat impresia ci sArbii aveau un ,,plan siste
matic" de violuri. la libre Belgique (22 ianuarie 19g3) scria:
,liolarea femeilor in arsenalul terorii sAr-besti."Le Nouvel

cervorbind, nu suntem atAtde siguri ci pentru astaera nevoie

' oarneni,carenu eraudelocemacia!;
alti
- omulemaciat,pe numeFikretAlici,nu eraprizonier,ci
refugiat;
--
:i"frtstatii seaflauin afaragarduluide sArmighimpati,
iar fotografu l, inauntru;
- .#*u ghimpatinu inconjuraun lagir, ci o pigune!
de ordine si ne intrebi.m cum ar fi puhrl servi acestamestec
fiziologic db srupuri culhrrale lu,p,liificarea" lor. Totu.si,inbe
bareanu esteaceasta.
Statisticilesunt mai mult decAtindoielnice.JacquesMerli-
tro relateazi ci,,la cincizecide kilomebi de lagi.rul din Tuzla,
se vorbea despre patru mii de femei violate; la douizeci de
kilometri, nu mai erau decAtpafu sute. Ia, r.ecekilometri,
-. (Resp.)
,,Violla ordin", ,,Oroareaviolurilor", ,,I-agireleclevioluri,,,,,Violuri
ststematice",,,Violuriin Bosnia",,,Europafata in fati cu oroarea,,(n. tr.).
r96 VLADIMIR VOLKOFF
ramiseseri paffuzeci,ceeace inseamni mult, nu contest.In
total, se vorbise cu dirnicie despre douazecisau gaizecide
mii de femei musulmaneviolate. Comisia Nafiunilor Unite
aveasi estimezenumirul victimelor la doui mii patru sute
(din toatecele trei comunitif laolalti), pebazaa o suti noui-
sprezececazJrTcunoscute, iar ComisiaConsiliului de Securi-
tate a interogat doui sute douizeci ;i trei de victime care au
evocatcam patru mii cinci sute de cazffi Gnci o dati, din toate
cele trei comunititi la un loc). Dar ce a retinut publicul?Ci
sArbii au violat sistematic - nu episodic - un mare numir de
femei musulmane.
Toate acesteasunt ilustrate cu o cantitate minimi de foto
grafii, revistele L'Expresssi Pans Match reproducAndo chiar
pe aceeaqi.
Este adevirat ci: a existat gi scrisoareallciei Vetruse,o
cilugariti bosniaci presupusi a fi fost violati imprewri cu alte
doui surori de membrii milif,ilor sArbegti.I-ucia Vekuse i-a
scris maicii superioarepentru a-i spuneci triise ,,oexperienli
atroce,inexprimabili" -sipenfu a o ruga so ajute ,,saaccept
aceasti maternitate nedoriti". Scrisoareaa fost publicati in
revista Notizie dei gesuiti d'Italia gi reprodusi de diverse
organede presi, printre care Ia Libre Belgique gi La Croix,
care a preznntat documentul pe prima pagrna.In data de 14
ianuarie 1996,I-a libre Belgique a dezminft onest ,,Respon-
sabilii au aflat- cu oarecareintitrnere, din picate - ci aceasti
scrisoareera un fals, ci fuseseredactati (poatepornind de
la faptereale) de un preot din Bosnia,cu scopulde a sensibi
liza comunitateainternafionali."
e) Gaz,ele
Unul dinfe modurile de a faceun adversarsi parl deose-
bit de odios, dupi cum amvAztt deja,este acelade a afirma
ci folosesteo arma care nu e tair play. Gazele,in special,au
o presi proasti, pe de o parte din cauzautilizirii lor de citre
germani in timpul Primului RazboiMondial, iar pe de alti parte
din cauzacamerelorde gazaredin al Doilea Riz.boiMondial.
Bineinteles,si acestprocedeua fost pus in aplicarecontra
sArbilor.
Tratat de dezinformare t97
Trarul lE Soird:n-10 aprilie 1995,a scris: ,,Separe ci sAr_
bii au folosit gaze. Surse bosniace si occidentarei-au acuzat
pe sArbi de folosirea gazolor."Este'adevirat ch Le Solr pre
crzeazaulterior ci acesteasunt,gaze iritante (in genul celor
folositepentru menf,nereaordinii)". Dar Die weltdnaceeasi
dati de 10 aprilie 1995anunti tiri echivoc:,,SArbiiau folosit
EAze;'IerrN.B.C. Handelsbliddin 2g iulie 19'95declari:,,pur-
titorii de cuvant americaniau stabilit ia,laZnpa,sarbii au folo
sit arme chimice."
I) Gropile comune
S,,tfolosit din plin sintagmagroapdcomun4care are ceva
inspiimantitor, desi nu inseamni nimic mai mult decat ceea
ce este:o groapi comuni. Nu conteazi ci, in cele din urmi,
acestegropi comune $au dezviluit ca fiind o nimica toati.
sauca pani ln ziuade azinus-augisit in ele nici femei si nici
copii, ca un ri.zboi este inainte detoate un micel gi produce
cadawe care trebuie totugi sd fie ingropate, iar trei mii Ae
musulmani declaratia fi ajunspe fundul-,,gropiicomune,.de
la Srebrenicasau clovedil n, i" i"r" septembrie a anului
1996,destul de vii ca si voteze." ceea .e coiteazheste ci ajun-
ge sa se aratela televiziuneo parceli de pimant riscolit prbas
pit si sd se anunfeci dedesubts-arputeasi existe un numir
de X cadawe, determinat arbitrar, iar ceea ce va rimAne in
spiriful telespectatoruluinu este ,,s-arputea,,-ulci numirulX,
care de alffel va avea tendinta si crCasci atunci cdnd tele.
spectatorulle va vorbi prietenilor sii despreemisiune.
g) Masacrele de Ia Saraievo
Si reamintim faptele: ie afirmi ci, in datele de ZT mu
1992,5februarie 1994si 25 august 199b,sdrbii au bombardat
popu]1f,acivili (musulmani) de la Sarajevo.plerderile au fost
considerabile,prima oari in fata unei brutirii, celelaltedoui
diti_lntr-opiati comerciali. Sarbii neagi ci ei au tras.
. Investigatiileau demonstratci, in toate cele trei cazuri,
tpotezaunui tir sarbesc nu era verosimili. Studiul balistic
arataca mortierele sarbilor nu puteau atinge Iocurile lovite.
fe de o parte, nu existi gropi in iormi de pelnie, cum creeazi
intotdeaunaobuzelede mortiere. pe de alta parte,victimele
 VLADIMIR VOLKOFF
198
nu prezinti rini la cap gi la piept, ci numai in pir,tile inferioare
ale trupului, ca in urma unei bombe cu exploziela sol. Obser-
vatorii militari ai O.N.U. ,,careau anchetatimediat dupi [ulti-
ma] catastrofi au indicat ci era posibil ca lobuzuU si fi fost
lansat de musulmmf' (Telemoustique,30noiembrie 1995).
De Standaard(3 august 1995) afirmi ci, potrivit soldatilor
Ilrancendin trupele O.N.U., ,,un anumit numir de tigitori
de elita musulmani actionau pentru a-gidobori cu deliberare
propriii civili." PersonalitiF militare importante, fhrh a mu
pune la socoteali publicaf,i ca Die Weltwoche,Foreign Policy,
The Nation,Defensemd ForeignAfufus Stategic Policy,The
Times, The Sunday Tlmes, The Independent London, The
Toronto Shr, puneau insistent la indoiali atacurile sArbesti,
iar lordul Owen insu;i a declaratla B.B.C., in 30 octombrie
1995,ci masacrul din 4 februarie 1994 nu putea si fi fost
opera sArbilor.
Toate acesteanu au impiedicat isteria celorlalte organe de
presi si se dezlinfirie: ,,Azr,pe stada principali din Sarajevo,
curgeauvaluri de sAnge(...). Plouacu obuzepesteciviti din
capitalaBosniei" (C.B.S.27 mu, 1992).,,NebuniasArbeasci
a ucis din nou. Carnagiula Sarajevo"(Ia Derniere Heure,29
mai 1992).Sau, scurt gi cuprinzitor: ,,Serbiae agresoarea"
(De Standaard,30mai 1992).
Aceste manifestdride indignare, atAtde slab documentate,
se finalizeazi bineinfelescu apeluri la represiune gi rdzbunare.
,,Atrocititile comise ln direct de sarbi cer si li se acorde ajutor
extern celor din Bosniacare nu mai au nici o speranti" (C.B.S.,
27 mu LWz).,,Separe ci a fost nevoiede imaginiledramatice
ale bombardamentului din centrul orasului Sarajevocomis de
armata sarbi, pentru a convinge Comunitateasi ridice tonul"
(l,e Monde,29 mu t992 - observafl importanf4 imaginiD.
,,Oroareade la Sarajevozguduie in sfArgitlumea. In fine, Bel-
gradul e sanctionaf'(Le Sok,30 mai 1992).,,Ultimulmasacru
a ficut si devini inevitabili o reactie a marilor puteri" (,[r
NouvelObseruateur,10februarie 1994).
Practic,reacf,ilecomunititii internaf,onaleau fost din ce
in ce mai brutale.Au lnceput cu ameninfarila adresasArbilor
si cu livrari de armament din partea Statelor Unite pentru
Tratat de dezinformare t99
musulmani,gi sau terminatcu trei mii de misiuni ale avioane-
lor NATO. care au bombardattinte sArbe.sti, militare gi civile,
cand nici una dintre tirile mem'breNATb. nu er? iirbzboi
cu Serbia.Urui au fost acuzati de crime de rizboi pentru rnult
mai putin.
Deosebitde interesanti, din punct de vedere al dezinfor-
mirii, este atifudineadomnului Jean Daniel, care descriein ,k
NouvelObsenratewdin 3l august 1995o intevedere pe cire a
avut-o cu primul-ministu Alain Juppe. Cei doi cad de acord
niaci", conchideziarisful,care se declari afi un suflet sensibil.
..- In cazulde fafa ceeace refine atenf,aesteinlintuirea inten-
Filor:
- scopul este acelade a lovi o anumiti parte din conflict;
- penku aceasta,kebuie ca opinia publici si ceari lovirea
aceleipirti;
- drept care, aceaparte trebuie si fie anilpa[zat| de opi-
nia publici;
- deci, trebuie si comiti atrocititi spectaculare;daci nu
comite a{ocitnf care si se poatifilma si exploatacu ugurinti:
- pe de o parte, se vor inventa;
- pe de alti parte, vor fi comise de altii puse in seamaei.
9i
Alffel spus,suporful operatiunii de dezinformareva fi, de
aceastidati, fabricat de la inceput si panl la sfArsit:
- in consecinfi, partea izatAe lovit6;
- dar trebuie si se justifice, a posteriori, acestelovituri
care ies din uzanteletirilor civilizate:atunci, dezinformarea
isi dubleazi intensitatea;
- gi asamai departe.
200 VLADIMIR VOLKOFF
Falsfficiti
Dezinformareagi-alisat frAu liber in leglturi cu Bosnia,
iar lucrul care frebuie retinut e ci numirul de ocazii cAnd a
fost surprinsi in flagrant delict nu schimbi cu nimic opinia
publici.
Si citim doar cAtevaexemple, imprumutate din diverse
publicaf,i:
- fotografa unei mame prezentatacafiind croa6, la picioa-
rele crucii de pe mormantulfiului ei. Pe cruce e scris numele
fiului, cu caracterechirilice - deci,e vorba de un sArb-
- fotografia unui tortural Ni se spune ci e vorba de un
musulman ciruia i sau tiiattrei degetepentru a nu mai putea
face semnul V al victoriei. Poarti pe inelarul mAinii drepte o
verigheti: deci, e un ortodox;
- tirinci sArboaicecare par si venerezeni.stelatrine' Ade
vi.nrl e ci latrinele au fost construite in locul unei biserici
distruse;
- o tiranci, inarmati cu o pugci, urmad de un copil rnic'
Ni se spune ci sunt musulmani refugra!, dar copilul are pe
capo ceaikaFa(un soi de cascheti militare), tipic sArbeasci;
- milifleni inarma$, deosebit de patibulari, ptezentatsca
sArbi.Insignelelor reprezinti esichierul croat. (Asupraaces-
hri subiect,Le Nouvel Observateura publicaterate in nume-
rele 1470Ei 1473);
- alte nare publici dezviluirile micufei Anisa, care i-a va-
zutpe sArbi tiind nasuri gi urechi laTuzla.Tuzla nu a cAnft
niciodati in mAinilesArbilor;
- Amnesty Internationalle atribuie sArbilorcogulcu ochi
scogia cirui povestea spus-odeja Malaparte,in leg[turi cu
Ante Pavelici,ln timpul celui de-alDoileaRazboiMondial;
- Agentia Reutersemnaleazi,la datade 20 iulie 1998,ca
Muntenegru este o mici republici iugoslavi ,,populati in
majoritatede musulmani":suntiri propoltie de 18%;
- imagini cu strdziledistruse din Vukovar au fost folosite
ca decoruri ale luptelor de stradi din Dubrovnik, unde nu au
arut loc lupte de slradi;
iratat de dezinformare 201
- musulmanulprizonier intr-un lagir de concentrmesAr-
besc,filmat de B.B.C. in 1992,era Branko Veleci, un ofiter
sArb,prizonierlnf-un lagir musulman;
- nigte copii omorAfl inh-un autobuzsunt prezentati ca
fiind musulmani.Rihralulfunerar care apareapoi e ortodox;
- o_fotografieprezinti o femeie croati plAngandu-sifiul
ucis la Posusje,lnk-unatacsArbesc.SArbiinu au atacatnicio-
datasaful croat Posusjecare, ln schimb, a pierdut ffeizeci si
patru de oameniomorAtide musulmani.
Uguritatea din modul de prezentare a informatiilor bos
niaceatinge punctul culminant cu aceareacFea unui carica-
turist americancare, la data de 19 aprilie 1993,a refuzat si-i
trimita redactorului siu sef un desen umoristic referitor la
despre rAzboiuldin Bosnia" (citat de Peter Brook, Foreign
Policy,iarna199F1994).
$i sArbii au operat falsificiri. Excedat de ciutarea violato-
rilor sArbi,scriitorul NebojsaJewici i-a ficut pe anchetatorii
americani si creadi ci cel mai mare violator din toti era un
anume.Gruban Malic. Gruban Malic este eroul unui roman
al lui Bulatovici. Tribunalul penal internafional s-agribit siJ
inculpepe cel mai mare violator...pani tn momentul cAnds-a
descoperitpicileala.
Daci dorim si studiem serios dezinformarea,trebuie si
r^evq{m Ia profunda intuitie a marilor inaintagi, l.enin si
Goebbels:in psihocraf,e,adevlrul nu conteazi, la limiti nici
micar nu existi, existi numai ceeace sunt ficuF oamenii si
creadi sau,gi mai bine, ceeace suntficuti si creadi ci cred.
Ingomachia
Rizboiul din Bosniaa dat nastereunei logomachii de cir-
cumstanfi.
Am discutatdeja desprecuvintelelagar,groapd comuni,
purificareefuicd.Termeniia eliberasia ocupaaufost si ei de
202 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 203
marefolos.Am auzitvorbindu-se despreKrajina,,eliberati"
decroaflgi despreBosnia,,ocupati" de sArbi,lucruride care
ar rAde'gi'curcile,daci ar gti istorie:dar iad ci publiculn-o
cunoaste,iar neqtiinfafntei esteunadinffe marileputeri ale
dezinformatorului,
Riuvoitortrljoc de cuvinte sArbolgevic esteapanajulturui
gazetarcarel-ainventat,gisindu-lfoartecomic.Mai existi qi un oras unde triiesc impreund musulmani, .rouii si chiar
sArbovalefrcare, celputin,nu arepretenSideumor. sarbi. Ii acuz| pe musulmanii bosniacici vor si clideasci o
Mai interesantimi separeexpresiaautoproclamati,care
"republici islamicl" dupi modelul iranian. Ceeace e fals, cici
acegtiasunt europeni,iar cultura gi modul lor de viaS seamini
cu ale noaste."

mofiliei.
,4wrii

ma"catext de coperti. piilor de gcoali. E un rizboi just. Seomite numai si se mentio

,,Cuma inceputrdeboiul?Dupi cidereacomunismului,
Iugoslavia sa spartin bucif,. Croafa,in 1991,apoigiBosnia,
in 1992,s-aupronunfat"prin referendum"penfru indepen-
denfi. Sarbiinu recunoscacestedoui republici,in caresunt
minoritari.Vor s[ domineregiunea,obf,nAndmaximumdin
teritoriu.Prinurmare,ataciceledoui 1iri." un razboi.)
(Aceastirelatareistorici e ipocriti. Daci referendumul ,,Cetrebuie si se faci pentru a reveni pacea?Bombarda-
eraacceptabil in provinciileCroatiagi Bosnia,atuncidecenu rnenteleavioanelorN.ATO. si ale Fortei de ReactieRapidi
a fostvalabilsi in Bosniasarbeascl? Faphrlci sArbiibosniaci (FIRR.)asuprapozitiilor sArbestidin juiul oragelorSarajevo,
 VLADIMIRVOLKOFF
Gorazdesi Tuzla pot readuce pacea.Pentru prima oari, de
fapt, sArbii au fost "pedepsiti" si, tiri indoiali, vor fi obligati
si se aqezela o masi a tratativelor,alffel riscand si se expuni
unor noi represalii."
Din parGa unui text destinatsi inskuiascd tinereful, neam
fi putut agteptala mai multi impar,tialitategi moderatie, dar
la drept vorbind ne'am fi inselat.Dezinformareapenefreaza
la toate nivelurile, imbibi toate terenurile, daci nu urmireste
un scopuniversalrimAne egali cu zero.
Rizfuittlpdnimagine
Imagineaa fostfolositi mult in timpul opera$uniide dez-
informare ,,Bosnia".Daci, intr-o fotografie sau la televiziune,
se vedeau soldati trisand cu armele, eram aproapesiguri ci
erau sArbi, sau cel putin ci aveausi fie prezentaf ca s6rbi.
Daci apireau copii plAngandsautamilii in doliu, nu ne indo-
iam ci erau copii si fumilii croate sau musulmane. Dacd se
aritau copii sArbi, acestia se jucau dea rizboiul, ,in timp ce
fratii lor mai mari devasteazi deja cartierele musulmane 9i
croate", precizatexhrl. Unele fotografii erau corijate: de exem-
plu,lagirului din FikretAli i s-auadiugatfoigoare.
Verva caricaturistilor sa consumatgi ea mult pe cheltuiala
sArbilor.CuvantulSerbiaera scris cu un Sln formi de zvastiki.
Radovan Ifuradjici era reprezentat cu coadi gi furc5. Sarbii
prezentaulntotdeaunao aseminare vizibili cu maimutele.
Intrucdt tebuia si se creezeimpresia cA sarbii incepusera
rlzboiul gi, deci, si se faci tabula rasa din tot ceea ce prece
dase evenimentele cele mai recente, o caricatura reprezenta
trei sArbi cu un aer feroce, printre care ;i un copil, iar legenda
spunea: ,,Militian rizbunAndu-s,icumnatul omorAt in 1917,
soldatrizbunandu-giverisoaraviolati inlg41., bebelusgandin-
du-sesi-si rizbune tatil in 2Q23."
De weme ce o campaniede dezinformare,cAnde dusi
pAni la capig ajungeobligatoriula o formi de nebunie,o altA
caricaturi reprvtenta,,Criciunulla Sarajevo".Doi soldaf,sArbi
tocmai crucificaseri un copil, iar unul dintre ei ii spuneacelui-
lalf ,,Doarnu era si asteptim treizec\sitrei de ani ca si facem
treabaasta".
Tratat de dezinformare 20s
Situafla era rezumatAfoarte clar de o caricaturi arbtAnd
un specialistin relatii cu publicul spunAndla telefon:I can do
y!j!_a dead baby on a cross or I've got somenice gouged eyes!
(,,Vapot face rost de un copil mort pe o cruce sau-amniste
ochi scogifoarte reu-sifi.')Cum si faci rost de asaceva?Gidea
el. Iar dacl nu gisea, ii comanda.Daci nu comanda,lsalira
fotomontaje.In cel mai riu caz, rispAndeazvonuri, de care
sigw aveasi se agalecineva.Si nu uitim: daci piala e favora-
bili, suportul nu are absolutnici o nevoiesi fie ieal.
Psihoza
- Ul egantional formulelor ne va forma o idee asuprastirii
de psihozi in care sau afi.mdatmijloacelede informari in voie,
apropode Bosnia:
,,Oroareacotidiani... Nebunia criminali a comandantilor
sArbi...Afocitif tiri egal in Europa de cel pufn o jumdtate
de secol...Violuri de o-bestialitate-aparte... b*i.ti, in tabira
sdrbilor, criminali de rizboi... CumplLtamdrhrisire a akociti-
filor comise de un tanir serb... I-afura intunecati care existi
in f,ecareom (...) e aici, in toati oroareaei sAngeroasd,... Un
viol este intr-adevir o crimi impotriva umanititii... Rusinea
din Bosnia...O piahi pe inimi, un copii in burti, povestesc
unii, suspinand...Tbtul indici o dorinti deliberati db umilire,
de anihilare a fiintelor, ai cirei princiilati protagonigti au fosi
sArbii...Serbii au creat un infern... Cet*^ntoiti regula:vio-
luri -siomoruri cu repetife... Sarbii au depisit o noui-limiti in
oroareadzboiului...DamnatiiEuropei...ta limita urii...Ijnigte,
se ucide...intoarcerespreinfern...'I^agnreb rusinii...Micela-
rii lui Mladici...Psihiatrulnebun...Militarismul sArbesc...Cea
tnai terifianti acf,unela care au luat vreodati parte Natiunile
Unite... Cea mai'mare kidare de care s-aficut responsabili
O.N.U...Ultimul stadiu al unei politici aberante,devorati de
propria ei logici... Nici chiar Diavolul insugin-ar fi putut con-
cepe un ultragiu atAt de crud... Un monstru din filmele de
gtoazacare se credeamort si tAiatin buciti, al cirui fiecare
tentaculse umfli, pnnzilndo'viataautonoma....,
Climatul a devenitde asanaiura, incAtau ajuns si se ris-
pAndeascisi si fie crezutecele mai absurdefabule.Exemple:
 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
207
Trigitorii de eliti sArbi primesc cAte trei sute de dolari
pentru fiecarecopil omorAt.
,,ComunitateasArbeasci din ElveEa este acuzati de a-;i
pefrece concediile de odihni masacrAndu-9ifogtii compatrioti
clin Bosnia,mifaliind, spintecAnd,violAnd.Acegti oameni se
alituri mitologiei sAngeroasea lui Barbi-Albasfi, landru 9i
alf, Jack Spintecitori." (24 Heuresde lausanne gi fu Tribune
de Genevedin 12 iunie 1993,cu inspiratul titlu: ,,Oroareain
bocanci').
,,Opersoani a declarat,in fafa comisieibosniacepentru cri-
mele de razboidin Brcko, chavizttcamioane care duceauca-
dawe spre fubrica de carne a oragului.Un alt martol refugiat
in Croafia, spune chavhzrtt" in interiorul uzinei, cum se deba-
rasausArbii de cadaweleincomode." (Remarcaf,ch I'e Monde
din 11mai 1994nu-siformuleazaacuz'afa:o insinueazi.)
Laurii acesteiafaceri ii revin, dupi pirerea mea, unui ziar
canadian, WeeHy Word Neurs, care a anun{at, sub titlul de
Vampke Hunted as War Criminal in Bosnia(,Vampir urmirit
ln Bosniapentru crime de rlzboi') ci numitul Shnislav Bajici,
sArb bosniac, era ciutat pentru ci biuse sAngelea cinci mii
de victime. InformaSae atribuiti unor funclionari ai O.N.U'
si decorati,cu un superb porffet robot al ,,demonuluibiutor
de sAnge",cu tot cu coltii de vampir. moment ,,pentu a protejaajutoareleumanitare",ci impotriva
Literatura de voiaj n-a ntirnat si apari. Am citit recent sArbilordin Pale,gi totusi, ab:ento satisfac$egenerali.
un roman a cirui acfune se desfigura in Bosnia 9i unde tofi Cilteuanteuri
to$onarii specializaf,in tiierea sanilor femeilor purtau la g6t Strilucita operafiunede dezinformare Bosnia, oricAt cle
o cruce ortodoxi mare. tn paralel,o bandi desenlti publicati admirabil a fost orchestrati, a dat nagteretotugi mai multor
a ficut pe fa$ elogiul unei ,,noi politici de fermitate care li va nepohiviri.
constrAngein sfArgitpe sArbi si respecteacordurile de ince Unii militari competen!, care acflonaserl lalala locului,
tare afocului prea mult timp cd.lcateln picioare". au tacut si se audi cAtevafalseturi. Personalititi ca domnui
Chenareas/lngelui Jean Dutourd, de la AcademiaFrancezi, domnul Jacques
I-a.urent,de la Academia Francezh, generalul pierre-Marie
Psihozaprovoaci in mod firesc chemareala virsare de Gallois,pirintele fortei de soc franceze,domnul Alain Griotte
sAnge.Sepoatepresupuneci acestaera scopulurmirit. ray,au refiymtsa urle intr-un glas cu gacalii.RevisteleI-e point
Mijloacele de informare ii reproseazablocului N.AT,O.
cl a rimas ,,cu arma la picior". Ziarele americane ttFeazi: * (In orig.) prendre
leurscliqueset leurs claques= ,,si se duci de unde-au
Time to (JseForce (,E timpul sI se foloseasci forta') dupi icsit"/,,Ia origini"/ ,,si dispard.(n tr.)
208 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
209
Le Canardenchaine,L'Evenetnentdu ieudi, au publicat une
ori gi articoleimpar,tiale. Le Counier internationala semnalat,
in legitnri cu,,tragediade la Gorazde",ci,,autoriti$le bosni-
ace mentineauo fabrici de armamentla Gorazde,incllcAnd
insigi nofunea de zonhde securitate" .sici ,,numirul de pier-
deri de laGorazdea fost exageratcu deliberareprin transmi-
siunile radio ale amatorilordesprecare se credeaci emiteau
din orag, dar in realitate proveneau din alari".
CA.tivaoamenilucizi au devenitcongtien{i,cel pufn par,tial, Publicul agceptaaceasti simfonie maniheisti, in pofida
ci erau supusiunei ollerafiuni de dezinforrnare. tuturor nepotrivirilor.
Asffel, The New Statesman(31iulie 1992),dezviluind in- . Una
pestealta, putem deci spune ci operafunea Bosnia
casirile agen$ei RuderFirn (optsprezecemii de dolari pe luni, a fost executati cu o mAni de maesku.
sumi realmente rezonabili, date fiind rezultateleobtinute), Felicitiri.
comenta ci daci, fie si in privinta armelor, CroaSanu era su-
pusd embargoului impus sArbilor, probabil ci acestlucru era
dueto better PR-,,datoratunor relatii cu publicul mai bune".
Le Point din 13 martie 1993nu se sihta nici el foarte de
parte de adevir c6nd constata: ,,Totul se intAmpli ca gi cum
massmedia- televiziuniletn special- ar aveanevoiesa ingreu-
nezebilanfurile pentru a atinge cAtmai sigur pragul de declan-
sare a emotivititii spectatorului sau a cititorului".
Iar Max Clos,in Le Figaro din 30 aprilie 1994,conchidea
firi ocolisuri: ,,In total, mass-mediaoccidentale s-au lisat
intoxicatepasiv,tiri a se intreba nici un moment daci versi-
unea furnizati lor era micar veridici. De ce? Pentru ci, in
acestconflict, este.corect politiceste" si se tini parteamusul-
manilor bosniaciconka sArbilorortodocsi."
Nici nu s-arfi puhrt spunemai bine.
Dar trebuia mai mult decAtatAtpentru a le deschideochii
dezinformatilor-dezinformatori.Pentru ei, tot ceeace mergea
in confa direcfiei pe care gi-ostabiliseraffecea drept ,,dezin-
formare si,rbeasci", pe cAndsArbii s-audezviluit absolut inca-
pabili nu numaisi dezinformeze,cisisi informezeW cineva.
Daci generalulMorillon ticea declaratiicontrare curen-
tului, se vorbeadespre,,straniatoleranti a coloneluluiMoril-
lon"; daci generalulRosenu trma nici el directia, era,,naiv
[sau prost] ca un miel care se pregate;te si fie fitat". Ce?
Indriznea el si recunoasci ,,bunlvointasArbilorbosniaci"

CaPnnwlXVII
nAzgolul INFoRMATIILOR
Rizboiul informatiilor este un concept relativ nou 9i atat
de vast, incat nu il putem trata aici. Dar nu putem nici si-l tre
cem sub ticere. Prin urmare, ne vom mulfumi sl-i acordlm
acesfirisubiect cAtevaidei generale,pornind de la premisa ca,
dintr-un anumit punct de vedere,dezinformareamoderni in
sine nu este decAtunul dintre aspecteleaceshrirdzboi al infor'
matiilor.
&neralitif
Devenind constienfl de fuphrl ci, in lumea moderni, tohrl
se traduce in informafi, americaniiau stabilit primii tmnaiaz-
boiului informatiilor. in StateleUnite prolifereazi institu$ile,
militare gi civile, care se ocupi de acest subiect' ,,Tbhnologia
face si apari in fiecare zi noi aplicatii,iar societateaamericani
sa adaptatcu atat mai repede, cu cat impirtirea informatiilor
esteun instrument al puterii economicesi politice. Din aceasta
revoluf,e a luat nastereconcepli.a de dominatieinformafionald,
,,col]formcireia esteposibil si se stipaneasci mediul ambiant
prin stipAnireainforma$ilol', scrie David Bouden'
-
,,Rizboiulinformaf,ilor consti in utilizareaofensivi si de-
fensivi: a informafiilor -sia sistemelori.e informare pentru a
exploata,corupe si distruge informatiile 9i sistemelede infor-
mare ale adversarului,protejAndu-netotodati propriile noas-
tre informasi gi sisterne",suni definitia propusade Institute
for AdvancedSfudies on Information Wartare,conform tezei
lui Jean-Frangois Tacheau(inci nepublicati,pAni in momen-
tul de fata) Guerreecononique et Guerre de I'information'
,,Razboiuleconomicsi Rizboiul informatiilor".Practic,cerceti-
torii disting in acestrazboitrei aspecte:
Tratat de dezinformare 2tl
- a Stitu insuti;
- a-limpiedicape celilalt si stie;
- a-lface si detini cunostintedeformate.
in acestaI treilea aspectse inscriu dezinformareasi influ-
enla.
Din partea sa,Intelco (filiali a DefenseCouncilInternaho
nal) distinge:
- rizboiul pentru informatie;
- rizboiul prin informatie;
- rizboiul contra informatiei.
Alvin si Heidi Toffler, care gi-aulicut o mare reputa$e in
domeniu,au creat nofluneade ,doctor Spin"*: acestaesteele.
menful care creeazdefectul dorit al informatiei, maniera de a
o prezenta.Sofi Tbffler gisesc sase mijloace de ,jnselare a
spiritelor":
1. autzattade atrocititi;
2. dilatareahiperbolici a mizelor;
3. satanizareasau dezumanizareaadversarului;
4.snlaizarea: ,,cinenu e cu noi e impotriva noastri";
5. invocareaunei sancf,unidivine: ,,Dumnezeuocroteste
America!";
comunicatde ea nu poatefi decAtf,als"**.
. FArAindoiali, cititorul a regisit deja in propria lui memo
ne numeroaseexemple ale intrebuintirii acestortehnici: rAnd
qe rAnd,for.telede oiupafie gerrnanedin Franfa si cele sovie-
tice din Afghanistan au fost acuzateci minau juciriile pentru
copii; armata lui SadamHussein a fost prezentatAca fiind
tnult mai periculoasadecAtera de fapt; vendeenii au fost si
dezumanizati,si diabolizati;mrr,tsmul a acuzatintotdeauna
. 'lo
spin= a depina, a toarce,a (se) roti (n. tr.).
,l^{yn si Heidi Ibffler, Rizboi si anti-rdzboi,Bucuresri,Editura ANTE-|,
ri95 (n. tr.).
2t2 VLADIMIRVOLKOFF
pe oricine nu era comunist c[ ar fi ,,dugmande clasa" sau
,,ticilos" (conform vocabularuluisartrian), hlrazit unei dam-
niri sociale:,,ladade gunoi a istoriei".
Iar acestetehnici au fost puseln aplicare,cu tot tacArnul,
in opera$uneaBosnia: actzatli de atrocititi, hiperbole,dezu-
^aiizare, poTaizaresi propagandi, dupi cum atn vazut.A
fost agitati pani si sancfluneadivini: Islamul, bineinfeles.,a
vimfiinconflicnrl'din Bosnia un rizboi sfAngprela$i Bisericii
romanocatoliceau vorbit despreun ,,rizboi drepf'; iar preqe-
dintele JacquesChir4c, repetAndsistematicformula ,Ji'rj lege
nici credinti' cu referire la sAt'bi,urmirea clar si faci din ei
nigteproscrisi total.
Aplicaliile acestor concepte sunt numeroase.I^a prima
vedere, descoperimtei principii: rizboiul economic sub toate
formele sale,care ies complet din subiectulnostru de studiu,
conflictele de ordin militar, despre care avem de spus cAteva
cuvinte, si rizboiul cibernetic, asupraciruia vom face unele
constatari.
AsWfitImilibr
Militarii francezi au lnteles ci dezinformareaputea fi folo
siti in scopuririzboinice gi, mai ales,ci rizboiul care esteal,
prin, pentu s\ conta informatiilor devenisedeja o strategie
indispensabili.RevistaL'Armemenfconsacri acestorproble-
me un numir tntreg. Rapoarte mai mult sau mai puFn confi-
dentiale arctAcA o opera.tiunemilitari moderna nu se poate
concepefiri un lnvelig,,informa$onal",dupi cum nu se con-
cepe nici firi,,acoperire aeriani". In trecut, nimeni nu pleca
la iazboifiri a se informa el insusi; astizi, trebuie si se infor-
meze si opinia publici, privitor la motivele gi rezultatelerazbo-
iului. in LiArmemen4David Boudenscrie ci,,informafa este
considerati deacum a cincea dimensiune a bitiliei, alaturi
de dimensiunilepimAnt, mare, aer gi spa[u".
ColonelulMolinier precizeazh:,,Noutatea esteposibilitatea
de a manipulaconf,nutul sistemelor de informare - inf<rrma-
- -
f,ile care se vehiculeaz| s,isuportul finc instrumentelene
cesare pentru a contwa si fansmite aceleinformatii- Esteposi-
bilitateade a controla, prin intermediul unei supremalii a
Tratat de dezinformare Ll-)
ofertei in domeniul retelelor,al computerelorgi al programe-
lor softwareaplicative,suportul informaf,ei gi informaf,ainsisi.
I.'acando paraleli cu al Doilea Rizboi Mondial, sar puteacom-
para sifuatiaexistenti cu aceeacare ar fi domnit dacdgermanii
stapAneauin acelasitimp manewele operative ale tancurilor
dar gi calitateatancurilor inamice.
O asemeneaconcepFef,ne de domeniul visului. Dar te
buie si recunoastemca Rizboiul din GoH,de exemplu,a repre
zentat mai mult hiumful informaf,ei decAt al armamenfirlui,
al stategiei sau al morahrluitrupelor: mijloaceletehnice foarte
dezvoltateale americanilor si folosirea satelifilor care permi-
teau sa se e:rploatezeinformatiile ,,in timp real", adici imediat,
au ficut ca Aliatii si gtie tot ce ficea Irakul, in timp ce irakienii
orbeciiau.
Asrytutdh*netic
Daci televiziuneaeste Paradisuldezinformirii, cibernetica
i-a devenit Olimpul, Walhalla, CAmpiile Elizee, de cAnd s-a
inventat modemul .sia intrat in functiune lnternetul, aceasta
descoperirea militarilor americani care, la incepul nu avea
alti intentie decAtaceeade a descent^nposhrile de coman-
di informatice. Depi.sindu-Sipe departe vocatiamilitari, Inter-
netul a devenit prin excelenf{ terenul unde rizboiul informa-
tiilor lsi poate da frAu liber. Inci din 1989,Cliff Stoll, n The
Cuckoo'sEgg (,Oul de cuc'), relata duelurile pe care le prac-
tica, prin computere interpuse, utilizatorii legitimi ai bincilor
de date si hackerii care se infiltreazi fraudulos,pradi resursele
si lasi uneoriviru;i sau...oui de cuc.
Desigur, marile societatifolosescInterneful pentru a se
informa, dar 9i pentru a-sidezinformaconcurenfii.,,In sectoa-
rele concurente",cofnenteazl,^Itierry Regnier,,,culegereapro
filurilor de cercetareale adversarilor prezntA un interes evi-
dent. in mod firesc, supraveghereanu se poate exercila decAt
asupra aspectelorpe care le lasi actorii si transpari. Prin
urmare, este limitati, neflind exhaustivi, dar sti la dispozitia
tuturor. Ia acestnivel, se pot folosi unele misuri de protectie:
imprumutareade identititi multiple, efectuareanumai de ce
reri foartemari, punereade intrebiri indepirtate de domeniile
2t4 VLADIMIR VOLKOFF
salereale de interes pentru a r.ineca"preocupirile de moment
etc. Existi, bineinteles,conffarnisuri ca generalizareafolosirii
"fursecurilo1"* (mici succesiunide caracterecare permit si se
fni urma utilizatonrlui), fatamente de masi sistematicein sco
puri de regrupare, sau katamente mai ..fine,,ale informatiei cu
ajutorul unor instumente de productie a informatiilor elabo-
ratg."
Asemeneaunui teren propriu-zis,terenul cibernetic li apar-
tine cui il acapareazi,.,,StipAnireacanalelor de circulafle a in-
formatiilor; difuzareacAt mai amplu posibil a propriilor puncte
de vedere pentru a le impune, adaptareacontinui a metodelor
si a instumentelor de fratare a informatiei sunt deci tot atAtea
elementecare ftebuie si fie stipAnitepentru a define contro
lul asupraunuia dintre teatrele principale ale rizboiului infor-
matiilon Internetul" (fhierry Regruer).
Internetul este in curs de a deveni,la fel ca limba lui Esop,
cel nrai bun lucru din lume gi totodati cel mai r{u, cici utiliza-
torul care se informeazi cu ajutorul displayului siu lgi inchi,
puie ln mod firesc ci informatiile pe care le primeste sunt
,,obiective".Nici pomenealS:,,Difuzareape scari largi a unui
punct de vedere par,tial,fiind nafonal, ii face complet depen-
denF pe cei care I rb.lizeazein mod sistematic. Majoritatea
surter-ilor sunt dirijafl intotdeauna spre aceleasisiteuri, ace
leasi solutii, aceleagiintreprinderi, dincolo de care nu fac
decAtrareori efortul si mai caute."Thierry Regnier are drep
tate, cu siguranti, cAndne pune in gardi contra,,impactului
economicsi cultural care rezulti de aici", dar trebuie si pre
cizamci nu toatepartialitifle suntnaf,onale:existi gi pirtiniri
religioase,politice, sociale,profesionale,sau altele care provin
pur gi simplu din zonamodei, gi toate devin periculoaseatunci
cAndnu sunt mirturisite. Dupi cum scrie FrangoisG6r6,,,In-
ternetul sebazeazhmai putin pe calitateainformatiilor si mai
rnult pe capacitateade cristalizare a unor opinii dtfuze.Asffel,
se formeazAcomunitifi de credind pe retea. Prin urnlare,
* (In orig.) r'ookie'^(n. tr.).
Tratat de dezinformare 215
ceamai importanti estefidelizareaprin site si in cadr-ulaces_
tuia." Pericolelesar in ochi.
Daci totveni vorba,pe Internet sau lansatdejaveritabile
acf,unide dezinformare.
Unele au un caractereconomic.,,Inteligentaeconomic6,,,.
scrie L Le Pivain,,,inseamnigi a gti si te inarmezi impofiva
campaniilor de denigrare,fie programate,ca aceeacare susti-
ne ca elicopterul Tigr-eeste putin fiabil si ci a avut un accident
in momentul cAnd americanii incercau si vAndi modelul
Apache olandezilor,fie oporfuniste, ahmci cAnd, dupi acci-
dentul din luna octombrie a anului 1994al unui ATR [avion
de transport regionall, reteauaInternet avizutinflorind fise
tehnice foarte documentate,dar eronate, despre erorile de
concepfe a aparatuluiATR Aceste acFuni de dezinformare,
cu un cost de operare minim, prenntAun risc cu atAtmai mic
pentu inifatoa cu cdt acestain general nu acFoneazi direct,
ci prin intermediul unei agentii private. Dezvoltarea informa-
Alte operatiuni afecteazAmediul ambiant, iar mediul nu
se afli niciodati prea departe de economiesi de politici. in
1995,iniscareaGreenpeacea lansato campaniecontra activi-
tiFlor,,poluante" ale companieiShell in Marea Nordului. Ra-
poartele Greenpeaceerau pline de erori, ceeace organizatta
a sfArsitprin a recunoagte.Dar rapoarteleShell, bazatepe o
contra-experhzhcorecta,nu au reusit si se impuni niciodati
opiniei generale.
contra ofensiveiguvernului mexican, care pomeneadespre
masacreln sateleregiunii Morelia-Gamacha.Ziarisliicare au
alergatla fata locului c |ftevazile mu tArnu au putut constataci
nu se intAmplasenimic. Dar efectulse obtinuse,orice actiune
216 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 2Il

a armatei mexicanein zoni devenindimposibili' in plus, popu- ,,Ideeaeste simpla",scrie el; ,,daci imi promovezvalorile,
laritateasubcomandantuluiMarcos aveasi creasci neincetat, export modelul meu de consum si imi vAndprodusele."
prinko actiune psihologici orgutizata cu grija, care recurgea Aceasti lnlintuire valori-produse,care actioneazi si in
in *are misuri la posibilffile Internetului" (FrangoisGere)' sensinvers, explici ?nparte insistentacu care StateleUnite
Din punct de vedere tehnic, posibilitif,le de dezinformare
prin metode cibernetice sunt nelimitate, mai ales ln domenitrl
imaginii. Programul software Photoshop permite trucaje infi-
nite.
nu existe o relatie cauzi+.fect directi intre Noua Ordine Mon-
Funda(iapentru Studii ale Apiririi a publicat documenta-
diali si consumulde Coca{ola, dar e cert ch dominatiainfor-
Sacolowiului siu din.1995sub tiflul de ks Manipulationsde mationaldduce la beneficii substantialesi ci cineva are de
I'image et du son,demonstrAndc[ ar putea fi necesarsi ne cAstigatde pe urma acestuiintreg ctumpingcultural. ,,Care
revedemconcepflaasuprarealului. ,,Esteposibil ca, deacum consumatornu ar cumparamirfuri americane,cAnd Statele
inainte. si se creezeorice efect dorit, pornind de la imagini Ilnite sunt farul lumii?" se intreabi domnul Tacheau. ,,Pentru
si sunete.Ieri, penffu acreao imagine care si respecterealita- ele, nu se pune problema si plece lntr-o cruciadi, ci numai
tea,era necesari o cameri de luatvederi. Astizi, un computer si-si extinda sferade inlluenti" (clientela,adici), ,,rimAnAnd
gi un program adecvatsunt de ajunspenfu a crea o imagine cu constiintaimpicati."
calculatdin plan virtual. Se gtie, de exemplu,cA at fi posibil Aceasti constiinti curati conferi operaFunilorde genul
si se faci "o IsabelleAdjani virtuali" si evoluezeintr-o lume respectivaroma de dezinJormare,cici:
virtuali?" - existi intr-adevir o manipulare a opiniei publice, cu aju-
Aceste posibilitifl sunt in mare parte exploatatein dome- torul unei informatii care laudi valorile gi produsele;
niul publicititii, unde se vid, de exemplu, cAstigd:toriiunei - scopurilesunt partial comerciale,dar si par.tialpolitice,
curse de ciclism trecAndlinia de sosire sub barrderolecare celedoui domeniifiind de-acumintrepitrunse indisolubil;
fac reclami unor mirci de bere diferite, in funcfe de tara unde - mijloacelesunt deturnateprin definiFe,intrucAt nimeni
e proiectati emisiunea.Efectul este asigr,rat printr-un proce nu are'sentimentul de a jura credinti Statelor Unite ahrnci
deu numit EPSIS,pus la punct de Matra. candinti si minAnce la McDonald's.
ProcedeulFLAME permite si se grefezefafa unei perso- Si tohrsi...
nalitili pe fupul altcuiva. In ambele caztri, se pot infelege
efectelepolitice pe care lear aveao utilizare abunvh.Domnul
'todd
l,eventhala mirturisit ci are in posesialui o fotografie
falsi care iJ repreirntAprimind felicitirile presedinteluiClin-
ton, fotografiecumpirati cu douazecisi cinci de franci'
Valori,siprodu*
Unele dintre actiunile sale sunt desfisurate intr-o ordine
dispersati, spre folosul celor mai diversificateinterese.Dar
Tbcheau
existi si constantedeloc de neglijat,iar Jean-F'ranqois
ne oferi o analuadeshrlde nelinistitoare.

Caprr-olulXVIII
ITNMOD DE ATRAI
Practic necunoscuti acum douizeci de ani, dezinformarea
a devenit,la acestsfArsitde secol,o modalitatede a trii.
A$funea psihologici, o divibte natunli?
in revista LlArmremenf Frangois Gere prei;rrltii urmitoa-
rea analizba situatiei:
- societateahipermediatici acordi o aten$esporiti acfunii
psihologice;
- noilor tehnici electroinformaticeI se adaugi modurile de
comunicareanterioarepentru a produce efecte psihologice
puternicein intervaluri foarte scurte;
- la fel de posibil este si se produci efecte psihologice
puternice si cu alte mijloace. Este suficient si fie finalizate
psihologic,dar aceastapresupunecapacitateade a le tamsmite
eficient;
- tntirnerea Franfei in acestdomeniu nu tine atAtde teh-
nici - dispunem deun savok-kire onorabil - ci se explicaprin-
ko lipsa de echilibru intre puterile civile, militare si mediatice;
- acFuneapsihologici tebuie deci si devini o activitate
naturali, care si se foloseasci de descopeririletehnice ale
epociinoastresi si dispuni de mijloacelenecesare.
Nu cumva,autorului ii cam scapi enormitateaipotezelor
pe care le avanseaza? Actiuneapsihologici, o activitatenahr-
rald?As spunemai degrabi, din partea mea, ci in orice psi-
hocratie gi-avArAtcoada Mefistofel, fie gi daci e folositi ln
slujbacelor mai nobile cauzesi, in ultimi instanfh,chiarjusti-
ficati. Este adevirat ci FrangoisGere continui prin a spune:
,,in acestscop,trebuie totusi si ne impunem o reguli de aur,
imuabili s,itiranici, intr-o societatedemocratici, pluralisti gi,
deci,irr continui schimbarepolitici: acFuneapsihologicifre-
buie si constein a spuneadevarulsub toateformele sale,in
toatemodurile,folosindla maximumvectoriidisponibili."
Tratat de dezinformare 219
in acest^punct,devine mai dificil si ne aliturim optimis-
rnului sau. Insusi scopul acrfluniipsihologiceeste acelade a
comunicainformatii pieocupAnd*r" de utilitatealor
si, oricAtde nobili ar fi ambif,ade a-si"*.lLr*iv
folositehnicilein slujba
adevirului, se pare cd dezinformareaprofesionisti inerenti
psihocralei face si devini aleatorii posibilitisle de arealiza,
chiar si aplicand,,oreguli de aur, imuabili si tiranici", un prG
iect atAtde himeric.
Nu peste mult, psihocrafiivor continua si utilizeze ,,veo
torii disponibili" pentru a ne face si luim negrul drept alb,
ori de cAteori ii va avantajaacestlucru.
Secuvine si precizi.mci exemplelesosescde sus in jos.
ComunikteahmWani a C:drbwelui gi a Ofefunui
Le Monde diplomatique semnala in numirul din luna
iunie a anului 1996ci, pentru scopurilepresei, Comunitatea
Europeani a Cirbunelui si a Ofelului investestesume mereu
crescAnde:chelfuieli de cilitorie, indemnizatii cotidiene, ono
rarii penhu reportaje,comandAndsi se faci propagandi pen-
tr-uunificareaeufopeani in articole ocazionalesau cu aparife
regulati, care le permit si dubleze sau si tripleze salariile.
Misiunea acestora este de ,,a influenta opinia in momentele
critice, a combate prejudecif,le si chiar a transforma senti-
mentelede suspiciuneintr-un'curentde simpatie".in schimb,
accesulalegilor la informaf,e e resfrAns:dqci parlamentarii
ar dori si urmireasci lucririle interne ale Inaltei Autoriti!,
acestlucru ,,lear putea trezi dorinta de a interveni mai mult
decAte de dorif'. ,,serviciulde informadi febuie si urmireas-
ci o acFunede ansambluasigurandformarea gi dezvoltarea
unui climat de opinie favorabil si a unei adevirate educatii a
publicului(...)recurgandla toatemijloacelemodernede ex-
presie."Un grup de purtitori de cuvAnt,,vaavearesponsabili-
tatila Rruxellessi carenu sunt cunoscutipersonal."
220 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 221

niciodati. Numirul din 2 iulie 1996al ziarului I'e Monde.face

mult mai grav, verosimilitatea.

,,ComisiaComunititilor Europene
Serviciul politic al consumatorilor
Bruxelles, 12 octombrie 1990barat/af./N/169
Noti succinti de dosarasupraB.S.E.
Obiect Declaratii ale Comitetului Veterinar Permanent
din datelede 9 9i 10 octombrie 1990
I. Deschidereareuniunii
DeclarafiareprezentantuluiComisieicu privire la B.S.E.:
Trebuie sd se manifesteo atitudine de rdceali, pentru a
nu provoca reacfri defavorabilepe piafi. Si nu se mai vorbeas
ci despreB.S.E. Acestpunct nu tebuia si figureze pe ordinea
de zi.
II. Pe parcursul reuniunii
Vom Cereoficial Regatului Unit si nu mai publice rezulta'
tele cercetirilor.
III. -DeclaratiadelegaSeidin RepublicaIrlanda
Trebuie si se modifice deciziacomisiei cu privire la car-
caseleexpertizate,alffel Irlanda va aveade pierdul
Element nou: Africa de Nord si alte liri te4e cer experti-
zarea carcaselor,atAt a celor provenite din Regahrl Unit, cAt
si a celor din lrlanda.
Patruzecila suti din exporturile irlandezesunt destinate
Africii de Nord.
222 VLADIMIR VOLKOFF
Presaare un spatesolid, iar organeleguvernamentalese
preteazhladezinformarecu cel mai mare cinism.
Artiulul24bis
Circulara din 21 martie 1991a Ministerului de Interne,
,,privitoarela lupta contra rasismului, antisemitismului si a
resurgenfelor nazismului" se referi, prinke altele, la legea
din 29 iulie 1881,precizdndci:
,,Articolul 24 bis, adiugat prin legea din 13 iulie 1990,
sancFoneaza contestareaexistenteiuneiasau mai multor cri-
me contra umanititii pdsibile de acelea-sipedepsecu cele pre
vazute la articolul 24, ahruat:ll6" (pedepsecu inchisoarea de
la o lturi la un an si amenzi intre doua mii Ei trei sute de mii
de franci). ,Aceasti noui incriminare trebuie si permiti mai
ales reprimarea tezelor pretinsilor istorici care se autointitu-
leazi in mod abuziv revizionisti si a ciror activitateurm5.regte
sa nege existenla lagirelor mortii gi a acf,unii de exterminare
a unor grupuri de oameni din cauzaoriginilorgi a religiei lor."
Desigur,e excelentsi se lupte,,contrarasismului,antise
mitismului gi a resurgentelornazismului"- din partea mea,
as fi adiugat cu dragl inimi pe lisd.si comunismul - dar este
tipic faptul ci guvernul ar prefera so faci reducAndla ticere
surselede informatii conkadictorii, ceeace echivaleazhcu a
viola spiritul in care au fost conceputelibertatea gAndirii, a
cuvdnhrluigi a presei,singurele care fundamenteazalibertatea
de opinie. Cici, in fine, e dificil si se fucl deosebireainffe
,,adevirafi" si ,pretinpii" istorici, daci nu li se di voie tuturor
si se exprime,9i pare curios ca un guvern republicanlsi pro
pune si impuni publicului o anumiti viziune asupra istoriei
si si-i intemnitezepe oamenii care propun alta.
Existi aici o confuziece pare periculoasS,, intre libertatea
de a afirma sau a nega si libertatea de a liuda sau de a con-
damna.
Se intelegeclar ci un guvern lsi exerciti legitim funcliile
afunci cAnd interzice si se faci apologiaunei crime, a unui
viciu, a unui drog. E mai greu de inteles de ce interzicesi se
discute despre existentaacelei crime, a acelui viciu sau a
aceluidrog: cu cat e mai absurdi o tezi,care le neagi, cu atAt
Tratat de dezinformare 223
va fi mai usor recunoscuti ca ataresi se va descalificade la
sine.Interzicereaunei informa$i,fie si mincinoase,inseamni
a da impresia ci se doregte si se ascundi ceva, firi a mai
pune la socoteali faptul ci o asemeneamisuri nu pare deloc
conformi cu Declaratia Drepfurilor Omului si ale Cetiteanu-
lui pe care sebazeazhConstifutia,
In mod vizibil, manipulareainformatiei a devenito proce-
duri fireascain spirihrl puterilor publice. Sar zice ci am reve
nit in wemurile cAndInchizitia didea foc cirtilor cirora nu le
aprgbaconFnutul.
ln plus, asemeneamanevren-ar fi acceptatein nici o demo
cratie daci ele nu ar corespundecu o anumiti stare de spirit,
desprecare dorescsi spun in continuarecAtevacuvinte.
tuIieloifn
Sarevenim la discursullui Soljeni$nde la Harvard (1978).
Dintro privire, marele scriitor rus observase,la sosirea
sain Occidenl boalade care suferi mijloacelenoastre de infor-
mare, gi denuntasecu curaj ,jnteresele de grup", ,,limitele
general admise in judecifle care se pot pronunfa" -sifuptul ci
,,toateacesteaacFoneazl, nu in concurenfi, ci in reducereala
unitate". Pe scurt, descoperise,gAndirea unici", inainte chiar
ca sistemul care decurge de aici si se fi generalizat:,,Existi
o libertate neinfranati a presei lnsigi, dar nu si a cititorilor:
nrelenu exprimi cu fo(i gi reliefare suficienti decAtopiniile
carenu le contrazicnici pe ale lor, nici aceasti tendinti."
Vom vedeamai departe d,,laHarvard, Soljenifn inci isi
mai ticea unele iluzii asupralibertifi de care se bucuri presa,
dar nu se ingelacu privire la sclaviaintelectuali a cititorilor:
,,Firi si se aplicenici o cenzuri", continui marele apostolal
libertifi, ,,Occidentuldesparte scrupulos ideile la modi de
cele care nu corespundmodei, iar acesteadin urmi, tiri a fi
interzise de cineva anume, nu pot fi exprimate cu adevirat
nici in presaperiodici, nici in cirti, nici de la catedreleuniver-
sitare."$i nici la televiziune,am adiuga noi, ceeace multiplici
boalaproportionalcu toati audientade care beneficiazi acest
mijloc de informare in masi, cel mai apt de dezinJormaredin
Loate.
 VLADIMIRVOLKOFF
prin-n999
,,Nu prin constrfuigeredirecti, ca-in Orient, ci
sitaieadL a se .uputtJ standardelorde masi, personalititile
care reflecteazhcucea mai mare independenti sunt pusein
imposibilitatea de a-siaducecota de participare la via,tasocie-
titii. Rpar trislturi periculoase ale unui instinct gregaf care
trterzice o dezvoltareeficienta'"
in momentul cAnd vorbea, Soljenitin, care se afla aflrnci
oe culmile sloriei, nu stia ci in curand acesteinstincte gregare
;"JA rJ inh;it"r"'impotriva lui, ci urma si fie ridiculizat
tocmai penffu ci era o personalitatecare refle-cta,,cucea mai
mare independenta"9i iiinaci era important si fie pus ,,lr.lim-
p.ritifitut"lu de a+ aducecota de particip-arelaviafa l99i9ti$i-"'
' rnanapublicitari si piefele de cititori este insotiti de uniformi-
Samai amintiin ci ceeace occidentaliinumesc,disidenf'-
cuvAnt cu implicafii politice - se numeste in rusi, mult mai
adecvat,,,alffil-ganditor"(inakomisliascl).Soljeni$n este in-
slgi intruchiparea alffel-ganditorului.
Nice Baumnn
As dori si amintescun editorial recent despre ilustrul dis-
curs de la Harvard, apirut in Revue suisse,sub semnatura
lui Alice Baumann.Fie-mi ingiduit si-i citez pe larg'
('-)'
,,Primul meu redactor gef era tn acela.sidmp !i editor
C#i de scrierea cAteuntri editorial referitor la ale-
"iu "orba
geri sau voturi, isi impunea opinia, qi tmpofiva
"$ry acestlucru'" B}{ot'
(Eve-
ilToi,tinerii din redacfie,giseam scandalos
nimentele relatate de doamna Baumann se intamplau in anul
1981).,,saptesprezece ani mattirnu, nimeni nu se mai forma-
lizeaz|tat! de-o asemeneaconcentrarea putgrii. Astizi, auto
cenruiraiirtervinechiar inainteadiscutiei.Redactorulmeu $ef,
acum pensionat,ar fi acfualmentepus in minoritate nu de catre
membrii redac.tiei,ci de autorii anunfurilor."
DoamnaBaumanna pus degetulpe unul dintre aspectele
bolii de care suferim: ,,Majoritateamijloacelorde informare
apar,tinunor grupuri economice;cA$va-strategi in marketing
Scopul lor consti in mirirea
aeternrini pori$i multor redacf,i.
Si este o greseali si credem, ca
la maximum a'beneficiilor."
Montesquieu,in ,,spirifirl inofensiv 9i inocent alcomertului",
opus ,,idealuluirizboinic si aristocraic"'.,,oriundeexistapo;
rirru.i bhnde, existi comert; si oriurrdeexisti comerf, existi
Tratat de dezinformare 225
moravuriblande (...).Efectutcornertuluiesteacelade a adqce
pacea",scria marele teoreticiandin secolul al XVIII-lea, care
nu prevazusemultinafionalele.
Alice Baumannnu estede aceeapipirere: ,,Candcomerful
triumfl, poporul tage ponoasele."Ne putem gandi la acele
pagini din stAnga ate ziarelor care laudi meritele politice ale
Germaniei,tn timp ce paginile din dreaptafac reclami la Mer-
cedes9i Volkswagen:,,Cineplitegte, comandi," a scris doamna
Baumann;,,tot mai multi autori de anunturi vor si aibi drephrl
la cuvAntcu privire la confinutul Aaruluiinainte de aparitie si
fblosescamenintareacu boicotul. Nu vor si-qi vadi publicita-
tea alituri de informaf,i deprimante (D.Aceisti goani dupi
zareainformaflei:tot mai multe mijloace de informare relatea-
ei aceleasiluiruri. Punctelede vedere originale, semitonurile
si analizeledispar din coloane si emisiuni." Cum sI nu ne
amintim de Leon Daudet care, imediat dupi Primul Rizboi
Mondial, constatadeja: ,,Pretinsalibertate a presei nu va fi
servit decAtla legareacu lanturi a nre\or de manuitorii argin-
tilor"?
Da explica irarrstaelvetiani, ,,absorbireacelor rnici de c5-
ke cei mari, normali ln lumea economici, dilneaz,aenorm ca-
lilitii din mijloacelede informare. Disparitia concurenlei an-
treneazAdupi sine disparitia emulatiei intre redactii; ziarele isi
pierd identitateasi de,vinplicticoase.Monopolurile din domeni-
ile presei si mdloacelorde informare eleclronice lasi urme in
spiritul ziarigtilor:autonomela nivel formal, dar nu indepen-
dente,si-aupierdutpasiuneagi sau cufundatin resemnare."
la dreptvorbind,mie aceastiresemnaremi se pare afi cei
tnai grav simptom al marasmuluicontemporanin care a ajuns
informatia.
Ttidarea clericilor
Ar fi int-adevar prea usor si aruncim toati vina in seama
negustorilorde sclavi: sclaviaintelectuali rimAne liber-con-
simtiti.
In Occident existi o clasi de ,,semi-apti",cum ar fi spus
Pascal,gata oricAndsi-si dea consimflmintele cele mai inga-
cluitoare.Din rAndurile acesteiclase se recrutau hamalii si
226 VLADIMIR VOLKOFF
dezinformatorului.
Entopia Fiark vremurilot
din Parissuntcei careauarsio
Clericiide la Universitatea
pe Ioana d'Arc pe rug. Urmasii lor spirifuali gi-aujucat piesele
ia Paris sub Ocupatie,au ticut apel la dezettare in timpul raz-
boiului din Algeria, au servit drept onagrecomunismului;tot ei
-Cauchoncorecf' si fii promusulman in Bosniasi
sasescci e ..politiceste
i(osorro, dar n-ar fi puhrt si aprindhrugul din Rouen
firi complicitatea rouenezilor din acelewemuri.
Este vorba de aceeasicomplicitate intre raflunile fizice 9i
cele metafizice.
in Le Complixe de Procuste (,Complexul lui Procusf),,
(1981),denunfamdeja entropia* care nu poateduce decAtla
,,nivelareatermodinamici finalil'. Firi tndoialh,dar faptu.ldq
i sti ci vei muri nu inseamni ci nu frebuie si te ingrijegti
cAndesti bolnav.Or, lutnea moderni intArnpini entropianu
numai firi so combata,ci si cu o resemnarecare aJunge
la enfirziasmqi nu poate,bineinteles,decAtsi facihtezesarcina
dezinformirii. Coia-Cola,heroini, prezervative,ideologii 9i
* Automl se referi Ia entropiasociali (n, tr.).
Tratat de dezinformare 227
teme de dezinformare,toateacestease vAndcel mai bine po-
poarelordezridicinate.
Imi amintescci Pierre Doris relata in anii ;aizeci povestea
unui picnic ,,european",unde spaniolii aduseseri paella,italie
nii macaroane,englezii pudding, germanii varzh muratA, iar
francezii...cabanosi.IntAmplareaaproapeci nu mai este co-
mici, pentru cAan ar fi aduscu totii hamburgeri.
Meterezele culturale cad unele dupi altele, ca zidurile
Ierihonului ln sunehrl trAmbitelor multinationale,iar individul,
lipsit de mijloaceledefensivefire-stiale familiei, tribului, ariza-
nafirlui, natiunii, religiei,limbii, ale stirii pe care eu o numesc
noi in opoziFecu eu, se pribus,estein se*-ul amorf ai unei
omeniri nediferentiate:sub pretextul deschiderii spre lume,
rimane singur gi firi apirare in fafa televizorului siu, aceasti
universali pAlnie a dezinformirii.
Tolennfu
Toate acestease situeazl sub un pretext ipocrit pe care a
sosit momentul si-l malizAtn,cu riscul de a-i gocape unii.
In epocanoasti, nici o virtute nu e atAtde liudati ca tole
ranta. l,e este predati sistematiccopiilor. ,,Toleranfa"o rnoda-
litate inteligenti gi armonioasi de a trii" (Nathan,5). ,,Cunoay
terea altor credinfe, a altor opinii, a altor moduri de viafi gi de
gandire duce la o imbogitire culhrrali,la o deschiderea spi-
rihrlui, la o mai buni intelegere internationali. Toleranta lnce-
pe cu dorinfa de cunoasteresi de deschidere spre ceilalti"
(Nathan,5). ,,Intolerantaisi alli sursa intr-un spirit ingust si
intransigent.Unii cred'ci'au intotdeaunadrep-tate,.l a"git
adevirul gi ci le sunt superioricelorlalti.Fanatismulreligios,
sectarismulpolitic, iau nastere din intoleranti. Nu pot - duce
decAtla uri $i h persecutareacelorlalti" (Hatier,5).
Cum si nu subscrii la toate acestedeclaratii,cel putin prin
ceeace exprimi? Cum si le respingi, tiri a apNea in ochii
lumii,9ipoategi in ai tii proprii,ca un spirit,Janatic"si,,sectar"?
Totugi,si incerci.msi vedempulin mai departedecAtvAr-
ful nasului.
. (ln
on (n tr)
orig.)nous;;'e,'respectiv
228 VLADIMIR VOLKOFF
Mai in6i, si recunoagtemci, oricdt de agreabili ar fi ideea,
cuvAnful ,,toleranti" e neinspirat ales. Din partea mea, nu
dorescdeloc sifiu ,,toleraf'.Dorescca persoanamea,tamilia,
obiceiurile, opiniile, credinta mea, si fie ,,respectate",nu ,,tole
rate". Nu doresc si insult pe nimeni ,,tolerAndu-1". Voi merge
pani la a spuneci ceeace nu meriti respectnu trebuie, pro
babil, si fie nici tolerat. Mi-a fost foarte greu si-i explic acest
punct de vedere fermecitoarei foste so$i a unui pseudofilo
sof foarte la modi, si am ajuns,ln plin cocktail parizian,si ne
aruncim in cap cu dic$onarele (a figurat), cand in sf6rs,itmi-a
venit in minte urmitoarea inkebare:
- Si presupunem,doamni, ci am onoareade a vi scrie.
Sar cuveni si-mi inchei scrisoareacu rugimintea de a primi
omagiile mele cele mai tolerante?
Practic, sensul verbului a tolera a suferit o translatie (,,A,
lisa si se produci sau si subziste- un lucru care avem drep
tul sau posibilitatea de a-l impiedica", Robert) spre substan-
tlul toleranfi CAtitudinecare consd in a admite la altcineva
un mod de a gandi sau de a acliona diferit de cel pe care il
adoptim noi in.sine"- Robert).
S.i,desigur,deplangandoriginile cuvAntuluitoleranfi (chiar
si fird a facepe seamalui glumele obsceneale lui PaulClaudel),
nu putem decetsi subscriemla ideeade a le permite altora,,un
mod de a gandi saude a actionadiferif' de al nostru
Dar toleran{a, cel puFn a$a cum e conceputi azi, merge
mult mai departe.,{unge adeseapani la intoleranfi.
Cici nu mai este vorba de a admite diferentele, ci de a le
'
suprima afirmand ci,,Orice idee, orice credinfi, este demni
de a fi luati in considerare"(Magnard,5), pe scurt, ci nu pot
decAtsi faci obiectul unei preferinle, la drept vorbind tara '
semnificaliimajore. What is your Church preference?- ,,Ce
religie preferati?"- este o lntrebare citn\zatAdin StateleUnite,
orice idee de adevir absolutsaumicar relativ fiind evacuati,
ceeace reprezintA,teami mi-e, adevirafirl scop al operaliunii
Tolennta- Iar in I1S.D.gisesc aceasti fraza dea dreptul con-
sternanti: ,,Contrarmarii majoritif, a catolicilor din Franla,
integristii nu cred ci toatereligiile sunt valabile".Dar daca,in
Franta,catoliciiar credeci ,,toatereligiile suntvalabile",ahtnci
Tratat de dezinformare 229
eu unul nu cred ci,-simai pot atribui numele de catolicl lar
daci toate religiile sunt la iel de valabile,atunci la ce dracu'
rnai folosesc?
Manualul lui Magnard din care am citatlasi si cadi masca,
din neglijenlA,ducAndu-sigandul pAni la capit ,,Oriceidee,
orice credinti, estedemni de a fi luati in considerare:devine
demni de respectdaci esteea insisi toleranti".
Dar daca aceasti idee, aceasti credinfi, indriznegte sa se
impuni ca un adevir, ca singwul adevir adevirat" ceeace, in
fond, reprezinti pretentia firturor religiilor, firi exceptie?
Atunci, cred ci meriti si fie inlbuSiti expeditiv.
Si dim cAtevaexemple.Un spirit catolic,ortodox saurG
man, concepeecuatia:bapti.sti= metodigti = prezbiterieni =
adventisti = martori ai lui Iehova = etc. = cele weo trei sute de
,,denumiri"protestantecare igi impart StateleUnite. Dar acest
lucru provine in primul rand din necunoa_sterea noastri asu-
pra lumii protestante, cici acesteBiserici, dinke care fiecare
e convinsi ci detine mai mult adevir decAtconcurentele sale,
sunt despir-tite prin deosebiri, oricat ar fi de mlrunte, si pen-
tru orice credincios, fie eweu, fie crestin, fie musulman, e
evidentci ecuatia
iudaism = crestinism= islamism
nu poate fi decAtun neadevir patentat numai un agnostic
ar putea susfine ci cele trei credinte detin adevirul in pird
egalp.
In 1994,am publicatin colaborarecu JacquelineDauxois
un roman de fictiune politici nttulatAlexandra. Ne imagina-
serim ci pe Pimant dbmneao noui religie, pe care o rrumire
rhm dieutoulmondisme*. Dieutoulmondigtiirecitau cu regu-
laritatecatehismulurmltor:
,,Eu sunt Dumnezeu,tu esti Dumnezeu,dar eu nu sunt
Dumnezeu firi tine si tu nu esti Dumnezeu f.6rhmine.
Durnnezeue toati lumea.Tbati lumea e I)umnezeu.Amin."
Cred ca n-am exageratdecAtputin marasmul spirifual in
care traiesc multi dintre contemporaniinostri; cilrora insusi
- (Aprox.)
(n. tr.).
,,zeuatotlumism"

230 VLADIMIR VOLKOFF
ateismulli s-arpirea excesiv,dezonorant,ink-un cuvAnf ,jnto
leranf'.
De unde provine acestegalitarismincrAncenat,reducflo-
lor de origine africani, Statele Unite, pornite cu hoti.rire pe
calea integri.rii, au considerat ci e util si li se dea de crezut
negrilor, ca gi albilor, cl egalitatealor ca fiinfe omenesti se
aplici si civiliza!ilor respective, ceea ce ar mi:guli vanitatea
unora gi lear dapeste nas celorlalf,: de aici, o conlocuire zlme'
liorati -sio posibili integrare. Planul a reusit, iar acum cuprin-
de intreaga omenire. ,,Suntegal cu voi gi in consecinfi ceea
ce g6.ndesceu e egal cu ceeace gAndif voi." De acord?
in al doilea rAnd,popoareleoccidentalese ciiesc atAtde
mult ci au colonizatalte popoare,incdt au tendinfa de a le ide
aliza excesiv,iar aceasti idealizare a popoarelor colonizatese
extinde pAn[ asupra tuturor umilitilor gi obidifilor de pe pi-
mAnt,indiferent de meritele lor saude absenlaoricaror merite.
in al feilea rAnd, la ora actuali se manifesti o tendinti
decadenti care se manifesti ln a nega existenta unui adevir,
pentru ci recunoasJereaacestuiaar impune anumite obliga$i
gi, in primul rAnd, aceeade a vAsli,la nevoie,impotriva curen-
hrlui. Ceeace e foarte obositor pentru nigte firi secituite ca
ale noastre.
in orice caz,e foarte dificil si te faci ascultatintr-un coloc-
viu sauun salon,daci afirmi ci toate civiliza$ile,toate religiile,
toatecutumele,toate teoriile, nu sunt egale.Uneori, ajung si
adoptpunchrl de vedere al adversaruluisi si cer drepturi egale
pentru antropofagi,ceeace micar are avantajulunui dug rece.
' Dar si nu uitim ci generalizarea,adici extindereaIa nive-
Sar putea ca mania actuali pentru tehnici gi sport si fie
doar un mod de a compensaprin nipte certitudini misurabile
talmesbalmegulin care ne facesi triim,,toleranta" culfurala.
Ne-amindepirtat de subiect?Nu. Intentionim si arhtAm
ci in fata dezinformirii se deschid domenii tot mai vaste,firi
si mai rimani nici o barieri naturali pentru a ne proteja.
Tratat de dezinformare 231
Dreptudleomuluiwtul
Religiadrepflrilor omului acFoneazitocmai ln acestsens.
Are avantajul de a se baza pe doui abstrac$i gi, in conse-
cinfa, de a nu trebui si rispundi in fafa nici unei realitifi.
Notiuneade drepf nu se aplici decatintr-o anumiti socie-
tate, in anumite circumstanfe istorice, geografice gi etnice,
din moment ce un drept este obligatoriu acordat saucel putin
recunoscut,de cineva.Definif,a din Robert limureste chestiu-
nea ,,Ceeace poatefipretins, ceeace este permis, intro colec-
tivitate omeneasci." In afara unei colectivititi date, notiunea
de drept 19ipierde sensul.Si ne amintim ci declara$amarilor
inaintasi insisi se numeste ,,Declarafadrepturilor omului si
ale cetateanuluf'.
Nofiunea de om este si ea abstacti. Pe Pimant nu existi
nici un om care si nu se fi niscut din anumif pirint, care si
nu apartini unei anumite rase, unui anumit climat, unei anu-
mite culturi. Un aborigen auskalian din secolul )O( nu este
totuna cu un grec din secolul lui Pericle.
O, c6t de bine se vede grandoarea ideii potrivit cireia
aborigenii din Ausbalia si atenienii din secolul al VJea au ceva
in comun: naturaumani - noi, crestinii, am spune:asemina-
rea cu Dumnezeu.Ag indrizni chiar si spun ci nu e numai o
simpli idee, ci o dovadi. $i se observi de asemeneamireSa
celeilalte idei conform cireia orice om bebuie si fie tratat
intr-un mod pe care il vom califica,penhu a nu ne complica,
uman. Dar aceastaeste o datorie a omului: datoria de a-s,ifata
semeniiasacum se cuvine!A face din ea un drept, inseamni a
pune ciruF inainteaboilor. Cand ajung la un semaforpe rosr.l,
arndatoriade a mi opri. Ar fi ridicol si spun ci cel care sose-ste
din stAnga,unde semaforule pe verde, are drepfulsi mI vadl
oprindu-mi la culoarearosie a semaforuluidin sensulmeu.
lul intregii lumi, a unei religii universale bantA pe abstractii
prezintAavantajeevidentepentru producitorul de bunuri de
consumdestinateatAtbretonilor,cat si localnicilor din Aleutine,
si cu atAtmai mult penfu dezinformatorulavid si-si rispAn-
deasci balivernelein lumeaintreagi.
 VLADIMIR VOLKOFF
232
Ceiniide pazi
intr-o scurti carte intitulatA Les Nouveaux Chiens de
garde-,,Noii cAinide pazb",o formularenu prea binevoitoare
ia adresa cAinilor,Serge Halimi denunfi nu dezinJormarea
cbreia ii suntem victirie, ci conditiile care o fac posibili in
Franta.
P" de o parte, ziaristii sunt, dupi plrerea lui, mult prea
apropiatide putere:,,FranJaeste,in fond,-olari unde.ideeaca
pr"plaiirt"trRepublicii si fie interogat de doub ziariste care
;*t ;j sotii de ministri nu a pir-u! deloc e-xfravagantil'.', cii7
weme o asemenea practic5 ar fi fost imposibill in alti !ari:
prea aproape de cei
,in Franfa, ziarigtii se afll adeseamult
d"*p.*^Pecare scriu", critici narud,TheGuardian'
de alti parte, gazetaii stau la discref,a proprietarilor
de nare carei pun s[ scrie ceeace vor ei si aud69i, intrucat
acestiproprietari nu sunt numerosi, rareori se beneficiazade
mui'*utt" note ale diapazonului.Trebuie si' precizim ci, din
anul 1946qi pafii in 1995,numlrul cotidianelorfrancezes-a
redus de h dbui sute trei la saizecisi sapte9i ci, de exemplu,
primul
'"dito,ittt"t*ediul filialei sale C.E.P. Communicafion,
ptitt
franc3z, Havas, controleazS periodicele:L'lnformatique,
Ic Courrier intemational,LBnteprise, LExpansion,LF'pre'ss,
Ia Franceagricole,Gault & Mllau,I-a Gazettedescomtnunes,
Iire, Maison fuangaise,I-eMoniteur du B.T.P', L'Ordinateur
individuel,Le Point, la Vie frangaise,L'Usine nouvelle,Wn-
dowsPlussi, de asemenea,editurileBelfond,Bordas,fumand
Colin, DaJloz,Dunod, Gauthier-Villars,Harrap, Robert laffont,
f.arousse,Masson,Nathan,Perrin, Plon, Pocket,Pressesde
la Cite, Retz,l,e Robert,Solar,Julliard, 10x 18.
in a"eot"tt"a condifli, nu este de mirare ci mass-media,
de dreaptasau de stAnga,sunt in cea mai mare parte a tim-
pului aproape unanime: ,,Rizboiul din GoH,Tratatul de la
Maastricht, lcordurile GATIT: asuprahrturor acestorsubiec-
te care presupuneauo confruntareveritabili a punctelor de
vederegi.ur" angajauviitorul tirii, cvasitotalitateacotidiane-
1or,a hebdomadarelor,a posturilor de radio 9i televiziune.au
bitut, de fiecaredati, aceeasitobi, cu aceleapiargumente'"
Tratat de dezinformare 233
Iar unanimitatea,care simplificl totul, nu poate duce, din
nou, decAtla maniheism:or, ,,prin sita maniheismului,infor-
maflainternaf,onali tece greu". ,,Publiculnostu va trebui si
se multumeasci, cel mai adesea,cu gAnduride gata,cu ima-
gini dramatice,cu limba de lemn a capetelorde afig din poli-
tica .sieconomie",scriu Marcel Trillat si Yannick Letranchant,
in Le Monde, cAti weme Patrick Poiwe d'Arvor mirfuriseste:
,,Neaflamaici penfu aprezentao imagine netedi a lumii'i.
Pentru Serge Halimi, independenfamijloacelor de infor-
mare din democratiafumcezanu este asadaro iluzie, iar auto
rul constati ci profesionistul informa[ei lsi rlatoreazi ,,cel
mai adeseanotorietateamai degrab; vialilitntii care i se oferi,
decAttalentelorpe care le cultivi".
De unde ia nastere,bineinteles,o considerabilSscidere
a inse-sicalidtii informatiei. ,,RTL. nu numiri decAtpit u
coresponden$permanenti in afara Europei, dintre care nici
unul in Africa, nici unul in Asia si nici unul in America ta-
tini." Iar critica de carte la televiziunenu numai ci di naste.re
la schimburi impiciuitoare de favoruri infe concurenti,ca si
intre patronii si salariatiipresei, dN gazetatioracoli recunosc
ca au ,,citit aproapetoful" sau au ,,incepltt doaf'lec1traunor
Iucriri pe care le recomandi sutelor de mii de telespectatoi.
Practic,totul fine de conivenli. RegrsDebray ii denunta
deja pe cei ,,Patuzeci de mediocrati (...) care au putere de
viata sau de moarte asupracelor patruzeci de mii de autori",
iar Serge Halimi face procesul acestormediocrati, cirora le
reducenumarul latreizeci:,,Nu se poatevorbi mult timp de-
spreziaristicafuancezA,firha cita numeleffush:lui celor circa
treizecide asociaf;care isi impart jetoaneleprezenteiin con-
siliul siu de administratie,care supravieluiesctuturor alter-
nanfelorpolitice gi indusfiale. Nu se poatespuneci persona-
litateasau talentul lor ar fi de neinlocuiLTreizecide alte per-
soanear rezolvatreaba,efectiv,la fel de bine. Dar, pentru a
intelegedaci nu arhitecturaunui sistem,cel putin functiona-
rea mediului, trebuie si-i cunoastemsi pe acesti treizeci.
Acestitreizecicare,departede a-giface'concurenta, nu ince
teazasa faci schimb de compiicitif,, adiugand constrAngerilor
evocateanterior pe cea pe care coniventelelor o fac in mod
 VLADIMIR VOLKOFF
234
me, cronica sa cotidiani de pe Europe 1 avusesetema Omni't
prezentul lacquesChkac- dmniprezentul nu e mai degrabii
dommrl Duhamel?"
Rezultahrlacestuisistem este ci ,,durutinici,19 ianuarie
1997.la orele 14:46,mAnuitoriitelecomenzlloril puteau'
descoperiasffel pe Alain Finkilkraut simultanpe L'C'I' si pe
Tratat de dezinformare 235
Ia Cinquieme",iar ,,in 9 martie lgg7, spre orele amiezei,
telespectatoruavin dupi analizeleeconomiceultraliberale -
dar de stAnga(...) - ale lui Elie Cohen, se confruntau la rAndul
lor cu o dilemi corneilliani: sau il ascultaupe Elie Cohen pe
France2 (...),sau il urmireau
"dezbitAnfl" pe LC.L"
Iar SergeHalimi incheie cu o formuli necrutitoare: ,,Mij-
loace de informare in masi din ce in ce mai prezente,ziarigti
din ce in ce mai docili, o informaf,edin ce in ce mai mediocri."
Suprimaraintomaliei
Aceasti informatie, oricAt ar fi de mediocri, rimane totugi
informatie. Dar, in misura in care contemporaniinogtri iau cu-
nostinti de importanfa informatiei ca a atare,in misura in car-e
inteleg ci nu au deloc dea face cu ,Japtecare sunt incipdfA-
nate" ci cu idei, ei devin in mod firesc indemna! si rispan-
deasci informaf,ile care le sunt favorabile gi si le disimuleze
pe cele defavorabile.Desi animat uneori de cele mai bune
intenfii, acestexemplu estetofugi periculosde urmat
Nu demulf bibliotecaraliceului Edmond-Rostanddin Saint-
Ouen-lAumdnea hotirAt si retragi din circulaf,e clrtile care
i se pireau susceptibile de a exercita o influenfi negativi
asupratineretului. Nu era vorba de scrieri pornograficesau
incitatoarela violenti, ci de lucriri in care erau exprimate idei
politicediferite de cele ale bibliotecarei.Am avut onoareade
a-mivedeac5{ile afectatede aceasti m[suri, in acelasitimp
cu ale lui Soljenitin,pe care vigilenta persoani il ,,suspecta,,
de antisovietism!
Cel mai curios lucru e ci acrobatiiletotalitareale celor de
aceasdspeti se fac in numele democralieicare, bineinteles,
e egali cu zerofiri libera circulatie a informatiilor.
Mnipulari divetre
Ziiltrle oriselului de unde lmi fac cumpiriturile sunt aco
perite,la ora scrierii acestorrinduri, cu afigevesele,ilustrate
de un calamburneinspirat ,,Suntfranc, m-am convertit la
('uro". Care oficini psihopublicitarba emis acestslogan?
236 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare
237
Un om politic apirut info emisiune de televiziuneinregis- De asemenea,a mai infiintat o scoali in care isi predi doctrina
tlata declarl: ,,Nu spun ci nu au existat calnere de gazare." gi a publicat mai multe lucriri, prinffe care gi tAX ae mmipu_
Un incident tehnic involuntar face ca la reluare sb se audi ler- ,Arta de a manipula",a cilei sfucftrri esterevelatoarl:
numai cuvintele:,,nuau existatcamerede gazare."
Un om politic il citeazhpe presedintele Mitterrand cu
cuvintele:,,Franfanu gtie, dar suntem in rizboi cu America."
Ziarul Le Mondeconsacri un articol acestuidiscurs 9i scrie
ci omul pottic ar fi afirmat ,,Frantae in rhzboi cu Statele
Unite" (31mai 7997).RaymondAron ffebuia sifie con,stient
de acestepractici,din moment ce tntr-un articol apirut in nu-
mirul din 23 iunie 1975 al cotidianulu\ I'e Figaro acuzaI-e
Iltonde ia,,fo(eazi minciuna,prin insinuaresauprin omisiune,
dincolo de limitele tolerabile penhu un ziar care se dore,ste
respectabil."
in cartealor ks Onagres,Vindexgi Veraldiprezinti lista
gcolilor americaneunde se predi manipulareamul$milon
Center for'thkd World Organizing, Citizen Involvement
Training Praject, College for Human Servl'ces,Environmen-
tal ConseruationEducation Program, Federation of Southetn
Cooperatives, Rural Training and Research Center, Indus-
trial Arts Foundation, Institute for Social Justice, National
Congressof NeighbourhoodWomen,New Schoolfor Demo
cratic Management,Newkhool for SocialResearch,Graduate
School of Management and Urban Professionals,Organize
Training Center, khool of SocialDevelopment*.
Avem, in Franta,un emul al americanilor:Pierre Raynaud,
care a creat efectiv o metodi numiti Comtnunicationdkec-
tive,pe care o pune in slujbacomunicaflilorde intreprindere.

* Centrul de Organizarepentm l-lrmeaaTreia, Proiechrlde Instruire pen-

tru Implicarea Cetiteneasci, Colegiul de Servicii Umane, Programul
Educativpentru ConservareaMediului, FederatiaCooperativelordin Sud,
Centrul de Instruc{ie si Cercetiri Rurale, Fundafia Artelor Industriale,
Institutul pentru Justitie Sociali, CongresulNational al Gospodinelor,
ScoalaNoui de AdministratieDemocratici, ScoalaNoui de Studii Sociale,
ScoalaPostlicealide Administratiesi ProfesiuniUrbane,Centrulde Instruc-
taj pentru Organizatori,$coalade DezvoltareSociali (n. tr.).
 Tratat de dezinformare 239
de de bon ton si fii ,,preocupaf'sau chiar ,,implicaf'-ln ceea
ce se intAmpli la antipozi.
CRprrolut-XD( Mucchielli lnlelesesebine ci ,,apartenentala grupuri in
CE E DE FACUT? strAnsi coeziuneservestedrept bastion contra propagandei
(prin rezistenfasistemului de opinii indMduale, atunci cAnd
e susf,nutde securitateaapartenenleisi supus,graf,e schim-'
burilor socioafective,unei intiriri permanente)".Dar aceste
Si nu ne amigim: perspectivelenu sunt deloc optimiste' . ,,gruptlri in strAnsacoeziune" au fost eliminate unele dupi
n*t"-"a!"er"f.i nepurtamentul A al KG.B.-ului nu mai altele, distrugAndu-sesistematic castele,triburile, breslele
u.tiu"# p" scenaintern'ati, onati, penffu ci arnbi$ilemgndi{e meseriilor, partidele, tamiliile, toate ordinile preexistente libe-
J".orrrrtri**rlui nu mai au nici o rafune de a exista' Specia- rului arbiku, si ne striduim si ii punem intr-o luminiproasti
tmescin ceamai mare Partea pani gi pe pufnii indivizi care inci gi-l mai revendici. In acest
Politici din C'S'I', acuzi*
neni -cele moment moda este aceeade a nivela cAt mai mult posibil,
urile mai fanteziste:astfel pani la diferentelede sexe,prin apologiahomosexualititii, a
nnul Ikavciuk, fosfirl Presedin- transsexualiti$ gi a unisexualitdlii.
:eak, fostul Primar al orasului Pe scurt, s-apus in migcare o epidemie a uniformizirii
Sarlkt
** Petersburg. Fleacuri 9i nimic mai mull cum nu sa mai vdart niciodafA,toatemijloacelenoastrefiresti
b* t"trnicilJde dezinformare devenit accesibiletutu-
au de apirare fiind anihilate. Ce putem face, in fata acestei sihra-
ca fiind
,n., on i""f" # ciahzateprolifereazi,statele declarate tii ,,disperate,daci nu chiar grave",cum spun englezii?
t"il -* democraticeintri in joc, opinia publicir este receptiva'
- gg"-*::l:' Sircneleluif/dsr-
iut -iifou."for clasiceale dezinformirii rela$a
-.li se adauga un altu'l'
tiparul, radioul, filmul, televiziunea Porniserim de la mitul CaluluiTroian; vom incheiacu mi-
de periculos.sqb fo1 tul sirenelorlui Ulise - cici grecii previzuseri totul: si dezin-
rnutt *ui insidios: computerul, deosebit
se ascunde inami-
*u fot in"t rfui. Sj miiar daci am -stiunde fbrmarea, gi antidezinforrnarea.
.Jf n* tu gtim riici mlcar cine e' Bunul SunTi, cu mijloacele Corabialui Ulise kebuie s[ treaci prin strAmtorilefrecven-
salesubtile,luPtaPentru seniot tate de Sirene: ,a{cesteaii farmeci pe to{i muritorii care se
unei alte tiri, contra altui seni< apropiede ele. Dar vai de cel ce se oprestesi le ascultecAn-
nalele apatridenu mai au chil tecele!Niciodati, in ciminul siu, nevastasi copiii nu-i vor
nesfArsit,nici micar nu mai sunt percepflbtt' mai sirbitori reintoarcerea:cici, cu vocile lor ademenitoare,
.peciutiqtii preferi si le numeasci ,,fransnafio Sireneleil wijesc, iar limanul, silagul lor, e mirginit cu o plaji
,,multi".'Si foatedebiteazh dezinformiri' inllbiti de-a binelea de oase si rimisite omenesti, pe care
"---
L".tui val seismicnu i se poateimpotrivi nigi un stavilar putrezestecarnea".Asffel prevenit de Circe, vicleanul Lllise
traditional,bun sau rlu: nici instinchrlfamilial, sipat sistema- nu are incredere nici in tovarisii sbi de drum. nici chiar in el
il;tAt de educaflanafionali, cAt9i de comertul gu qt99ut:19 insusi,pentru a le rezista seducatoarelorSirene. CAnd se
saleconceputeanumepenku consutnatonlflnen; nlcl ffaolp- apropiede locurile periculoase,iata ce face:,,Cupumnaltrl meu
ile nationale,.nnttu."t^t" atAt prin propagandaantixenofobl' de bronz,impart o turti mare de ceari: cu mAinile,rup gi fri-
virtute
iat qibri.r t".1iffr" mondializirii; nici c-hiaro anumiti rnantbucatile.Nu pestemult, cearase inmoaieinfe degetele
o""stiint"icarei-acal.acteruatpestri'mogiino-stri:astazi,e tneleputernice.De o pzrte si de altaa corabiei,levoi astupa
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare 24r
240
picioarele - Sa invitim si depistim simptomele unei campanii de
urechile;apoi ei, in corabie,imi vor.legabratele 9i
picioare l;.a:a 19 deztnformare:obligatoriu, existi ceva necurat la mijloc cAnd
si mi vor prinde de catarg, in .nenqntg;
poruncegtesi desfacS- nodurile,va frebui ca ei sa le str2lnga douh irare din tabere opuse cad de acord aproape pani la
nivelul detaliilor.
' mai tare!
si - Sa practicim spiritul de contradictie, tiri de care nu e
Ulise qi insoftorii lui nu at
posibili nici o virtute, conform domnuluiJean Dutourd.
mati, numai noi suntem htcia'" - Si ne interesim de ,,observatoriidezinformirii". in acest
Aceasti apirare este Posibila'
ca si reluim termenii lui Muccl spirit, semnalim:
- Institutnl de Studii asupraDezinformirii, care publici un
vlslasii vAslescPenfru ca nu au
fost li:gat de'vAslagi9i deci nu buletin, din picate politizat gi, uneori, el insusi dezinformator;
malefice. - buletinul Balkans-Infocare s.a specializatin problemele
moaselor
-
Sirettel"incepsi cdnte:,,Vinoincoace!Vinola noi!"' Opres iugoslave si prezinti originalitatea de a numira colaboratori
te-ti corabia:vinb si ne asculs vocile! Nici o corabie neagrA proveniti-depe orizonhri politice foarte diversificate,uniti prin
tr"cut weodati de insulanoastrl tiri a ascultafermeca- dorinta de a readucela lumini adevirul asupraunui subiect
pleca
ioarele cAntececare se ina$i de pe buzelenoaske; vei
"uL atAtde maltratat;
mai departe mulfumit 9i
^^'-Ul6;ingur'1.*.jn" mai bogat in cunostinte'" - Radio Courtoisie, a cirui linie politici mirturisiti - este
*" riechile utttiputbcu ceari, sar ,,deschistufuror dreptelol' - reprednti. o primi garantie de
suDunebucuros acestor voci admirabile care ii ,,umpluili*9 antidezinformare:
;'d"-ti"t" de a asculta', ar dori F fi" ,rtql bog{ \ cuno.stinte"' - gi toate ztarelecare se declari public ca organe ale unor
S" tn.r,inti, dAndu-le porunci oamenilor lui siJ elibereze. partide politice.
itea trag la rame, doi se ridici pentru
' legiturile. Sfratagemareugeqte:,,Tre
I nici strig5.tele,nici cAntecele
c atunci sa scoatacearaPecare
mi dezlege."
Aceasti izband; presupune luciditate, umilinti, lncre$erg natiune sanitoasi are nevoie de extremisti opugi pe cele doui
.".ipioil ei ascezl.fi1i de consumul informatiei.ininteriorul maluri ale mocirlei mediene incapabile'de a proauce nici o
ffiigtu! Aat. Suntem si noi capabili de acestevirfirf;? diferenfi de potentialsi condamnati sI zac|inmediocritate. in
Qsastmatorul The Tail Wags the Diog-,,Coada dA din cdine", il vedem pe
presedinteleStatelorUnite inventAndun razboivirtuos pentru
Cu tofi suntem consumatori de informatii s'i,ca atare,tre a defirrna aten,tiadinspre isprivile lui personale,orice asemi-
buie si ne protejam. nare cu evenimentereale neputAndfi, bineinteles,decAtinteft
- Si nu n" dslm sufocati de suprainformatiaambianta'
plitoare...
- S[ nu n" tot*etn d".'At asupra iubiectelor de
"pi"ii - Si fim atenfl la studiile pe care le fac tehnicienii asupra
spre care putem avea acces la mai multe sursede informare.
mai multe surse;amarnicse mai nietodelorde dezinformare.Ne gAndim,de exemplu,la ,,intel-
ffieau siipun: cu adevirat nirile Mediatop" care au permis si se studiezedeschis arta
u*'g"u acel director de nar care afirma ciaerabine informat,
la doui agenlii de presa care spuneau subliminalului,saula IntAlnirilelnternationaleMedia-D6fense,
nindii se abonase
exactacelasilucru!). tirecumsi la publicatiilemilitarepe acestsubiect.
 VLADIMIRVOLKOFF
a A"l
Tratatde dezinfornare 243
-_
afi;er" ,e ne formlm opinii,in loc de a le cumpira O asemeneaorgJanizatie nu ar protejanumai adevirul ca
gatafabricate. rtare 9i publicul care il meriti: i-ar apira si pe gazetariinsisi,
- Si reftzi'm, mai presus de orice' practicareaautocenzu- atAtimpotriva confratilor lipsiti de scrupule cAt gi contra patro
Acest refuz de-
rii. So refuzam *i*t"rfa1ic, feroce,inteiigent. nilor carele pretind articolesenzationale, rapide,aproximative,
pinde de fiecaredintre noi' complezente,cAndnu e vorba de falsuri sfruntate.Insisi cori-
gtiu' t'eiiar fi constrdngisi-gi moderezeexigentele,daci ar avea
E cam pu$n ca si le finem piept Sirenelor'
de-afacecu o breasli uniti gi respectati.
Profesionisfitl Dar lnteleg bine ci toate acesteanu se pot scrie decAtla
de peri-
De obicei, rarele persoanecare sunt conqtiente rnodul condiFonal.Cine ii va da profesiunii impulsul virhrtii,
coleie dezinformlrii ;Jtr;;;.q;;"-A te a"tt tn1" maffapazlAcu- ln era corectihrdiniipolitice?
rile mijloacelorde informare,tarasa
SbfrrI
adev#at ci neglijenta9i delisarea m'
in favoareaunei informlri de c
e alta. DuPI cum Problemact
interzicereaarmelor,nici aceel
ficandu-i rlsPurzitori Pe nigte
nu suttt decAtnigte insfumen
.i,;Jm"i adesea,rtniuttttnte: statele9i a99le..sql*tFt ii
;;;;A; *utti.tugonalele, anumifl imperiali;! 9i no.af anu-
*t"."figii, nodurile de interesecare se exerciti' prin inter- Din picate, relaFile dintre informatie si stat nu au fost in-
;;*1 ;iiiioacelor-de informare in masa asupla qnui llbli! totdeaunafoarte fericite.
eazhs:aconsimti
il;;;;T.,;A- ,^."it*J';oa"tne il condi$on Dintotdeaunaau existat cenzl'i pe cAt de ineficiente,pe
in ceatnai mare Parte' atAtde odioase,gi manipuliri mai mult sau mai putin ratate.
miiloace
Prin urmar", * fi bine ca, in loc-sl atacim aceste Ar avut Joc confisciri absolutedin partea regimurilor totali-
si le tit"tt sa devinlconqtiente de responsabi- tare, comuniste sau naziste.Au existat orientiri savantedin
,1. #;;;;,
litatea lor, care se agraveazade la o ilailta' partearegimurilor autoritare (imi amintescci, in timpul riz-
Artre
Ziaristul manevieanun materialexffem de sensibil' boiului din Algeria, eram obligati si ascultim Radio Sottens
bui s^ n" ionsiderat, ar febui si se considere el in-su9!ql om uentru a scipa cAt de cAt de propagandaposhrrilor de radio
de sanatatea
i" in.i"a"re, la fei ia medicul care se ingrije;te ll'anceze).Aslizi, in francez,se remarci o acapararetacid din
nucleare,ca
noaska,ca savanuilcare manipuleaziincirciturile
Actualele sta-
;;ld^t"l surrpofif,st rt autonzatsi poarte arme'
penffu ca nu con'
t"i" a"""t"logice nu folosescla mare lucru'
a deontologiei
tin nici o sanctiune;;;t" czzurilede inchlcare
profesionale.Nu gtiu de ce st
ti ar trebui, urmALnd exetnPlu
constituieun consiliu saucole
mArtl sa se declareei insisiPa
ca deontologia proprieilor protestunt' r)use mai abordezlz:ain
publicfiri a coboriglasul.
244 VLADIMIRVOLKOFF

So spunem direcl in materie de dezinformare,activitatea

statuluie*t" aproupeintotdeaunanocivi. Iar inactivitatealui, de
asemenea.Si-atunci?
MULTUMIRI

(Cu garanfe guvernamentall).

Toate acestea,recunosc,nu rezolvi mare lucru'
SfrnfrrIChiwt

Mai avem multpani acolo. I

***

Nu v-a plicut lectura acestui capitol?

inchipuiti-vi ci nici mie nu mi-i plicut sil scriu.
Iar eu, ca si ma consolez, imi spun ci diagnosticarea bolir
nu e totuna cu vindecarea ei, dar rareori o boali poate fi vin- t
decata firi a-i fi stabilit diagnosticul. i

NOTAAUIORULUI
Din dorinfa ca aceasti carte si se poati citi cAt mai ugor,
mi-arninterzis so incarc cu note 9i referinte, cu excepliacazu-
rilor cand acesteami sau pirut indispensabiie.De asemenea,
am evitat si citez numele proprii, atunci cand folosirea lor
puteasi parifie diunitoare, fle publicitari. Aceastanu inseam-
ni.i aoi*ul nu e perfect documentat,9i imi este posibil sA
restitui,la cerere,aparatuldocumentarcu care am hotirAt si
nu ingreuneztexhrl.
v.v.
BI BLIOGRAFIE SI':IE CTNA
L:Armement,nr.60,decembrie1997- ianuarie19g8,Paris.
Bijaoui,Remy, Volkire avocat(,,Voltaire,avocat"),Tallandier,paris,
1994.
Fundatiapentru StudiileApiririi, LesManipulahbnsde I'imageet du
son (,Manipulirile imaginiisi alesunehrlui'),Hachette,Paris,19g6.
Collon,Michel, PokermenteurC,Pokermincinos'),E.P.O.,Bnrxelles,
1998.
Ie Bon, Gustave,La Psychologiedesfoules(,Psihologiamultimilor.),
P.U.F.,Paris,1971.
tegns, JacquesLe Monde tel qu'il est (,"L1ms2>asacum este'),plon,
Paris.1976.
le Marec,Gerard,Les Photostruqudes(,Fotografiilehucate'), Atlas,
Paris,1985.
Merlino,Jacques,Lesveritesyougoslaves ne sontpastoutesbonnesA
drre(,Nu e bine catoateadeviarurileiugoslavesi fie cunoscute'),Albin
Michel,Paris,1993.
Mucchielli,Roger,Ia Subversion(,subversiunea'), Bordas,paris,1g7i,
reeditareC.L.C.,Paris,1976.
Nord,Pierre,L'Intoxication(,Intoxicarea"),Rencontre,Paris,1921.
Orwell,George,1984,Penguin. tnndra, 1989.
Raynaud, Pierre,L'Artde manipuler("Artadea manipula'),Ulrich,1996.
Regimbal,Abbe,RockandRo4 D.F.T.,Argentre-du-Plessis, 1983.
SunTzu,L:Artdela guerre(,hta rizboiului'),Flammarion,Pais, IgT2.
Stoll,Cliff,The Cuckoo'sESSC,Oulde cuc'), PocketBooks,Newyork.
1990.
Tchakhotine,Serge,Le Vol desfoulespar la propagandepoliticlue
(,,Violulasupramultimilorprin propaganda politici'), Gallimarcl,paris,
1952.
Thom,Frangoise, la l-anguede bois(,,Limbade lemn'), Julliard,Paris,
1qR7
Vndex, Jacques si Veraldi, Gabriel, Irs Onagres (,Onagrele'), I-'Agt:
d'homme,Lausanne,1988.
Vo]kofl Vladimir, I.e Contplexe de Procuste(,,Cornplexullui Procust'),
I-.'Aged'homme,lausanne, 1981.
Volkoff, V-ladimir,Le Montage (,,Montajul"), 1982, LAge d'homrne,
lausanne.

248
(,,Preotul
Volkoff, Vladimir' Ir'I'r€te.
Hliffi.u irnir,I;t^Desittformatton'
I-ausanne' 1986'
o,m;cle riia'l,LAee cl'homme'
iiii"n'"
wolton, Thierry, h F';;";""";:;'l
Grasset,Paris,1997'
Wolton,Thierry, L'Histokeinterdite
1998.
VLADIMIRVOLKOFF
n-iditor')' 1983'L'Age dhomme,
ume deguerre("Dezinformarea' POSTFATA
("Fr-antasub influentl')'
("Istoriainterzisi')' I-attes'Paris'
Astazi,gratie dezvoltariifari precedenta mijloacelor de in-
formarein masi, a capacitiflor noilor tehnici de comunicare,a
relativrecenfuluivector informafonal aflat in plina expansiu-
ne - Interneful -, informatia se rispAnde.stesi este receptati
mai rapid ca oricandpe intreagaplaneti- A,gteptarea, asimilarea
si utilizareaei curenti au devenit la fel de presanteprecum sa-
Lisfacerea celorlaltetrebuinfe umane- biofziologice gi psiho
sociale.
Disparitia barierelor tehnice de comunicare a ficut ca pe-
manfulsifie nu numaiun,,satglobal" (MarshallMcl.uhan),ci
si un ,,satelectronic"in spaflulciruia informaFa,in diverseleei
forme, reali, trunchiati, partiali sau falsificati circuli in mare
wtezb.
Consumulzilnic de informatie,cu diferenteleinerente,can-
titative gi calitative,de la un individ la alhrl, de la o comunitate
nationali la alta,reprezinti o obisnuinti, o necesitatede la sine
inteleasi si a cirei ignorare genereaziinevitabilfrush-are,ne-
multumire si chiar nesiguranfi.
Ziarele,revistele,radioul, televiziuneasi mai nou Internehrl
sunt canaleprin care se influenfeazA,onenleazi gi dirijeazi opi-
nia publici, interesele si motivatiile oamenilor,constiintele,
chiar dincolo de granitele propriilor vointe Si simfiri. Suntem
tot mai dependentide aceastireteaglobali pentru a fi la curent
cu ceeace se intAmpli in lume. Am vizut la televiznr,un aunt
la radio,am citit in ziar suntafrmalii carese invoci adeseapen-
fu a argumentaun punctde vederesaua jusffica o anurneati-
tudine sauconduiti. De aceeanebaz{rn rnult pe credibilitatea
si integritateamediilor de informare.
Virtutile exhaordinzreale mass-mediase constituie,para-
cloxal,in tot atAteapunctenevralgice,iar dependentatot mai
mare a omului de ceeace ii oferamiiloacelede infomrarein
 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare 251
250
a ne explicace a fost dezinformareape traiecful istoric al deve-
masirepreintaoocaz\eprop1c.:..9i1'TttiT,llttl1l:1.,tf::
ne atitudinile' nirii sale,de la Calul Troian la Internet, ce este gi ce va fi ea in
ffi""ifiifi;;;*1u-""'i; p;sibiisi schimbate
planul mAnuirii abile a informafei pentru a atinge un anumit
;;"i"*;i", ieitil. 9i to*p*tu*entul.oarnenilor tiri a apela obiectiv.EL definestedezinformareadrept o tehnici ce permite
evidenteiw-1te-gaqeta
la mijloaceviolente;o'i"Jtut" deordinul
careii suntproprii;altul se
;^i"'htl tlt" dimensiunifati decele
transformapeneobservate in negrusi acestain alb'
'"-ireinarntr-oiumJiJp.i'*aari.e.""il#"T:#fl#:$I
poate

fitateaPe care o exPrima'o su-

nult chiar: a sistemului de nor-
i, convingeri 9i sentimente Pe
ilor de spirit pe carele vor provoca'
vorba aici de ADEVAR'
a asteptirilor pe care le vor trezi' Este manipulirii indivizilor -simulfmilor.
si rostit r5spicat, deoarecefSri aplr-a
..i{* * rit"re^ma3usctJe ,,Radiografia"sa asupratehnicilor utilizatein operafiunile
air,.oio de orice intet"se individualesaude de dezinformare - practicate astAzrnu doar in timp de rizboi
,""ii,lr-ar""lui,
judecitii si umane,ni-
aprecierii
rrrrrn. rle subiectivismulinerent saucrize, ci curent qi pe timp de pace- estenecesari mai mult
il;"*;il" clidi frumos 9i trainig Aface rabat la aceas
de
cinicafor-
te."ti"ti, o ignora,ar insenrna-i"jup. si acceptim
prejudecatabur-
*"ri iriv." I. Lnin A spwe adevdrulesteo
"

constienhrluman preqtm si la actiuni de intoxicareprin care si

se afectezediscernamantri factorilor de decizie.Dupi cum ne

Ia fel de edificatoare,cu extrem de multe concluziide or-

din practic nu numai pentru cei care produc informatia,ci si
pentru cei care folosesczilnic acest ,,produsspecial"este gi
demonstraFaautorului privind cele saptefeluri in care poate
fi prezentatun fapt, in raport cu scopulcare se urmireste si
anume:r afrmat; r nega! r trecut subticere; o amplificat;o di-
minuat;r aprobat;r dezaprobat.
252 VLADIMIRVOLKOFF Tratat de dezinformare
253
increzitor in valorile occidentale,Madimir Volkoff ne atra-

ma Internetului.

prainformaSaarnbienti;o si nu ne formim opinii decai asupra

subiectelordesprecareputem aveaaccesla mai murte .,rs" de
informare;o si practicamspirihrl de contradictiegi si incercam
sane formim opinii, in loc si le cumpirim gataiabricate;o sd
refuzArnsistematicgi categoricautoclnzurajor.

componenti a rdzboiului informafonal, prezent in realitate nu

numai tn cazul conflictelor militare, ci tot timpul, ajuti nu doar

- cate,sunt in schimb exffem de eficaceprecum: ' negareaeve-

nimenhrlui; o inversareafaptelor; r amestecul inffe adevar si Pentru ci, asacum spuneaG. B. Shawun om informat estemai
minciuni; o modificareamotirmlui;o schimbareacircumstante' dificil de manipulatdecatun om neinlbnna\ deciva cidea mai
lor; o estomparea;. camuflajul; r interpretarea;o generaliza' greu victimAdezinformirii.
254 VLADIMIR VOLKOFF

Iati tot atAteamotive si salutamcilduros initiativa si efor-

hrl edihrii Antet de a pune la dispozitiacititorilor romdni acea$
tzicarte. Ea estede certi utilitate pentru a intelegesi ceeace sa
petrecut in anii regimului comunist in fara noastri, dar gi ceea
ce se intArnpli acum in aceastaperioadi de trarzilie - dureroa-
si, confizi inci si parci firi de sfAr;it - spre societateademo
cratica gi statul de drept penfu care sau jerffit atAtiaoameniin
decembrie1989.
Lucrarease adreseazi sociologilor,psihologilor,jurnalis.-
tilor, tnturor celor qareltrcreaz|,in sistemulmassmedia,cadre
lor didactice, cercetitorilor si studentilor din institufile cu
profil sociouman,lucritorilor din serviciile de informatii, celor
din diplomaFe,personaluluimilitar din structurile ce asiguri
apirarea naSonali,ordinea publici gi sigrranfa nationali. Prin
problematica ei de mare acfualitate,cu siguranfi ci aceasti
carte vafi receptati cu interes de c6tre clasapolitici romlneas-
ci, de anali-stiipolitici care furnizeazi;ilarandul lor sunt mari
consumatoride informaf,e,dar si de publicul larg, de orice ceta-
tean care are drephrlla informa$everidici, tocmai pentru a pu-
tea fi liber si a ac[ona in cunoqtinti de cauzhinfolosul siu gi al
comunitafiide care apartine.

Dr. GheorgheAridivoaice