Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ocupaţia este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură), pe care o desfăşoară
o persoană în mod obişnuit, într-o unitate economico-socială sau în gospodăria proprie şi care
constituie, pentru aceasta, sursa principală de existenţă.
Ocupaţia este proprie persoanei active, care practică o activitate recunoscută de societate ca
utilă pentru sine şi semenii săi.
În practică prin ocupaţie se mai înţelege FUNCŢIA sau MESERIA exercitată la locul de muncă.
FUNCŢIA – reprezintă activitatea desfăşurată de o persoană într-o ierarhie funcţională de
conducere sau execuţie.
MESERIA – reprezintă complexul de cunoştinţe obţinute prin şcolarizare sau prin practică,
necesare pentru executarea unor operaţii de transformare şi prelucrare a obiectelor muncii sau pentru
prestarea de servicii.
Pentru a înlătura unele confuzii, precizăm că: PROFESIA, este specialitatea (calificarea) obţinută
prin studii iar OCUPAŢIA este specialitatea (calificarea) practicată efectiv la locul de muncă. În unele
cazuri profesia poate fi şi ocupaţie, dar nu totdeauna. În exemplele care urmează se clarifică mai bine
raportul dintre profesie şi ocupaţie.
Rolul Inspectorului de resurse umane (IRU) implică procese care au la bază patru funcţii:
obţinerea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane.
Inspectorul de resurse umane îşi desfăşoară activitatea în context instituţional, în societăţi
private, în regii autonome, în instituţii publice etc., în toate organizaţiile care au personal angajat pe
bază de contract individual de muncă, indiferent de forma de organizare juridică sau poate să îşi
desfăşoare activitatea şi ca persoană fizică autorizată.
În cazul în care nu există departament/ compartiment/ direcţie, întocmirea şi gestionarea
dosarelor de evidenţă a personalului (dosare de personal) vor fi realizate de persoana care are atribuţii
cu privire la evidenţa personalului, prevăzute în fişa postului.
Ocupatia de Inspector Resurse Umane este necesară persoanelor care doresc sa se califice in
întocmirea şi gestionarea documentelor ce tin de evidenta muncii într-o organizatie, de gestionarea
relatiilor dintre angajati şi angajatori, de recrutarea şi selectarea personalului care urmează a fi angajat.
Pagina 1 / 136
Pagina 2 / 136
înscrise;
✓ îndeplineşte şi alte sarcini din dispoziţia conducerii instituţiei, în condiţiile prevederilor legale şi
a pregătirii profesionale.
✓ În realizarea atribuţiilor şi competenţelor ce-i revin, Serviciul de Resurse Umane colaborează cu
celelalte compartimente, precum şi cu autorităţi publice centrale şi locale, instituţii publice de
orice natură, alte persoane juridice de drept public şi privat.
Pagina 3 / 136
Tipuri de documente
➢ întocmite sau completate de IRU:
✓ contracte de muncă - la angajare;
✓ acte adiţionale la contract - la apariţia unor modificări ale elementelor contractului:
departament, funcţie, salariu, normă sau timp de lucru, program, perioadă de preaviz etc.;
✓ decizii individuale - în baza unor hotărâri guvernamentale, sancţionări, suspendări, încetări de
activitate;
✓ adeverinţe - de vechime în muncă eliberate la încetarea contractului sau la cerere, adeverinţe de
venit sau pentru medic, alte tipuri de adeverinţe eliberate la cerere;
✓ fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale trimestrial/ bianual/ anual, în acord
cu procedurile interne;
✓ fişa de pontaj – lunar;
✓ state de plată a salariului – lunar;
✓ fluturaşii de salariu.
Pagina 4 / 136
➢ gestionate de IRU:
✓ dosarul de personal
✓ registrul de decizii comune organizatorice/ registrul de acte aditionale (nu este obligatoriu, dar
practica il recomanda);
✓ registrul intrări-ieşiri documente de resurse umane;
✓ registrul de evidenţă al actelor adiţionale (nu este obligatoriu, însă practica îl recomandă);
✓ registrul de intrări-iesiri documente aparţinând Compartimentului Resurse Umane;
Această enumerare nu are un caracter limitativ sau obligatoriu. În buna desfăşurare a activităţii
sale, IRU poate folosi diverse metode de evidenţă în funcţie de specificul activităţii, mărimea şi
organizarea unităţii;
➢ centralizatoare şi situaţii statistice: centralizatoare de concedii şi alte elemente de pontaj,
absenteism, situaţii statistice privind structura personalului pe diferite criterii, organigrama
societăţii
Pagina 5 / 136
Pagina 6 / 136
ATENŢIE!
Pagina 7 / 136
✓ Registrul general de evidenţă a salariaţilor (se poate atasa printscreen din depunerea online
pentru salariaţii nominalizaţi în informarea de control de la ITM);
✓ Statele de plata a salariilor, pontajele, precum şi dovada achitării salariilor;
✓ Programatorul de concedii de odihnă (se întocmeşte la fiecare final de an pentru anul următor);
✓ Regulamentul Intern şi dovada comunicarii acestuia către salariaţi;
✓ Contractul colectiv de muncă sau dovada iniţierii negocierii contractului colectiv de muncă
(societăţi cu peste 20 de angajaţi cf. Art. 229-Codul Muncii);
✓ Ştampila societăţii, copie carte de identitate a administratorului/ reprezentantului legal;
✓ Delegaţie cu drept de semnătură pentru persoana care reprezintă societatea, copie carte de
identitate împuternicit;
✓ Decizie numire persoană care completează Revisal sau dovada înregistrarii la ITM a
prestatorului, în situaţia în care acest serviciu a fost externalizat;
✓ Alte documente necesare efectuării controlului în domeniul relaţiilor de muncă.
Fiecare organizaţie are propriul Regulament Intern care este realizat în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate şi în conformitate cu Legea 53/2003- Codul Muncii.
Se consultă şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor.
Atentie!
Este vital ca angajatilor sa li se aduca la cunostinta prevederile Regulamentului Intern (semneaza
declaratia la angajare).
Pagina 8 / 136
DOSARUL DE PERSONAL
Chiar dacă, începând cu intrarea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 6792016 privind Protecţia Datelor
cu Caracter Personal, angajatorii şi/ sau prestatorii de servicii de consultanţă în resurse umane au în
continuare posibilitatea de a prelucra asemenea date, întrucât obligaţia angajatorului de a prelucra, în
scopul realizării evidenţei muncii şi pentru declararea şi plata obligaţiilor fiscale, datele personale ale
salariaţilor este în continuare o obligaţie legală, stabilită prin Codul Muncii, Codul Fiscal, HG 905/2017.
În trecut, obligaţiile principale ale angajatorului cu privire la dosarul personal al salariatului erau
reglementate prin HG 500/2011, până când aceasta a fost abrogată prin HG 905/2017 privind Registrul
General de Evidenţă a Salariaţilor.
Art. 7 al HG 905 presupune anumite aspecte având caracter obligatoriu ale angajatorilor persoane fizice
sau juridice de drept privat, instituţii/ autorităţi publice/ alte entităţi juridice care angajează personal în
baza unui contract individual de mună, după cu urmează:
✓ de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaţii încadraţi cu contract individual de
muncă
✓ de a păstra dosarul de personal în bune condiţii la sediu, precum şi la sediul secundar
✓ de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora
✓ de a elibera adeverinţa de vechime la încetarea contractului (atestă activitatea desfăşurată de
salariat, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate), precum şi un extras din
registru
✓ de a elibera, la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, copii certificate pentru
conformitate cu originalul ale documentelor existente la dosar (termen de 15 zile lucrătoare)
✓ de a elibera, tot la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, un extras din registru,
datat şi certificat pentru conformitate sau o adeverință care să ateste activitatea desfășurată de
acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, astfel cum rezultă din
registru și din dosarul personal (termen de cel mult 15 zile)1
În concluzie, documentele vor fi eliberate în copie certificată de către reprezentantul legal al societăţii
(angajatorului) sau de persoana împuternicită de angajator, pentru conformitate cu originalul.
Atunci când, însă, din motive obiective angajatorul se află în imposibilitatea de a elibera extrasul,
actualul sau fostul salariat are posibilitatea de a-l solicita în caz excepţional inspectoratului teritorial de
muncă din raza căruia îşi desfăşoară activitatea angajatorul. În practică, inspectoratul eliberează acest
extras contra cost, indiferent de motivele care au stat la baza solicitării.
1
Atentie, zilele se consideră calendaristice, dacă legiuitorul nu exprimă alte precizări
Pagina 9 / 136
Atentie!
Pentru ca Inspectorul de resurse umane sa poată semna aceste documente, trebuie sa fie împuternicit
pe cale legală de administratorul sau reprezentantul legal al societăţii. Acest lucru se poate face cel mai
simplu printr-o decizie scrisa de împuternicire, printr-o procură notarială etc.
Conform Ordinului 2634/ 2015 privind documentele financiar-contabile, termenul de păstrare a statelor
de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a registrelor şi a celorlalte documente financiar-
contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite (cu excepţia celor prevăzute la pct. 39 şi 40 din Ordin).
Şi art. 25 din vechea Lege a contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, prevede un termen de păstrare în arhivă de 10 ani cu începere de la data exerciţiului
financiar în cursul căruia au fost întocmite a registrelor de contabilitate obligatorii şi a documentelor
justificative, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează pentru 50 de ani.
Pe scurt:
În cazul în care angajatorul nu poate asigura păstrarea documentelor în condiţii optime pe toată durata
de arhivare, conform prevederilor actelor legislative, acesta are posibilitatea de a transfera documentele
unei societăţi specializate, în baza unui acord şi respectând legislaţia în vigoare.
Pagina 10 / 136
Toate documentele se păstrează într-un dosar care să asigure durabilitatea acestora pe o perioadă de 50
ani, conform reglementarilor legale în vigoare referitoare la arhivarea documentelor.
Pentru angajaţii activi, dosarele de personal se arhivează în cadrul Compartimentului de Resurse Umane,
iar, pentru foştii salariaţi, dosarul de personal integral fără nici o filă lipsă, se arhivează în arhiva
societăţii sau la arhivatori externi autorizaţi.
Nu există o regulă a arhivării dosarelor de personal pentru salariaţii plecaţi. În funcţie de specificul
fiecărei companii, aceasta se poate face, de exemplu, în ordine alfabetică sau în ordine cronologică a
plecării, în funcţie de preferinţe. Menţionăm, însă, că în practică poate fi mai facilă arhivarea alfabetică.
Pentru a avea o evidenţă clară a elementelor introduse în dosarul de personal este recomandabil ca
fiecare dosar de personal să cuprindă o pagină de gardă - OPIS documente, în care să se inscrie toate
documentele introduse în dosar, data introducerii, persoana care a introdus documentul în dosar.
Dosarul de personal poate conţine, facultativ, dacă este cazul conform prevederilor legale sau
procedurilor interne ale companiei:
✓ adeverinţa conţinând stagiul de cotizare la angajatorii anteriori, necesară calculului concediului
medical;
✓ copia livretului militar;
✓ copia permisului de conducere;
✓ copia paşaportului;
✓ recomandări de la locurile de muncă anterioare (daca s-au cerut la angajare);
✓ caziere (fiscal/judiciar/auto);
✓ documente care au stat la baza deciziei de angajare: teste, evaluări etc.
Fiecare angajat are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei care are atribuţii cu privire la evidenţa
personalului modificările privind cartea de identitate şi conţinutul acesteia, reşedinţa (pentru traseul
stabilit la SSM), schimbările intervenite în starea civilă, în termen de 3 zile de la producerea acestor
modificări (temei legal HG 905/2017).
Pagina 12 / 136
Tot în scopul unei evidente de personal este recomandabil ca in Compartimentul de Resurse Umane sa
existe un registru de personal care nu se confunda cu REGES-registrul general de evidenţă a salariaţilor.
Acest registru intern poate avea urmatoarele coloane (orientativ):
➢ număr curent - număr de marcă (după caz);
➢ numele şi prenumele;
➢ data angajării;
➢ funcţia;
➢ locul de muncă – departament, conform organigramă;
➢ numărul şi data înregistrării CIM;
➢ data încetării activităţii;
➢ temeiul legal al încetarii activităţii.
Existenţa acestui registru nu este obligatorie, dar poate asigura în orice moment o informare rapidă a
Inspectorului de Resurse Umane.
ACTIVITATEA ZILIERILOR
Legislaţie aplicabilă:
✓ Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare
✓ Legea nr. 132 din 11 iulie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind
exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri
aprobată prin:
✓ Ordinul nr. 1140/ 2020 privind metodologia de întocmire şi transmitere a registrului electronic
de evidenţă a zilierilor
Pagina 13 / 136
Legea 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri a fost
republicată în Monitorul Oficial nr. 947 din 22 decembrie 2015, iar Normele metodologice de aplicare a
Legii 52/2011 au fost republicate în anul 2015, iar .
Prin derogare de la Legea 53/2003 – Codul Muncii, actul normativ reglementează modul în care zilierii
pot executa activităţi necalificate cu caracter ocazional, sub forma raporturilor de muncă, prin acordul
de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.
În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2011 (actualizata), privind exercitarea unor activităţi cu
caracter ocazional desfăşurate de zilieri, au obligația de a înființa, completa și transmite Registrul
electronic de evidență a zilierilor, beneficiarii de lucrări adică: persoanele juridice, persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, pentru care zilierul desfășoară activități
necalificate cu caracter ocazional.
Conform actelor normative citate, începând din iulie 2020 a intrat în vigoare obligativitatea întocmirii şi
transmiterii Registrului Electronic de Evidenţă a Zilierilor, înfiinţat la data de 20 decembrie 2019, iar
beneficiarul are obligaţia completării şi transmiterii acestuia pentru toate persoanele care desfăşoară
activităţi cu caracter ocazional.
Pagina 14 / 136
ITM competent sau transmite prin e-mail o cerere (anexa nr.1 din Ordin) scrisă însoțită de documentele
stabilite prin actul normativ:
- împuternicire semnată de Beneficiar, în cazul în care persoana care solicită schimbarea parolei este
alta decât Beneficiarul, prin completarea rubricii aferente cererii prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta
metodologie;
- copie de pe certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/certificatul de
înregistrare fiscală;
- copie de pe actul de înfiinţare sau actul constitutiv/statutul Beneficiarului din care să rezulte codurile
CAEN aferente domeniilor de activitate economică prevăzute la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- copie de pe actul de identitate al reprezentantului legal al Beneficiarului sau, după caz, al persoanei
împuternicite de acesta;
- declaraţie pe propria răspundere (anexa nr. 2 din Ordin), prin care se atestă calitatea de reprezentant
legal al Beneficiarului sau, după caz, de împuternicit al acestuia, în cazul în care documentele prevăzute
la lit. a)-e) se transmit prin e-mail.
Registrul se completează de către Beneficiar sau de către una sau mai multe persoane împuternicite cu
ajutorul aplicației informatice pentru dispozitive mobile „Inspecția Muncii“, în conformitate cu
instrucțiunile de utilizare obținute de pe pagina de internet a Inspecției Muncii.
✓ Pentru a putea utiliza aplicaţia, Beneficiarul/ Utilizatorul care desfăşoară activităţi cu zilieri
trebuie să se prezinte la ITM de care aparţine, denumit ITM competent, în vederea eliberării
credenţialelor necesare administrării utilizatorilor ce urmează să gestioneze şi să transmită
Registrul electronic de evidenţă a zilierilor.
✓ După primirea credenţialelor, se accesează portalul: https://www.inspectiamuncii.ro:4443/ -
secţiunea Administrator companie
✓ Pentru tutorialul privind completarea în registru, vă rugăm să verificaţi documentul „Manual –
Registrul electronic evidenţă Zilieri”, anexă la suportul de curs.
✓ Beneficiarul are obligația să înregistreze în Registrul electronic de evidență a zilierilor, în ordine
cronologică, toți zilierii care prestează în folosul său activități cu caracter ocazional.
✓ Registrul se întocmeşte: a) zilnic, înainte de începerea activităţii fiecărei persoane care urmează
să se afle într-un raport de muncă cu Beneficiarul, exceptând perioadele în care nu se apelează
la serviciile zilierilor;
b) lunar, pentru zilieri care prestează activităţi din domenii precum:
agricol, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice, precum şi în activităţile de cercetare-
dezvoltare-inovare, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier în mod
tradiţional al ovinelor, caprinelor sau bovinelor, în regim semiliber
✓ Raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte fără încheierea unui contract de muncă.
Pagina 15 / 136
✓ Vârsta minimă a persoanelor care desfăşoară activităţi cu caracter ocazional trebuie sa fie de 16
ani. Pot presta activităţi ziliere şi minori cu varsta cuprisa intre 15 si 16 ani, dar numai cu avizul
scris al părinţilor/ tutorilor şi cu adeverinţă medicală că pot presta categoriile de munci pentru
care au fost recrutaţi.
✓ Durata de timp este de minim o zi, corespunzător cu 8 ore de munca, şi maxim 12 ore, respectiv
şase ore în cazul minorilor. Dacă, într-o zi, munca desfăşurată de către zilier se rezumă la un
timp mai scurt, legea prevede ca acesta să fie plătit de către beneficiar ca si când ar fi lucrat
opt ore.
✓ Perioada maximă de prestare a muncii unui zilier către acelaşi beneficiar este de 90 de zile
calendaristice cumulate pe durata unui an. Excepţie fac anumite domenii precum oieritul,
creşterea animalelor, păşunatul, pentru care perioada maximă poate ajunge până la 180 zile.
✓ Zilierul nu are calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, acesta se poate asigura
opţional în sistemul public de sănătate (art. 180 din Legea 227/2005 privind Codul fiscal).
✓ Beneficiarul sau un împuternicit al acestuia este obligat la plata unei cote forfetare ce reprezintă
un procent de 10% din salariul minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data plății,
pentru fiecare lucrător, conform normei stabilite de venit/ persoană potrivit prezentei legi.
✓ Beneficiarul nu poate angaja zilieri să desfăşoare activitatea în beneficiul unui terţ.
Cea mai mare sanctiune prevazuta in actul normativ este pentru incalcarea prevederilor privind
retinerea si virarea impozitului de catre beneficiar, fiind sanctionata atat cu amenda de 20.000 lei, cat si
cu interzicerea utilizarii zilierilor pe toata durata de existenta a beneficiarului.
Incalcarea prevederilor cu privire la durata activitatii, respectiv cuantumul indemnizatiei, se
sanctioneaza cu amenda de 10.000 lei.
Incalcarea prevederilor cu privire la intocmirea si transmiterea registrului de evidenta a zilierilor, precum
si incalcarea prevedrilor cu privire la obligativitatea beneficiarului de a asigura zilierului echipament de
lucru si protectie, se sanctioneaza cu amenda de 6.000 lei.
Prevederile HG nr. 500/2011 care reglementa registrul de evidenţă electronică a salariaţilor a fost
abrogată prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor (în vigoare începând cu
19.12.2017).
Pagina 16 / 136
Pe lângă HG nr. 905/ 2017, prevederile legale referitoare la general de evidenţă a salariaţilor se regăsesc
în art. 34 şi 341 din Codul Muncii.
Astfel, înfiinţarea unui registru general de evidenţă a salariaţilor este obligatorie pentru fiecare
angajator, care îl va înregistra în prealabil la autoritatea publică competentă (ITM) de care aparţine,
respectiv la sediu. Ulterior, angajatorul este obligat să îl păstreze la domiciliu sau sediu, pentru a-l putea
prezenta inspectorului de muncă sau altor autorităţi solicitante.
Completarea şi transmiterea datelor la ITM se va face de către angajator (reprezentantul legal), de către
una sau mai multe persoane salariate - nominalizate prin decizie scrisă a angajatorului şi atribuindu-le
atribuţii privind activitatea de resurse umane şi salarizare prin fişa postului - sau de către alte persoane
furnizoare de servicii externe specializate în resurse umane şi salarizare, în baza unui contract de
prestări servicii cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor cu caracter personal.
Prestatorii se vor înregistra la ITM, iar noutatea anului 2020 privitor la transmiterea Registrului se
referă la obligaţia serviciilor externe specializate în resurse umane şi salarizare de a fi coordonate de
către un expert în legislaţia muncii.
Pagina 17 / 136
✓ data la care începe şi data la care încetează detaşarea pe teritoriul unui stat care nu este
membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, statul în care urmează să se
realizeze detaşarea, denumirea beneficiarului/ utilizatorului la care urmează să presteze
activitatea salariatul detaşat, precum şi natura acestei activităti;
✓ perioada, cauzele de suspendare şi data încetării suspendării a contractului individual de muncă,
cu excepţia cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;
✓ data şi temeiul legal al încetării contractului individual de muncă.
În cazul încetării sau rezilierii contractului de prestări de servicii, angajatorul va comunică inspectoratului
teritorial de muncă acest fapt cel mai târziu la data încetării sau rezilierii, în vederea eliberării unei noi
parole angajatorului.
Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului şi, după caz, la sediul sucursalei,
agenţiei, reprezentanţei sau al altor asemenea unităţi fără personalitate juridică, care au delegată
competenţa înfiinţării registrului.
Pentru depunerea on-line de către angajatori a registrului de evidenţă a salariaţilor în format electronic
se solicită obţinerea numelui/ numărului de utilizator şi a parolei de la sediul inspectoratului teritorial de
muncă.
Potrivit art. 23 din Procedura din 25 iulie 2011 (aprobată prin Ordinul nr. 1918/2011 al Ministrului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale) şi actele pe care angajatorii sunt obligați să le prezinte la
inspectoratul teritorial de muncă pentru obținerea parolei, precum și procedura privind transmiterea
registrului general de evidență a salariaților în format electronic, obţinerea numelui de utilizator si a
parolei este condiţionată de transmiterea la sediul inspectoratului teritorial de muncă a registrului
general de evidenţă a salariaţilor.
Pagina 18 / 136
În cazul contractelor nou încheiate, termenul de raportare este cel mai tarziu cu o zi înainte ca
angajatul să îşi înceapă activitatea. De asemenea, orice modificare a funcţiei/ ocupaţiei, a tipului sau a
duratei contractului individual de muncă, precum și orice schimbare a duratei timpului de muncă şi
repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, se transmite în registru
cel târziu în ziua anterioară producerii modificării.
Modificarea salariului brut, a sporurilor şi/ sau indemnizațiilor se pot transmite în registru în termen de
20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării, condiţia să fie o modificare de sine stătătoare şi să
nu implice alte modificari la contract care să intre în contradicţie cu această dată.
Excepţie de la toate aceste termene fac situaţiile în care modificarea se produce ca urmare a unei
hotărâri judecătoreşti, când înregistrarea se face în termen de 20 de zile de la data la care angajatorul a
luat cunoştinţă de conţinutul acesteia.
Orice modificare a datelor de identificare ale angajatorului, respectiv a datelor de identificare ale
salariaţilor se vor transmite în registru în termen de 3 zile lucrătoare de la data apariţiei modificării.
Perioada, cauzele de suspendare şi data încetării suspendării contractului individual de muncă, mai puţin
cazurile de suspendare în baza certificatelor medicale, se transmit cel târziu în ziua anterioară datei
suspendării/datei încetării suspendării, cu excepţia situaţiei absenţelor nemotivate când transmiterea în
registru se face în termen de 3 zile lucrătoare de la data suspendării.
Perioadele de detaşare intră în categoria suspendărilor de contract şi se transmit anterior detasării/
încetării detaşării.
Protejarea persoanelor vizate. Potrivit acestui principiu, persoanele vizate au dreptul de a avea acces la
datele care sunt prelucrate, de a interveni asupra acestora, de opoziţie şi de a nu fi supus unei decizii
individuale, precum şi dreptul de a se adresa Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor
cu Caracter Personal sau instanţei de judecată pentru apărarea oricăror drepturi garantate de lege, care
le-au fost încălcate;
Securitatea. Măsurile de securitate a datelor cu caracter personal sunt stabilite astfel încât să
asigure un nivel optim de securitate a datelor cu caracter personal processate;
Notificarea. Operatorul de date cu caracter personal este notificat la Autoritatea Natională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, primind un număr de operator (nu este
obligatorie pentru Compartimentelede Resurse Umane).
Definiţii
-persoană vizată – persoană fizică ale cărei date sunt prelucrate;
-date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoană fizică identificată sau
identificabilă;
-persoană vizată/ identificabilă - acea persoană fizică ce poate fi identificată, direct sau indirect, în mod
particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii
sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
-prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operaţiuni care se efectuează
asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea,
înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea,
dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea,
blocarea, ştergerea sau distrugerea;
-stocarea - păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
-sistem de evidentă a datelor cu caracter personal - orice structură organizată de date cu caracter
personal, accesibilă potrivit unor criterii determinate, indiferent dacă această structură este organizată
în mod centralizat ori descentralizat sau este repartizată după criterii funcţionale ori geografice;
-operator - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile
publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare
a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal
sunt determinate printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizică sau
juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau
în baza acelui act normativ;
-persoană împuternicită de către operator - o persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept
public, inclusiv autoritătile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care prelucrează date
cu caracter personal pe seama operatorului;
-terţ - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritătile publice,
institutiile şi structurile teritoriale ale acestora, alta decât persoana vizată, operatorul ori persoana
împuternicită sau persoanele care, sub autoritatea directă a operatorului sau a persoanei împuternicite,
sunt autorizate să prelucreze date;
-destinatar - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritătile
publice, institutiile şi structurile teritoriale ale acestora, căreia îi sunt dezvăluite date, indiferent dacă
Pagina 21 / 136
este sau nu tert; autoritătile publice cărora li se comunică date în cadrul unei competente speciale de
anchetă nu vor fi considerate destinatari;
-date anonime - date care, datorită originii sau modalitătii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o
persoană identificată sau identificabilă.
Potrivit legislatiei în vigoare, cetătenii vizaţi potrivit Legii nr. 677/2001, au următoarele drepturi:
✓ dreptul la informare;
✓ dreptul de acces la date;
✓ dreptul de intervenţie asupra datelor;
✓ dreptul de opoziţie;
✓ dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale;
✓ dreptul de a face plângere la ANSPDCP sau de a se adresa justitiei.
Obligația firmelor mari de a desemna un responsabil cu protecția datelor personale este prevăzută în
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, pus în aplicare începând cu data
de 25 mai 2018, direct în toate statele Uniunii, fără să fie necesar ca autoritățile să-l transpună în
legislația României.
Concret, desemnarea unui responsabil cu protecția datelor va fi obligatorie pentru entitățile publice (de
principiu, autoritățile naționale, regionale și locale, exceptând instanțele) și pentru firmele care au ca
activități principale prelucrarea periodică și pe scară largă a datelor personale sau prelucrarea pe scară
largă a unor categorii speciale de date. Pentru ca aceste prevederi să fie mai ușor de înțeles, există și un
ghid al unui organ consultativ european independent care se ocupă, potrivit legislației europene, cu
protecția și confidențialitatea datelor.
În cazul companiilor care au ca activități principale prelucrarea periodică și pe scară largă a datelor
personale, ghidul citat dă câteva exemple relevante, făcând referire, în esență, la firme de dimensiuni
mari. Astfel, vorbim, printre altele, de spitale, care trebuie să prelucreze datele de sănătate ale
pacienților pentru a putea oferi asistență medicală într-un mod adecvat. De asemenea, obligația de a
desemna un responsabil cu protecția datelor va reveni și firmelor de securitate care supraveghează
centre comerciale și spații publice, din moment ce activitatea lor este strâns legată de prelucrarea
datelor personale.
Totodată, dacă ne referim la ideea de prelucrare pe scară largă, organul consultativ european dă alte
exemple demne de luat în seamă:
-companiile de transport public, ce prelucrează datele deplasărilor călătorilor proprii prin urmărirea cu
ajutorul cardurilor de călătorie;
-societățile de asigurări sau băncile, ce prelucrează datele clienților proprii în activitatea lor regulată;
furnizorii de telefonie și internet, ce prelucrează datele de conținut, trafic și localizare ale clienților
proprii.
Pagina 22 / 136
În orice caz, ideea de prelucrare pe scară largă ar trebui să se aplice în funcție de factori precum numărul
persoanelor vizate, volumul datelor, durata activității de prelucrare a datelor și suprafața geografică a
activității de prelucrare, conform documentului citat.
Tot la capitolul companiilor care au ca activități principale prelucrarea periodică și pe scară largă a
datelor personale este lămurită și ideea de monitorizare periodică și sistematică. Astfel, vorbim de toate
formele de urmărire și profilarea pe internet, inclusiv pentru publicitatea comportamentală, dar nu
numai. În acest sens, câteva exemple ilustrative sunt furnizarea de servicii de telecomunicații (telefonie
și internet), activitățile de marketing bazate pe date, urmărirea locației cu ajutorul aplicațiilor mobile,
monitorizarea datelor de sănătate cu dispozitive portabile sau chiar dispozitivele conectate (contoare
inteligente, mașini inteligente, automatizările de acasă etc.).
În fine, am ajuns și la societățile care au ca activități principale prelucrarea pe scară largă a unor
categorii speciale de date. Aici, regulamentul european este destul de clar, făcând referire la
„prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice,
confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date
genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea
sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice”.
Următoarele date cu caracter personal sunt considerate „sensibile” și fac obiectul unor condiții de
prelucrare speciale:
✓ date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea
religioasă sau convingerile filozofice;
✓ apartenența la sindicate;
✓ date genetice, datele biometrice prelucrate doar pentru identificare a unei ființe umane;
✓ date privind sănătatea;
✓ date privind viața sexuală sau orientarea sexuală a unei persoane.
Pagina 23 / 136
„Responsabilul cu protecția datelor este desemnat pe baza calităților profesionale și, în special, a
cunoștințelor de specialitate în dreptul și practicile din domeniul protecției datelor, precum și pe baza
capacității de a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 39 (cele pentru funcția de responsabil cu
protecția datelor - n. red.). Responsabilul cu protecția datelor poate fi un membru al personalului
operatorului sau persoanei împuternicite de operator sau poate să își îndeplinească sarcinile în baza
unui contract de servicii”, scrie în Regulamentul (UE) 2016/679.
Pe deasupra, responsabilul nu va putea fi demis sau sancționat pentru îndeplinirea sarcinilor pe care le
are, iar acesta va răspunde direct în fața celui mai înalt nivel al conducerii companiei sau entității ce
prelucrează date în numele acesteia.
Entitățile ce nu vor respecta obligația de a desemna un responsabil cu protecția datelor vor risca amenzi
drastice, așa cum reiese din regulamentul european aplicabil din 25 mai 2018. Concret, vorbim de
amenzi administrative de până la zece milioane de euro sau, în cazul întreprinderilor, de până la 2% din
cifra de afaceri mondială totală anualăcorespunzătoare exercițiului financiar anterior.
Important! Legislația europeană oferă posibilitatea ca un grup de întreprinderi să numească un
responsabil unic cu protecția datelor. Totodată, opțiunea este valabilă și atunci când este vorba de mai
multe autorități publice.
Pagina 24 / 136
OFERTA DE ANGAJARE
În momentul când angajatorul intenționează să angajeze sau să modifice contractul individual de muncă
al salariatului, are obligația să întocmească o ofertă/ informare scrisă ce are valoarea unei oferte ferme
de a contracta.
În contractul de muncă se pot regăsi elemente mai favorabile salariatului decât cele conținute în
informare/ ofertă, însă niciodată mai puțin decât s-a ofertat inițial.
Răspunderea angajatorului poate fi reținută în cazul în care, deși s-a obligat la acordarea anumitor
drepturi în cuprinsul ofertei, acestea se regăsesc în proporție mai mică în cuprinsul contractului de
muncă. Într-o asemenea situație, salariatul are dreptul la o acțiune împotrivă angajatorului sau,
solicitând instanței să-i acorde drepturile superioare stabilite conform informării, acestea reprezentând
în realitate voința manifestă și comunicată de către angajator.
Conform 17 alin. (3) - Codul muncii, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi
informată cu privire la cel puțin următoarele elemente:
✓ identitatea părţilor;
✓ locul de muncă sau, în lipsă unui loc de muncă fix, posibilitatea că salariatul să muncească în
diverse locuri;
✓ sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
✓ funcţia/ ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte
normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
✓ criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
✓ riscurile specifice postului;
✓ data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
✓ în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă
temporară, durata acestora;
✓ durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
✓ condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
✓ salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea
plăţii salariului la care salariatul are dreptul;
✓ durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;
✓ indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;
✓ durata perioadei de probă;
Pagina 25 / 136
Atenție! Îndeplinirea cu rea-credință de către angajator a obligației de a-l informa pe solicitantul unui
loc de muncă cu privire la clauzele generate pe care intenționează să le înscrie în contract, prin omiterea
unor avantaje ori dezavantaje pe care le-ar avea în viitor cel în cauza constituie un abuz de drept.
În acest fel, angajatorul își exercită abuziv dreptul de a nu comunica viitorului salariat decât acele
informații enumerate de legiuitor în cuprinsul art. 17 Codul muncii și îl determină pe salariat să accepte
sau să refuze încheierea contractului individual de muncă.
Este de subliniat faptul că angajatorul are obligația informării, indiferent dacă acel contract individual de
muncă se va încheia sau nu, ținând cont de faptul că legea română impune îndeplinirea obligației
informării anterior încheierii contractului individual de muncă.
În măsura în care contractul individual de muncă s-a încheiat, se prezumă că, anterior, angajatorul și-a
îndeplinit și obligația de a informa persoana selectată cu privire la elementele acelui contract de muncă,
în condițiile art. 17 - Codul muncii.
Prezumția functionează în mod identic și în cazul modificării contractului. Astfel, dacă actul adițional a
fost încheiat în condițiile legii, se prezumă că angajatorul și-a îndeplinit obligația legală de a informa
salariatul său cu privire la modificarea contractului individual de muncă.
Pagina 26 / 136
În cazul în care a fost realizată informarea conform art 17 Codul Muncii și angajatul/ angajatorul declina
ulterior ofertă, persoană fizică/ juridică ce se consideră vătămată că urmare a declinării ofertei, va putea
angajă răspunderea contractuală a celeilalte părți și va putea solicita în instanță să i se repare prejudiciul
cauzat prin faptă de a nu mai încheia contractul individual de muncă.
Este foarte important ca un Contract Individual de Muncă să fie întocmit corect, în concordanță cu legea,
pentru ca atât angajatul cât și angajatorul să înregistreze beneficii.
Ca orice contract, contractul de muncă este rezultatul acordului de voințe dintre cele două părți între
care se încheie. Angajatorul și salariatul negociază și, ajunși la un acord, încheie contractul de muncă.
Bază legală Art. 11 - Legea 53/2003 - (…) Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține
prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte
colective de muncă.(…)
Legea 53/2003 - Codul Muncii prevede chiar că, stipularea în contractul individual de muncă a unor
clauze contrare dispozițiilor legale constituie contravenție și se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la
5.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. d).
Pe lângă această sancțiune contravenţională, clauzele respective se vor consideră nescrise, deci se vor
aplică în locul lor dispozițiile legii.
Contractul individual de muncă se încheie în bază consimtămantului părtilor, în formă scrisă, în limbă
romană, anterior începerii activitătii de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de
muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Se prevede, astfel, că forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Decizia nr. 37/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a statuat că „în interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea
nr. 62/2011, art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului, în ipoteza neîndeplinirii de către părţi a obligaţiei de încheiere a contractului
individual de muncă în formă scrisă, persoana fizică care a prestat muncă pentru şi sub autoritatea
celeilalte părţi are deschisă calea acţiunii în constatarea raportului de muncă şi a efectelor acestuia şi în
situaţia în care respectivul raport de muncă a încetat anterior sesizării instanţei.”
Pagina 27 / 136
De asemenea, prin art. 16 Codul Muncii a fost introdus alineatul (4), care stabilește că „Angajatorul este
obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariaţii care
prestează activitate în acel loc.”
Se are în vedere păstrarea contractului individual de muncă la locul unde își desfășoară efectiv
activitatea salariatul (sucursală, reprezentanță, punct de lucru), ci nu doar la sediul angajatorului sau la
sediul altei persoane la care se află dosarele de personal.
Iată câteva dintre caracteristicile unui contract individual de muncă, din punct de vedere juridic:
-contractul de muncă intervine între un angajator-persoană juridică sau fizică-și un salariat-
întotdeauna o persoană fizică;
-contractul de muncă este bilateral, adică ambele părți au obligații. Prestarea muncii, respectiv plată
salariului sunt cele mai importante dintre aceste obligații. Cu alte cuvinte, atât angajatorul cât și
salariatul sunt, în același timp, și creditor, și debitor în cadrul contractului individual de muncă;
-contractul de muncă nu se încheie niciodată gratuit. Dacă angajatorul nu se obligă la plată nici unui
salariu, atunci se va consideră încheiat un contract de muncă voluntară, în condițiile Legii nr. 195/2001,
modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 58/2002, aprobată prin Legea nr. 629/2002.
-contractul de muncă are caracter consensual. Legea 53/2003- Codul Muncii prevede consensualismul
printre principiile întregii reglementări (art. 8). Aceasta înseamnă că, deşi nu a fost încheiat în formă
scrisă și nu a fost înregistrat, el poate produce totuși efecte juridice. Astfel, art. 16 din Legea 53/2003-
Codul Muncii prevede că în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă
scrisă, părțile pot face dovadă prevederilor contractuale și a prestatiiilor efectuate prin orice alt mijloc
de probă. Regulă rămane totuși încheierea contractului în formă scrisă. Anumite erori se pot strecură
într-un contract individual de muncă dacă acesta este întocmit superficial, fără cunoașterea prevederilor
legale . Din acest motiv, este indicat să se apeleze la specialiști în legislația muncii dacă angajatorul nu
dispune de un compartiment juridic sau de o persoană specializată în dreptul muncii.
De exemplu, într-un contract individual de muncă nu trebuie să existe prevederi de tipul:
✓ fixarea unei perioade de probă la angajare mai îndelungate decât cea legală;
✓ prevederea unui termen de preaviz în caz de concediere inferior celui legal;
✓ încheierea contractului pe durată determinată, în alte cazuri decât cele limitativ prevăzute de
lege;
✓ stabilirea pentru salariat a unor obligații suplimentare fată de cele prevăzute în lege, etc...
Model de contract individual de muncă în variantă draft se pune la dispoziţia cursantului prin anexă
separată la prezentul curs.
A. FIȘA POSTULUI
Pagina 28 / 136
Data fiind importantă FP, serviciul RU are obligația de a dezvoltă și instrui managerii în utilizarea unui
Standard de elaborare a Fișei Postului prin care să reglementeze conținutul, modelul cadru,
responsabilitățile persoanelor implicate, regulile de întocmire/ actualizare/ revizuire și gestionare a
Fișelor de Post.
Serviciul RU este responsabil să se asigure că fiecare angajat are o FP validă/ actualizată în dosarul
personal și să întocmească/ actualizeze baza de date electronică a FP.
Fișa Postului este Instrumentul de Management prin care compania oferă angajatului o imagine clară
asupra poziției câștigată în organizație. Cu cât imaginea este mai completă, cu atât șansele companiei și
ale salariatului de a se îndreptă împreună către Succes, sunt mai mari.
Fișa Postului este un document obligatoriu, impus prin Legea 53/2003 - Codul Muncii. Orice post din
organizație implică o Fișa de Post. Fișa se întocmește atât pentru pozițiile noi, cât și pentru cele existente
devenite vacante.
Fișa Postului este elaborată de managerul direct cu suportul DRU și conține informații despre:
✓ Denumirea postului,
✓ Locul în structura organizației – denumirea departamentului,
✓ Obiectivul/ Rolul postului exprimat printr-o frază-declarație,
✓ Indicatorii relevanți,
✓ Responsabilități,
✓ Delegarea de atribuții pe perioadele de lipsă ale titularului,
✓ Cerințe (studii, competențe, experiență, abilități),
✓ Indicatori de performanță și criterii de evaluare.
Conţinutul FP trebuie să fie clar si concis. Nu există o regulă generală de întocmire a fişei de post, dar
este de preferat ca aceasta sa fie obiectivă, realistă, iar sarcinile să fie realizabile.
Fişa Postului se ACTUALIZEAZĂ ori de câte ori apar schimbări semnificative în conţinutul unui post
existent şi se REVIZUIEŞTE periodic, chiar dacă nu intervin modificări esenţiale în responsabilităţile
postului – acest pas permite rafinarea continuă a conţinutului şi formei.
În ambele cazuri (Actualizare vs. Revizie/ Revizuire) managerul direct este responsabil de proces, de
obţinerea semnăturii angajatului şi distribuirea câte unui exemplar original către salariat şi serviciul RU.
Semnarea Fişei Postului de către angajat semnifică luarea la cunoştinţă, acceptarea, înţelegerea
responsabilităţilor si angajamentul acestuia de a le îndeplini şi respecta.
Pagina 29 / 136
FISA POSTULUI
1. DEFINIREA POSTULUI
1.1 Denumirea postului INSPECTOR RESURSE UMANE
1.2 Titularul postului : ……………………………….
1.3.Pozitia in C.O.R.: Inspector Resurse Umane
1.4. Nivelul ierarhic al postului :
1.5 Tipul de functie : executie
1.6 Pozitia in structura organizatorica: Departament
Resurse Umane 1.7.Obiectivul specific al postului :
Asigurarea tuturor activitatilor legate de evidenta personalului si de salarizare in
cadrul firmei in conformitate cu politicile firmei si legislatia in vigoare.
2. INTEGRARE IN STRUCTURA ORGANIZATORICA
2.1 Pozitionarea in cadrul organigramei: conform anexa 1 – organigrama societatii
2.2 Relatiile ierarhice:
• este subordonat : Administrator societate, Director executiv
• subordoneaza : -
2.3 Relatii de colaborare:
• interne : toate departamentele functionale;
• externe : parteneri externi (reprezentantii tuturor institutiilor statului cu
atributii in domeniu); 2.3.Inlocuiri:
• este inlocuit de: inspector resurse umane
• inlocuieste pe : inspector resurse umane
Pagina 30 / 136
Pagina 31 / 136
Pagina 32 / 136
Pagina 33 / 136
deseuri;
• nu va spala obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de
suprafata;
• nu va deversa in apele de suprafata subterane ape uzate, menajere si substante potential
periculoase;
• sa sesizeze seful direct despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele
forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre si in caz de eliminari accidentale
de poluanti in mediu sau de accident major;
• in cazul producerii unei poluari accidentale (scurgeri accidentale de ulei de la
echipamente, etc.) va efectua toate lucrarile necesare pentru inlaturarea cauzei
producerii poluarii si pentru refacerea zonelor afectate de poluarea produsa;
• sa depoziteze materialele necesare numai in locuri special amenajate, marcate;
• sa nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de
orice fel;
• sa ia masurile necesare de reducere la minim a cantitatilor de deseuri rezultate din
activitatea proprie;
• sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu
nepericuloase;
• sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri in mediu;
• sa nu abandoneze deseurile si sa le depoziteze numai in locuri special amenajate,
autorizate;
• sa separe deseurile inainte de colectare, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
securităţii lucrătorilor;
• să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi
condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în
domeniul său de activitate;
• să - şi însuşească şi să respecte procedurile si instructiunile proprii si prevederile
legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a
acestora;
• să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
Pagina 38 / 136
In functie de scopul urmarit, metodele utilizate pentru evaluarea personalului sunt si ele diferite, dar
in general vizeaza 3 aspecte principale:
✓ Calitatea muncii – aceasta este masurata in functie de doua elemente esentiale: precizia si
absenta erorilor la produsul realizat;
✓ Datele personale – comportamentul persoanei in contextul activitatii de munca;
✓ Aprecierile si evaluarile periodice – sunt cel mai frecvent utilizate drept criteriu al eficientei
profesionale.
Metodele obiective sunt standardizate si permit evaluarea angajatilor in functie de raspunsurile lor la
intrebari sau probleme, fara a fi influentate de relatia dintre angajat si evaluator. De cele mai multe ori,
pentru a se evita subiectivitatea evaluatorului din cadrul organizatiei, se apeleaza la personal
experimentat din exteriorul organizatiei.
Pagina 40 / 136
Nume Angajat:
Postul ocupat:
Departamentul:
Managerul direct:
Perioada Evaluata:
Tip evaluare: la expirarea perioadei de proba / anuala Data Evaluare:
Nume Evaluator:
Functia evaluatorului
Pagina 41 / 136
Pagina 42 / 136
Pagina 43 / 136
Pagina 44 / 136
Pagina 45 / 136
Pagina 46 / 136
Total
Nota finala obtinuta (media notelor obtinute pentru fiecare capitol mentionat mai jos ................
I . Evaluarea activitatii profesionale - Nota .....
II. Relatia cu clientii - Nota.....
III. Abilitati de comunicare - Nota .....
IV. Abilitati interpersonale - Nota.......
V. Dezvoltare personala:
Dezvoltarea competentelor (personale si profesionale) – identificarea pregatirii necesare
Pagina 47 / 136
VI. Obiective
Fiecare manager are dreptul de a introduce obiectivele aferente fiecarei persoane avand in vedere
contextul activitatii si situatiile specifice. Obiectivele trebuie sa fie specifice si cuantificabile.
Pagina 48 / 136
Obiective :
Gradul de indeplinire:
Pagina Semnaturi
Va rugam sa tipariti si sa semnati dupa completarea tuturor campurilor. Evaluatorul va transmite atat
copiile electronice cat si cele tiparite catre Departamentul RU.
Prin semnarea acestui formular mentionez ca am primit si completat partea aferenta mie. Semnatura
mea nu inseamna ca sunt si neaparat de acord cu continutui acestuia.
Contractul individual de munca se modifica, de regula, numai prin acordul partilor si, prin exceptie, prin
decizia unilaterala a angajatorului (fara acordul salariatului). Modificarea unilaterală a contractului
individual de muncă nu este permisă în principiu, aceasta fiind reglementată ca o excepție de la regulă,
fiind admisă numai în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de lege.
- Delegare
Decizie a angajatorului, - Detasare
Unilaterala
comunicata salariatului - Forta majora, sanctiune disciplinara, masuri
de protectie a angajatului
Pagina 49 / 136
Spre deosebire de decizie, semnata de angajator prin reprezentantul legal si adusa la cunostinta
salariatilor, actele aditionale se semneaza de catre ambele parti, reprezentand caracterul consensual –
acordul de vointa al partilor.
Asadar, orice modificare in timpul executarii contractului individual de munca, mai putin modificarile
salariale ale salariului minim garantat in plata modificat prin Hotarare de Guvern, impune incheierea
unui act aditional la contract, unde sa se mentioneze absolut toate modificarile (in practica se aplica
alfabetic, dupa pozitia elementului in contractul de munca: D., J. etc.) si data la care acestea isi produc
efectele.
ATENŢIE!
Un aspect foarte important de retinut este ca, incepand din august 2017, a fost introdusa prin OUG nr.
53/2017 obligatia incheierii actului aditional anterior producerii modificarii.
Încheiat între:
Pagina 50 / 136
Părțile convin asupra modificării elementelor contractului individual de muncă după efectuarea
procedurii de informare conf. art. 17 Codul Muncii, după cum urmează:
Art.2. Celelalte clauze ale contractului individual de munca nr.../ rămân nemodificate.
Prezentul act a fost întocmit în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară.
Am primit un exemplar
Încheiat între:
Pagina 51 / 136
Părțile convin asupra modificării elementelor contractului individual de muncă după efectuarea
procedurii de informare conf. art. 17 Codul Muncii, după cum urmează:
Art.1. Începând cu data de ........................... se modifică Elementul J. Salariul, alin. 1 Salariul de bază
lunar brut în: ..................... lei.
Art.2. Celelalte clauze ale contractului individuale de munca nr.../ rămân nemodificate.
Prezentul act a fost întocmit în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară.
Administrator, Salariat/a,
Am primit un exemplar
la contractul individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr…………….. în registrul general de evidenţă a
salariaţilor
şi
Pagina 52 / 136
În temeiul art. 17 alin. (5) coroborat cu art. 41 alin. (1) din Legea nr. 53/02003, părţile hotărăsc:
Celelalte elemente constitutive ale contractului individual de muncă încheiat sub nr. …….. din ……….
Rămân neschimbate.
Prezentul act adiţional a fost încheiat în 2 exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, urmând să-
şi producă efectele începând cu data de …………. .
ANGAJATOR, ANGAJAT,
D. ADEVERINŢE
Obligatia angajatorului de a elibera documente care sa priveasca situatia de salariat a solicitantului este
reglementată legal, fiind prevazută ca atare prin dispozitiile art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea 53/2003-
Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Legiuitorul nu arata in mod limitativ care sunt
documentele care trebuie eliberate, sub sintagma generala de „toate documentele care atesta calitatea
de salariat a solicitantului” intelegandu-se orice document solicitat, cu conditia ca actele sau faptele
atestate sa fie reale si sa aiba legatura cu raporturile de munca, deci sa priveasca date legate de
activitatea in munca a salariatului.
Potrivit art. 34 alin. (5) din Legea 53/2003- Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, la
solicitarea salariatului, angajatorul este obligat sa elibereze un document care să ateste activitatea
desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.
Termenul de eliberare a adeverinţelor este de maximum 15 zile de la data solicitării, dar există şi
adeverinţe care se eliberează în regim de urgenţă (ex. Adeverinte medicale).
De regulă, adeverinţele se eliberează fără o taxă stabilită de angajator, dar există instituţii publice care
percep anumite taxe la eliberarea adeverinţelor. De exemplu, in baza Ordinului nr. 826/
Pagina 53 / 136
Adeverinta de vechime
Incepand cu 01 ianuarie 2011 datele privind evidenta muncii prestate salariati in baza unui contract
individual de munca nu se mai inscriu in carnetele de munca, urmare abrogarii prin art. 281 din Legea
53/2003- Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, a Decretului nr. 92/1976 privind
carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu
modificările ulterioare.
Astfel, vechimea in munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de
munca, iar pentru perioada ulteriora datei de 31.12.2010 atestarea vechimii in munca a salariatului se
poate face prin adeverinta eliberata de angajator.
Astfel, la angajarea in munca in cadrul unui nou angajator, vechimea in munca pentru calculul
concediului de odihna cuvenit salariatului (doar daca este progresiv) se va putea dovedi cu inscrisurile
emise de catre fostii angajatori. Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in
munca.
TIPURI DE ADEVERINTE:
MODEL ADEVERINTA COASIGURAT
Antetul societatii
Nr. Inregistrare
ADEVERINTA
Prin prezenta se certifica faptul ca domnul/ doamna .............., CNP/ CIS* ......................., act de
identitate CI seria ..... nr. .........., eliberat de ................ la data de .................... cu domiciliul in ..............,
are calitatea de salariat incepand cu data de ................
Pagina 54 / 136
Persoana mai sus mentionata figureaza in evidentele noastre cu urmatorii coasigurati (sot/ sotie, parinti
aflati in intretinere):
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele din adeverinta sunt corecte si
complete.
Reprezentant legal,
.........................
* CIS reprezinta numarul unic de identificare din sistemul de asigurari de sanatate, atribuit de catre casele de
asigurari de sanatate conform legii persoanelor din statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic
European si din Confederatia Elvetiana, care indeplinesc conditiile de lucrator frontalier si desfasoara o activitate
salariala sau independenta in Romania si care rezida în alt stat membru in care se intorc, de regula, zilnic ori cel
putin o data pe saptamana, precum si coasiguratilor (parintii/sotul/sotia) aflati in intretinerea acestora, inscriindu-
se cifrele cu aliniere la dreapta.
MODEL ADEVERINTA CONCEDIU MEDICAL
Angajator: ...........
Cod Fiscal (CUI/ CNP angajator/ persoana fizica) ...............
Nr. De inregistrare la registrul comertului: J.../..../......
Adresa: .....................
ADEVERINTA
Prin prezenta se certifica faptul ca domnul/ doamna ............., cNP ............... act de identitate CI seria
......... nr. ..........., eliberat de .............. la data de ............., avand domiciliul in ................., are calitatea de persoana
asigurata pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de
sanatate si indeplineste stagiul de asigurare*) prevazut la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr 399/2006, cu modificarile si completarile
Pagina 55 / 136
ulterioare.
Prezenta adeverinta are o perioada de valabilitate de 30 de zile de la data emiterii.
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele din adeverinta sunt corecte si
complete.
Numarul de zile de concediu medical de care persoana asigurata a beneficiat de la data angajarii
(.................) este de ...... zile lucratoare (........... zile calendaristice), pana la data de .......... inclusiv, aferente fiecarui
cod de indemizatie in parte, fiecarei sarcini, precum si fiecarui copil bolnav, dupa cum urmeaza:
Codul de indemnizatie Numarul de zile concediu medical Seria si numarul certificatului de concediu
in ultimele 12**)/24 luni***) medical anterior ***), pentru codul de
diagnostic _____, valabil pana la _________.
Reprezentant legal,
...............................
*) Adeverinta se elibereaza si persoanelor aflate in concediu medical pentru situatiile prevazute la art. 9 si 31 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, in vederea gestionarii numarului de zile de concediu medical acordate pentru aceste afectiuni.
**) Se utilizeaza pentru evidentierea zilelor de concediu medical acordate pentru sarcina si lauzie, ingrijirea copilului bolnav,
pentru reducerea timpului de munca, pentru risc maternal, precum si pentru incapacitate temporara de munca pentru
afectiuni, altele decât cele prevazute la art. 13 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
***) Se utilizeaza pentru evidentierea zilelor de incapacitate temporara de munca acordate pentru afectiunile prevazute la art.
13 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006,
cu modificarile si completarile ulterioare. ****) Se utilizeaza pentru situatiile in care certificatele de concediu medical "in
continuare" urmeaza a fi eliberate de medici, altii decât cei care au eliberat certificatele de concediu medical pe acelasi cod de
diagnostic pâna la data eliberarii noului certificat.
Unitatea…………………………………..
str. ……………………………. nr. …
Localitate ………………., judeţ/sector ……………
Cod unic: ………………..
Tel.: ………….; Fax: …………
Nr. …. data ……………
ADEVERINŢĂ
ANGAJATOR,
..............................................
(nume şi prenume)
.............................................
(funcţie)
Definitie
Potrivit art. 1 lit. i) din Legea dialogului social nr. 62/2011, contractul colectiv de muncă este convenția
încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților, prin care
se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă. Prin încheierea
contractelor colective de muncă se urmărește promovarea și apărarea intereselor părților semnatare,
prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă, în vederea asigurării păcii sociale.
activitate.
Unitatea este persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă.
În categoria unităţilor se includ:
✓ societăţile comerciale;
✓ regiile autonome şi companiile naţionale;
✓ autorităţile/instituţiile publice;
✓ unităţile bugetare, inclusiv cele şcolare, sanitare, de cultură;
✓ asociaţiile, fundaţiile, alte persoane juridice.
Grupurile de unităţi sunt forme de structurare în vederea negocierii colective la acest nivel. Un grup de
unităţi se poate constitui din două sau mai multe unităţi care au acelaşi obiect principal de activitate
conform codului din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (cod CAEN).
Companiile Naţionale, Regiile Autonome, instituţiile sau autorităţile publice pot constitui grupuri de
unităţi dacă au în componenţă, în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează
forţă de muncă.
Grupurile de unităţi se pot constitui voluntar pentru negocierea şi încheierea contractelor colective de
muncă, prin una din următoarele modalităţi: constituirea prin hotărâre judecătorească SAU
constituirea prin proces-verbal sau orice altă convenţie scrisă între părţi.
Sectoarele de activitate sunt acele sectoare ale economiei naţionale care grupează domenii de activitate
definite conform codului CAEN si se stabilesc prin Hotarare de Guvern dupa consultarea partenerilor
sociali.
Art. 221 alin. (1) din Codul muncii, republicat, prevede ca la angajatorii la care sunt incadrati mai mult de
20 de salariati si la care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative conform legii, interesele
salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop.
Potrivit art. 135 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social, in unitatile in care nu exista sindicate
reprezentative negocierea contractului colectiv de munca se face dupa cum urmeaza:
- daca exista un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federatie sindicala reprezentativa in
sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de catre reprezentantii federatiei
sindicale, la solicitarea si in baza mandatului sindicatului, impreuna cu reprezentantii alesi ai angajatilor;
Pagina 58 / 136
- daca exista un sindicat neafiliat la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate din care
face parte unitatea sau nu exista niciun sindicat, negocierea se face numai de catre reprezentantii
angajatilor.
Art. 221 alin. (2) din Codul muncii prevede ca reprezentantii salariatilor sunt alesi in cadrul adunarii
generale a salariatilor, cu votul a cel putin jumatate din numarul total al salariatilor. Iar art. 224 din
Codul muncii, republicat, prevede ca atributiile reprezentantilor salariatilor, modul de indeplinire a
acestora, precum si durata si limitele mandatului lor se stabilesc in cadrul adunarii generale a
salariatilor, in conditiile legii.
Dreptul de a alege un reprezentant al salariaților este o prerogativă deținută în mod exclusiv de toți
salariații din cadrul unei entități, însă în cazul în care aceștia nu își vor exercita acest drept și nu vor
depune eforturile necesare în vederea alegerii unui reprezentant, angajatorul va fi obligat să îi asiste pe
aceștia în vederea îndeplinirii procedurii și să le faciliteze pe cât posibil mijloacele necesare în vederea
organizării alegerilor.
Astfel, angajatorul vă întocmi o listă cu toți salariații, listă ce vă conține de asemenea o întrebare
adresată salariaților prin care li se vă solicita să menționeze câți reprezentanți ai salariaților consideră că
sunt necesari pentru a le reprezenta interesele.
Definitie
Potrivit art.10 din Legea 53/2003- Codul Muncii, contractul individual de muncă este contractul în
temeiul căruia o persoană fizica, numită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea
unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii, denumire salariu.
Pornind de la definiţia legală a contractului individual de muncă, în doctrină acesta a fost definit ca fiind
acea convenţie în temeiul căreia o persoană fizică, denumită salariat sau angajat, se obligă să presteze o
anumită activitate pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană juridică sau persoană fizică, iar
aceasta, la rândul său, se obligă să plătească remuneraţia, denumită salariu şi să asigure condiţii
adecvate desfăşurării activităţii, menţinerii securităţii şi sănătăţii în muncă.
Reglementarea legală
Pagina 59 / 136
Condiţiile de validitate
Condiţiile cerute pentru încheierea valabilă a unui contract individual de muncă privesc:
✓ capacitatea părţilor
✓ consimţământul părţilor
✓ obiectul contractului
✓ cauza contractului
Capacitatea părţilor
Incompatibilităţi
În scopul ocrotirii persoanei sau al apărării unor interese generale ale societăţii, prin lege sunt instituite
incompatibilităţi, adică limitări sau restrângeri ale capacităţii juridice. Incompatibilităţile se referă la:
✓ vârstă;
✓ măsurile de protecţie a tinerilor şi femeilor;
✓ apărarea avutului public sau privat;
✓ evitarea fraudei fiscale;
✓ exercitarea unor funcţii;
✓ restrângerea capacităţii juridice potrivit legii penale;
✓ capacitatea juridică a străinilor.
Pagina 60 / 136
Examenul medical
Potrivit art. 27 alin. 1 din Legea 53/2003- Codul Muncii, o persoană poate fi angajată în muncă numai în
baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei muncii.
În acelaşi sens sunt şi prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, conform cărora
angajatorul are obligaţia să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz,
a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să
asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic, ulterior angajării.
În lipsa certificatului medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii,
încheierea contractului de muncă este nulă în mod absolut.
Consimţământul părţilor
Consimţământul este o condiţie esenţială, de fond şi generală a actului juridic civil, care constă în
hotărârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în exterior.
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003- Codul Muncii, contractul individual de muncă se încheie pe
baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, cel tarziu in ziua anterioara inceperii
activitatii de catre salariat, iar conform art.1204 Cod civil, pentru a fi valabil, consimţământul trebuie să
întrunească următoarele condiţii:
✓ să fie serios, în sensul că manifestarea de voinţă trebuie să fie făcută cu intenţia de a produce
efecte efecte juridice şi nu în glumă;
✓ să fie liber, adică să nu fie afectat de vreun viciu de consimţământ (eroare, surprins prin dol,
smult prin violenţă, leziune);
✓ să fie exprimat în cunoştinţă de cauză, adică părţile să ştie că încheie un anumit contract juridic.
Eroarea este falsa reprezentare a realităţii la momentul încheierii contractului.
Dolul constă în inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene sau dolosive (inselatoare cu
reacredinta), pentru a o determina să încheie un act juridic.
Violenţa constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină să
încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.
Leziunea apare atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de
lipsa de cunoştinţe a celeilate părţi, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane, o prestaţie de o
valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii.
Obiectul contractului
Obiectul contractului este operaţiunea juridică stabilită de părţi, astfel cum rezultă din drepturile şi
obligaţiile contractuale.
Pagina 61 / 136
Cauza contractului
Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.
Prin încheierea contractului individual de muncă, angajatorul urmăreşte ca salariatul să presteze munca,
iar salariatul urmăreşte primirea salariului pentru munca prestată.
Încheierea contractului
Conform art. 11 Legea 53/2003 - Codul Muncii, clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine
prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte
colective de muncă.
Obiectul contractului trebuie să fie determinat, licit şi moral.
Contractul se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română.
Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de
evidenţă a salariaţilor (REGES, prin aplicatia Revisal), care se transmite inspectoratului teritorial de
muncă (online).
Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din
contractul individual de muncă.
Angajatorul are obligaţia să informeze persoana selectată în vederea angajării/ salariatul, cu privire la
clauzele esenţiale ale contractului pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice,
respectiv:
✓ identitatea părţilor,
✓ locul de muncă sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in
diverse locuri;
✓ sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului:
✓ funcţia/ ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România, precum si fişa
postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
✓ criteriile de evaluare a activităţii profesionale;
✓ riscurile specifice postului;
✓ data de la care îşi produce efecte contractul;
✓ durata - în cazul contractelor pe durată determinată sau de muncă temporară;
✓ durata concediului de odihnă;
✓ condiţiile de acordare a preavizului si durata acestuia;
✓ salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea
plăţii salariului;
✓ durata normală a muncii exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;
✓ indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului; -
✓ durata perioadei de probă.
Pagina 62 / 136
Orice modificare a unuia din elementele contractului individual de muncă în timpul executării
contractului individual de muncă împune încheierea unui act adiţional la contract, ANTERIOR apariţiei
modificării, cu excepţia cazurilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege (
SALARIU).
La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă, oricare dintre părţi poate fi
asistată de terţi, conform propriei opţiuni.
Perioada de proba
Art. 31
(1)Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate
stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel
mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
(2)Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin
modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.
(3)Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv
printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea
acesteia.
(4)Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile
prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum
şi în contractul individual de muncă.
(5)Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se
consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi
speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată
de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.
(6)Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se reglementează prin lege
specială.
Pagina 63 / 136
muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata
contractului.
Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul
profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data
încetării contractului individual de muncă.
Dacă salariatul nu respectă, cu vinovăţie, clauza de neconcurenţă, va fi obligat să restituie indemnizaţia
primită şi să plătească anagajatorului daune – interese pentru prejudiciul cauzat acestuia.
Potrivit art. 25 din Legea 53/2003- Codul Muncii, prin clauza de mobilitate introdusa în contractul
individual de muncă părţile stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de
serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz, salariatul beneficiază
de prestaţii suplimentare în bani sau în natură, cuantumul acestora fiind specificate în contractul
individual de muncă.
Prin clauza de confidenţialitate – art. 26 din Legea 53/2003- Codul Muncii – părţile convin ca, pe toată
durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii
de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele
interne, în contractele cplective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
Art. 36 - Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei
de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, eliberate potrivit legii.
Pagina 64 / 136
Obligaţiile salariatului
Conform art. 39 alin. 2 din Legea 53/2003- Codul Muncii, salariatul are următoarele obligaţii:
✓ obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform
fisei postului;
✓ obligatia de a respecta disciplina muncii;
✓ obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de
munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;
✓ obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
✓ obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
✓ obligatia de a respecta secretul de serviciu;
✓ alte obligatii prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.
Drepturile angajatorului
Potrivit art. 40 alin.1 din Legea 53/2003- Codul Muncii, angajatorul are următoarele drepturi:
✓ să stabilescă organizarea şi funcţionarea unităţii;
✓ să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, in conditiile legii;
✓ să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
✓ să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu,
✓ să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit
legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
✓ să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare
a realizării acestora.
Incepand de anul acesta, potrivit Art. 341, fiecarui angajator ii revine dreptul de a-si organiza activitatea
de resurse umane si salarizare dupa cum urmeaza:
a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții
privind activitatea de resurse umane și salarizare;
c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare.
Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare vor fi coordonate de către un expert în
legislația muncii.
Obligaţiile angajatorului
Conform art.40 alin.2 din Legea 53/2003- Codul Muncii, angajatorul are următoarele obligaţii:
✓ sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc
desfasurarea relatiilor de munca;
✓ sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor
de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
✓ sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca
aplicabil si din contractele individuale de munca;
Pagina 65 / 136
✓ forţa majoră;
✓ în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală;
✓ de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările
necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele,
autorizatiile sau atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca
inceteaza de drept;
✓ in alte cazuri expres prevazute de lege.
Atentie!
Desi angajatorul initiaza procedura de suspendare a contractului in cazul absentelor nemotivate, aceasta
este incadrata de Codul Muncii la situatiile suspendarii din initiativa salariatului (art. 51), intrucat
salariatul a provocat actiunea prin absentarea nemotivata de la locul de munca.
Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părţilor, în cazul concediilor
Pagina 67 / 136
INCETAREA DE DREPT
Conform art. 56 din Legea 53/2003- Codul Muncii, contractul individual de muncă existent încetează de
drept, Alin. 1:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul
dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa
conform legii;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub
interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;
c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, pentru salariata care optează în scris pentru
continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice
anterior împlinirii condiţiilor de vârsta standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la
vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III,
pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei
standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul
invalidităţii de gradul I sau II;
d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care
nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane
concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti;
g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori
atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori
pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus
interdicţia;
i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
Pagina 68 / 136
j) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă
între 15 şi 16 ani.
Alin. (2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)- j), constatarea cazului de încetare de drept a
contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea
acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, şi se comunică persoanelor aflate în situaţiile
respective în termen de 5 zile lucrătoare.
Alin. (3) Angajatorul nu poate îngrădi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea în
condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) teza întâi.
Alin. (4) Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a
condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu
aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum 3 ani peste
vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de
muncă.
Nulitatea contractului
Se produce ca urmare a nerespectarii oricareia dintre obligatiile necesare pentru incheierea valabila a
contractului, iar constatarea nulitatii produce efecte pentru viitor.
În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru
salariaţi, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile,
aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, salariatul având
dreptul la despăgubiri.
Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la
remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.
Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor, dar,
daca nu se inteleg, se pronunta de catre instanta judecatoreasca.
Contractul individual de munca mai poate inceta la initiativa oricareia dintre parti (angajator sau
angajat) in perioada de proba a angajatului – Art. 31 alin. 3, prin notificarea scrisa a celeilalte parti si
fara necesitatea motivarii deciziei.
CONCEDIEREA
Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, dispusa
pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:
a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii;
b) pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de
acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu
handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
Pagina 69 / 136
f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului
cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
g) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care
concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate,
savarsite de catre acel salariat; [declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr.
814/2015]
h) pe durata efectuarii concediului de odihna.
Aceste prevederi nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii
judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, in conditiile legii.
Conform art. 61, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana
salariatului in urmatoarele situatii de concediere individuala:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a
muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil
sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioada mai mare
de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea
fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile
corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva:
Art. 65 Alin. 1 - determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai
multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
Art 65 alin. Alin. 1 coroborat cu Art. 68 – concediere colectiva
Art. 68 Alin. 1. Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile
calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de:
a) cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi
mai puţin de 100 de salariaţi;
b) cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de
salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi;
c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi.
La stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv, potrivit alin. (1), se iau în calcul şi acei
salariaţi cărora le-au încetat contractele individuale de muncă din iniţiativa angajatorului, din unul sau
mai multe motive, fără legătură cu persoana salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5 concedieri.
Angajatorul are obligaţia să comunice o copie a notificării prevăzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului
teritorial de muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă la aceeaşi dată la care a
comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor.
DEMISIA
Demisia reprezinta actul unilatera de vointa a salariatului care comunica angajatorului incetarea
contractului printr-o notificare scrisa.
Pagina 70 / 136
Atentie!
Prin incetarea contractului in baza art. 81 alin. 8 (Codul Munci), angajatorul isi asuma acuzatiile
angajatului privind nerespectarea obligatiilor contractuale.
Salariaţii cu contract individual de muncă incheiat pe durata determinata nu vor fi trataţi mai puţin
favorabil decât salariaţii permanenţi comparabili. Salariatul permanent comparabil reprezintă salariatul
al cărui contract individual este încheiat pe durată nedeterminată şi care desfăşoară aceeaşi activitate
sau una similară, în aceeaşi unitate, avându-se în vedere calificarea/ aptitudinile profesionale. Atunci
când nu există un salariat cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil
în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa
acestuia, reglementările legale în domeniu.
Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă pe durată
determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii
lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor
angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Această informare se face printr-
un anunţ afişat la sediul angajatorului, iar copie a anunţului se transmite de îndată sindicatului sau
reprezentanţilor salariaţilor.
Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni,
dar care poate fi prelungit pe perioade succesive, fără a se putea depăşi o perioadă de 36 de luni. Munca
temporară presupune încheierea a două contracte diferite ca natură juridică:
✓ contractul de muncă temporară, încheiat între agentul de muncă temporară şi salariat;
✓ contractul de punere la dispoziţie, încheiat între agentul de muncă temporară şi utilizator.
Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a
cărei durată nu poate fi mai mare de:
a) două zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o
perioadă mai mică sau egală cu o lună;
b) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o
perioadă cuprinsă între o lună şi 3 luni;
c) 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o
perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
Pagina 72 / 136
d) 20 de zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o
perioadă mai mare de 6 luni;
e) 30 de zile lucrătoare, în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a
contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni.
Conform art. 109 din Legea 53/2003- Codul Muncii, contractul de muncă la domiciliu se încheie numai în
formă scrisă şi conţine, alături de clauzele esenţiale ale oricărui contract individual de muncă:
✓ precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
✓ programul în cadrul căruia angajatorul are dreptul să controleze activitatea salariatului şi
modalitatea concretă de realizare a controlului;
✓ obligaţia angajatorului de asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, al materiilor prime
şi materialelor pe care le utilizează în activitate, al produselor finite pe care le realizează.
Un salariat cu munca la domiciliu are aceleaşi drepturi recunoscute prin lege şi prin contractele colective
de muncă ce se aplică salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul angajatorului.
Pagina 73 / 136
Pagina 75 / 136
Pagina 76 / 136
Pagina 77 / 136
Actiuni
✓ Identificarea nevoii de personal
✓ Stabilirea responsabilitatilor postului
✓ Identificarea metodelor de recrutare potrivite
✓ Redactarea, lansarea si promovarea mesajului de recrutare
✓ Întocmirea şi păstrarea bazei de date cu rezultatele recrutării
✓ Organizarea programului de selecţie
✓ Participarea la procesul de selecţie a candidaţilor – screening CV-uri, interviuri preliminare,
testari, verificarea referintelor
✓ Anunţarea rezultatelor procesului de selecţie
Recrutarea personalului poate avea caracter permanent si sistematic sau se poate realiza numai atunci
cand apare o anumita necesitate. Daca recrutarea resurselor umane se desfasoara continuu si
sistematic, organizatia are avantajul mentinerii unui contact permanent cu piata muncii.
De asemenea, recrutarea resurselor umane poate fi spontana sau provocata, cand organizatia doreste
sa ocupe un anumit post.
Asigurarea cu personal a unei organizatii, numita si angajare, cuprinde mai multe activitati de baza,
anume: planificarea resurselor umane, recrutarea si selectia personalului.
Procesul de asigurare cu personal din exteriorul organizatiei cuprinde recrutarea, selectia si orientarea
sau integrarea personalului, in timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizatiei presupune
unele transferuri, promovari, recalificari, reincadrari, dezvoltari, precum si eventuale pensionari, demisii,
concedieri sau decese.
Obiectivul activitatii de recrutare consta in identificarea unui numar suficient de mare de candidati,
astfel incat cei care indeplinesc conditiile sa poata fi selectati. Astfel, cele mai eficiente metode sau
proceduri de selectie a personalului sunt limitate de eficienta procesului de recrutare a acestuia.
Recrutarea resurselor umane are in vedere, de asemenea, analiza posturilor si proiectarea muncii,
datorita faptului ca rezultatele de baza ale acestor activitati sunt esentiale in procesul de recrutare a
personalului. Acest lucru presupune ca persoana care recruteaza sau angajeaza trebuie sa detina
informatiile necesare referitoare la caracteristicile postului, cat si la calitatile viitorului detinator al
acestuia.
Recrutarea de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a căuta şi
a găsi candidaţi pentru posturile vacante ale organizaţiei, astfel încât aceasta să poată selecta cele mai
potrivite persoane. Se au în vedere atât obţinerea necesarului numeric, cât şi asigurarea unei anumite
calităţi a forţei de muncă atrase pentru a satisface necesităţile organizaţiei, concomitent cu minimizarea
costurilor aferente.
Activitatea de recrutare este o activitate complexă şi costisitoare, care necesită o atenţie deosebită în
ceea ce priveşte consecinţele organizaţionale interne si externe, precum si necesităţile de resurse
umane existente si viitoare. În acest context recrutarea personalului tinde să devină o activitate de sine-
stătătoare.
să depună eforturi însemnate pentru a găsi şi a atrage candidaţii; ea va trebui să ofere condiţii deosebite
- recompense mai mari, o securitate sporită a muncii sau orice alt tip de stimulente.
Orice organizaţie îşi poate acoperi posturile disponibile apelând fie la recrutarea de candidaţi din
interiorul firmei, fie la atragerea candidaţilor din exterior. Este o decizie majoră a procesului de
recrutare. Cele mai multe firme combină aceste două tipuri de surse. O altă decizie importantă se referă
la ce metode anume vor fi alese pentru recrutare.
Entitatea economică trebuie să decidă cum să identifice sursele de recrutare şi cum să desfăşoare
contactele de recrutare.
Recrutarea internă
Recrutarea din interior este posibilă şi poate fi eficientă mai ales dacă organizaţia a desfăşurat în
perioadele precedente un susţinut proces de recrutare de personal calificat şi cu un bun potenţial. În
mod uzual, recrutarea din interior ia forma promovării sau a transferului în cadrul organizaţiei.
Recrutarea din sursele interne poate avea o serie de avantaje:
✓ poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor, mai ales dacă aceştia ştiu că pot trece
de la o muncă grea la un post mai bun sau de la o funcţie de execuţie la una de conducere;
✓ candidaţii interni nu au nevoie de o familiarizare cu politica organizaţiei, iar posibilitatea
apariţiei insatisfacţiilor legate de firmă va fi mult mai redusă decât în cazul unor candidaţi din
exterior;
✓ recrutarea internă este mult mai puţin costisitoare decât cea externă, ea constituind de fapt o
investiţie pentru organizaţie.
Trebuie menţionată necesitatea existenţei unui sistem eficace de evaluare a personalului şi a unui
"inventar al calificărilor" pe care să se bazeze recrutarea internă, pentru ca toate aceste avantaje să fie
reale.
Există şi dezavantaje ale recrutării din interior:
✓ candidaţii interni cu greu pot aduce idei noi sau produce schimbări, ei fiind deja conectaţi la si
ancorati in "spiritul" firmei;
✓ dacă sunt promovaţi, ei îşi menţin vechile legături cu colegii de muncă, ceea ce le poate afecta
negativ performanţa (diverse favoruri pe care le vor face, grija de a nu răni vechii colegi şi
prieteni care acum vor fi colaboratori etc.);
✓ candidaţii interni care nu vor fi selectaţi sau promovaţi ar putea avea resentimente faţă de
firmă.
În al doilea rând, se pune problema bazei pe care se face promovarea în muncă; în timp ce în instituţiile
publice sau sub presiunea unor uniuni sindicale promovarea se face mai ales pe baza vechimii în muncă,
tot mai multe alte organizaţii preferă drept criteriu de promovare performanţele şi potenţialul uman.
Înştiinţarea angajaţilor despre existenţa unui loc de muncă disponibil se face printr-un anunţ scris, afişat
în mod vizibil, în locurile în care toţi angajaţii au posibilitatea să-l citească; de asemenea, anunţul poate
fi tipărit într-o publicaţie a firmei (de uz intern) sau a sindicatului si/ sau transmis in retelele interne
online ale companiei (Intranet, grupuri online).
Anunţul trebuie să specifice poziţia (titlul) postului, nivelul salarial şi calificarea necesară ocupării lui.
Departamentului de resurse umane îi revine sarcina întocmirii şi afişării anunţului de recrutare.
Pentru ca această metodă de recrutare internă să fie eficientă, este necesară respectarea unor cerinţe,
şi anume:
✓ atât promovarea, cât şi transferurile trebuie anunţate;
✓ anunţul trebuie afişat cu o anumită perioadă de timp înainte de a începe recrutarea din exterior;
✓ criteriile de selecţie să fie clar comunicate.
Recrutarea externă
Organizaţiile au la dispoziţie o multitudine de surse externe de recrutare a personalului.
Recrutarea din exterior este necesară mai ales firmelor care se dezvoltă rapid sau celor pentru care se
manifestă un interes deosebit din partea forţei de muncă superior calificate (inclusiv a managerilor).
Recrutarea din afara organizaţiei poate oferi mai multe avantaje:
✓ Candidaţii din exterior au mai multe sanse sa vina cu idei inovatoare la locul de muncă, cu noi
perspective în ceea ce priveşte politica firmei;
✓ Aceştia sunt mai puţin susceptibili de a se conforma presiunilor sau altor fenomene negative de
grup, fenomene negative care afectează morala angajatului şi productivitatea muncii sale;
✓ Poate fi mai uşor şi mai puţin costisitor pentru firmă să angajeze un profesionist sau un manager
bine pregătit din exterior, decât să dezvolte sau să perfecţioneze personalul din interior. Această
situaţie este valabilă mai ales în organizaţiile pentru care se manifestă imediat cererea de
angajare din partea forţei de muncă înalt calificate.
Pagina 81 / 136
✓ Dacă se trece peste faza recrutării interne, angajaţii care ar fi îndeplinit condiţiile necesare
ocupării posturilor libere vor fi afectaţi din punct de vedere moral şi îşi vor reduce gradul de
implicare (motivare) în muncă.
Această metodă se foloseşte pentru recrutarea de personal pentru orice poziţie de pe scara ierarhică a
firmei. În funcţie de posibilităţile financiare ale organizaţiei şi de importanţa ierarhică a postului vacant,
recrutarea se poate transforma într-o adevărată campanie publicitară. În această situaţie, publicitatea
trebuie concepută astfel încât să atragă atenţia, să creeze şi să menţină interesul, să stimuleze acţiunea
din partea celor interesaţi, ceea ce se poate realiza prin:
✓ specificarea nevoii de recrutare
✓ număr de posturi libere, tipul lor, descrierea şi specificaţia posturilor;
✓ selectarea populaţiei-ţintă, la care trebuie să ajungă mesajul de angajare;
✓ determinarea şi popularizarea "punctelor tari" ale firmei şi ale postului, care pot constitui o
atracţie pentru candidaţi;
✓ alegerea mesajului şi a mijlocului media adecvat populaţiei ţintă;
✓ stabilirea conţinutului anunţului de recrutare, astfel încât să includă informaţii despre firmă
(tipul activităţii, locul pe piaţă, succese, strategie etc.), posturile libere, tipul de persoană căutat,
avantajele oferite (materiale, profesionale sau morale) şi despre modul în care firma poate fi
contactată.
Studiile de specialitate au demonstrat că imaginea pe care firma o transmite prin anunţurile de
recrutare este foarte importantă în atragerea candidaţilor doriţi. Aceasta are un impact mult mai mare
decât modul în care este descris postul vacant.
Responsabilitatea organizării şi evaluării campaniei de recrutare prin anunţuri publicitare revine
departamentului de resurse umane al firmei.
tinerii, entuziasm, buna cunoaştere a organizaţiei şi a posturilor libere, deţinerea unui anumit titlu oficial
sau a unei funcţii de conducere.
➢ Persoanele care vin într-un contact anume cu firma - vizitatori, practicanţi, chiar şi parteneri de
afaceri sau diverşi colaboratori ş.a.
Marile firme folosesc aplicatii software specializate sau îşi întocmesc "fişiere de cereri de angajare" ale
persoanelor care au contactat firma fie direct, fie prin poştă/ email, oferindu-şi forţa de muncă; aceste
fişiere centralizatoare pot fi utilizate la nevoie pentru selectarea persoanelor dorite, ceea ce reprezintă
un efort de recrutare minim din partea organizaţiei. Renumele firmei are un impact deosebit asupra
numărului şi calităţii persoanelor din aceste categorii, care vor solicita angajarea în cadrul organizaţiei.
Sistemele de recompensare, condiţiile de muncă, relaţiile în interiorul firmei, dar şi cu exteriorul sunt
factori care pot afecta pozitiv sau negativ imaginea firmei şi deci inclusiv eficienţa acestei modalităţi de
recrutare.
➢ Referinţele oferite de angajaţii firmei privind persoanele ce pot fi recrutate de întreprindere.
Adeseori, chiar întreprinderea este cea care îşi implică angajaţii fie formal, fie informal, în procesul de
recrutare, încercând să-i cointereseze într-un anumit fel.
Totuşi, această sursă de recrutare trebuie folosită cu mare atenţie, deoarece este lucru ştiut că angajaţii
tind să recomande firmei persoanele cele mai apropiate - rude, prieteni - şi nu neapărat persoanele cele
mai potrivite.
➢ Agenţiile locale de forţă de muncă, publice sau private, pot fi utile în procesul de recrutare
externă. Agenţiile publice sunt administrate de stat şi menţin un contact permanent cu persoanele
aflate în căutare de lucru (şomeri, tineri absolvenţi şi alţii).
Recrutarea prin agenţii publice de forţă de muncă este o metodă puţin costisitoare, dar oferă în
principal candidaţi mai puţin calificaţi sau pentru nivelurile ierarhice inferioare. De aceea, adeseori,
agenţiile respective sunt privite cu reticenţă atât de către firmele solicitante, cât şi de către persoanele
care caută un loc de muncă.
Un interes mai mare îl prezintă agenţiile private, în fapt firme specializate în recrutarea-selecţia de
personal sau în consultanţă pe domeniul resurselor umane. Ele pot fi generale, oferind candidaţi pentru
toate categoriile de posturi, specializate pe anumite domenii de activitate sau pot avea drept scop
numai recrutarea de personal de conducere (aşa numitele agenţii „head-hunters”). Serviciile prestate de
aceste agenţii sunt compensate fie de către firmele care le solicită, prin plata unui onorariu stabilit de
comun acord, fie de către persoanele angajate prin intermediul lor, printr-o anumită cotă procentuală
din veniturile obţinute la noul loc de muncă, pe o perioadă determinată.
➢ Alte surse: asociaţiile profesionale, târgurile de forţă de muncă, firmele care intenţionează să
reducă personalul şi altele pot oferi ocazia întâlnirii şi contactării candidaţilor.
Pagina 83 / 136
(interni sau externi); ele trebuie deci să posede abilităţi de comunicare şi să menţină imaginea firmei în
procesul de recrutare-selecţie.
În organizaţiile de mici dimensiuni, funcţia de recrutare, pe lângă alte multe responsabilităţi, revine unei
singure persoane; adeseori, această persoană este chiar conducătorul firmei sau, in cel mai bun caz,
inspectorul/ responsabilul de resurse umane.
Pagina 84 / 136
Îți dorești un rol dinamic în cadrul Serviciului Clienți și șansa de a avea un impact pozitiv? Îți place să
interacționezi cu diferite persoane? Consideri că ai un talent natural pentru rezolvarea problemelor?
Atunci avem locul de muncă perfect pentru tine…
Comanzi cartofi prăjiți împreună cu prietenii tăi sau vrei o salată sănătoasă? Atunci ai nevoie de
Takeaway.com. Noi facem legătura între gurmanzi și preparatele lor preferate, pe teritoriul României -
de la Brașov la București - și în alte 10 țări.
Cu milioane de comenzi în fiecare săptămână, suntem mândri să fim cel mai mare serviciu online pentru
Pagina 85 / 136
livrare de mâncare din Europa continentală. Un ingredient esențial al dezvoltării noastre a fost să ne
menținem clienții fericiți și încercăm în continuare să le îmbunătățim experiența de fiecare dată.
În calitate de Specialist Relații Clienți, vei prelua solicitările trimise de oameni din toată România, primite
prin telefon sau e-mail.
Fie că s-au hotărât să mai adauge ceva la comanda lor, fie că, dintr-un motiv sau altul, au primit pizza
greșită, tu ești persoana care primește, verifică și - dacă este posibil - rezolvă orice problemă ar avea. Tu
ești, de asemenea, persoana care știe cum și când să redirecționeze solicitările către echipele
Takeaway.com potrivite.
Fiind o persoană care deține abilități bune de comunicare, poți discuta cu restaurantele și clienții într-un
mod prietenos, util și profesional.
Te poți descurca?
Ești gata să adaugi ingredientele perfecte în relația noastră cu clienții. Deja ai bifat ceva important.
• Oferta Noastră
Am enumerat așteptările pe care le avem de la tine. Iată beneficiile pe care le vei avea făcând
parte din echipa Takeaway.com:
Salariu competitiv;
Pagina 86 / 136
Crezi că acesta este locul de muncă perfect pentru tine? Dă click pe butonul de mai jos pentru a ne
trimite CV-ul și scrisoarea de intenție.
Seniority Level
Associate
Industry
• Marketing & Advertising
• Internet
• Staffing & Recruiting
Our team prepares a digital HR future for our colleagues. Working together with the IT function, we, as
HR experts with IT focus, facilitate HR systems deployment throughout the organization and ensure our
colleagues are offered intuitive and simple solutions. Whatever problem or request they have we solve
it.
• Develop new and innovative ways to automate HR functions and processes to gain
efficiencies by supporting upgrades, testing and other technical projects;
• Digitalise our HR processes and find improvements for our HR systems;
• Analyze HR processes and make recommendations to HR management team for
improvements via the use of technology;
• Translate business objectives and user needs into clearly written technical requirements;
• Manage small to large HR projects, including development of project plans, facilitating
team meetings, and driving to successful completion of projects;
• Train internal users, support personnel, and/or HR team members on systems changes
and/or new procedures. Assist users within HR as needed to enable them to more
effectively utilize all HR systems;
• Oversee the documentation of requirements, development, implementation, and testing
of new or redesigned systems, reports, and procedures for HR to ensure efficient business
processes.
Industry
• Renewables & Environment
• Oil & Energy
Employment Type
Full-time
Job Functions
• Information Technology
• Business Development
Pagina 88 / 136
Indiferent de modalitatea în care va fi făcut public (prin intermediul anunţurilor stradale sau în
massmedia, prin postarea pe internet, prin afişare în cadrul companiei sau al instituţiilor de învăţământ,
prin transmitere către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă) anunţul de recrutare trebuie:
✓ să atragă atenţia (nu uitaţi că şi concurenţii dvs. caută salariaţi competenţi);
✓ să stârnească şi să menţină interesul (descrieţi într-un mod atractiv şi interesant postul, precizaţi
care sunt cerinţele sale, recompensele şi beneficiile pe care sunteţi dispus să le oferiţi, precum şi
o dată- limită de depunere a candidaturii);
✓ să îndemne la acţiune (personalizaţi anunţul şi încurajaţi candidatul să îşi depună candidatura
indicând modalităţi facile pentru a face acest lucru).
Pagina 89 / 136
✓ să identifice, dintr-o mulţime de angajaţi, acea persoană potrivită postului liber şi care să
realizeze performanţele solicitate de organizaţie;
✓ să fie eficientă, respectiv resursele utilizate pentru proiectarea şi desfăşurarea procesului de
selecţie să fie justificate de calitatea noilor angajaţi.
Un proces tipic de selecţie urmăreşte parcurgerea unor faze, fiecare dintre ele identificându- se cu o
anumită metodă de selecţie. Categoriile de posturi pentru care se caută personal, numărul persoanelor
ce urmează a fi angajate şi altele sunt factori care influenţează procesul de selecţie.
Cel mai adesea, răspunsul candidaţilor la eforturile de recrutare ale organizaţiei se materializează într-o
scrisoare de intenţie (de introducere) şi un curriculum vitae (CV) care sunt expediate prin poştă fizica sau
electronica sau depuse direct la firma solicitantă.
Prima fază a procesului de selecţie constă, în acest caz, în analiza şi trierea acestor documente, în raport
cu exigenţele postului (experienţă, pregătire profesională, vârstă etc.). Experienţa a demonstrat că în
acest fel se elimină între 60 şi 80% dintre candidaţi. În afara informaţiilor pe care le oferă scrisoarea de
intenţie şi curriculum vitae (nume, vârstă, adresă, calificări, experienţă, obiective, pasiuni şi altele),
există şi alte elemente care participă la procesul de triere. Astfel, calitatea redusă a textului
(dactilografiat sau scris de mână), greşelile de ortografie, caligrafia în „suferinţă”, lipsa semnăturii şi a
formulelor de politeţe etc. pot influenţa decizia de eliminare a candidatului. Pe de altă parte, organizaţia
Pagina 90 / 136
poate cere trimiterea acestor documente scrise de mână pentru a folosi testele grafologice care pot
oferi şi ele informaţii interesante despre candidat.
Ca o alternativă la scrisoarea de intenţie şi curriculum vitae sau chiar împreună cu acestea se foloseşte
completarea unor chestionare de către candidaţi. Aceste chestionare au un anumit format, propriu
organizaţiei şi, eventual, categoriei de post pentru care se solicită angajarea. Ele sunt structurate pe mai
multe grupe de informaţii, ca de exemplu: date personale, pregătire profesională, studii, pregătire
complementară, experienţă profesională, diverse (pasiuni, loc de muncă dorit, salariul actual şi cel
solicitat etc.).
Exemplu:
CHESTIONAR PENTRU SELECŢIA PERSONALULUI
Stimate candidat,
Informaţiile pe care ni le veţi furniza prin intermediul acestui chestionar sunt strict confidenţiale. Vă
rugam sa completati cu datele dvs. Si sa incercuiti variantele de raspuns acolo unde este cazul. Vă
mulţumim pentru colaborare.
Starea sănătăţii
Suferiţi de vreo boală care ar putea avea consecinţe negative asupra activităţii dvs.? Da Nu
Este cazul unui handicap cu grad avansat? Da Nu
Dacă da, aţi solicitat un certificat de handicapat? Da Nu
Sunteţi de acord ca, înainte de angajare, să vă consulte un medic? Da Nu
Statutul juridic
Sunteţi implicat,în prezent, într-un proces penal? Nu Da, din cauza …………………
Evoluţia de până acum: Scrieţi în ordine cronologică toate formele de învăţământ absolvite (inclusiv
cursuri postliceale sau postuniversitare), cu datele de început şi de sfârşit, şi eventualele atestări
Pagina 91 / 136
obţinute. Numiţi toate activităţile pe care le-aţi desfăşurat ca practicant, voluntar etc. şi perioada
(perioadele) în care aţi fost şomer:
………………………………………………………………………...........................................
………………………………………………………………………...........................................
………………………………………………………………………..........................................
………………………………………………………………………...........................................…
………………………………………………………………………..........................................
………………………………………………………………………...........................................…
Decizia de plecare a fost luată de: şeful dvs. dvs. ambele părţi
Daca sunteti de acord sa furnizati asemenea informatii, ultimul salariu lunar brut:
Lei ……………………………………
...………...........................…….. ………………………
Locul, Data Semnătura
Informaţiile oferite de candidaţi în aceste documente de solicitare de posturi trebuie să fie veridice şi
complete. Evident, cele referitoare la calificare, pregătire profesională, studii vor fi susţinute cu "probe",
respectiv diplome sau certificate de absolvire.
În ceea ce priveşte organizaţia, după faza selecţiei, aceasta este datoare să ofere un răspuns tuturor
candidaţilor, indiferent că este pozitiv sau negativ, într-un timp cât mai scurt de la primirea
solicitărilor lor.
Interviul de angajare este probabil cea mai folosită - şi cea mai criticată - metodă de selecţie.
Popularitatea sa este dată de uşurinţa cu care se poate utiliza, indiferent de nivelul ierarhic al postului
pentru care se selectează personal - de la posturi inferioare, care cer munci necalificate, până la funcţiile
de conducere. În schimb, unii autori critică această metodă de selecţie, considerând-o nerelevantă şi
deci invalidă, datorită subiectivităţii pe care o poate manifesta intervievatorul.
Interviul este utilizat cu succes în promovarea personalului, transferuri în cadrul firmei sau angajări din
afara organizaţiei. Interviul de selecţie poate avea un dublu scop:
✓ să informeze candidatul asupra organizaţiei, postului vacant şi cerinţelor acestuia; astfel,
Pagina 93 / 136
Pentru a-şi îndeplini scopul şi pentru a fi eficient, un interviu de selecţie trebuie să îndeplinească mai
multe condiţii:
✓ să fie utilizat pentru relevarea acelor caracteristici ale candidatului care pot fi analizate cel mai
bine prin această metodă; ne referim mai ales la: înfăţişare, ţinută, stăpânire, de sine, limbaj,
stabilitate în muncă, entuziasm, motivare şi alte caracteristici. În schimb, cunoştinţele
profesionale, de exemplu, pot fi mult mai bine testate prin alte metode decât interviul;
✓ să pornească de la buna cunoaştere a informaţiilor prezentate în scrisoarea de intenţie,
curriculum vitae sau chestionarul de angajare, astfel încât aceste date să nu mai necesite o
reluare în timpul interviului;
✓ să fie structurat pe etape ale desfăşurării, astfel încât să permită intervievatorului să-şi facă o
imagine completă asupra candidatului şi, mai ales, să facă posibilă trierea; se vor urmări, aşadar,
aspecte precum: înfăţişare şi aptitudini fizice, pregătire, inteligenţă, motivaţii şi interese,
dispoziţia pentru slujba respectivă, impactul asupra celorlalţi angajaţi, adaptabilitate
emoţională;
✓ să se desfăşoare într-un cadru relaxant, liniştit, în care cel intervievat să nu se simtă presat,
✓ stresat sau în inferioritate;
✓ intervievatorul să fie pregătit şi antrenat în acest scop; el trebuie să ştie să deschidă discuţia într-
un mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important şi apreciat şi, de
asemenea, săi transmită o bună imagine a firmei; să formuleze întrebările astfel încât răspunsul
să nu fie un simplu "da" sau "nu", ci să-l încurajeze pe candidat să ofere cât mai multe
informaţii; să ştie să asculte şi să interpreteze comportamentul nonverbal al candidatului; în
sfârşit, el trebuie să "ia notiţe", să reţină informaţiile relevante asupra candidatului, astfel încât
să îl poată evalua eficient, şi să încheie interviul cu fermitate, tact şi politeţe;
✓ să se încheie cu o evaluare a candidatului de către intervievator; acesta va întocmi fişă de
evaluare, în care va include aprecierile sale favorabile sau nefavorabile asupra punctelor atinse
în interviu. Astfel, pentru fiecare punct (grup de caracteristici) se va utiliza o scală de apreciere,
respectiv:
o favorabil, nefavorabil, incert;
o foarte mult sub medie, sub medie, mediu, peste medie, foarte mult peste medie;
o note de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte bun) ş.a.m.d.
Testele de selecţie sunt foarte variate şi utilizarea lor urmăreşte, în general, cunoaşterea punctelor slabe
ale candidatului, care pot fi restricţii pentru postul respectiv, şi stabilirea unei anumite ierarhii a
aptitudinilor candidatului, evidenţiindu-se acelea care sunt cerute de postul vacant.
Baterii de teste:
✓ trebuie să fie adecvată nivelului de instruire a candidatului şi să reliefeze aptitudinile esenţiale
necesare în profesia respectivă;
Pagina 94 / 136
✓ trebuie să aibă un înalt grad de încredere (încrederea se referă la măsura în care aceste
informaţii sunt repetitive);
✓ trebuie să fie validă - validitatea = corelaţia care există între un predictor (orice informaţie care
se obţine în timpul procesului de selecţie) şi un criteriu (o măsură a performanţei aşteptate).
Pagina 95 / 136
DOSARUL DE CANDIDATURĂ
✓ formularul de candidatură oferit spre completare de către firmă;
✓ un CV;
✓ referinţe;
✓ scrisoare de intenţie redactată de mână (pentru un eventual examen grafologic);
✓ alte date relevante despre candidatura respectivă.
Procesul de sortare a candidaturilor presupune alegerea acelor candidaţi care corespund cerinţelor
postului, prin separarea de cei care, în mod clar, nu satisfac respectivele cerinţe.
Intervievarea tuturor ar fi nu doar consumatoare de timp, dar, la un moment dat, chiar imposibilă. De
aceea, sortarea candidaturilor se face, în general, pe baza dosarelor de candidatură.
Pagina 96 / 136
cerute. Ca urmare, este necesar să se facă o evaluare a tuturor informaţiilor obţinute anterior, în
procesul de selecţie, pentru a alege persoana cea mai potrivită.
Responsabilitatea luării deciziei finale de selecţie poate fi împărţită între personalul de conducere de pe
diferite niveluri ierarhice. În organizaţiile mari, întregul proces de selecţie este condus de departamentul
de resurse umane, cu excepţia deciziei finale. În firmele mici, activitatea de selecţie, ca şi decizia finală
revin managerului sau patronului.
De regulă, decizia finală în procesul de selecţie, respectiv decizia de angajare a candidatului, este luată
de şeful ierarhic al postului vacant care utilizează toate informaţiile oferite de ceilalţi participanţi la
selectarea candidaţilor şi care participă la interviul final de selecţie (sau la "interviul diagnostic").
În ceea ce priveşte angajarea personalului de pe cele mai înalte niveluri de conducere, decizia finală
poate fi luată de patron, de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul de administraţie.
Anunţarea în termenul stabilit a rezultatelor procesului de selecţie se va face de către o persoană
abilitată căreia i s-a încredinţat această sarcină prin postarea unui anunţ final într-un loc specializat sau
în cadrul site-ului întreprinderii la Departamentul Resurse Umane.
Pentru candidatul respins se va elabora o scrisoare de respingere şi va fi comunicată acestuia, după
formatul de mai jos:
Model 1
SCRISOARE DE RESPINGERE A UNUI CANDIDAT
Data .........................
Stimate domnule/ Stimata doamna .........................,
Vă mulţumim pentru că aţi răspuns recentei noastre oferte pentru postul de……………... Am fost încântaţi
să aflăm din scrisoarea dvs. de intenţie că sunteţi interesat să colaboraţi cu firma noastră.
Din păcate, am fost nevoiţi să ne restrângem căutările la acele CV-uri care făceau dovada tuturor
calificărilor şi a experienţei cerute de postul anunţat. Deşi scrisoarea dvs. de intenţie nu vine direct în
întâmpinarea cerinţelor noastre, vom păstra numele dvs. în baza noastră de date, timp de 3 ani, în
Pagina 97 / 136
eventualitatea în care se va elibera un post care să corespundă solicitării, respectiv ofertei pe care ne- aţi
făcut-o.
Vă mulţumim încă o dată pentru interesul acordat firmei noastre şi vă urăm mult succes în obţinerea
locului de muncă dorit.
Cu sinceritate, ……………….
Manager Resurse Umane
Model 2
Exemplu de mesaj de e-mail de respingere a candidatului
Linia de subiect: Cererea de locuri de muncă - Numele candidatului
Apreciem că ati acordați timp pentru a vă depune o cerere de angajare în compania noastră și vă dorim
cele mai bune șanse în eforturile viitoare. In acest sens, vom pastra datele dvs. in baza noastra de date si
va vom contacta daca se va elibera o pozitie corespunzatoare pregatirii si experientei dvs. profesionale.
Manager angajator
Odata incheiat procesul de selecţie, prin luarea deciziei finale, se va proceda la întocmirea formalităţilor
de angajare a persoanei selectate. Angajarea se va face respectând legislaţia în vigoare; de regulă,
aceasta se realizează prin încheierea unui contract de muncă, pe durată determinată sau nedeterminată,
respectându-se condiţiile stabilite în timpul interviului. În acelaşi timp, clauzele contractului individual
de muncă vor trebui să respecte prevederile contractului colectiv de muncă şi ale legislaţiei în domeniul
muncii şi protecţiei sociale.
Noul angajat va trebui "introdus" în cadrul organizaţiei, în grupul de muncă şi la locul său de muncă; din
acest moment se poate vorbi despre integrarea noului venit.
Integrarea – induction - reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale
activităţii firmei, ale compartimentului şi locului de muncă. Ea reprezintă un proces social deosebit de
important, cu efecte majore asupra performanţelor în muncă ale personalului şi asupra satisfacţiei
acestuia.
Pagina 98 / 136
✓ principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii
bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;
✓ principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de
a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu
îndeplinirea obligaţiilor;
✓ principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe
✓ baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de
pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale
plătite;
✓ principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii,
contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi
situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
✓ principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata
obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
✓ principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă
reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor
asigurate prevăzute de lege;
✓ principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii,
conform legii;
✓ principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
✓ principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.
✓ asigurat - persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătească
contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi persoana fizică ce achită, în nume propriu,
contribuţia de asigurări sociale;
✓ case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, cu
respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din
sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
✓ contract de asigurare socială - contractul încheiat voluntar între persoane fizice şi casele
teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii;
✓ contribuabil - persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale
✓ sistemului public de pensii, conform prezentei legi;
Pagina 99 / 136
✓ stagiu de cotizare în specialitate - perioada în care o persoană din sistemul naţional de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei
penitenciare s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
o a avut calitatea de cadru militar în activitate;
o a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei
şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea
cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar;
o a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
o a fost în captivitate;
o a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile din sistemul de
apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul
administraţiei penitenciare;
o a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract şi/sau de soldat şi gradat
voluntar;
✓ stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au realizat
stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată
sau pensie anticipată parţială;
✓ stagiu de cotizare necesar - perioada de timp prevăzută de lege, în funcţie de vârstă, în care
asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii de invaliditate;
✓ stagiu minim de cotizare - perioada minimă de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au
realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de
pensionare;
✓ stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată
✓ la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza
✓ afecţiunilor invalidante;
✓ vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia
pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se
operează reducerile prevăzute de lege.
În sensul legii, prin câştig salarial brut/soldă brută/salariu lunar brut se înţelege: veniturile din salarii sau
asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal.
PENSIILE
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
✓ pensia pentru limită de vârstă;
✓ pensia anticipată;
✓ pensia anticipată parţială;
✓ pensia de invaliditate;
✓ pensia de urmaş.
Pensia anticipată
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare,
persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de
cotizare prevăzut de lege.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele
asimilate.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru
limită de vârstă.
La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată
se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi
a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.
Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.
Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-
ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea
condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă
din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării
minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf
sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu,
zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat,
crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării
ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea
producerii păcurii şi a uleiurilor, pe o rază de 8 km în jurul unor localităţi, beneficiază de reducerea
vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare. Pentru lista acestor localitati, sa se verifice
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (actualizata anul acesta prin Legea nr. 207/
septembrie 2020).
La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială
se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi
a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.
Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.
Pensia de invaliditate
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută
în anexa nr. 5, care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, și care au
realizat stagiu de cotizare, în condițiile legii.
Beneficiari:
✓ persoanele care si-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza
unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
✓ persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA (indiferent de
stagiul de cotizare realizat);
✓ persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus,
pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat(indiferent de stagiul de
cotizare realizat);
✓ elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de
muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din
cauza practicii profesionale(indiferent de stagiul de cotizare realizat);
✓ persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii
mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în
legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem
de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, acestea având dreptul la
pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor
care au suferit accidente de muncă.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, emite o nouă decizie medicală
asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
încadrarea în alt grad de invaliditate;
redobândirea capacităţii de muncă.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii
pensiei.
Pensia de urmaş
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau
îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
✓ până la vârsta de 16 ani;
✓ dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea
acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
✓ pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau
în una dintre situaţiile prevăzute la cele de mai sus.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de
susţinător, aferent pensiei, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
Pagina 105 / 136
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz,
emisă în condiţiile prevăzute de lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.
În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea
este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
✓ pensionarii pentru limită de vârstă;
✓ nevăzătorii;
✓ pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III
✓ de invaliditate;
✓ copiii, pensionari de urmaş.
Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din
activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc
35% din câştigul salarial mediu brut.
• diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte
durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de
învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul
colectiv/individual de muncă (original);
• adeverinţa privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și
speciale , în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
• procura specială, pentru mandatar (original şi copie);
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al
Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române
din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în
urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii
drepturilor de pensie.
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii
drepturilor de pensie (de ex. Certificatul de încadrare în grad de handicap);
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
• adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de
muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data
încetării calităţii de asigurat (original);
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare
a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este
cazul.
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii
drepturilor de pensie.
În cazul solicitării recalculării pensiei prin valorificarea perioadelor lucrate după pensionare, pensionarul
trebuie să depună următoarele acte:
✓ cerere tip completata si semnata de catre solicitant;
✓ cupon de pensie;
✓ contractele de muncă (original şi copie cu perioada lucrată după pensionare);
✓ dovada certificării stagiului de cotizare (pentru perioadele de după 1 aprilie 2001), care poate fi
obţinută de la sediul Casei Judeţene de Pensii sau a Municipiului Bucureşti.
Dacă pensionarul doreşte să solicite recalcularea pensiei prin valorificarea unor sporuri cu caracter
permanent, dosarul trebuie să cuprindă:
✓ cerere scrisă de mînă;
✓ cupon de pensie;
✓ adeverinţă în original cu sporurile de care a beneficiat pensionarul.
Pentru o evidenta corecta a timpului de munca, concretizata in pontajul centralizator intocmit lunar in
vederea intocmirii statului de salarii, aceasta trebuie sa aiba la baza documentele primare de evidenta,
existente la locul de munca in care salariatul isi desfasoara in mod concret activitatea, chiar daca acesta
este un loc mobil, cum au de exemplu, conducatorii auto, fapt care se petrecea si pana in prezent.
Statul de salarii
Statul de salarii nu poate lipsi dintre documentele unei societati comerciale cu salariati, indiferent de
domeniul in care aceasta activeaza.
Statul de salarii serveste atat ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, al
contributiilor si al altor sume datorate, cat si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Potrivit reglementarilor legale, el trebuie sa contina in mod obligatoriu anumite informatii:
✓ denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.;
✓ denumirea formularului; intocmit pentru luna, anul;
✓ numele si prenumele salariatilor;
✓ venitul brut;
✓ contributia de asigurari sociale;
✓ contributia pentru asigurari sociale de sanatate;
✓ cheltuieli profesionale;
✓ venitul net;
✓ deducere personala de baza;
✓ deduceri suplimentare;
✓ venitul baza de calcul;
✓ impozitul calculat si retinut;
✓ salariul net.
Totodata, statul de salarii trebuie semnat, pentru confirmarea exactitatii calculelor, de catre persoana
care il intocmeste, precum si de catre reprezentantul legal al companiei.
Documentul se arhiveaza, timp de 50 de ani, la compartimentul financiar contabil si, daca a fost intocmit
in dublu exemplar, si la compartimentul care l-a elaborat.
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se
stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor.
O modificare legislativa majora a intrat in vigoare la 01.01.2018, continuandu-se pana in prezent, si
anume transferul contributiilor din sarcina angajatorului in sarcina angajatilor.
In cazul in care programul normal de munca este mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar
se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar.
Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza
minim brut pe tara.
Salariul de baza minim brut pentru un program normal de 8 ore/zi, valabil de la 1 ianuarie 2020 este de
2.230 Ron, respectiv 2350 lei – pentru functiile care necesita studii superioare si 3000 lei pentru
sectorul Constructii.
Angajatorii care nu respecta actualizarile legislative privitoare la salariul minim pe economie si
inregistreaza contracte individuale de munca cu un salariu situat sub nivelul de 2.230 Ron sunt pasibili
de sanctiuni si risca amenzi cuprinse intre 300 Ron la 2.000 Ron.
De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda
penala fapta persoanei care, in mod repetat, stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului
individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.
Legea 53/2003- Codul Muncii, actualizat la Titlul IV- Salarizarea, Capitolul I - Dispoziţii generale, Art.159,
defineşte salariul astfel:
(1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de
munca.
(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un
salariu exprimat in bani.
(3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare
sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune
politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate
sindicală.
Remuneraţia se referă la planificarea, dirijarea, organizarea, coordonarea şi controlul resurselor
financiare, tehnice, umane, temporale şi informaţionale, necesare pentru procurarea şi conservarea
mâinii de lucru dobândite şi obţinerii de la aceasta a tipului de comportament care va permite
organizaţiei să-şi atingă obiectivele.
În acelaşi timp, remuneraţia trebuie înţeleasă şi tratată ca având semnificaţii şi roluri complexe şi diferite
pentru participanţii la schimbul care are loc într-o organizaţie, astfel:
✓ pentru patron, remuneraţia reprezintă uneori principalul cost de producţie. În anumite cazuri,
acest cost poate ajunge până la 80% din cheltuielile totale de exploatare (Nash şi Carroll, 1975)
şi aceasta în condiţiile în care, spre deosebire de alţi factori de producţie, organizaţia nu poate
calcula cu acelaşi grad de precizie rentabilitatea acestui cost. Ea nu se poate încrede în aportul
unei asemenea cheltuieli aşa cum o poate face pentru investiţiile în echipament sau în alte
elemente care fac parte din infrastructura de producţie.
✓ pentru angajat, remuneraţia reprezintă, cu siguranţă, principala sursă de venit, însă are, în
aceeaşi măsură, numeroase alte implicaţii. Astfel, dacă utilizăm terminologia lui Maslow,
importanţa remuneraţiei pentru individ este direct legată de satisfacerea nevoilor sale
fiziologice, de securitate, de stimă de sine, de autonomie şi actualizare, ca şi de importanţa
particulară a fiecăreia dintre aceste nevoi.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, contributiile s-au mutat din sarcina angajatorului in sarcina angajatului, iar
valoarea acestora s-a modificat, astfel ca regasiti mai jos un tabel in care sunt prezentate cotele
contributiilor care au fost in 2017 si cele care se aplica in momentul actual.
2017 2018
Pe de alta parte, tot incepand cu 1 ianuarie 2018, a fost introdusa o noua contributie sociala in sarcina
angajatorului, este vorba despre Contributia Asiguratorie pentru Munca (CAM) cu o valoare de 2.25%.
✓ persoanele fizice cetateni romani, cetatenii altor state sau apatrizii, pe perioada in care au,
conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania, si care realizeaza in Romania venituri din
salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intra sub incidenta legislatiei
europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de
securitate sociala la care Romania este parte.
Contributia asiguratorie pentru munca se datoreaza pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor,
definite la art. 76 alin. (1) – (3) Codul Fiscal, dupa caz, acordate de catre contribuabilii prevazuti la
punctul anterior.
Pentru veniturile prevazute la alin. (1) se datoreaza contributia asiguratorie pentru munca si in cazul in
care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate in situatiile prevazute la art. 60 – scutiti de la plata
impozitului pe venit (ex. handicap grav si accentuat, programatorii, cercetare-dezvoltare si inovare,
activitati sezoniere, anumite sectoare constructii). (1) Sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o
activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui
statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de
forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate
persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate.
Statul de salarii
Serveşte ca:
Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiei privind
protecţia socială şi a altor datorii;
Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Circulă:
La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata;
Structural, salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaţilor, sporurile şi adaosurile pentru
condiţii deosebite de muncă şi pentru rezultatele obţinute (sporurile pentru condiţii deosebite de
muncă, sporurile pentru orele prestate pe timpul nopţii, sporurile pentru orele suplimentare de muncă,
sporurile pentru vechime), indemnizaţiile şi alte sporuri acordate pentru conducere, indexările de salariu
şi compensarea creşterilor de preţuri, indemnizaţiile pentru concediul de odihnă.
Sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul, ajutoarele materiale şi de protecţie socială, sub
formă de: ajutoare de boală, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare pentru
nasterea copilului, ajutoarele pentru deces şi alte ajutoare acordate de întreprindere, care se suportă
din contribuţia la asigurări sociale, precum şi sumele achitate potrivit legii, pentru şomaj tehnic.
De asemenea, sunt contabilizate în sfera decontărilor cu personalul premiile acordate din beneficii şi
participările la profit.
Preţul forţei de munca, precum şi expresia valorică a părţii din venitul naţional, care este destinată
consumului individual direct al angajaţilor, poartă denumirea de salariu. Mărimea salariului este stabilită
prin negociere, între angajatori şi angajaţi, pe baza cadrului general, reprezentat de contractul colectiv
de muncă şi pe baza acordului individual, reprezentat de contractul individual de muncă. Societăţile
comerciale pot utiliza forme de salarizare, precum: salarizarea în acord, salarizarea pe bază de cote
procentuale, aferente veniturilor realizate din producţia obţinută, salarizarea în regie sau salarizarea
după timpul efectiv lucrat.
La nivel individual, salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim pe ţară.
Elementele de calcul şi decontare a remuneraţiei factorului muncă, aşa cum sunt evidenţiate la nivelul
unui stat de salarii, se prezintă după cum urmează:
Astfel, Salariul net = Venit brut – Total contribuţii – Impozit pe salarii – Avansuri – Reţineri
Se poate observa că, reţinerile suportate de către angajat, sunt: contribuţia la asigurările sociale
(25%), contribuţia la asigurările sociale de sănătate (10%), impozitul pe salarii (10%) şi eventualele
reţineri datorate terţilor.
Sumele pentru CAM si Fondul de handicap sunt calculate separat.
Deducerea personală:
Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă
pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția
de bază, în limita venitului realizat.
Deducerea personală este stabilită în funcție de venitul brut lunar din salarii realizat la funcția de bază
de către contribuabil și numărul de persoane aflate în întreținerea acestuia.
Persoanele aflate în întreţinere, pot fi:
✓ soţul/soţia, copiii sau alţi membrii ai familiei;
✓ rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.
Persoanele de mai sus, nu sunt considerate în întreţinere, dacă:
✓ veniturile lunare, din orice sursă, depăşesc 510 lei;
✓ deţin terenuri agricole sau silvice, în suprafaţă de peste 10.000 mp, în zonele colinare şi de şes,
sau de peste 20.000 mp, în zonele montane.
Suma reprezentând deducerea personală, se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal, în care acestea au fost întreţinute.
Perioada se rotunjeşte la luni întregi, în favoarea contribuabilului.
Copiii minori sunt consideraţi intotdeauna întreţinuţi, cu excepţia celor cu vârsta între 16 şi 18 ani,
angajaţi cu contract individual de muncă.
Prin locul unde se află funcţia de bază, se înţelege locul declarat drept funcţie de bază, de către salariaţii
care cumulează mai multe funcţii.
Rezultă că, un salariat îşi poate declara funcţia de bază, chiar şi la locul de muncă la care acesta este
angajat prin contract individual de muncă cu timp parţial.
Un salariat care cumulează mai multe contracte individuale de muncă, beneficiază de deducere
personală numai de la societatea unde a declarat funcţia de bază.
Ma oblig sa anunt angajatorul in termenul legal in cazul in care vor interveni schimbari in situatia
comunicata si sa prezint actele justificative.
Data………………… Semnatura………………………
Pentru angajaţii care nu au funcţia de bază la societate, salariul net se determină astfel:
= Venit net
(–) impozit pe salarii (–) Reţineri
(–) Avansuri
directori, care au raporturi juridice stabilite cu entitati nerezidente, astfel cum este
prevazut in raporturile juridice respective, pentru partea care depaseste plafonul
neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordata personalului roman trimis in
strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotarare a
Guvernului, corespunzator tarii de rezidenta a entitatii nerezidente de care ar beneficia
personalul din institutiile publice din Romania daca s-ar deplasa in tara respectiva;
✓ remuneratia administratorilor societatilor, companiilor/societatilor nationale si regiilor
autonome, desemnati/numiti in conditiile legii, precum si sumele primite de reprezentantii in
adunarea generala a actionarilor si in consiliul de administratie;
✓ sume reprezentand salarii/solde, diferente de salarii/solde, dobanzi acordate in legatura cu
acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari
judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii;
✓ indemnizatiile lunare platite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenta, stabilite
conform contractului individual de munca;
✓ remuneratia bruta primita pentru activitatea prestata de zilieri, potrivit legii;
✓ venituri obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitati in cadrul misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale romanesti din strainatate, in conformitate
cu prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV sectiunea a 3-a al anexei nr. IV la Legea-cadru nr.
153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
✓ orice alte sume sau avantaje in bani ori in natura.
Diurna se acorda fiecarui angajat care este trimis intr-o misiune de serviciu:
✓ primele de asigurare plătite de către suportator pentru angajații proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii și asimilate salariilor, la momentul plății primei respective, altele decât cele
obligatorii, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate
sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
✓ tichete cadou acordate potrivit legii – cu anumite limite, tichete de masa, vouchere de vacanta si
tichete de cresa, acordate potrivit legii.
Atentie!
Cadourile mai mari de 150 Ron/persoana sunt considerate venituri salariale si supuse impozitului pe
venit si contributiilor sociale.
Sporul de noapte
Salariatii care efectueaza munca de noapte trebuie sa beneficieze de urmatoarele:
fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care
efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Sporul de weekend
Sporul de weekend este acel spor care se acorda de catre angajator salariatilor care sunt prezenti la
serviciu si in weekend. Pentru angajatii care sunt nevoiti sa lucreze si in weekend trebuie stipulat in
contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca aceasta clauza, sau sa se anexeze un
act aditional prin care sa aminteasca acest lucru.
Potrivit art. 137 din Codul muncii, orice salariat trebuie sa aiba doua zile consecutive (48 de ore) de
repaus saptamanal, de regula sambata si duminica.
In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea
normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv
de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Astfel ca, in situatia in care salariatii nu beneficiaza de repausul saptamanal, sambata sau duminica, ci in
alte zile consecutive, acestia trebuie obligatoriu sa beneficieze de un spor la salariu stabilit prin
contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Care este cuantumul sporului de weekend?
Legislatia in vigoare nu prevede un cuantum fix al sporului de weekend, existand astfel libertate deplina
a partilor in stabilirea cuantumului si a conditiilor acordarii acestuia prin contractul colectiv de munca
sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Iata mai jos doua modalitati de aplicare a sporului de weekend daca aceasta este sub forma procentuala
(%):
✓ procentul se va aplica la salariul brut realizat in luna respectiva;
✓ procentul se va aplica la salariul brut realizat doar pentru numarul de ore lucrate efectiv in
weekend pentru luna respectiva.
Declaraţia 112 – „Declaraţia unică privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului
pe venit şi evidenta nominală a persoanelor asigurate”
Baza legală: Hotărârea Guvernului nr. 1397/2010, privind modelul, conţinutul, modalitatea de
depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului
pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate", publicată în Monitorul Oficial nr. 897/2010 A.
Obligaţia de a depune o declaraţie corectă din punct de vedere legal aparţine în exclusivitate
contribuabilului. Ministerul Finanţelor Publice pune la dispoziţie programele suport şi de asistenţă, dar
acestea nu pot conţine validări complete conform legii. Autenticitatea şi veridicitatea declaraţiei este un
proces ulterior depunerii, care se desfăşoară pe serverele centrale. După depunerea prin Internet sau la
ghişeu a declaraţiei D112, trebuie verificată starea acesteia accesând prin Internet adresa:
http://www.anaf.ro/StareD112/, accesibilă şi folosind echipamentele de la ghişeu. În cazul în care pe
pagina de vizualizare a stării declaraţiei se afişează un mesaj cu erorile pe care le conţine documentul
depus de dumneavoastră, este necesar ca în termenul de depunere legal, să corectaţi toate erorile
comunicate şi să reluaţi procesul de depunere a declaraţiei D112.
Varianta I
✓ prin aplicatii proprii, generarea automata a fisierului XML din aplicatiile de resurse umane
salarizare conform cerintelor declaratiei D112
✓ prin programul furnizat de MFP, verificarea fisierului XML pentru validarile principale conform
cerintelor declaratiei D112;
✓ prin acelasi program furnizat de MFP, generarea fisierului PDF cu atasarea automata a XMLului,
daca acesta a trecut de validare, precum si semnarea documentului electronic pentru
transmitere prin Internet;
✓ prin Internet (www.e-guvernare.ro), autentificarea (in baza certificatului digital) si transmiterea
documentului electronic (fisier PDF semnat electronic cu XML atasat);
✓ memorarea "Indexului de Incarcare" afisat de sistemul MFP (pentru urmarirea procesarilor
ulterioare)
Varianta II
✓ introducerea datelor prin programul de asistenta furnizat de MFP (formular PDF inteligent);
✓ validarea si semnarea, daca s-a trecut de validare, documentului electronic pentru incarcare
Internet;
✓ prin Internet (www.e-guvernare.ro), autentificarea (in baza certificatului digital) si transmiterea
documentului electronic (fisier PDF cu XML atasat, semnat electronic);
✓ memorarea "Indexului de Incarcare" afisat de sistemul MFP (pentru urmarirea
procesarilorulterioare).
Angajatorul are obligaţia ca, in termenul de depunere legal stabilit, sa corecteze declaraţia electronica
astfel încât sa elimine toate erorile şi să reia procesul de depunere-validare. Sarcina de a depune această
Declaraţie revine:
Când se depune?
Termenul de depunere al declaraţiei D112 este lunar, până în data de 25 a lunii următoare (excepţie
decembrie – 21).
Însă, potrivit modificărilor aduse Codului Fiscal, prin OG 30/2011, anumiţi contribuabili depun trimestrial
declaraţia unică 112.
În acestă categorie se încadrează:
✓ asociaţiile, fundaţiile sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia
instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi, exclusiv;
✓ persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, care în anul anterior au înregistrat venituri
totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi, exclusiv;
✓ persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care în anul
anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariati, exclusiv;
✓ persoanele fizice autorizate şi intreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care
exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice,
care au potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.
Potrivit prevederilor legale, depunerea trimestrială a declaraţiei constă în completarea şi depunerea
unei declaraţii, pentru fiecare lună din trimestru. Declararea şi plata impozitului pe veniturile din salarii
şi asimilate acestora şi a contribuţiilor sociale obligatorii aferente, se va face până la data de 25 inclusiv,
a lunii următoare trimestrului.
Daca a incetat calitatea de asigurat in prima luna din trimestru, se depune declaratia aferenta acestei
luni, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, iar declaratiile aferente lunilor 2 si 3 din trimestru se
depun pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului.
Potrivit calendarului obligaţiilor fiscale, publicat pe site-ul ANAF, ei trebuie să depună până la 31
ianuarie, la organul fiscal competent, Declaraţia de înregistrare fiscală/ Declaraţia de menţiuni, privind
schimbarea opţiunii pentru depunerea Declaraţiei 112. Mai exact, persoanele juridice trebuie să depună
formularul 010, iar persoanele fizice formularul 070.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele
pentru care impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de
către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, precum și veniturile de
Pagina 124 / 136
cedent ca urmre a cesiunii de creanta, au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe
venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (generic, DECLARATIA UNICA) la organul fiscal
competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare
a venitului.
Reglementarea Declaratiei Unice se regaseste in Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, precum si in
Ordinul nr. 139/2020 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de
gestionare a formularului "Declaratie unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de
persoanele fizice".
Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 139/2020 prevede ca declaratia se completeaza si se depune de catre
persoanele fizice care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri/pierderi din Romania
sau/si din strainătate, care datoreaza impozit pe venit si contributii sociale obligatorii, potrivit
prevederilor Codului Fiscal.
Totodata, declaratia se completeaza si se depune si de catre persoanele fizice care nu realizeaza venituri
si care opteaza pentru plata contributiei de asigurari sociale de sanatate.
Declaratia Unica se depune pentru urmatoarele categorii de venituri:
✓ activitati independente;
✓ drepturi de proprietate intelectuala;
✓ cedarea folosintei bunurilor (chirii);
✓ activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
✓ transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente financiare derivate, precum si transferul aurului financiar;
✓ alte surse.
Termenul prevazut pentru depunerea Declaratiei Unice in anul 2020 a fost 30 iunie. Obligatiile fiscale se
achita in contul unic de disponibil 55.04 “Sume reprezentand impozit pe venit si contributii sociale
datorate de persoanele fizice in curs de distribuire”, deschis pe codul numeric personal/numarul de
identificare fiscala al contribuabililor la unitatile Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal
central competent pentru administrarea creantelor fiscale datorate de acestia.
Cea mai recenta versiune aplicatiei Revisal pusa la dispozitie angajatorilor de catre Inspectia Muncii a
pentru transmiterea registrului de evidenta a salariatilor in format electronic este incepand cu 01 iunie
2019, versiunea 6.0.7. Versiunea 6.0.7 a aplicației Revisal poate fi instalată numai dacă există deja pe
stația de lucru versiunea 6.0.6 sau nu ați avut nicio altă versiune de Revisal instalată anterior.
✓ Se vor completa datele societatii dumneavoastra, apoi se va efectua butonul din dreapta jos –
continuare:
✓ In continuare, se vor completa datele privind societatea, apoi se va efectua butonul din dreapta
jos – Continuare:
✓ Va vor aparea inca o data datele completate anterior pentru a le verifica, apoi se va accesa
butonul salveaza din partea dreapta jos.
Daca detineti mai multe societati, se vor urmari aceiasi pasi, iar in momentul in care sunt create toate
societatile pentru a accesa una dintre ele, la alegere, se va efectua click pe butonul – schimbare registru
angajator, din cadrul campului - selectie.
✓ Se vor completa campurile cu datele de identificare a salariatului, apoi se va selecta butonul din
dreapta jos – continuare:
✓ In continuare se vor completa datele de identificare ale salariatului apoi se va selecta butonul
din dreapta jos – continuare:
✓ Se vor verifica inca odata datele salariatului, apoi se va salva, in partea dreapta de jos:
✓ In continuare, se vor completa datele privind contractul individual de munca: numarul si data
incheierii contractului; data inceperii activitatii; functia pe care angajatul o va ocupa in cadrul
societatii, apoi se va selecta butonul din dreapta jos – continuare:
✓ Urmeaza un camp in care se vor completa datele privind salariul brut stabilit, apoi se va selecta
butonul din dreapta jos – continuare:
✓ Ultima etapa privind inregistrarea unui salariat nou, respectiv un contract individual de munca
este aceea de verificare a datelor introduse anterior si completarea datei la care se produc
efectele. Se va selecta butonul salveaza.
Orice modificare a elementelor (elementele de identificare a firmei sau a salariatilor; perioada detasarii
si denumirea angajatorului la care se face detasarea; functia/ ocupatia conform specificatiei Clasificarii
Ocupatiilor din Romania sau altor acte normative; tipul contractului individual de munca; durata
normala a timpului de munca si repartizarea acestuia; salariul, sporurile si cuantumul acestora) trebuie
sa se inregistreze in registru si sa se depuna depune online pe site-ul Inspectiei Muncii, la fel ca
inregistrarea unui contract individual de munca.
Se va selecta din meniul de sus al aplicatiei butonul – contracte, apoi in cadrul sectiunii – operatii
contract se va alege – modificare:
Se va alege angajatul pentru care dorim sa modificam contractul de munca, dand click pe acesta, apoi
continuare:
Pagina 133 / 136
Se va deschide pagina in care sunt afisate datele contractului de munca, apoi se vor modifica punctele
dorite (aceiasi pasi ca la o inregistrare de CIM – continuare > continuare > salveaza).
Ultima pagina va afisa modificarile facute fiind nevoie sa completati data la care se vor produce efectele
modificarii, apoi se va salva, respectiv se va genera registrul.
In cadrul aplicatiei Revisal se mai pot face urmatoarele modificari ale contractului individual de munca:
suspendare, detasare, incetare/reactivare contract, radiere.
Atentie! Toate modificarile aduse unui contract sunt vizibile in Raportul per salariat care se elibereaza
la incetarea contractului (rubrica Salariati > Raportul per salariat)
ABREVIERI
✓ ORDIN nr. 1.918 din 25 iulie 2011 pentru aprobarea procedurii şi actelor pe care angajatorii sunt
obligaţi să le prezinte la inspectoratul teritorial de muncă pentru obţinerea parolei, precum şi a
procedurii privind transmiterea registrului general de evidenţă a salariaţilor în format electronic,
precum si: Procedura din 25 iulie 2011 și actele pe care angajatorii sunt obligați să le prezinte la
inspectoratul teritorial de muncă pentru obținerea parolei, precum și procedura privind
transmiterea registrului general de evidență a salariaților în format electronic
✓ OUG nr. 53/ 2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/ 2003 – Codul Muncii
BIBLIOGRAFIE
✓ Mihai, Doina, Suport curs – Inspector resurse umane, 2012, Eforie (predominant, actualizat cu
legislatia la zi si propriile capturi Revisal)
✓ Actele normative cuprinse la secţiunea „ PRINCIPALA LEGISLAŢIE APLICABILĂ” si altele asemenea
✓ GDPR, https://ec.europa.eu/info/law/law-topic/data-protection_ro