Menținerea relațiilor profesionale

armonioase în echipa medicală

multidisciplinară

Sociolog Dr. Silvia Popovici

 Cuprins
• Cum definim colaborarea interprofesională?
• Ce înseamnă îngrijirea colaborativă și importanța ei
pentru siguranța pacientului și pentru eficiența
echipei
• De ce reprezintă o provocare colaborarea
interprofesională
• Greșelile medicale
• Cultura siguranței pacientului
• Promovarea unei comunicări și colaborări eficiente în
cadrul echipei medicale
 Mă scuzați,
Noi suntem dar asistenții
medicii. Noi medicali
conducem! lucrează direct
cu pacienții…

Când
ajungeți la
cavitatea
bucală, Fără mine, nu
chemați-ne. ați deosebi
benzodiazapina
de barbituric.
 Obiectivul cursului
• Obiectivul acestui curs este de a oferi
asistenților medicali cunoștințe, competențe
și abilități care să îi pregătească pentru a lucra
în mod deliberat împreună cu colegii din
echipa medicală, cu scopul comun de a
construi un sistem medical mai sigur, mai bun
și mai centrat spre pacient și orientat spre
comunitate/populație, astfel încât să
contribuie la o schimbare reală de paradigmă
în sănătate.
Colaborarea la locul de
muncă

= a munci împreună
pentru a atinge un scop.
Este un proces repetitiv
pe parcursul căruia două
sau mai multe persoane
sau organizații lucrează
împreună pentru a
realiza un scop comun.
 OMS: A Învăța Împreună cu scopul de a Lucra Împreună Pentru
Sănătate
Reduce Discrepanțele din Domeniul Sănătății
Dezvoltă capacitatea personalului de a face schimb de cunoștințe și experiență în mod
colaborativ, iar în acest fel se asigură servicii de îngrijire medicală unui număr mai mare de
persoane și comunității, în general, într-un mod mai eficient și mai eficace.
Evaluarea Personală și Colegială (Inter Pares)
Sprijină diferite categorii de personal medical să-și evalueze propriile puncte forte, limitări și
modele de organizare a muncii, dar și pe cele ale celorlalți colegi, precum și diferitele modalități
prin care aceștia pot contribui la soluționarea problemei
Practici Bazate pe Elemente Concrete
Previne formarea ”mentalității corporatiste”
Învățarea pe Termen Lung
Permite integrarea continuă a noilor aptitudini.

Mediu Umanist
Promovează un mediu în care se acordă importanță respectului.

Gândirea Critică
Promovează cercetarea colaborativă, interprofesională, adesea în domenii noi sau care au fost
anterior neglijate, pentru a garanta că sunt luate în considerare toate aspectele semnificative ale
problemei.
Competența Culturală
 De ce este importantă colaborarea
interprofesională ?

• Îmbunătățește îngrijirea pacientului

• Îmbunătățește siguranța pacientului
• Îmbunătățește gradul de satisfacție a pacientului
• Îmbunătățește calitatea rezultatelor în domeniul sănătății
• Îmbunătățește gradul de satisfacție față de muncă, precum și
rata de retenție a personalului
• Reduce costurile
(Chiocchio, Lebel, & Dube, 2016;
Morgan, Pullon, & McKinley, 2015; ).
• În prezent, climatul medical devine din ce în ce mai
complex, deoarece nevoile pacienților cresc, iar acest
lucru impune ca profesioniști din cadrul diferitor
discipline să lucreze împreună pentru a asigura
servicii medicale de cea mai înaltă calitate.
• Așadar, este imperativ ca angajații din domeniul
sănătății (ca, de exemplu, cei din domeniul asistenței
medicale, al terapiei respiratorii, farmaceutic, al
asistenței sociale etc) să poata comunica și colabora
unii cu alții. Atunci când colaborarea
interprofesională se practică în mod
eficient, rezultatul constă în furnizarea
unor servicii medicale de calitate.
 De ce este nevoie de colaborare
interprofesională ?
• Specializare medicală
• Schimbări rapide în domeniul cunoștințelor biomedicale și al
tehnologiilor clinice
• Numărul în creștere al resurselor și sistemelor informaționale
• Lipsa de cunoștințe privind practicile, competențele și
responsabilitățile celorlalți
• Complexitatea crescândă a problemelor de sănătate
• Continuitatea în schimburi
 Colaborarea interprofesională este necesară în situația în care
niciunul dintre specialiștii medicali nu dispune de
competențele necesare pentru a-i asigura pacientului
îngrijirea necesară.
 Când survine acest tip de situație, este imperativ ca echipa
competentă să se organizeze și ca membrii echipei să știe cum
să identifice rolurile și responsabilitățile fiecăruia, cu scopul
de a asigura integrarea cunoștințelor în cadrul unor sisteme
bazate pe cunoștințe medicale de specialitate
(departamente).
 În plus, nu este un lucru neobișnuit ca un pacient să
beneficieze de îngrijirea a 50 de diferiți angajați (medici,
asistenți medicali, technicieni și alte categorii) într-un spital cu
regim de spitalizare de trei zile, colaborarea în echipă
devenind astfel, chiar și mai importantă.
 Ce este Sinergia?

Sinergia: Rezultate superioare care depășesc așteptările bazate

pe competențele și abilitățile membrilor
– Apare atunci când membrii pun în comun resurse sau cunoștințe

– Apare atunci când membrii colaborează

– Apare atunci când membrii folosesc “funcția de corectare a erorilor”

 Sinergia negativă
Sinergia negativă: Rezultate inferioare bazate pe competențele și
abilitățile membrilor
• Apare atunci când complexitatea sarcinii nu este evaluată în mod clar

• Apare atunci când dinamica puterii nu este bine înțeleasă

• Apare atunci când diferențele privind stilurile de comunicare sunt greșit

înțelese

• Apare atunci când rolurile și

responsabilitățile sunt incomplete

sau ambigue
 De ce reprezintă o provocare Colaborarea
INTERPROFESIONALĂ?
Motivul 1: Complexitatea sarcinii nu este
evaluată în mod clar.
Motivul 2: Diferențele privind stilurile de
comunicare sunt greșit înțelese
Motivul 3: O lipsă a înțelegerii dinamicii puterii
Motivul 4: Specificații incomplete sau ambigue
privind rolurile și responsabilitățile
 De ce reprezintă o provocare
colaborarea interprofesională?
Motivul 1: Complexitatea sarcinii nu este evaluată în mod clar

• Complexitatea informațiilor: Starea de sănătate a pacientului este

complicată și este nevoie de diferiți specialiști în domeniul sănătății
care să se implice în îngrijirea pacientului.
• Accesibilitatea informațiilor: Informațiile nu sunt ușor accesibile din
cauza lipsei de acces la informații sau a lipsei de acces la persoanele
cu experiența și competențele necesare.
• Fragmentarea informațiilor: Resursele informaționale sunt proprii
mai multor sisteme disperse ale organizației de asistență medicală.
• Cunoștințele de specialitate: Nicio persoană singură nu posedă toate
cunoștințele de specialitate necesare pentru a lua cele mai adecvate
decizii în materie de îngrijire a pacientului.
 Colaborarea Interprofesională Sarcini individuale
Sarcini • Există o soluție ideală și un expert
• Sarcina este complexă; o recunoscut și calificat.
singură persoană nu nu deține toate
cunoștințele necesare. • Condițiile se schimbă rapid, iar acest
lucru presupune coordonare din
• Există mai multe opțiuni acceptabile. partea unei singure persoane.

• Acceptarea soluției este esențială • Timpul este scurt, iar decizia trebuie
pentru un rezultat optim. luată rapid.

• Există suficient timp pentru • Membrii grupului au dificultăți în a

colaborare interprofesională. lucra în mod colaborativ.
(Adams & Galanes, 2015, p. 10)
.
 De ce reprezintă o provocare
colaborarea interprofesională?

Motivul 2: Diferențele privind stilurile de comunicare sunt greșit

înțelese
– Problema NU este că aceea că oamenii au preferințe diferite în ceea ce
privește stilul de comunicare.
– Problema este lipsa înțelegerii acestor diferențe legate de preferințele în
stilul de în comunicare.
 Comunicarea
 Ce reprezintă comunicarea?

 Este „moneda conducerii colective.”

Comunicarea este esențială pentru:

• a face schimb de informații prețioase,
• a delimita parametrii echipei, cu asigurarea faptului că membrii
echipei au un cuvânt de spus în procesele în care se implică aceasta,
și cu stabilirea anumitor așteptări legate de colaborare, și facilitarea
schimburilor frecvente de informații.
 Funcționarea în mod eficient
ca echipă impune ca membrii
echipei să afle și să împărtășească
noi informații, dar și să integreze aceste
informații, iar apoi să coordoneze culegerea informațiilor pentru a
lua decizii de calitate în ce privește îngrijirea pacienților.

 Pentru a avea succes, membrii echipei au nevoie să-și

înțeleagă preferințele privind stilurile de comunicare și
cum anume se diferențiază acele preferințe de altele.
Această înțelegere le va permite membrilor echipei o
mai bună recunoaștere a diferențelor de stil și în ce mod
aceste diferențe pot influența procesarea, furnizarea și
raportarea informațiilor importante.
 De ce reprezintă o provocare
colaborarea
interprofesională?
Motivul 3: O lipsă a înțelegerii dinamicii puterii
– Puterea este relativă, iar turele prelungite ca resurse specifice ale
membrilor echipei, devin mai mult sau mai puțin relevante.

– Aspectele privind siguranța pacientului sunt fondate, în primul

rând, pe calitatea comunicării în echipa interdisciplinară.
 Resursele umane
1. Puterea legitimă: Lideri și/sau poziții desemnați, nivel de educație, sau
titluri recunoscute care asigură membrilor un drept perceput ca
"legitim" de a ne putea influența.
2. Puterea de recompensare sau de sancționare: Membrul poate oferi sau
poate lua elemente de valoare (salarii, programul de lucru, descrierea
jobului, etc.).
3. Puterea expertului: Membrul dispune de cunoștințele și/ sau
competențele apreciate de grup.
4. Puterea referențială: Membrul este admirat și respectat, iar ceilalți
încearcă să imite comportamentul lui/al ei.
5. Puterea informațională: Membrul are acces la informații și are control
asupra distribuirii informațiilor.
! O lipsă a înțelegerii dinamicii puterii reprezintă un inhibitor demonstrat al
colaborării interprofesionale în domeniul asistenței medicale.
 Exercițiu de Reflecție
Identificați diferitele tipuri de resurse umane
care au fost observate în cadrul echipelor.
a.În ce mod au influențat aceste diferite resurse
umane capacitatea echipei de a lua decizii?
b.Sunt aceste resurse umane potrivite pentru
echipă? De ce sau de ce nu?
c.Ce fel de acțiuni ar putea fi întreprinse pentru a
realiza un management mai eficient al resurselor
umane?
 De ce reprezintă o provocare
colaborarea interprofesională?

Motivul 4: Specificații incomplete

sau ambigue în ce privește
rolurile și responsabilitățile
– Claritatea rolurilor garantează pacienților că aceștia vor
primi cea mai adecvată îngrijire de la cele mai competente
cadre medicale.
– Claritatea responsibilităților contribuie la îmbunătățirea
delegării eficiente a sarcinilor.
• Specificațiile incomplete sau ambigue privind
rolurile și responsabilitățile îngreunează mai mult procesul
de colaborare eficientă în care sunt implicate
cadrele medicale.
• Încadrarea într-o echipă a unor specialiști având tipuri diferite de
cunoștințe nu înseamnă că aceștia vor dispune de acele cunoștințe și
competențe necesare pentru a colabora în mod eficient.
• Așadar, este important ca membrii echipei să-și înțeleagă pe deplin
rolurile și responsabilitățile și să poarte discuții unii cu alții despre cum
ar putea să răspundă mai bine nevoilor pacienților.
• De asemenea, lipsa de claritate privind rolurile și responsabilitățile
poate să aibă drept consecință îndeplinirea de către personalul
medical a unor sarcini care nu necesită competențele sale sau pentru
care cunoștințele specialiștilor se dovedesc insuficiente.
Interprofesional vs Multidisciplinar
Pluridisciplinaritatea sau multidisciplinaritatea este o
simplă agregare a diferitelor discipline care păstrează
neschimbate punctele lor de vedere specifice

Interdisciplinaritatea rezultă din procesul de

combinare şi integrare a diferitelor discipline,
împreună cu metodologiile şi ipotezele lor de lucru.
Aceasta implică trecerea frontierelor tradiţionale
dintre ştiinţe şi combinarea tehnicilor lor în efortul de
a atinge un obiectiv comun.

Transdisciplinaritatea este specifică

proiectelor care abordează probleme care
traversează graniţele a două sau mai multe
discipline, ţintind spre o abordare holistică.
(Zaman, Gh, Goschin, Z, 2010)
 Îngrijirea Colaborativă
• Îngrijirea Colaborativă în domeniul sănătății
are loc atunci când mai mulți profesioniști din
sănătate cu diferite profesii prestează servicii
complete colaborând cu pacienții, familiile
acestora, furnizorii de servicii de îngrijiri
medicale și comunitățile, pentru a oferi cea
mai înaltă calitate a îngrijirii în toate
domeniile.
Curran V, Sargeant J, Hollett A. Evaluation of an interprofessional continuing
professional development initiative in primary health care. J Contin Educ Health Prof 2007 Fall;27(4):241-252.
 Greșelile medicale
• Sunt de diferite feluri:
-greșeli reale: se întâmplă când se aplică un procedeu greșit
-scăpări: se întâmplă când o parte a procesului este uitată
-alunecări: au loc când procedeul corect este aplicat incorect

Există mai mulți factori care contribuie la producerea unei greșeli:

• Oamenii implicați
• Condițiile tehnice (echipamente, locul de muncă)
• Aspectele organizatorice (sarcina de îndeplinit, planificarea
timpului)
• Influențe externe (timp, mediul economic, starea de spirit, vremea)
Greșeala -Modelul cașcavalului elvețian
(James Reason, 1990)

Modelul compară diferitele nivele la care se produc erorile cu feliile de

cașcaval Emmental. A fost folosită inițial în greșelile aviatice.
Într-o lume fără greșeli, cașcavalul nu ar avea găuri. Dar în lumea reală,
cașcavalul se taie în felii și fiecare felie are multe găuri care se află în
locuri diferite în fiecare felie. O greșeală rămâne neobservată sau
nerelevantă dacă dacă penetrează numai o gaură dintr-o felie. Dar poate
duce la o catastrofă dacă găurile din diferite felii se aliniază și greșeala
trece prin trece prin toate găurile.
Greșeala - Modelul cașcavalului elvețian
James Reason, 1990

Chirurgul Rezultatul: pacient

Comunicare Proceduri Scăpări în anesteziat pentru o
ortoped nu a
slabă neadecvate munca de operație
examinat
echipă nenecesară
glezna
pacientului
 Exercițiu de reflecție

Reamintiți-vă ultima greșeală importantă

în care ați fost implicat/ă la locul de muncă.
 Care au fost factorii implicați?
 Cum putea fi evitată?
 Ce s-a realizat pentru ca acele circumstanțe
să nu se mai repete?
 De ce îngrijire colaborativă?
Continuă să apară dovezi care arată o legătură între Îngriijirea
Colaborativă și:
O îmbunătățire a calității, a gradului de siguranță și a
rezultatelor îngrijirii medicale
Un nivel mai ridicat al satisfacției în rândul clienților,
familiilor și furnizorilor
Eficiență și eficacitate sporite ale sistemului

Curran V, Sargeant J, Hollett A. Evaluation of an interprofessional continuing professional development initiative in primary
health care. J Contin Educ Health Prof 2007 Fall;27(4):241-252.

Ovretveit J. Does clinical coordination improve quality and save money? The Health Foundation June 2011.

Reeves S, Goldman J, Sawatzky-Girling B, Burton A. CIHC Library: Knowledge transfer & exchange in interprofessional
education: Synthesizing the evidence to foster evidence-based decision-making. Available at:
http://www.cihc.ca/library/handle/10296/326?mode=full&submit_simple=Show+full+item+record. Accessed 5/17/2012, 2012.
 Cultura siguranței pacientului

Organizațiile cu înaltă eficiență susțin o cultură organizațională a

siguranței prin:

 Devotament în favoarea culturii siguranței care pătrunde în toate

nivelurile unei organizații, de la personalul “din prima linie” până la
conducerea executivă
 Pun bazele siguranței în cadrul tuturor acțiunilor și intervențiilor

 Folosesc strategii specifice de comunicare pentru a menține

relații de muncă colaborativă; coordonează și sincronizează

activitățile
 Au rate foarte scăzute în privința faptelor prejudiciabile
 Cultura siguranței pacientului

• Fac angajări în favoarea culturii siguranței la toate nivelurile

• Recunosc situațiile de risc major
• Încurajează exprimarea preocupărilor legate de siguranță înainte de
producerea prejudiciului
• Încurajează raportarea erorilor și prevenirea erorile în cadrul unei
atmosfere de încredere
• Nu există teamă de sancțiune pentru raportarea erorilor
• Pune la dispoziție mai multe informații despre erori pentru a aduce
îmbunătățiri în materie de siguranță
• Se concentrează asupra motivelor și modalităților în care se produc
erorile
 Abordarea sistemică în sănătate
• Abordarea Sistemică
– Recunoaște faptul că oamenii sunt imperfecți și supuși greșelilor
– Nu trage la răspundere personalul medical pentru erorile de sistem
– Nu tolerează abaterile grave săvârșite de persoane
• Abordarea Personală
– Întâlnite în mod tradițional în cadrul organizațiilor de îngrijire medicală
– Așteptări nerealiste legate de perfecțiune exprimate de cadrele medicale
– Blamează, numește, sancționează și recalifică persoanele care comit greșeli
– Se bazează pe credința că oamenii “răi” fac greșeli
– Erorile și incidentele evitate la limită sunt adesea nedeclarate
Organizațiile de îngrijire colaborativă sunt
lente în adoptarea unei abordări sistemice
Organizație de înaltă fiabilitate au o abordare
sistemică bazată pe:

• Cunoașterea principiilor și proceselor de

comunicare
• Cunoașterea procesului de grup și a principiilor
pe care se bazează munca în echipă
• Cunoașterea strategiilor și a instrumentelor
pentru prevenirea faptelor prejudiciabile
• Cunoașterea unei culturi organizaționale a
siguranței
• Cunoașterea proceselor standardizate pentru a
crea modele mentale împărtășite ale situațiilor
pacienților
 Siguranța pacientului asigurată grație colaborării de
grup: modele mentale împărtășite

• Furnizorii de îngrijjire medicală trebuie să

elaboreze procese pentru a forma modele
mentale împărtășite bazate pe situațiile clinice
ale pacienților
• Furnizorii de îngrijire medicală iau decizii
clinice bazate pe informații esențiale
împărtășite de către pacienți
Siguranța Pacientului asigurată grație colaborării de
grup: modele mentale împărtășite

Exemple:
Harta conceptului de îngrijire – un instrument de lucru
care ajută la formarea unui Model Mental Împărtășit
Membrii echipei au o imagine clară a problemelor
medicale și a îngrijirilor medicale care se impun, cu
integrarea patologiei, medicației, tratamentelor și a
testelor diagnostice de laborator
Studiu de caz
 6.Insuficiență 1.Alimentație Dezechilibrată:
Renală Mai puțin decât
Incert
I=2200 Necesarul Organismului
Acetominofen
O=1800 Polidipsie
Văduv
Poliurie I=2200
3+zahăr O=1800
Harta Conceptului Slăbiciune
Humulin N
5.Afectarea de Îngrijire Glucoza (450) 120
Mobilității Fizice Hemoglobina glicată 12%
Risc de cădere-4 Diabet Nou Diagnosticat Colesterol 240
Odihnă la pat Semne & Simptome de 1800 ADA
Slăbiciune hipoglicemie, hiperglicemie,
Risc de Ulcer de presiune indice glicemic, aport alimentar, VS

4. Alterarea Perfuziei 3. Disponibilitate pentru

Tisulare Îmbunătățirea Cunoștințelor
Hx hipertensiune Diagnosticare
2.Anxietatea Medicație
138/92 Exprimă îngrijorarea
98.4-77-18 Dietă
privind efectuarea Îngrijirea pielii
VS qid, TPR injecțiilor
Valsartan Îngrijirea picioarelor
Dieta Activitate fizică
 Exercițiu
Îmaginați-vă o discuție asupra cazului prezentat
în pagina anterioară în cadrul echipei
interdisciplinare de la locul dvs. de muncă.

Ce ar merge bine?
Ce ar merge mai puțin bine?
Care ar fi principalele probleme?
Promovarea unei Comunicări și Colaborări eficiente în
cadrul echipei medicale

Standarde pentru Comunicarea în Echipă

• Fiți respectuoși și profesioniști
• Ascultați în mod activ
• Încercați să înțelegeți și punctul de vedere al celeilalte
persoane
• Oferiți și așteptați o atitudine de colaborare
• Identificați ceea ce este esențial; decideți ceea ce este
negociabil și nenegociabil în managementul îngrijirii
pacientului; de exemplu, siguranța pacientului nu este
negociabilă; decizia membrilor personalului de a lua o pauză
este un lucru negociabil
 Standarde pentru Comunicarea în Echipă

• Acceptați gândurile și sentimentele celeilalte persoane

• Acordați atenție propriilor idei și la ceea ce aveți de oferit
grupului
• Fiți cooperanți
• Fiți direcți
• Identificați obiectivele și problemele comune și împărtășite
• Exprimați-vă sentimentele folosind propoziții care încep cu
“Eu”
 Standarde pentru Comunicarea în Echipă

• Nu luați lucrurile personal

• Învățați să spuneți “Am greșit” și “Ați putea avea dreptate”
• Nu vă simțiți constrânși să fiți de acord imediat cu ceea ce vi
se propune
• Gândiți-vă la toate soluțiile posibile înainte de o întâlnire și fiți
dispuși să vă adaptați dacă vă este prezentată o alternativă
mai creativă
• Recunoașteți că este nevoie de timp pentru negocierea și
rezolvarea conflictelor și acestea pot presupune anumite
interacțiuni
 Procesul de grup

 Presupune o înțelegere a comportamentului

persoanelor din grupuri care încearcă să rezolve
probleme și să ia decizii
 Principiile se aplică proceselor de îngrijire medicală pe
care le desfășoară echipa
 Tuturor membrilor echipei trebuie să li se acorde
încredere și să fie respectați
– Să facă schimb de informații
– Să se ajute reciproc atunci când este necesar
– Să contribuie la rezolvarea conflictelor
– Să aibă un nivel avansat de competențe de comunicare
 Procesul Clasic de Grup
• Toți membrii trebuie să înțeleagă procesul de
grup, ale cărui faze sunt:

• Formarea
• Atacul
• Normarea
• Performarea
• Încheierea
 Procesul clasic de grup

• Formarea: Dezvoltarea relației—orientarea

echipei, identificarea rolurilor și a așteptărilor;
începerea interacțiunilor în echipă, a
explorărilor și stabilirea limitelor
• Atacul: interacțiune și reacții interpersonale—
are loc înfruntarea tensiunii, a conflictului și
confruntarea
 Procesul clasic de grup
• Normarea: Cooperare și colaborare eficiente—sunt
exprimate părerile personale, conflictul este
soluționat cu posibilitatea de formare a unor
obiective solide și creșterea coeziunii grupului.
• Performarea: Maturitatea grupului și relații stabile —
rolurile în cadrul echipei devin mai funcționale și mai
flexibile, problemele structurale sunt rezolvate, acest
lucru conducând la îndeplinirea în mod adecvat a
sarcinilor, prin intermediul colaborării de grup și a
punerii în comun a resurselor.
 Procesul clasic de grup
• Încheierea: Finalizare și consolidare —
obiectivele echipei au fost atinse, după
evaluare are loc încheierea activității,
și apoi urmează examinarea
rezultatelor.
Liderul și coordonarea echipei de îngrijire medicală
Comportamente de comunicare
pentru siguranța pacientului
Un lider de echipă eficace :
• Organizează echipa
• Utilizează resursele pentru a maximiza performanța, pentru a
echilibra volumul de muncă și a delega sarcini și misiuni în
mod corespunzător
• Formulează obiective clare
• Ia decizii bazate pe răspunsurile membrilor echipei
• Le oferă posibilitatea membrilor echipei să vorbească deschis
și să ridice provocări, atunci când este cazul
 Comportamente de comunicare pentru siguranța
pacientului

Un lider de echipă eficace:

• Promovează și facilitează munca eficientă în echipă;
ca de exemplu, oferă instrucțiuni, reunește membrii
echipei, le adresează întrebări
• Rezolvă conflictele; ca de exemplu, apelează la regula
celor două provocări, CUS și DESC
Cum se realizează coordonarea
echipei medicale și
colaborarea în cadrul aceasteia
 Informarea Echipei

Informări — Sesiuni de planificare

• Desemnează rolurile și responsabilitățile
în cadrul echipei
• Stabilește obiectivele echipei
• Elaborează planuri pe termen scurt și
lung
 Reunirea echipei

Adunarea—Sesiuni de soluționare a
problemelor
• Întâlniri rapide pentru a crește gradul de conștientizare
asupra noilor evoluții ale situației
• Discutarea evenimentelor noi apărute, exprimarea
îngrijorărilor
• Anticiparea situațiilor neprevăzute, precum și a
rezultatelor
• Adaptarea planurilor și realocarea resurselor pentru a
răspunde nevoilor în continuă schimbare
 Debriefingul în cadrul echipei

Debriefingul/Analiza—Proces de grup pentru a

îmbunătăți performanța echipei cu proxima ocazie
• Sesiune de feedback informal și schimb de informații
informale
• Conceput pentru a îmbunătăți rezultatele echipei
– Reconstrucția fidelă a evenimentelor esențiale
– Analiza a ceea ce a funcționat și a ceea ce nu a
funcționat
– Revizuiește planurile și se concentrează pe ceea ce
trebuie realizat diferit cu proxima ocazie
 Rezolvarea Conflictelor
• Pledoarie pentru pacient și pentru afirmarea
drepturilor sale
– Pledați pentru pacient: Atunci când considerați că
starea pacientului este în pericol și nu sunteți de
acord cu decidentul primar (medic)
– Folosiți asertivitatea într-o manieră fermă și
respectuoasă pentru a indica o schimbare în
atitudinea terapeutică față de pacient
Rezolvarea Conflictelor:
Regula celor două provocări

• Atunci când o afirmație inițială privind siguranța

pacientului este ignorată:
– Este responsabilitatea dumneavoastră să vă exprimați
îngrijorarea cel puțin de 2 ori pentru a vă asigura că
aceasta s-a făcut auzită
– Membrul echipei trebuie să confirme că a fost auzit
– Dacă rezultatul nu este acceptabil:
• Luați legătura cu un superior
 Cum să formulați propoziții asertive
folosind Regula celor două provocări
• Formulați o introducere : “Dr. ____, Dl./Dna. ___ ar trebui să fie externat.”
• Exprimați-vă îngrijorarea (# prima provocare): “Sunt îngrijorat în legătură
cu tensiunea arterială și pulsul pacientului, care au valori crescute în mod
semnificativ (pacient admis pentru un infarct miocardic)
• Medicul va spune: “Nu vă îngrijorați în privința acestui lucru.”
• Expuneți problema (# a doua provocare)- “Pacientul ar trebui să fie
externat, dar acestea par să fie modificări semnificative.”
• Oferiți o soluție: “Veți evalua pacientul mai departe?”
• Încercați să ajungeți la un acord: Medicul este cel care va evalua mai
departe pacientul, va trimite un rezident, sau vă transmite să nu vă
îngrijorați.
• Dacă medicul nu reușește să răspundă preocupărilor dumneavoastră, luați
legătura cu un superior.
 PROPOZITII ASERTIVE pentru a
Promova Rezolvarea Conflictului
Folosind metoda CUS

• C: “Sunt Îngrijorat.”
• U: “Mă simt Inconfortabil.”
• S: “Aceasta este o problemă de Siguranță.”
 Exersați metoda CUS de
rezolvare a conflictului
• Amintiți-vă ultimul conflict de la locul de muncă și
exersați în minte:

• C: “Sunt Îngrijorat/ă îin legătură cu ...”

• U: “Mă simt Inconfortabil/ă în privința...”
• S: “Aceasta este o problemă de Siguranță, prin
urmare...”
 Rezolvarea Conflictelor Folosind
metoda DESC
Amintiți-vă ultimul conflict cu un superior la locul de
muncă și exersați în minte:

– D—Descrieți situația: ………….

– E—Exprimați-vă îngrijorarea în legătura cu situația: ………….
– S—Sugerați alternative și încercați să ajungeți la un acord: ….
– C—Menționați Consecințele: …………
Ați ajuns la consens? Ați dat senzația oponentului că
și el a câștigat?
 Exemplu de rezolvare a conflictului
folosind metoda DESC

– D—Descrieți situația: Când nu îmi răspundeții la telefon …..

– E—Exprimați-vă îngrijorarea în legătura cu situația: Îmi fac griji că
nu voi putea acorda o îngrijire corespunzătoare pacientului …
– S—Sugerați alternative și încercați să ajungeți la un acord: De
aceea am nevoie să îmi răspundeți sau să puneți pe altcineva să
îmi telefoneze, dacă sunteți ocupat. Credeți că puteți face acest
lucru pe viitor?
– C—Menționați Consecințele: În caz contrar ar putea avea
consecințe asupra îngrijirii pacientului și a încrederii pe care o
am în dvs.
 Exersați rezolvarea conflictelor prin
metoda DESC
• Luați loc și discutați despre conflictele legate de muncă; acest
lucru se poate realiza cu un superior sau între doi specialiști
Depuneți eforturi pentru a obține un consens și un
rezultat de tip câștig-câștig :
– D—Descrieți situația
– E—Exprimați-vă îngrijorarea în legătura cu situația
– S—Sugerați alternative și încercați să ajungeți la un acord
– C—Consecințe ale atitudinilor care blochează atingerea
obiectivelor echipei
 Strategii de comunicare de mare
eficiență pentru siguranța pacientului
Recomandări pentru o predare transfer eficient

• Reconcilierea medicației
• Recomandări pentru documentația scrisă in fișele medicale
• Strategii pentru a evita erorile din cauza medicamentelor cu
aspect sau denumiri asemănătoare
• Recitire/reauzire
• Modelul de Comunicare SBAR – prezentarea situației,
baza/contextul, analiza/evaluarea, recomandările
 Predarea eficientă
În cursul transferurilor către alte unități de
îngrijire
• Transferul informațiilor în timpul schimburilor de tură, al
transferului de la o unitate medicală la alta, a transferului
din spital la o clinică cu servicii de îngrijire pe termen lung,
etc.
• Asigură următoarele:
– Toate informațiile relevante sunt comunicate
– Informațiile sunt transmise și înțelese în mod clar
– Mesajele comunicate sunt concise
– Există o oportunitate de a adresa întrebări
– Informațiile sunt clarificate
– Informațiile sunt confirmate, validate și luate la cunoștință de
către asistentul medical care își asumă responsibilitatea pentru
îngrijirea pacientului
 Predările de informații ar trebui să
includă:

• Diagnosticul
• Alergii
• Starea actuală a pacientului
• Modificări recente în starea pacientului
• Tratamentul în desfășurare
• Posibile modificări sau complicații ce ar putea apărea
• Plan de acțiune în cazul producerii unor complicații
 Predarea eficientă a informației
Reguli
• Față în față, cu întrebări interactive
• Subiecte inițiate de către persoana care își asumă
responsabilitatea, precum și de către persoana
înlocuită
• Repetarea informațiilor de către persoana care le
primește
• Informații prezentate de fiecare dată în aceeași ordine
• Întreruperi limitate
• Rezumatul scris al activităților care au avut loc în
timpul schimbului de tură
 Reconcilierea medicației la transfer în
cursul internării și externării
• Aproximativ 50% dintre erorile de medicație apar în timpul
internării și externării pacientului
• Notați lista completă a medicamentelor luate acasă
• Comparați lista cu ordinele de internare, transfer și externare,
căutând eventuale neconcordanțe
• Actualizați lista
• Comunicați lista următorului furnizor
• Păstrați lista într-un loc vizibil în fișa medicală a pacientului
 Recomandări pentru documentația
scrisă

• Scrieți lizibil—printați denumirile și

dozajul medicamentelor
• Nu folosiți abrevieri riscante
• Folosiți mențiuni de tipul “Nu folosiți
liste” în fiecare clinică
 Recitire/Reauzire:
Față în față și Telefonic

• Asigurați-vă că mesajele sunt primite și înțelese cu claritate

– Emițătorul transmite informația în mod concis destinatarului
– Primitorul mai întâi notează, apoi recitește ceea ce a scris
– Emițătorul asigură o reauzire a mesajului, confirmând că
recitirea a fost corectă sau face o rectificare
– Recitirea/reauzirea continuă până când se creează o înțelegere
comună între expeditor și destinatar.
• Dozele medicamentelor sunt exprimate într-un format cu o singură
cifră; ca de exemplu, “14 unități de insulină” verificate și citite
astfel: “14-una, patru-unități de insulină”
 Recomandări pentru comunicările
telefonice: modelul de comunicare SBAR

• S- Situație
• B-Bază/Context
• A-Analiză/Evaluare
• R-Recomandări
Michael Leonard, MD, Doug Bonacum, and Suzanne Graham
Kaiser Permanente of Evergreen, Colorado
Pre-SBAR: înainte de a chema medicul
sau asistentul medical clinician

• Evaluați pacientul; înregistrați-i toate semnele vitale

• Revizuiți fișa medicală pentru a putea chema medicul potrivit
• Cunoașteți diagnosticul de internare și data internării
• Citiți cele mai recente notițe scrise de medic și asistentul
medical
• Să aveți la dispoziție fișele medicale și fiți pregătiți să raportați
despre: codul statutului, alergii, medicamente, fluidele
administrate venos, și rezultatele testelor de laborator
• Concentrați-vă asupra problemei; fiți concis
• Întâlniți-vă cu asistentul medical șef/resursele umane/tutorele
înainte de a chema medicul
 S: Situație

• Indicați numele și departamentul dumneavoastră

• (spuneți) Sun în legătură cu: (numele pacientului, numărul
camerei, codul statutului)
• (spuneți) Motivul(motivele) pentru care vă sun este (sunt):
(indicați problema concretă)
– O schimbare în starea pacientului
– Valori de laborator critice
– Lipsa de răspuns la tratamentul/intervenția actual(ă)
 B: Bază/Context

• Indicați diagnosticul de admitere, data și un

scurt rezumat al tratamentului până în prezent
• Indicați numele medicului primar atunci când
discutați cu un medic de gardă
• Indicați istoricul medical relevant
 A: Analiză/Evaluare

• Menționați cele mai recente semne vitale, puls, oximetria și

gradul de durere
• Realizați o evaluare fizică pertinentă a problemei, menționând
modificările din evaluarea prealabilă, statusul mental și
durerile declarate de către pacient
• Indicați cât de gravă pare să fie problema. Exemple: (spuneți)
Cred că problema este ________(descrieți pe scurt problema)
sau; (spuneți) Nu sunt sigur care este problema, dar starea
pacientului se agravează.
 R: Recomandare
• Indicați ceea ce considerați că trebuie făcut.
• “Ați lua în considerare ______?”
• “Am nevoie de dumneavoastră să-mi _________.”
• “Aș dori să sugerez_____.”
• “Aș vrea ca dumneavoastră să______.”
• “Ați lua în considerare transferul pacientul la un nivel superior de îngrijire
medicală?”
– “Trebuie să veniți să vedeți pacientul.”
– “Vă sugerez efectuarea/întreruperea unor tratamente precum: IVF, antibiotic,
transfuzie, produse farmaceutice, etc.”
– “Ați lua în considerare efectuarea unor teste precum: CXR, ABGs, EKG, CT pentru
PE, analize de sânge, etc.?”

• Clarificați cât de des trebuie să fie monitorizat pacientul și în ce

condiții trebuie să fie chemat din nou medicul
 Disfuncționalitățile în comunicare

• Introducerea riscului la securitate în cadrul organizațiilor

de asistență medicală
• Generează lipsă de colaborare, coordonare și
sincronizare în îngrijirea pacientului
!!! Este esențial ca asistenții medicali să-și dezvolte
un nivel avansat de comunicare pentru a evita
disfuncționalitățile de comunicare, ce pot avea ca
efecte anumite fapte prejudiciabile.
Este bine de reținut că:

Organizația Mondială a Sănătății a publicat în 2010

,,Cadru de acțiune pentru educația interprofesională și practica colaborativă``

(``Framework for action on interprofessional education and collaborative practice``

https://apps.who.int/iris/handle/10665/70185)
Este bine de reținut și că există:

https://www.ipecollaborative.org

Susținut de către de reținut Asociația Americană a Colegiilor de Asistență Medicală

IPEC a elaborat Competențele Cheie care reglementează
Practica Interprofesională Colaborativă în domeniul
sănătății:

Acestea sunt competențele cheie vizate:

 Domeniul de competență 1: Valori/Etică pentru practica

interprofesională
 Domeniul de competență 2: Roluri/Responsabilități
 Domeniul de competență 3: Comunicarea interprofesională
 Domeniul de competență 4: Echipele și lucrul în echipă

Competențele elaborate de IPEC vizează Medicina Dentară,

Asistența Medicală, Medicina Farmaceutică, Sănătatea Publică
& Medicină Osteopatică .
Pentru mai multe informații: https://www.ipecollaborative.org/resources.html
 Vă mulțumesc și vă doresc să aveți
relațiilor profesionale
cât mai armonioase
în echipa dvs. medicală multidisciplinară!
 Referințe
• Chiocchio, F., Lebel, P., Dubé J.N. Informational role self-efficacy: a
validation in interprofessional collaboration contexts involving healthcare
service and project teams, BMC Health Services Research, 2016
• Curran V, Sargeant J, Hollett A. Evaluation of an interprofessional continuing
professional development initiative in primary health care. J Contin Educ
Health Prof 2007 Fall;27(4):241-252.
• IPEC, Core Competencies for Interprofessional Collaborative Practice, 2016
Update,
https://nebula.wsimg.com/2f68a39520b03336b41038c370497473?AccessK
eyId=DC06780E69ED19E2B3A5&disposition=0&alloworigin=1
• Krogerous . M, Tschappeler, R. The Decision Book: Fifty Models for Strategic
Thinking (Fully Revised Edition), W. W. Norton & Company, 2018
• Morgan, Pullon, & McKinley. Observation of interprofessional collaborative
practice in primary care teams: An integrative literature review,
International journal of nursing studies, 2015.
 Referințe
• Ovretveit J. Does clinical coordination improve quality and save money? The
Health Foundation June 2011.
• OMS, ``Framework for action on interprofessional education and
collaborative practice``, 2010
https://apps.who.int/iris/handle/10665/70185)
• Reeves S., Goldman J., Sawatzky-Girling B., Burton A. CIHC Library:
Knowledge transfer & exchange in interprofessional education: Synthesizing
the evidence to foster evidence-based decision-making. Available at:
http://www.cihc.ca/library/handle/10296/326?mode=full&submit_simple=S
how+full+item+record. Accessed 5/17/2012, 2012.
• SBAR communication tool- situation, background, assessment,
recommendations, Online library of Quality, Service Improvement and
Redesign tools–, available at:
https://improvement.nhs.uk/documents/2162/sbar-communication-tool.pd
• Zaman, Gh. Goschin, Z, Multidisciplinaritate, interdisciplinaritate şi
transdisciplinaritate: abordări teoretice şi implicaţii pentru strategia
dezvoltării durabile postcriză in Rev. Economie teoretică și aplicată, vol.
XVII, 2010, nr. 12, pp.3-20