Geometrie CL 6 2017

Tit Tihon
geometrie
clasa a VI-a
2017
Lucrarea se adresează elevilor din clasa a VI-a. Conţinutul urmăreşte programa şcolară
în vigoare. Prin numărul mare de exerciţii, probleme şi teste de evaluare, cartea este utilă
nu numai elevilor din ciclul gimnazial, dar şi profesorilor şi părinţilor ca un mijloc de
îndrumare şi control în studiul geometriei.
Recomandare: metodist Ion Suceveanu - Chişinău
Tehnoredactare: Prof. Tit Tihon
Coperta: Tit Tihon

Desene: Tit Tihon
CASETA CIP
geometrie
clasa a VI-a
“Cuvintele nu pot căpăta o putere magică numai pentru că sunt tipărite.
Cărţile de matematică, chiar cele mai bune, pot conţine motivaţii
insuficiente, lacune în demonstraţii, lungimi inutile sau pur şi simplu greşeli
de tipar. Învaţă-te să le descoperi singur. Este cel mai bun test al asimilării
materiei.”
Solomon Marcus
GEOMETRIE
CUPRINS
pag.
Cuprins………………………………………………………………..… 7
Prefaţă.………………………………………………………………..… 9
Programa şcolară……………………………………………………… 11
1. Recapitulare. Probleme practice de geometrie………….………… 15

1.1. Teste……………………………………………………...… 15
2. Raţionamente corecte pe figuri greşite……………………………. 28

2.1. Puncte şi drepte……………………………………………… 29
2.2. Segmente. Operaţii cu segmente………………………….… 34
2.3. Semidrepte. Semiplane…………………………………..… 38
2.4. Exerciţii şi probleme……………………………………..… 42
3. Unghiuri……………………………………………………………… 44
3.1. Unghiul………………………………………………..…… 45
3.2. Unghiuri congruente……………………………………..… 50
3.3. Adunarea a două unghiuri………………………………..… 54
3.4. Unghiuri în jurul unui punct……………………………..… 58
3.6. Teste de verificare……………………………………….… 64
4. Drepte perpendiculare……………………………………………… 66
5. Cercul……………………….……………………………………..… 70
5.1. Cercul……………..……………………………………..… 71
5.2. Poziţiile relative a două cercuri……………………………. 73
6. Triunghiul…………………………………………………………… 76
6.1. Linii importante în triunghi……………….……………..… 82
7. Construcţii geometrice elementare………………………………... 85

7.1 Probleme de construcţie care se rezolvă direct…………...… 85
7.2. Construcţia triunghiului……………………………………. 88
7.3. Congruenţa triunghiurilor………………………………..… 94
7.4. Exerciţii şi probleme……………………………………..… 99
7.5. Teste de verificare ………………………………….. 102
7
8. Geometria bazată pe demonstraţii………………………………….. 106
8.1. Raţionamentul logic în rezolvare……………………………. 106
8.2. Metoda triunghiurilor congruente…...………………………. 112
9. Triunghiul isoscel……………………………………………………. 116

9.1. Proprietăţile triunghiului isoscel……..………………………. 116
9.2. Exerciţii şi probleme rezolvare………………………………. 125
10. Paralelism…………………………………………………………… 131

10.1. Condiţii care asigură paralelismul…………………………. 131
10.2. Axioma lui Euclid………………………………………….. 137
10.3. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi…………………. 140
10.4. Unghi exterior unui triunghi…………………..……………. 144
10.5. Probleme propuse……………………………………….…. 149
11. Inegalităţi geometrice……………………………………………… 151

11.1. Inegalităţi între elementele unui triunghi…………………... 151
11.2. Probleme propuse………………………………………….. 158
12. Probleme pentru aprofundare…..………………………………… 158
13. Probleme date la concursurile şcolare…………………………… 164
14. Raţionament……………………...………………………………… 168

15.1 Generalităţi
15.2. Dreapta
15.3. Proprietăţile distanţei
15.4. Unghiuri şi triunghiuri
15.5. Drepte paralele
15. Teste pentru recapitulare………………………………………….. 178
16. Bibliografie…………………………………………………………. 187
8
PREFAŢĂ
În multe ţări, printre care şi în ţara noastră, s-a trecut la predarea axiomatică a
geometriei la ciclul gimnazial. Dar, se pune întrebarea: ce fel de axiome să stea la baza
unui manual de Geometrie pentru clasele gimnaziale.
Ţinând seama de dificultăţile conceptuale şi tehnice legate de axiomatica lui
Euclid, Hilbert sau Birkhoff s-au propus şi s-au pus în aplicare, variate sisteme de
axiome, mai accesibile pentru elevi. În această lucrare, criteriile explicative au avut la
bază:
a) menţinerea unui paralelism între nivelul abstract şi cel concret al gândirii;
b) reflectarea şi posibilitatea interpretării cunoştinţelor cât mai direct în realitatea
fizică;
c) asigurarea unui grad sporit de accesibilitate;
d) posibilitatea participării active a elevilor la lecţii;
e) integrarea cunoştinţelor de geometrie în ansamblu învăţământului matematic;
f) valorificarea tradiţiilor învăţământului din ţara noastră.
La redactarea manualului ne-am bazat pe unele cunoştinţe de logică elementară,
mulţimi, relaţii, numere, pe care elevii le au din clasele anterioare sau le obţin la primele
lecţii de la cursul de algebră şi geometrie.
Capitolul cu privire la puţinele elemente de geometrie analitic este leagă aplicativ
de tratarea sintetică prin punerea în prim plan a definiţiilor şi teoremelor.
Este evident că pentru începători problemele interdependenţei axiomelor se
situează pe un ultim plan. Totuşi menţionăm că axiomele prezentate sunt independente,
ceea ce nu înseamnă că nu pot fi înlocuite cu axiome mai slabe. Din axioma riglei,
ultima parte poate fie eliminată, axioma de separare a planului poate fi înlocuită cu
axioma lui Pasch, iar cazul de congruenţă LUL poate fi restrânsă la formulări ale lui
Hilbert.
Măsura unghiului poate fi scoasă dintre noţiunile fundamentale, dar atunci se vor
crea mult mai mari dificultăţi în a se explica diferenţele dintre congruenţă şi egalitate.
Se recomandă rezolvarea tuturor exerciţiilor şi a problemelor propuse, deoarece
ele vor pune baza unor cunoştinţe necesare abordării tematicei din următoarele clase.
După ce problema a fost abordată la un nivel concret, în mod intuitiv, pe baza desenului,
soluţia întrezărită va fi controlată în mod riguros, prin afirmaţii şi justificările
afirmaţiilor.
Acest procedeu se motivează prin faptul că momentul decisiv în găsirea soluţiei
este cel tradiţional, în timp ce aspectele de ordonare sunt mult mai tehnice.
Unele probleme sunt mai pretenţioase şi se adresează elevilor cu un interes
ridicat pentru matematică. Unele dintre exerciţiile propuse au fost preluate din ale
culegeri de probleme din lucrările europene şi canadiene, fără a mai indica sursa lor.
9
Lucrarea de faţă este o încercare de a sprijini predarea geometriei în gimnaziu; ea
reflectă o parte din experienţa celor 40 de ani a autorului la catedră. Nu pretindem că
profesorii cu experienţa îndelungată, cu bune rezultate la fiecare oră de clasă
împărtăşească în întregime opiniile şi orientările noastre propuse în acest manual. Ne
adresăm precădere profesorilor tineri, părinţilor şi tuturor celor interesaţi în a pleca în
studiul geometrie pe un fond ştiinţific şi fundament cât se poate de logic la nivelul de
vârstă a elevilor din clasa a VI-a.
Manualul prezentat are şi o redactare sub formă electronică, elevii putând să
folosească internetul prin înţelegerea noţiunilor într-un format de tip AEL. Testele
suplimentare cere elevului un minim de cunoştinţe în folosirea calculatorului, prin
accesarea şi completarea răspunsurilor corecte. Testele oferă posibilitatea ca elevii să
poată verifica soluţiile lor, precum să folosească trimiterea la pasajele teoretice pentru
aprofundarea şi înţelegerea noţiunilor. De asemenea, elevul poate să acceseze trimiterile
la link-urile car prezintă sumare istorice privind învăţaţii timpului şi a unor etape istorice
în care au apărut diferitele interpretări privind elementele de geometrie plană şi în spaţiu.
Avem convingerea că o parcurgere sistematică şi atentă a manualului asigură
pregătirea necesară a lecţiilor şi a fondului ştiinţific corespunzător abordării în
următoarele clase a noţiunilor de geometrie.
Putem preciza, fără falsă modestie, că acest manual a reuşit să sintetizeze
experienţa învăţaţilor în axiomatizare geometriei de-a lungul veacurilor. Am fi bucuroşi
dacă anumite părţi din această lucrare vor trezi interes în rândul profesorilor, părinţilor şi
elevilor.
Mulţumim pe această cale tuturor colegilor care ne-au adus deosebite informaţii
şi precizări la tematica propusă, şi de asemenea elevilor din liceu care au simplificat
unele exprimări ale definiţiilor şi teoremelor.
Prof. gradul I, Tit Tihon

Distincţia ,,Gheorghe Lazăr’’, Clasa I
,,In Honoris’’ Societatea Culturală Argeş
Membru Comisia Naţională de pregătirea elevilor
pentru Olimpiadele Internaţionale de Astronomie
10
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
MATEMATICĂ, CLASA a VI-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de
proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea acestui
model de proiectare curriculară este determinată de necesitatea actualizării formatului şi unitatea
concepţiei programelor şcolare la nivelul învăţământului gimnazial şi liceal.
Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă
documentul şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru
fiecare disciplină, oferta educaţională care urmează să fie realizată în perioada unui an şcolar.
Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial au următoarele componente:
• notă de prezentare;
• competenţe generale;
• valori şi atitudini;
• competenţe specifice şi conţinuturi;
• sugestii metodologice.
Nota de prezentare a programei şcolare argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează
o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităţilor studierii
disciplinei respective.
Competenţele generale reprezintă un ansamblu structurat de cunoştinţe şi deprinderi pe care şi-l
propune să-l creeze şi să-l dezvolte fiecare disciplină de studiu, pe întreaga perioadă de
şcolarizare.
Valorile şi atitudinile orientează dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente formării
personalităţii elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din
activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din
competenţele generale şi sunt etape în formarea acestora.
Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor specifice şi,
implicit, a competenţelor generale propuse. Ele sunt organizate tematic, în unităţi de conţinut.
Sugestiile metodologice propun modalităţi de organizare a procesului de predare-învăţare-
evaluare. Exemplele de activităţi de învăţare sugerează demersuri pe care le poate întreprinde
profesorul pentru formarea competenţelor specifice. Prezentul document conţine programa
şcolară de MATEMATICĂ pentru clasele a V-a – a VIII-a şi se adresează profesorilor care predau
această disciplină în gimnaziu. Studiul matematicii în învăţământul gimnazial îşi propune să
asigure pentru toţi elevii formarea unor competenţe legate de folosirea calculelor, algoritmilor
sau a raţionamentelor matematice. Totodată, se urmăreşte conştientizarea faptului că matematica
este o activitate de descriere şi de rezolvare a problemelor, folosind un limbaj unitar, aceasta
făcând ca ea să fie o disciplină dinamică, strâns legată de societate prin relevanţa sa în cotidian şi
prin rolul său în ştiinţele naturii, în ştiinţele economice, în tehnologii, în ştiinţele sociale etc.
Programele şcolare de matematică sunt concepute astfel încât să nu îngrădească, prin concepţie
sau mod de redactare, libertatea profesorului în proiectarea activităţilor didactice. În condiţiile
realizării competenţelor specifice (şi, implicit, a competenţelor generale) şi a parcurgerii
integrale a conţinuturilor programelor, profesorul are posibilitatea:
• să aleagă succesiunea parcurgerii elementelor de conţinut (ţinând însă cont de logica
internă a ştiinţei);
• să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu
respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
• să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete.
11
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind
competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC)
conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european”
structurat pe opt domenii de competenţă cheie:
• Comunicare în limba maternă; • A învăţa să înveţi;

• Comunicare în limbi străine; • Competenţe sociale şi civice;
• Competenţe matematice şi • Spirit de iniţiativă şi
competenţe de bază în ştiinţe şi antreprenoriat;
tehnologie; • Sensibilizare şi exprimare
• Competenţă digiţală culturală.
Competenţele cheie sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care

trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în cadrul acestui proces şi de care fiecare elev are
nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie vizează atât
unele domenii ştiinţifice, precum şi aspecte inter şi transdisciplinare, realizabile prin efortul mai
multor arii curriculare.
Aceste competenţe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor
educaţionale şi de formare profesională în Uniunea Europeană şi, ca urmare, stau la baza
stabilirii curriculumului pentru educaţia de bază.
Pornind de la premisa că în demersul de proiectare curriculară conceptul de competenţă
are semnificaţia unui „organizator”, actuala programă şcolară valorizează competenţele cheie
europene prin: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini;
organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice.
Dintre competenţele cheie europene, programa şcolară pentru matematică vizează direct
Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii şi indirect asigură
transferabilitatea tuturor celorlalte competenţe cheie, prin deschiderea către abordări
interdisciplinare şi transdisciplinare.
COMPETENŢE GENERALE
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
care au fost definite;
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, contextual în enunţuri matematice;
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
globală a unei situaţii concrete;
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă;
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii.
VALORI ŞI ATITUDINI
• Dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative; dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire
şi în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate;
• Manifestarea tenacităţii, perseverenţei, capacităţii de concentrare şi a atenţiei distributive;
• Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în
arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii;
• Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
• Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi
profesională.
12
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
1. Recunoaşterea şii descrierea unor 1. Dreapta
figure geometrice plane în Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment
configuraţii date. (descriere, reprezentare, notaţii)
2. Stabilirea coliniarităţii unor Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă;
puncte şi verificarea faptului că puncte coliniare; “prin două puncte distincte trece o
două unghiuri sunt adiacente, dreaptă şi numai una”
complementare sau suplementare. (introducerea noţiunilor de: axiomă, teoremă
3. Utilizarea proprietăţilor directă, ipoteză, concluzie, demonstraţie,
referitoare la drepte şi unghiuri teoremă reciprocă).
pentru calcularea unor lungimi de Poziţiile relative a două drepte: drepte concurente,
segmente şi a măsurilor unor drepte paralele.
unghiuri. Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment.
4. Exprimarea prin reprezentări Segmente congruente; mijlocul unui segment;
geometrice a noţiunilor legate de simetricul unui punct faţă de un punct; construcţia unui
drepte şi unghiuri. segment congruent cu un segment dat
5. Alegerea reprezentărilor 2. Unghiuri
geometrice adecvate în vederea Definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi,
optimizării calculelor de lungimi de exteriorul unui unghi; unghi nul, unghi cu laturile în
segmente şi de măsuri de unghiuri. prelungire.
6. Interpretarea informaţiilor Măsurarea unghiurilor cu raportorul; unghiuri
conţinute în reprezentări geometrice congruente; unghi drept, unghi ascuţit, unghi
în corelaţie cu determinarea unor Obtuz. Calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în
lungimi de segmente şi a unor grade şi minute sexagesimale. Unghiuri suplementare,
măsuri de unghiuri unghiuri complementare
Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri
formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor
1. Identificarea triunghiurilor în 3. Congruenţa triunghiurilor
configuraţii geometrice date Triunghi: definiiţie, elemente; clasificarea
2. Stabilirea congruenţei triunghiurilor; perimetrul triunghiului
triunghiurilor oarecare Construcţia triunghiurilor: cazurile LUL, ULU, LLL.
3. Clasificarea triunghiurilor după Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de
anumite criterii date sau alese congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL
4. Exprimarea proprietăţilor Metoda triunghiurilor congruente
figurilor geometrice în limbaj
matematic
5. Interpretarea cazurilor de
congruenţă a triunghiurilor în
corelatie cu cazurile de construcţie
a triunghiurilor
6. Aplicarea metodei triunghiurilor
congruente în rezolvarea unor
probleme matematice sau practice
1. Recunoaşterea şi descrierea unor 4. Perpendicularitate
elemente de geometrie plană în Drepte perpendiculare (definiţie, notaţie, construcţie cu
configuraţii geometrice date echerul); oblice; distanţa de la un punct la o dreaptă.
2. Utilizarea instrumentelor Înălţimea în triunghi (definiţie, desen). Concurenţa
geometrice (riglă, echer, raportor, înălţimilor într-un triunghi (făă demonstraţie)
compas) pentru a desena figure Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor
geometrice plane descrise în dreptunghice: IC, IU, CC, CU
contexte matematice date Aria triunghiului (intuitiv pe reţele de pătrate)
13
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
3. Determinarea şi aplicarea Mediatoarea unui segment; proprietatea punctelor de
criteriilor de congruenţă ale pe mediatoarea unui segment; construcţia mediatoarei
triunghiurilor dreptunghice unui segment cu rigla şi compasul; concurenţa
4. Exprimarea poziţiei dreptelor în mediatoarelor laturilor
plan (paralelism, unui triunghi; simetria faţă de o dreaptă
perpendicularitate) prin definiţii, Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi;
notaţii, desen construcţia bisectoarei unui unghi cu rigla şi compasul;
5. Interpretarea perpendicularităţii concurenţa bisectoarelor unghiurilor unui triunghi
în relaţie cu paralelismul şi cu 5. Paralelism
distanţa dintre două puncte Drepte paralele (definiţie, notaţie); construirea
6. Transpunerea unei situaţii- dreptelor paralele (prin translaţie); axioma paralelelor
problemă în limbaj geometric, Criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte
rezolvarea problemei obţinute şi paralele cu o secantă)
interpretarea rezultatului
1. Recunoaşterea şi descrierea unor 6. Proprietăţi ale triunghiurilor
proprietăţi ale triunghiurilor în Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi
configuraţii geometrice date exterior unui triunghi, teorema unghiului
2. Calcularea unor lungimi de exterior
segmente şi a unor măsuri de Mediana în triunghi; concurenţa medianelor unui
unghiuri utilizând metode adecvate triunghi (fără demonstraţie)
3. Utilizarea unor concepte Proprietăţi ale triunghiului isoscel (unghiuri, linii
matematice în triunghiul isoscel, în importante, simetrie)
triunghiul echilateral sau în Proprietăţi ale triunghiului echilateral (unghiuri, linii
triunghiul dreptunghic importante, simetrie)
4. Exprimarea caracteristicilor Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă
matematice ale triunghiurilor şi ale unghiului de 30o, mediana corespunzătoare ipotenuzei
liniilor importante în triunghi prin – teoreme directe şi reciproce)
definiţii, notaţii şi desen
5. Deducerea unor proprietăţi ale
triunghiurilor folosind noţiunile
studiate 6. Interpretarea
informaţiilor conţinute în probleme
legate de proprietăţi ale
triunghiurilor
vreau să ajung până

la capătul dreptei
14
RECAPITULARE. PROBLEME PRACTICE
• Raţionamentul correct şi figurile geometrice;

• Intuiţia umană este la baza raţionamentului;
• Elemente fundamentale (primare) în geometrie;
• Noţiuni abstracte: punct, dreaptă, plan şi spaţiu;
• Relaţia de egalitate şi relaţia de congruenţă.
1. Comentaţi figurile geometrice de mai jos:
2. Comentaţi figurile de mai jos:
3. Comparaţi lungimile AB şi CD din imaginile de mai jos:
A B A B
C D C D
4. Care din corpurile de mai jos au feţe patrulatere
15
5. Un pătrat are perimetrul de 20 cm, Măriţi două laturi opuse cu 32 cm şi calculaţi
perimetrul noului pătrat format.
6. Perimetrul unui teren de sport în formă de dreptunghi este de 526 cm. Lungimea
terenului este mai mare decât lăţimea lui cu 102 m. Care sunt dimensiunile terenului?
1
7. O grădină florală are forma unui triunghi cu următoarele dimensiuni: 60 m, din
2
3
60m şi din 60 m. care este lungimea gardului ce înconjoară grădina?
5
8. Măsuraţi lungimea, grosimea şi lăţimea penarului. Dacă nu aveţi penar, măsuraţi

dimensiunile telefonului mobil.
9. O furnică merge de-a lungul unei linii frânte ABCDEF până la o frunză. Câţi
centimetri a parcurs furnica dacă AB=EF=2 cm, AB = CD şi BC este mai mare cu 3cm
decât CD?
10. Un fermier şi-a ridicat viţa de vie pe 20 de stâlpi de beton pe 5 rânduri de sârmă de
32 m lungime fiecare. Calculaţi lungimea sârmei de pe cei 20 de stâlpi.
11. Pe marginea unui teren în formă de trapez se plantează pomi la distanţa de 5 m unu
de celălalt. Baza mare şi laturile neparalele sunt egale, având fiecare lungimea de 20 m,
baza mică având cu 10m mai puţin. Câţi pomi s-au plantat?
12. Desenaţi pe caietul vostru un dreptunghi din 100 de pătrăţele. Acoperiţi dreptunghiul
cu pătrate cu latura de 1 cm.
13. Într-un triunghi dreptunghic isoscel cu vârful în A se unesc mijloacele laturilor AC cu

BC şi AB cu BC obţinând un pătrat cu aria de 81 mm2 . Calculaţi aria triunghiului
 ABC.
14. Ce lungime are clasa în care înveţi? Calculaţi suprafaţa tavanului.
15. Pentru hrana zilnică a vitelor sale, u fermier coseşte o suprafaţă de 280 metri pătraţi
de fâneaţă cu lăţimea de 7 m. Care este lungimea fâneţei?
16. În curtea sa în formă de dreptunghi cu dimensiunile de 20 m şi 40 m, un fermier

construieşte un trotuar cu lăţimea de 1 m, aşezat pe lăţimea curţii. Ce suprafaţă rămâne
pentru flori?
17. Pe un teren dreptunghiular se construieşte o şcoală care ocupă o suprafaţă

dreptunghiulară cu lăţimea de 90 m şi lăţimea de 40 m. Ce suprafaţă rămâne pentru
terenul de sport, dacă perimetrul terenului este de 540 m?
18. O placă dreptunghiulară este de trei ori mai lungă decât lată şi are perimetrul de
64cm. Calculaţi suprafaţa plăcii.
16
19. Două grădini au acelaşi perimetru. Prima grădină este de formă dreptunghiulară şi
are dimensiunile de 90m şi 70 m, iar a doua grădină are formă de pătrat. Care grădină
are suprafaţa mai mare?
20. Un tablou în formă de dreptunghi cu dimensiunile de 14 cm şi 10 cm. Tabloului i se

pune o ramă cu lăţimea de 3 cm. Care este suprafaţa ramei?
21. În interiorul unui pătrat cu latura de 1800 mm se construieşte un dreptunghi cu

lăţimea de 10 cm şi lungimea egală cu latura pătratului. Care este suprafaţa porţiunii
rămasă în afara dreptunghiului?
22. Într-un romb cu aria de 48 cm2 se duc prin vârfuri paralele la diagonale. Ce figură
geometrică se obţine? Care va fi aria acestei figuri?
23. Ce suprafaţă are o grădină cu lungimea de 120 m şi lăţimea de două ori mai mică
decât lungimea
24. De câte culori este nevoie pentru a colora echerul din figură încât să nu fie de o parte
şi de alta a liniei punctate aceeaşi culoare?
25. Dacă prin vârfurile unui pătrat construim paralele la diagonalele pătratului, obţinem
un alt pătrat cu aria de 162 cm2 . calculaţi perimetrul pătratului obţinut.
26. Cu ce număr de la 1 la 10 poate fi egală lungimea şi lăţimea unei figuri geometrice,
dacă aria este egală cu perimetrul? Dar ce figură este?
27. Care dintre figurile de mai jos corespund corpurilor?
29. Suma a trei numere pare consecutive este 24 şi reprezintă lungimile laturilor a trei
pătrate. Construiţi pătratul cu latura cea mai mică.
30. Diferenţa dintre dimensiunile unui dreptunghi este de 80 mm., iar câtul dintre ele
este 3, rest 2. Care este perimetrul?
17
28. Câte pătrate şi câte triunghiuri sunt desenate în fi figură de mai jos?
31. Un dreptunghi cu perimetrul de 60 m este împărţit de diagonalele sale în patru

triunghiuri la fel două câte două. Diferenţa dintre perimetrele a două triunghiuri alăturate
este de 6 m. Calculaţi dimensiunile dreptunghiului.
32. Calculaţi lungimile laturilor a, b c ale unui triunghi, ştiind că ele se află în relaţiile:
a + (b : 2) + (c : 2) = 25
(a : 2) + b + (c : 2) = 28
(a : 2) + (b : 2) + c = 31
33. Să se coloreze părţile comune din figurile de mai jos.
34. O căsuţă de pe tabla de şah are latura egală cu 5 cm. Calculaţi în două moduri aria
totală a căsuţelor de pe tabla de şah.
35. Se dă L şi l din exerciţiile de mai jos:

(1: 5 + 2 : 5 + 3: 5 + 4 : 5)  L (1: 3 + 2 : 3 + 3 : 3)  4
= 4 şi =2
1 + 3: 3 + 5 : 5 + 7 : 7 1 − (2  7 − 3  9)
Calculaţi latura unui pătrat cu aria de două ori mai mică decât cea a
dreptunghiului. D
35. În figura dată, stabiliţi prin măsurare directă care din
C
următoarele relaţii sunt adevărate.
a) A + C  B ; A
b) AD + BC = AB ;
c) BD  AB ;
d) AB + BC + CD  AD .
B
18
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
MODELUL 1
PARTEA I. Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspuns corect 45 puncte

5p 1. Rezultatul calculului 3 7 8 este:
A. 18 B. 55 C. 59 D. 80
5p 2. Se dau mulţimile A ={1,2,3,4,8,9} si B = {2,4,6,8} . Cel mai mare număr natural care
aparţine mulţimii A  B este:
A. 2 B. 6 C. 8 D. 9
5p 3. Cifra x pentru care numărul 357x este divizibil cu 2 poate fi:
A. 0 B. 3 C. 5 D. 7
5p 4. Rezultatul calculului 6478:79 este:
A. 72 B. 78 C. 81 D. 82
5p 5. Numărul 2,56 transformat într-o fracţie ordinară este egal cu:
2 64 123 128
A. B. C. D.
56 25 5 5
5p 6. Media aritmetică a numerelor a = 5,67 si b = 2,33 este egală cu:
A. 3,5 B.4 C . 4,5 D. 8
5p 7. Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea de 10 cm si lăţimea de 6 cm este egal cu:
A. 8 cm B. 16 cm C. 32 cm D. 60 cm
5p 8. Transformând un hectar în m2 se obţine:
A. 10m2 B. 100m2 C. 1000m2 D. 10000m2
7 9 6
5p 9. Rezultatul calculului + + este:
5 5 5
A. 2 B. 4,4 C. 4,5 D. 5
PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. 45 de puncte

9p 10. Calculaţi 30 + 03 + 12012 + 42 .
9p 11. Rezolvaţi, în mulţimea numerelor naturale, ecuaţia 1,2x − 6 = 6 .
9p 12. Tina rezolvă corect 70% din cele 20 de exerciţii ale unui test. Câte exerciţii rezolvă corect
Tina?
9p 13. Un automobil merge cu viteza de 850 m/ minut. Câţi kilometri parcurge automobilul într-
o oră, ştiind că viteza sa este constantă?
9p 14. O fermă agricolă deţine o livadă de pruni. După ce culege prunele, firma le transportă la
piaţă să le vândă. În camionul său încap maxim 11 tone. Ştiind că a cules 1218 tone de prune,
determinaţi numărul de transporturi pe care a trebuit să le facă respectivul camion pentru a
transporta întreaga cantitate de prune.
COMPETENŢE DE EVALUAT LA TESTULUI DE EVALUARE INITŢIALĂ

C1. Utilizarea operaţiilor şi a proprietăţilor în calcule cu numere naturale/raţionale nenegative.
C2 Utilizarea de algoritmi pentru divizibilitatea cu 10, 2 şi 5. Identificarea şi utilizarea noţiunilor
specifice teoriei mulţimilor.
C3 Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic/limbajul ecuaţiilor, rezolvarea
problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
C4 Alegerea formei de reprezentare a unui număr raţional pozitiv şi utilizarea de algoritmi
pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale.
C5 Transpunerea în limbaj specific geometriei a unor probleme practice referitoare la perimetre,
arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură.
19
Precizări metodologice
În anul şcolar 2011-2012, modelul propus pentru testare iniţială la disciplina Matematică
este structurat în două părţi.
Partea I cuprinde itemi obiectivi de tip alegere multiplă (cu un singur răspuns corect)
sau itemi semiobiectivi de tip răspuns scurt/ de completare
Partea a II-a cuprinde itemi semiobiectivi de tip întrebări structurate şi/sau itemi
subiectivi de tip rezolvare de probleme.
Timpul de lucru efectiv pentru testul iniţial este de 45–50 de minute, în funcţie de
nivelul de studiu (gimnaziu, liceu), iar punctajul maxim acordat este de 90 de puncte, la care se
adaugă 10 puncte din oficiu.
Instrumentul care conferă validitate testului iniţial este matricea de specificaţii. Aceasta
realizează corespondenţa dintre competenţele de evaluat (corespunzătoare nivelurilor
taxonomice) si unităţile de învăţare/conceptele-cheie/conţinuturile/ temele specifice programei
şcolare de matematică pentru clasa căreia i se adresează testul. Competenţele de evaluat se
stabilesc prin derivare din competenţele generale şi/sau din competenţele specifice ale programei
şcolare. Matricea de specificaţii este un instrument care certifică faptul că testul măsoară
competenţele de evaluat propuse si că testul are validitate de conţinut:
• liniile matricei precizează conţinuturile abordate;
• coloanele matricei conţin competenţele de evaluat corespunzătoare nivelurilor cognitive.
Profesorul care creează testul de evaluare iniţială stabileşte ponderea fiecărui conţinut, ce
urmează a fi evaluat, în funcţie de competenţele de evaluat specificate în matrice.
MATRICEA DE SPECIFICAŢII - TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Competenţe Tot
Conţinuturi C1 C2 C3 C4 C5 C6 al
Operaţii cu numere II 5p
naturale. II10 9p 17p
Ordinea efectuării II13 3p
operaţiilor.
Împărţirea cu rest a I4 5p
numerelor naturale. II14 3p II14 6p III1 6p 17p
Împărţirea unui număr
natural la o fracţie zecimală.
Noţiunea de divizor: I3 5p 5p
noţiunea de multiplu.
Divizibilitatea cu 10, 2, 5.
Mulţimi: descriere şi notaţii, 5p
element, relaţia de I2 5p
apartenenţă, operaţii cu
mulţimi.
Aflarea unei fracţii dintr-un I2 5p 9p
număr natural; procente.
Adunarea şi scăderea unor I9 5p 5p
fracţii ordinare cu numitor.
Transformarea unei fracţii I5 5p 5p
zecimale în fracţie ordinară.
Media aritmetică a două I6 5p 5p
fracţii zecimale finite.
Ecuaţii şi inecuaţi; probleme II 11 6p 6p
rezolvate cu ecuaţii
20
Unităţi de măsură pentru I7 5p
lungime; perimetre; II13 3p 8p
transformări.
Unităţi de măsură pentru I8 5p
arie, volum, capacitate, II13 3p 8p
masă, timp, transformări
TOTAL 30p 5p 5p 21p 13p 16p 90p
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă
90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
•Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 45 minute.
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
•Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim
prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
• Nu se acordă punctaje intermediare.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
•Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
Partea I 45 puncte
Nt. item 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rezultat C C A D B B C D A
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p
PARTEA a II-a 45 puncte
• Pentru orice soluţie corectă, diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar punct, dar se pot acorda punctaje intermediare
pentru rezolvări parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
10 30 = 1 2p
03 = 0 2p
12012 = 1 2p
42 = 16 2p
Finalizare: 18 1p
11 1, 2 x = 6 + 6 3p
1, 2 x = 12 3p
x = 10 3p
12 70%  20 = 2p
70
=  20 = 2p
100
= 14 5p
13 O oră are 60 de minute 3p
850  60 = 51000 m 3p
51000 m = 51 km 3p
14 1218 :11 = 3p
= 110 rest 8 3p
Finalizare 111 transporturi 3p
21
MODELUL 2
PARTEA I Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspuns corect 45 puncte
5p 1. Rezultatul calculului 6 + 12 : 6  2 este:

A. 7 B. 10 C. 6 D. 5
5p 2. Numărul elementelor mulţimii A = {x  N | x este cifră în baza 10 şi 25x 2} este:
A. 20 B. 2 C. 4 D. 5
5p 3. Cel mai mare număr natural care, prin împărţire la 7, dă câtul 8 este:
A. 56 B. 123 C. 78 D. 62
5p 4. Dacă a + 24 = 24, b + c = 26, c + 2a = 28 , atunci valoarea sumei a + b + c este:
A. 78 B. 26 C. 13 D. 6
11
5p 5. Suma valorilor lui x  N pentru care fracţia este supraunitară este:
2x +1
A. 10 B. 15 C. 20 D. 25
5p 6. Transformând 24,5 cm3 în dm3 , obţinem:
A. 324500dm3 B . 2,45dm3 C. 0,245dm3 D. 0,0245dm3
5p 7. Un pătrat are latura de o,5 m. Aria pătratului este:
A. 80,25cm2 B. 2 m2 C. 2500 m2 D. 200 m2
5p 8. Transformând 3,1(6) în fracţie ordinară ireductibilă se obţine:
31 32 19 43
A. B. C. D.
6 9 6 9
5p 9. Rezultatul calculului 1 2 − 0, 24: 0, 2 este:
2
A. 0,24 B. 1,2 C. 2,4 D. 1,32
PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. 45 de puncte
9p 10. Calculaţi {[(32 + 42 )2 : 53 ]3 − 23 − 33}: 32 .

9p 11. Rezolvaţi, în mulţimea numerelor naturale, inecuaţia 0,7 x + 1,85  2,83 :
9p 12. Un vas are forma de paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile L = 4 dm, l = 2 dm şi
h=45 cm. Calculaţi numărul maxim de litri de apă care pot fi turnaţi în vas.
3 6 8
9p 13. Reprezentaţi pe axa numerelor fracţiile ordinare , şi .
5 5 5
9p 14. Într-un coş sunt de trei ori mai multe mere decât pere. Adăugând patru fructe de acelaşi
fel, numărul merelor devine de cinci ori mai mare decât al perelor. Câte mere au fost în coş?
COMPETENŢE DE EVALUAT LA TESTULUI DE EVALUARE INITŢIALĂ

C1. Utilizarea operaţiilor şi a proprietăţilor acestora în calcule cu numere naturale şi
raţionale nenegative.
C2 Utilizarea de algoritmi pentru divizibilitatea cu 10, 2 şi 5. Identificarea şi utilizarea
noţiunilor specifice teoriei mulţimilor.
C3 Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic/limbajul ecuaţiilor,
rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului.
C4 Alegerea formei de reprezentare a unui număr raţional pozitiv şi utilizarea de
algoritmi pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale.
C5 Transpunerea în limbaj specific geometriei a unor probleme practice referitoare la
perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură.
22
MATRICEA DE SPECIFICAŢII - TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Competenţe Total
Conţinuturi C1 C2 C3 C4 C5
Operaţii cu numere naturale şi I1 5p
raţionale I9 5p 19p
Ordinea efectuării operaţiilor. II10 9p
Noţiunea de divizor: noţiunea de I2 5p 5p
multiplu.
Divizibilitatea cu 10, 2, 5.
Împărţirea cu rest a numerelor I 5p 5p
naturale.
Ecuaţii şi inecuaţii în mulţimea N şi I4 5p I2 5p
în mulţimea Q. Probleme rezolvate II11 9p 23p
prin ecuaţii. II14 9p
Fracţii subunitare, echiunitare,
supraunitare. Reprezentarea pe I5 5p
axa numerelor a unei fracţii I8 5p 19p
ordinare. Transformarea unei II13 9p
fracţii zecimale într-o fracţie
ordinară.
Unităţi de măsură pentru arie; aria I7 5p
pătratului. 5p
Unităţi de măsură pentru volum, I6 5p
volumul paralelipipedului. II12 9p 14p
Alte transformări
TOTAL 90p
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
•Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim
prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
• Nu se acordă punctaje intermediare.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
•Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
Partea I 45 puncte
Nt. item 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rezultat B D D B A D A C A
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p
PARTEA a II-a 45 puncte
• Pentru orice soluţie corectă, diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim
corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar punct, dar se pot acorda punctaje intermediare
pentru rezolvări parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
23
10 32 = 9 2p
42 = 16 2p
23 = 8 2p
Finalizare: 10 3p
11 2,83 − 1,85 = 0,98 3p
0,98 : 0, 7 = 1, 4 3p
Finalizare: x {0;1} 3p
12 Formula volumului paralelipipedului 2p
Volumul de apă este V = 36 dm3 3p
În acvariu se toarnă 36 litri de apă 3p
13 Axa numerelor desenată corect 3p
3
Reprezentarea fracţiei
2
5 3p
6
Reprezentarea fracţiei 2p
5
8
Reprezentarea fracţiei 2p
5
14 Notarea corectă cu x numărul de mere şi cu y numărul de pere 1p
Cele 4 fructe adăugate sunt mere 1p
x = 3y 1p
x + 4 = 5y 2p
Finalizare x = 6 3p
Lectură
Când socotitul pe degete a devenit greoi, bietul om al antichităţii a ieşit din încurcătură
apelând la grămada cu pietricele. Mai târziu, grămada cu pietricele s-a transformat în abac, care
la început era o scândură împărţită în coloane paralele. Fiecare coloană corespundea unei clase
distincte de unităţi. Ultima coloană din dreapta pentru unităţi, cea alăturată pentru zeci,
următoarea pentru sute şi aşa mai departe.
Abacul a fost folosit de romani şi de greci, dar şi în Europa până în secolul al 17-lea,
unde toate calculele făcute erau transcrise cu cifre romane.
Tradiţia spune că Pitagora a inventat abacul şi de aceea se presupune că originea
cuvântului abac ar fi de origine greacă, provenind de la cuvântul abax (în greceşte scândură).
Abacul este folosit şi astăzi în Extremul Orient şi în Rusia sub denumirea de sciot.
mii
sute
zeci
unităţi
Abax. Planşeta cu nisip şi şanţuri Sciot

paralele pe care se aşezau pietricelele
24
RAŢIONAMENT CORECT PE FIGURI GREŞITE
• Raţionamentul correct şi figurile geometrice;

Egiptenii ştiau că:

,,Dacă un triunghi are laturile de lungime 3, 4 şi 5 atunci laturii de lungime mai
mare i se opune unghiul drept.’’
•
Ei au verificat această proprietate prin experienţa
practică în construcţiile de piramide. Dar, aceasta era •
metoda egipteană de a folosi funia cu 12 noduri şi în alte •
•
în construcţii.
Vă puteţi convinge desenând, pe caietul vostru, • •
un triunghi cu laturile de 3 cm, 4 cm şi respectiv 5 cm, •
ca în figura alăturată. • • • • •
Cu siguranţă aţi reuşit, dar cu mare dificultate
construcţia unui astfel de triunghi. Deci, sunteţi convinşi că metoda egipteană de bun
simţ este doar pentru verificarea unor fapte experimentale şi nici într-un caz pentru o
justificare corectă şi logică.
Acum, că aveţi triunghiul desenat, măsuraţi cu raportorul unghiul drept. Compară
rezultatul tău cu rezultatul colegului de bancă. Cu siguranţă că aveţi rezultate diferite, de
exemplu tu ai obţinut 89o iar colegul 91o . Dar, colegul tău din spate ce rezultat are?
• Desenaţi pe caietul de clasă triunghiuri asemenea cu triunghiurile de mai jos:
2
1 a b c
a2 b2 c2
1
3 2
3
• Măsuraţi lungimile laturilor triunghiurilor şi completaţi tabelul

• Verificaţi dacă în fiecare caz este adevărat că b 2 + c 2 = a 2 .
Concluzie. Din cele constate mai înainte nu se poate trage concluzia că geometria
este o ştiinţă experimentală. Toate formele geometrice nu sunt altceva decât obiecte
ale imaginaţiei, iar reprezentările lor au semnificaţii bine determinate. Istoria
geometriei începe prin însuşi numele ei, format din două cuvinte care provin din
limba greacă:
,,ge’’ – pământ
,,metron’’ – măsură
25
Cele două cuvinte ne sugerează faptul că GEOMETERIA este ştiinţa măsurării
pământului. Învăţaţii greci au pus bazele pentru metoda raţionamentului, metodă prin
care au transformat presupuneri referitoare la fapte geometrice în cunoştinţe
fundamentate teoretic, punând astfel bazele matematicii moderne.
Exerciţiul 1. Ce număr trebuie folosit pentru ultima figură?
5 4 ?
Exerciţiul 2. Notaţi figurile. Care dintre segmentele indicate în cele două figuri este mai
mare ? P
B
? Fig. 1 Fig. 2
?
C
M O N
A
AB sau BC MN sau PO
Măsuraţi cu rigla şi verificaţi dacă observaţia voastră este corectă
Exerciţiul 3. Este corect să urmeze figura 5, după primele 4 figuri?
Exerciţiul 4. Care dintre următoarele corpuri sunt desenate corect?
Fig. A Fig. b Fig. c Fig. d Fig. e
Exerciţiul 5. Care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate?

a) ,,un pătrat este ceva care nu este rotund’’
b) ,,Pământul este o sferă, deoarece din orice punct din cosmos se vede ca un cerc’’
c) ,,O dreaptă este o mulţime infinită de puncte’’
d) ,,Perimetrul unui dreptunghi este atunci când se face suma laturilor’’
26
Exerciţiul 6. Se poate desena un pătrat din patru triunghiuri. Faceţi un desen.
Exerciţiul 7. Măsuraţi lungimea mesei de la stânga la dreapta. Măsuraţi şi lungimea

mesei de la dreapta la stânga. Aţi obţinut acelaşi rezultat? Explicaşi rezultatul vostru.
Exerciţiul 8. Negaţi propoziţia: ,,Există n plan o mulţime de puncte astfel încât orice
dreaptă din plan are comun cu mulţimea numai două puncte’’
Exerciţiul 9. Fie A mulţimea punctelor din interiorul triunghiului şi de pe conturul lor.

Fie B mulţimea punctelor din interiorul cercului şi de pe conturul lor. Să se haşureze în
fiecare caz. De exemplu, prima figură este A  B .
A B a) A  B ; b) A \ B ; c) B \ A
Exerciţiul 10. Fie F mulţimea punctelor din interiorul şi conturul unui dreptunghi. A
mulţimea punctelor din interiorul şi conturul triunghiului. B mulţimea punctelor din
interiorul şi conturul cercului. C mulţimea punctelor din interiorul şi conturul pătratului.
Figuraţi un desen pentru următoarele cazuri:
a) A  B  C ; b) A \ B ; c) B \ A ; d) C F \ A
Exerciţiul 11.
Piramidele Egiptului antic sunt piramide
patrulatere drepte. Ele au fost construite ca
morminte pentru regii Egiptului: Keops, Kefren,
Mykerion, lângă Sfinx, la sud de Cairo. Pentru
construcţia piramidei lui Keops ar fi fost
necesare 20000 de trenuri a câte 30 de vagoane.
Desenaţi piramida din imagine. Găsiţi
date matematice în piramida lui Keops:
a) înălţimea piramidei;
b) lungimea laturii de la bază;
c) aria unei feţe laterale;
d) distanţa în ani lumină până la centura Orion.
27
Lectură PITAGORA din SAMOS
“Prietenul care ne ascunde defectele ne ajută mai puţin
decât duşmanul care ni le dezvăluie.”
Pitagora (580-500 î.Hr.)
Pitagora este una din marile figuri ale matematicii elene. El a realizat legătura
dintre aritmetică şi geometrie, iar ideile lui au fost cultivate timp de câteva generaţii de
şcoala pe care a înfiinţat-o.
Filozof şi matematician grec, născut la Samos, în Asia Mică, a întreprins călătorii
de studii în Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt. A studiat cu Tales din Milet şi s-a refugiat de
tirania lui Polycrate în sudul Italiei, la Cortona, unde a înfiinţat o şcoală filozofico-
religioasă numită Şcoala Pitagoreică. Prin ordinul religios pe care l-a întemeiat, Pitagora
viza separarea prin voinţă a sufletului de corp pentru a intra în contact cu divinitatea.
Figură legendară, Pitagora nu a lăsat nimic scris de el, gândirea lui fiind
transmisă oral de contemporani şi apoi preluată de diferite personalităţi ale timpului. A
acordat un loc important matematicii care, credea el, permitea accesul la divinitate.
Aproape toată filozofia lui Pitagora o constituiau interdicţiile de ordin alimentar,
moral şi al comportării în viaţă.
Moare în jurul anului 500 î.Hr. şi este îngropat într-o capelă gotică, numită
Capela Pitagora, în regiunea Terra Imaginationis (azi pe drumul spre Taranto). Aici, în
faţa altarului, se află o lespede de marmură pe care se mai văd resturi dintr-o inscripţie:
HI…C.T…OS…T…G…S…S
Singurul locuitor al capelei, preotul, are grijă să ardă zi şi noapte cele cinci
candele aşezate în cele cinci firide ale altarului de forma unei pentagrame (simbolul
pitagoreicilor).
Ea arată că: “Aici se odihnesc osemintele lui Pitagora din Samos”.
Preotul povesteşte cu mare plăcere semnificaţia celor cinci candele:
Lampas utilitatis, care semnifică că matematica nu poate atrage pe nimeni decât
numai prin utilitatea ei. Numai practic vom înţelege mai uşor teoreme şi probleme.
A doua este Lampas decoris, candela frumuseţii. Atracţia pentru matematică
este provocată nu numai de utilitate ci şi de frumuseţe. Şi astăzi exclamăm deseori când
am găsit o soluţie elegantă şi frumoasă a unei probleme.
Lampas imaginationis, este
necesară multă imaginaţie pentru a
înţelege şi a face noi descoperiri în
matematică. Lampas
Lampas poesis este a patra utilitatis
candela. Fantezia celui care înţelege
matematica se aseamănă cu cea a
poetului, fascinaţia matematicii
rivalizând şi cu cea a muzicii. Lampas Lampas
decoris misteri
Ultima candelă, Lampas
misteri, reprezintă matematica ca pe o
lume a misterelor. Studiind şi
pătrunzând în matematică se risipesc
enigmele ce planează asupra misterelor Lampas Lampas
care ne înconjoară încă. imaginationis poesis
28
PUNCTE ŞI DREPTE Elemente fundamentale în geometrie
DREAPTA
• punctul este o noţiune primară;
• dreapta este o noţiune primară;
• planul este o noţiune primară;
• spaţiul este o noţiune primară.
• Punctul. Punctul este o noţiune abstractă. Pentru a înţelege aceasta, priviţi vârful unui
creion. Priviţi apoi locul în care a fost vârful creionului. Locul vârfului creionului este
luat de punct. Nu îl vedeţi, dar el există şi nu are culoare şi nu are greutate.
- Renunţă a considera punctul ca fiind greu;
- Neglijează mărimea lui, în primul datorită comparaţiei dintre urma lăsată de
vârful unui creion bine ascuţit pe caiet şi punctul desenat cu cretape tablă;
- Consideră că punctul este considerat ca intersecţia a două drepte;
- Punctul se notează prin şi se notează A, B,..., M ,... sau cu indici sau cu
apostrfi.
Reţineţi
Punctul este o noţiune primară. Punctul este o figură geometrică.
Fig. 1 A B
În fig. 1, punctele A şi B sunt distincte şi vom
nota prin A  B . Fig. 2 A
În fig. 2, punctele A şi B sunt identice şi vom B
nota prin A = B .
Dreapta. Dreapta este o noţiune primară. Ea nu se defineşte. Înţelegeţi

dreapta ca fiind generată de o mulţime de puncte. O idee bună a ceea ce este
o dreaptă poate fi dată de un fir bine întins, nemărginit la ambele capete.
Dreapta nu are: suprafaţă, greutate, grosime, şi se poate

d
introduce ca urmă a unui punct care se mişcă în plan, urmând “drumul
cel mai scurt” dintre două puncte. B
Cuvântul dreaptă provine de la cuvântul din limba latină:
directus care înseamnă “dreaptă” A
Reţineţi
Dreapta este o noţiune primară. Dreapta este o figură geometrică.
Dreapta se poate nota prin:

a) o literă mică, de exemplu ,,d’’;
b) prin două litere mari de tipar, care reprezintă
două puncte oarecare ale dreptei, de exemplu AB;
c) dreapta se poate trasa cu ajutorul unei rigle.
29
REŢINEŢI
• Printr-un punct se pot trasa oricât de multe drepte dorim.
• O dreaptă conţine oricât de multe puncte dorim.
• Două drepte se intersectează numai, şi numai într-un singur punct.
• Două drepte se numesc concurente dacă au un singur punct comun.
• trei puncte se spun coliniare, dacă sunt pe aceeaşi dreaptă.
d3 d2 d1 a
d4 b
An
B O
A B C
A2
A1
Planul. Planul este o noţiune despre care ne facem o

idee atunci când, de exemplu, deplasăm mâna pe
suprafase sau pe o foaie de caiet. Ceea ce atingem este
planul, care este nemginit în toate direcţiile. O imagine
bună, dar totuşi incorectă, a unui plan poate fi:
suprafaţa unui lac, placa de sticlă a unui geam,
suprafaţa de vopsea de pe tablă etc.
Planul se poate desena şi nota ca în figurile de mai jos:
a
b
 
REŢINEŢI
• Planul este o noţiune abstractă.
• Planul este o noţiune fundamentală în geometria euclidiană.
• Două drepte concurente determină plan unic.
• Două plane se intersectează după o dreaptă şi numai una.
• Trei plane au un singur punct comun.
Exerciţiul 1
Precizaşi câte drepte diferite sunt determinate în situaţiile:
a) A, B, C sunt puncte coliniare;
b) A, B, C, D sunt puncte coliniare;
b) D nu este coliniar cu punctele A, B, C care sunt coliniare.
30
Exerciţiul 2 B
În figură A, B, C, D sunt regiuni circulare e
din plan. Care din următoarele afirmaţii sunt A n
adevărate: m
a) m  A şi f  B  D ; f
b) C  D = D ;
c) {m, f }  A  B  D ; p D
d) e  B  C sau n  A  C ;
e) n  A  D şi A  B  C  A  D . C
Exerciţiul 3
Observaţi desenul alăturat şi decideţi care propoziţii x D
A
sunt adevărate şi care sunt false C x
a) A  E şi B = C ; B
b) A  D sau B = C ; x E
c) A  C = D ;
d) A = B = C .
Exerciţiul 4
Se poate realiza un desen dacă A = B şi A = C . Explicaţi răspunsul.
Exerciţiul 5
Date două puncte diferite A şi B, câte elemente sunt în mulţimea tuturor dreptelor
care conţin pe A şi B?
Soluţie. Această întrebare se poate reformula astfel: Câte drepte trec prin două puncte ,
A şi B ? Este aproape evident că una şi numai una.
Exerciţiul 6
Dacă dreptele AB şi CD coincid, ce se poate spune despre punctele A, B, C şi D?
Exerciţiul 7
Câte drepte se pot duce prin patru puncte necoliniare?
Exerciţiul 8
Punctele A, B şi C sunt distincte două câte două şi coliniare. Câte din aceste
drepte coincid?
x
Soluţie. Toate dreptele care se pot pune în
evidenţă cu puncte coliniare sunt drepte x C
confundate. Deci dreptele AB, BA, AC, CA, B
x
BC, CB. A
Exerciţiul 9
Date punctele A, B, C, şi D astfel încât să nu fie trei dinte ele coliniare. Câte
drepte există astfel încât să conţină două puncte dintre ele?
Exerciţiul 10
Notaţi faptul că dreptele a, b, c şi d sunt concurente în acelaşi punct.
31
Exerciţiul 11 A
Dacă punctele A, B şi C sunt puncte
care nu sunt pe aceeaşi dreaptă. Câte drepte
există astfel încât care să conţină o pereche
de puncte sau toate trei?
Soluţie. Deoarece punctele date, a, B, C nu B C
sunt coliniare, fiecare două puncte determină
o dreaptă. Deci: AB, AC, BC.
Exerciţiul 12
Dacă A şi B sunt puncte iar d este o dreaptă, atunci este posibil ca A = B, A  d
şi B  d să fie adevărate simultan?
Exerciţiul 13
Care din propoziţiile:
a) A  BC ; b) B  AC ; c) C  AB
indică faptul că punctele A, B, C sunt coliniare.
Exerciţiul 14
Completaţi propoziţiile:
a) A  a  b şi B  a  b  c , exprimă faptul că______________________;
b) printr-un punct trece ______________________drepte (una, două, zece,
nedeterminate…);
c) Dacă două drepte au două puncte comune, atunci____________________;
d) Există o singură dreaptă care conţine numai_____________________.
Exerciţiul 15
Ilustraţi printr-un desen, afirmaţiile:
a) trei puncte coliniare; b) trei puncte necoliniare;
c) patru puncte coliniare; d) patru puncte necoliniare;
f) cinci puncte coliniare luate câte trei;
g) cinci puncte necoliniare luate câte trei.
h) şase puncte, dintre care numai trei sunt coliniare;
g) şase puncte, dintre care numai trei sunt necoliniare.
Exerciţiul 16
Precizaţi câte drepte diferite sunt determinate în situaţiile:
a) A, B, C sunt puncte coliniare;
b) A, B, C şi D sunt puncte coliniare;
c) D este coliniar cu punctele A, B, C puncte coliniare.
Exerciţiul 17
Ilustraţi printr-un desen:
a) Punctul A este între punctele B şi C;
b) Punctul C este între punctele A şi B;
c) Punctul E este între punctele A şi C;
32
Exerciţiul 18
Ilustraţi printr-un desen:
a) Punctele A şi B sunt de aceeaşi parte a dreptei d;
a) Punctele A şi B sunt de o parte şi de alta a dreptei d;
a) Punctele C şi D sunt de aceeaşi parte a dreptei d.
Exerciţiul 19
Daţi trei exemple care poate sugera un plan.
Exerciţiul 20
Desenaţi două plane care să nu aibă nici un punct comun. Puteţi da un exemplu
privind suprafeţele din clasa voastră?
Exerciţiul 21
Desenaţi două plane care să aibă două puncte comun. Puteţi da un exemplu
privind suprafeţele din clasa voastră?
Exerciţiul 22
Desenaţi trei plane care să aibă două puncte comun. Puteţi da un exemplu privind
suprafeţele din clasa voastră?
Exerciţiul 23
Desenaţi un plan care conţine trei puncte coliniare.
Exerciţiul 24
Desenaţi un plan care conţine trei puncte necoliniare.
Exerciţiul 25
Desenaţi un plan care conţine trei drepte paralele.
Exerciţiul 26
Desenaţi un plan care conţine trei drepte neparalele.
Exerciţiul 27 M
Dacă punctele M, N şi P sunt puncte
care nu sunt pe aceeaşi dreaptă. Câte drepte
există astfel încât care să conţină o pereche
de puncte sau toate trei?
N P
Exerciţiul 28
Punctele A, B şi C sunt distincte două x
câte două. Câte drepte determină? C
A
Exerciţiul 29 x
Realizaţi un desen pentru 5 puncte. x B
Câte desene se pot realiza în acest caz?
33
SEGMENTE. OPERAŢII CU SEGMENTE

• spaţiul este o noţiune primară;
Definiţia 1. Se numeşte segment mulţimea formată

B de două puncte A şi B, împreună cu toate punctele
cuprinse între A şi B.
B
[ AB ] sau [BA]
Axioma distanţei. Pentru orice pereche de puncte
•A •B distincte (diferite) îi corespunde un număr pozitiv
unic.
d ( A; B) = l
Definiţia 2. Distanţa dintre două puncte A şi B este
numărul dat de axioma distanţei.
Definiţia 3. Se numeşte lungime a segmentului

[AB], numărul notat prin AB = d ( A; B)
Definiţia 4. Două segmente se numesc congruente,

dacă au aceeaşi lungime.
[ AB]  [CD] Relaţia de congruenţă are proprietăţile:

• reflexivă: [ AB]  [ AB]
Egalitatea numerelor este:
• reflexivă: a = b • simetrică: dacă [ AB]  [CD] , atunci [CD]  [ AB]
• simetrică: • tranzitivă: [ AB]  [CD] şi
dacă a = b, atunci b = a [CD]  [ EF ]  [ AB]  [ EF ]
• tranzitivă: dacă
a = b, şi b= c, atunci a = c Definiţia 5. Congruenţa a două segmente este o
relaţie de echivalenţă.
Segmentul sumă Definiţia 6. Fie trei puncte A, B şi C, diferite şi
A C coliniare. Dacă:
1. AB + CB = AC , atunci segmentul [AC] se
B
numeşte suma segmentelor [AB] şi [BC];
A C 2. AC + BC = AB , atunci segmentul [AB] este cel
mai mare;
B
3. AB + AB = BC , atunci segmentul [BC] este cel
Segmente diferenţă mai mare.
A
M Definiţia 7. Un punct M  [AB] se numeşte
• mijlocul segmentului [AB], dacă
1. AM + MB = AB ;
B 2. [ AM ]  [MB] .
34
COMENTARII ŞI EXERCIŢII
VOCABULAR
Segment [,,segmentum’’ = parte tăiată]
Extremitate [,,extremus’’ = la margine] provin din latină
Congruent [,,congruentia’’ = potrivire]
Un segment este bine determinat dacă se dau (se precizează) extremităţile lui.
Orice punct care se află între extremităţi (capete) se numesc puncte interioare.
Segmentul închis [AB] A C

În acest caz extremităţile A şi B aparţin segmentului.
Segmentul deschis (AB).

În acest caz extremităţile A şi B nu aparţin segmentului. A C
O linie frântă este închisă dacă originea primului

segment coincide cu extremitatea ultimului
segment.
O linie frântă este deschisă dacă originea
primului segment nu coincide cu extremitatea
ultimului segment.
Convenţie matematică
Segmentul deschis (AA) = 
Segmentul închis [AA] = {A}
Reţineţi
• Segmentul este o figură geometrică.
• Segmentul închis este inclus în în dreapta determinată
de extremităţile segmentului
Construcţia segmentului suma

Pasul 1. Pe o dreapta d se depune într-un punct oarecare
O, segmentul [OM] congruent cu unul dintre segmentele
date ;
O M N Pasul 2. Se depune in prelungirea segmentului [OM] de
pe dreapta d, segmental [MN] congruent cu cel de al
segmentul sumă doilea segment dat.
Pasul 3. Segmentul sumă este segmentul [ON].
Construcţia segmentului diferenţă

Pasul1. Pe o dreapta d se depune, segmentul [OE]
congruent cu segmentul care are cea mai mare lungime ;
Pasul 2. Pe aceeaşi dreapta se depune cel de al doilea
O F E segment cu originea în O si în acelaşi sens cu primul,
segmentul diferenţă [OF] ;
Pasul 3. Segmentul diferenţă este segmentul [EF].
35
Întrebarea 1. Este adevărat că [ AB] = AB ?
Răspuns. Egalitatea nu are sens între [AB ], care este o figură geometrică formată dintr-
o mulţime de puncte şi AB care este notaţia lungimii
(distanţei) dintre punctele A şi B.
A
Exerciţiul 1. Folosind fig. 1, scrieţi toate segmentele
deschise ce sunt puse în evidenţă de punctele A, B, C, D D
şi E.
Soluţie. (AD), (BD), (AB), (BE), (EC), (BC), (AC), dar,
atenţie şi (AE), (CD), (DE) sunt de asemenea segmente
deschise. C
A E
Exerciţiul 2. Care sunt valorile de adevăr a propoziţiilor:
a) ,, A  [AB] ’’; b) ,, F  [AC ] ’’; C B
c) ,, A  [AC ] ’’; d) ,, E  [BC ] ’’;
E•
e) ,, ( DB)  ( FC ) = {A} ’’; f) ,, [ BC ]  BC ’’;
g) ,, ( EA)  (CF ) = { A} ’’; h) ,, B  [EA] ’’; A
F
D
Exerciţiul 3. Desenaţi patru puncte A, B, C şi D, coliniare, distincte două câte două,
astfel încât oricare punct interior segmentului deschis (AB) să fie interior şi lui (CD).
Exerciţiul 4. Se dau punctele A, B, C, D şi E. Să se ilustreze grafic:
a) B şi C de o parte şi de alta a punctului A;
b) [ AB]  [ DE] = {C} ;
c) [ AB]  [CD] şi nu au un punct interior comun E;
d) [ AB]  [CD] şi nu au puncte interioare comune.
Întrebarea 2. Trei elevi au măsurat în centimetri distanţa dintre punctele A şi B desenate
pe tablă şi au găsit: primul 32 cm, al doilea 32,4 cm, iar al treilea 31,6 cm. Care dintre
elevi are dreptate?
Răspuns. Toţi trei au dreptate. Distanţa între două puncte se determină totdeauna cu
aproximaţie. Erorile la măsurare s-au datorat, fie grosimii cretei, fie modului de privire
pe rigla şcolară etc.
Exerciţiul 5. Punctele A, B, C şi D sunt colineare în această ordine. Punem în evidenţă
un desen, apoi măsuraţi în mm lungimile segmentelor determinate de punctele date.
Puteţi numi două segmente identice? Puteţi scrieţi şi suma a două segmente? Justificaţi.
Exerciţiul 6. Ilustraţi printr-un dese, fiecare din afirmaţiile:
a) AB = AC + BC ; b) AC = AB + BC ; c) BC = BD + DC .
Exerciţiul 6. Care este valoarea logică a propoziţiilor:
a) Trei puncte sunt coliniare dacă şi numai dacă lungimea segmentului determinat de
două dintre ele este suma celorlalte două segmente determinate de câte două din cele trei
puncte.
b) Trei puncte sunt coliniare dacă şi numai dacă lungimea segmentului determinat de
două dintre ele este diferenţa celorlalte două segmente determinate de câte două din cele
trei puncte.
36
CONSTRUCŢIA SEGMENTULUI SUMĂ
Pasul 1. Pe o dreaptă se consideră segmentul [OM]

congruent cu unul din cele două date.
Pasul 2. Pe aceeaşi dreaptă se aşează în prelungirea Segmental sumă
segmentului [OM], segmentul [MN] congruent cu cel
|
de al doilea segment. O M N
Pasul 3. Segmentul sumă este segmentul [ON].
CONSTRUCŢIA SEGMENTULUI DIFEREBŢĂ
Pasul 1. Pe o dreaptă se consideră segmentul

[OE] congruent cu cel mai mare din cele date.
Pasul 2. Pe aceeaşi dreaptă se aşează al doilea Segmentul diferenţă
segment cu o extremitate în punctul O,
iar cealaltă extremitate cu F.
Pasul 3. Segmentul diferenţă este segmentul [FE]. O F E
Exerciţiul 7. Să se construiască segmentul sumă a segmentelor [AB], [CD] şi [EF], care

au lungimile de 4,5 cm, 5 cm şi respectiv 3,5 cm.
Exerciţiul 8. Se dă: AB = 4 cm, BC = 3 cm, CD = 2,5 cm, DE = 2 cm. Considerând

punctele A, B, C, D şi E, calculaţi lungimea segmentului [AE]? Realizaţi şi un desen.
Exerciţiul 9. Segmentul [AB] are lungimea se 60 mm, iar segmentul [CD] are lungimea
de 4 cm. Cât este lungimea segmentului diferenţă? Realizaţi şi un desen.
Exerciţiul 10. Se dau punctele coliniare A, B, C, D, E, F, G, H, M, N, P, S, Q, T şi

lungimile segmentelor AB = 2 cm, BC = 4 cm, CD = 3 cm, DE=6 cm, EF = 20 mm,
FG= 30mm. Realizaţi un desen. Puteţi măsura cu rigla gradată mijlocul segmentelor
[AG] şi [DT]?
Soluţie.
P
A B C D E F G
Mijlocul unui segment este un punct, care aparţine interiorul segmentului şi care împarte
segmentul în două segmente congruente. În acest caz segmentul [AG] are lungimea de 20 cm şi
are ca mijloc punctul P.
Exerciţiul 11. Ilustraţi printr-un desen următoarele afirmaţii:

a) AB = AC + BC ; b) AC = AB + BC ; c) BC + BD + DC .
Exerciţiul 12. Ilustraţi printr-un desen următoarele afirmaţii:

a) AB − CA = BC ; b) MN − NP = NP ; c) PM − PQ = MQ .
Exerciţiul 13. Care este valoarea logică de adevăr a propoziţiilor:

a) ,,Punctele A, B, C coliniare implică relaţia AB + AC = BC ’’;
b) ,,Dacă are loc relaţia AB + AC = BC , atunci punctele A, B, C sunt coliniare’’
37
SEMIDREPTE. SEMIPLANE

• spaţiul este o noţiune primară;
Definiţia 1. Se numeşte semidreaptă, mulţimea

A B punctelor unei drepte, mărginite de un punct al dreptei,
•
numit originea semidreaptei.
Semidreaptă închisă
Orice punct de pe o dreaptă determină două semidreapte
opuse.
Definiţia 2. Se numeşte semidreaptă închisă, mulţimea
Semidreaptă deschisă punctelor [ AB = [ AB ]  {C | AC  AB} şi A, B, C
• coliniare.
D C Definiţia 3. Se numeşte semidreaptă deschisă,
mulţimea punctelor (CD = (CD)  {E | CE  CD} şi C,
D, E coliniare.
A B C
• • Definiţia 4. Dacă punctele A, B, C sunt coliniare în
această ordine, atunci semidreptele [ BA şi [ BC se
numesc opuse,
B B Definiţia 5. O mulţime de puncte M se numeşte
convexă dacă pentru orice două puncte distincte A şi B
ale ei, segmentul [AB] este inclus în mulţimea M.
A A
Axioma de separare a planului. Fiind dată o dreaptă d
mulţime neconvexă
într-un plan, mulţimea punctelor planului care nu
aparţin dreptei, formează două mulţimi de puncte, astfel
•A încât:
H1
1) fiecare dintre ele este convexă;
2) dacă punctele A şi B aparţin mulţimii, atunci
H2
segmentul închis [AB] intersectează dreapta d.
•B d
Semiplane. Mulţimile descrise de axioma de separare a
planului se numesc semiplane.
H1
Definiţia 6. Se numesc semiplane opuse, semiplanele
determinate de aceeaşi dreaptă din plan.
d
Definiţia 7. Se numeşte semiplan închis, mulţimea
H2 punctelor [dH = {M  d | MH  H1 }.
Semiplane opuse
Definiţia 8. Se numeşte semiplan deschis, mulţimea
punctelor [dH = {N  d | NH  H2 }.
38
O pereche de puncte diferite A şi B determină un număr real pozitiv şi cel puţin 5 figuri
geometrice:
• Dreapta AB A B d
• •
A B
• Segmentul închis : [AB] A

•
B
•
• Segmentul deschis (AB) A B
• Distanta dintre A şi B : d( A;B) A B

• •
d(A;B)
• Semidreapta închisă la dreapta: [AB A
•
B
•
• Semidreapta deschisă la stânga : (BA A B

•
O dreaptă d şi un punct A, exterior dreptei, determină cel puţin 2 figuri geometrice:
• Semiplan închis: [dA •A

d
•A
• Semiplan deschis (dA d
Întrebarea 1. Dacă A, B, C sunt trei puncte pe o dreaptă astfel încât AC+CB=AB, care
este intersecţia semidreptelor [CB şi [BA ?
•
• B
Soluţie. Vezi figura. Avem [CB  [ BA = [CB] . • C
A
Exerciţiul 1. Folosind notaţiile din figură, stabiliţi care din propoziţii este adevărată?
i) [ FB  [CA d
ii) [ AB  d
F
iii) [GC  (CD •D •
iv) [ BC ]  [GD •
• C •
v) [CF  d B EA
•
A
Exerciţiul 2. Punctele A, B, C, D sunt coliniare în această ordine. Care sunt toate
semidreptele ce se pot indica?
Exerciţiul 3. Punctele A, B, C, D, E sunt coliniare în această ordine.

i) Care sunt punctele comune semidreptelor (CD şi (CA ?
ii) Care sunt punctele comune semidreptelor [DB şi [DE ?
iii) Care sunt punctele comune semidreptelor (AB şi [AD ?
39
EXERCIŢII DE APROFUNDARE
1. Enumeraţi care din situaţiile de mai jos dă imaginea de element (noţiune) fundamental
punct, dreaptă, plan:
a) vârful ascuţit al unui stâlp;
b) suprafaţa lină a unui vas plin cu apă;
c) marginea unei monede;
d) traiectoria unei pietre în cădere;
e) faţa unei pagini de caiet;
f) feţele a două caiete de desen.
2. Desenaţi pe tablă un punct A. Câte drepte din planul tablei conţin punctul A ?
Le puteţi desena pe toate ?
3. A, B, C sunt puncte, iar a, b, c sunt drepte. Realizaţi un desen, astfel încât următoarele
afirmaţii să fie adevărate:
A  B ; B  C ; C  A a ; Ab ; B  a B b ; C b; C  c .
4. Dacă A, B, C sunt puncte distincte, două câte două, atunci câte drepte se pot scrie
ştiind că A  BC .
5. Câte drepte determină cinci puncte care nu sunt câte trei coliniare?
6. Desenaţi pe caietul de notiţe:
a) Trei drepte concurente într-un singur punct;
b) Patru drepte concurente într-un singur punct.
7. O mie de puncte aparţin dreptei XY. Care propoziţii sunt adevărate:
a) ,,Pe dreapta XY nu se mai află niciun punct’’;
b) ,,Pe dreapta XY nu se mai află oricât de multe puncte dorim’’;
8. Punctele A, B, C, D sunt coliniare şi în această ordine. Ştiind că AC =14 cm,
BD=11cm, CD = 6 cm, să se calculeze lungimile segmentelor [AD], [BC], [AB].
9. Dacă distanţa dintre punctele E şi F este x cm, cât va fi lungimea segmentului [EF] în
decimetri? Dar în decametri?
10. Dacă distanţa d(AB) =540 mm, atunci cât este lungimea segmentului [AB] în metri?
11. Precizaţi unde sunt puse în evidenţă câte trei drepte concurenţe în acelaşi punct.
H P
A
F E FA
G
B C M N
D
40
12. Se dă [AB] = 6 cm, [EF] = 4cm, [MN]= 14 cm. Să se construiască:
a) Suma segmentelor [AB] şi [MN];
b) Diferenţa segmentelor [EF] şi [MN];
c) Suma segmentelor [AB] şi [EF] şi [MN].
13. Trei segmente au lungimile a, b şi c în unităţi de lungime arbitrare. Să se
construiască segmentele:
a) a + b + c ; b) a + b ; c) a + (b + c) ;
e) (a + b) + c ; b) a − c ; c) a − b − c .
14. Care din figurile următoare indică segmente congruente.

a) Verificaţi ipoteza folosind o riglă (măsuraţi efectiv);
b) Verificaţi ipoteza folosind un compas.
15. Se construiască un segment de lungime a = 20 cm, apoi segment de lungime 2b cm,
respectiv 3a. Verificaţi rezultatele prin măsurare.
16. Punctele A, B şi C sunt coliniare, în această ordine. Care din următoarele egalităţi
sunt adevărate:
a) AB = AD − BC ; b) AB = AC − BD ; c) AD = AB + BC + CD .
d) CD = AD − AB − BC ; e) BC = AD − AB − CD ; f) BC = AD − AB + CD .
17. Să se ilustreze grafic următoarele situaţii:
a) AB + CD , pentru AB = 10 cm şi CD = 3 cm;
b) AB − CD , pentru AB = 9,5 cm şi CD = 8 cm.
18. Folosind convenţiile de notare, precizaţi segmente congruente:
19. Punctele A, B, C şi D aparţin unei drepte, astfel încât AC  AB şi BD  BC .

Realizaţi un desen care să reprezinte această situaţie în mai multe cazuri.
MA 3
20. M  (AB) , AB = 7 dm şi = . Să se afle lungimile AM şi MB.
BM 4
21. Lungimile segmentelor AB, BC, CD şi DE sunt direct proporţionale cu numerele 2,
3, 4, şi 5. ştiind că DE − BC = 7,2 dm, să se determine aceste lungimi.
22. Punctele A, B, C, D şi E sunt distincte două câte două. Ştiind că A, b şi C sunt
puncte coliniare, realizaţi un desen astfel încât punctele B şi E să fie în semiplane diferite
determinate de dreapta AC.
23. Punctele A, B, C şi D aparţin dreptei d. Ilustraţi grafic următoarele situaţii:

a) dreapta AB = d şi C  [dD ;
b) dreapta CD = d şi A  [dB .
41
TESTE DE VERIFICARE
Testul 1
I. Adevărat (A)-Fals (F). Încercuiţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
1. A B Două puncte distincte, determină o dreaptă şi numai una.
2. A B Trei puncte diferite, două câte două, sunt coliniare dacă sunt pe drepte diferite.
3. A B Lungimea unui segment este raportul dintre lungimea unui segment şi unitatea
lui de măsură.
II. Indicaţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. ______ Două segmente sunt congruente, dacă:
a. au acelaşi mijloc; b. pot fi măsurate cu aceeaşi unitate de măsură;
c. sunt incluse în aceeaşi dreaptă; d. au aceeaşi lungime.
2. ______ Punctele A, B, C şi D nu sunt câte trei coliniare. Câte drepte determină?
a. 4 drepte; b. o singură dreaptă; c. 6 drepte; d. o infinitate de drepte.
3. ______ A, B, C sunt diferite şi coliniare. Dacă AB = 3 cm, BC = 4 cm, atunci:
a. B  (BC ) ; b. A (BC ) ; c. C  (BC ) ; d. A (BC ) .
Testul 2
1. A B O mulţime de puncte este necoliniară, dacă există o dreaptă care nu le conţine.
2. A B Rigla gradată măsoară lungimea unei drepte.
3. A B Două semiplane sunt identice, dacă mulţimile punctelor care le formează sunt
egale.
1. ______ Dacă 106 puncte, toate diferite între ele, aparţin segmentului [AB], atunci pe
acest segment mai există:
a. încă un punct; b. o infinitate de puncte;
c. încă 106 puncte; d. nici un punct.
2. ______ Punctele A, B, C sunt coliniare şi distincte, două câte două.
a. AB=3 cm, BC=7 cm, AB=9 cm; b. AC =2,5 cm, BC=6 cm, AB=4,5 cm;
c. AC = 30 mm, AB = 7 cm, BC =0,4 dm; d. AB = 4 cm, BC = 3 cm, AC = 7.
3. ______ Dacă AC = 5 cm şi BC = 5 cm, atunci mijlocul segmentului sumă este:
a. 5 cm; b. punctul A; c. punctul C; d. punctul B.
Testul 3
1. A B Dacă două drepte se intersectează, atunci dreptele conţin un singur punct.
2. A B Toate punctele care aparţin unei semidrepte se află de aceeaşi parte a originii.
3. A B Dacă două segmente sunt egale, atunci segmentele se numesc congruente.
1. ______ Punctele A, B, C aparţin unei drepte. Care propoziţie este adevărată.
a. C este între A şi B şi B este între A;
b. B este între C şi B şi A este între C;
c. A este între C şi A şi B este între C;
2. ______ Dacă A, B, C sunt trei puncte pe o dreaptă, astfel încât AC+BC=AB, atunci
intersecţia dintre [AB şi [BA este:
a. segmentul [AB]; b. segmentul [AC]; c. segmentul [BC]; d. dreapta AB
3. ______ Se dau dreptele a,şi b concurente în A. Dacă B  b şi A  B , atunci:
a. [aB  b = [BA; b. [aB  b = [AB;; c. [aB  b = {A}; d. [aB  b = {A;B}.
42
LUCRĂRI DE CONTROL
Lucrarea nr. 1 d
A
1. Folosind desenul şi convenţia în notaţii, scrieţi:
a) trei puncte necoliniare; C
b) trei puncte care nu aparţin dreptei d;
c) patru puncte necoliniare, astfel încât oricare trei B
dintre ele să fie necoliniare.
•
D •E
2. Desenaţi punctele A, B, C şi D, diferite două câte două,
astfel încât (AB) şi (CD) să aibă puncte interioare comune,
dar nici unul din ele să nu aibă mulţimea de puncte interioare conţinută în mulţimea de
puncte interioare ale celuilalt.
3. Pe o dreaptă, punctele A, B, C sunt în această ordine. Notând cu M şi N mijloacele

segmentelor [AB] şi [BC]. Aflaţi lungimea segmentului (MN), ştiind că:
a) AB = 8 cm, BC = 10 cm;; b) BA = 60 mm şi CA = 80 mm.
Lucrarea nr. 2
1. Realizaţi un desen în care să puneţi în evidenţă:

a) dreapta EF; b) punctul B  d ; c) {O} = EF  AB ; d) B, O, E coliniare.
2. Dacă distanţa de la A la B măsurată în centimetri este x, cât este lungimea segmentului

[AB] măsurată în decimetri.
3. Dacă punctele A, B, C şi D sunt puncte diferite astfel încât segmentul [AC] să conţină
punctul B, iar segmentul [BD] să conţină punctul C, atunci justificaţi care din
propoziţiile următoare sunt adevărate.
a) [AC] = [BD]; b) [BC] conţine pe A;
c) [AD] şi [BC] nu se intersectează; d) [AC] şi [BD] se intersectează în B şi C.
Lucrarea nr. 3 A
1. Punctele A, B şi D sunt puncte coliniare şi distincte, două câte două. Ilustraţi

grafic şi calculaţi lungimea segmentului:
a) [BC], ştiind că AB = 5 cm şi AC = 7 cm;
b) [AC], ştiind că AB = 8 cm şi BC = 4 cm.
2. Desenaţi trei semiplane astfel încât oricum am lege două din aceste semiplane
să conţină puncte comune.
3. Desenaţi două segmente [AB] şi [CD] astfel încât să fie îndeplinite următoarele
cerinţe:
a) intersecţia segmentelor să fie vidă
b) intersecţia dreptelor AB şi CD să fie un singur punct.
43
Lectură
MATEMATICA ŞI ASTRONOMIA ÎN BABILON ŞI CHINA ANTICĂ
Surprinzătoare au fost descoperirile în matematică şi astronomie din anticul
Babilon, găsite pe sutele de mii de tăbliţe de lut înscrise cu calcule complicate.
În Babilon se folosea nmeraţia şi sistemul sexagesimal ca şi sistemul zecimal.
Sistemul lor era comod în calcule, deoarece baza lui era divizibilă cu 2, cu 3, cu 4.
Pentru calcule ei dispuneau de table de calcul de ridicare la putere, tabele pentru
extragerea de radical şi tabele pentru rezolvarea de ecuaţii.
Cu cel puţin 2000 de ani î.Hr., egiptenii aveau un sistem de
hieroglife speciale pentru scrierea numerelor. Baza acestui sistem
de numeraţie era formată din:
bastonul pentru unităţi
capcana (valul) pentru zeci
funia pentru sute
floarea de lotus pentru mii
În scrierea sumeriană, sistemul de numărare avea 60 de semne cuneiforme, care
erau imprimate cu ajutorul unui băţ ascuţit de trestie pe o placă de argilă moale, uscată
mai târziu sau arsă în cuptor. Această scriere nu s-a folosit şi nici nu s-a păstrat.
Cea mai cunoscută bază a unui sistem de numărare
l-a reprezentat scrierea cu cifre romane:
I X C M simboluri de bază
1 10 100 1000
V L D simboluri auxiliare
5 50 500
Cu toate că baza sistemului era formată dintr-un
număr mic de semne, scrierea era destul de greoaie pentru
numerele mari şi puneau în dificultate pe învăţaţii timpului.
Numerele scrise erau foarte lungi şi greu de cuprins cu privirea.
Baza sistemului folosit astăzi a fost inventat de indieni şi preluat de europeni prin
intermediul arabilor. În sec. 9, Al Horezmi, matematician renumit în Asia, a scris o carte
în care a folosit pentru prima dată scrierea poziţională şi cifra 0. Fără apariţia cifrei 0,
scrierea poziţională a numerelor nu ar fi fost posibilă. Baza sistemului poziţional este
formată din simbolurile (cifrele): 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
În acest sistem, o cifră, de exemplu 5 poate însemna: 5 unităţi şi 50 şi 500, etc.,

după locul pe care îl ocupă în scrierea numărului.
44
900 UNGHIURI
B
• • Noţiunea de unghi;
• Descrierea elementelor unghiurilor;
A • Raportorul şi măsura unghiurilor;
1800 O 0 0
• Descrierea unghiurilor cu ajutorul măsurii lor;
• Înţelegerea noţiunii de congruenţă şi analogia
cu egalitatea unghiurilor;
• Formarea deprinderilor de calcu cu măsuri de
unghiuri.
Noţiunea de unghi a fost introdusă de către babilonieni şi

chinezi pentru calcularea unor distanţe în astronomie şi
topografie în ură cu 6000 de ani. Învăţaţii acelor timpuri
erau vestiţi pentru cunoştinţele practice în folosirea
unghiurilor. Imagine de mai jos este arătat un instrument,
numit ,,arbalet’’, care da posibilitatea vechilor navigatori de a determina înălţimea
soarelui sau a unei stele care se află la orizont.
Şi la şcoală, puteţi măsura astăzi, diferite
deschideri de unghiuri cu ajutorul teodolitului.
Părţile principale sunt: un cerc gradat şi o
alidadă MN . alidada este o placă fixată de un
disc, astfel încât să se poată roti în jurul unui
centru O. La capetele alidadei se găsesc două
ferestre (deschizături, fante) cu ajutorul cărora
se poate poziţiona orice obiect de pe direcţia
dreptei MN. Pentru a măsura deschiderea
unghiului dintre cele două stele, se aşează
aparatul în O, şi se roteşte până când putem
privi printre fante, steaua din V’ şi notăm
diviziunea pe cercul gradat. Se întoarce alidada
către steaua din V’’ şi se notează din nou diviziunea pe cercul gradat. Se deduce cât este
deschiderea unghiului dintre cei doi stâlpi.
Alidada este un instrument de

navigaţie fixat pe cercul gradat al compasului magnetic sau girocompasului de la bordul
unei nave şi destinat măsurării direcţiilor pe mare.
45
SEGMENTE. OPERAŢII CU SEGMENTE
B• h
Definiţia 1. Se numeşte unghi, figura geometrică
formată din reuniunea a două semidrepte care au
• • • k
aceeaşi origine. Se notează:
A O
A O B
• • • Definiţia 2. Se numeşte unghi alungit (unghi plat),
unghiul format de două semidrepte opuse.
•
B
• Definiţia 3. Se numeşte unghi nul, unghiul format de
•
O A două semidrepte identice.
Definiţia 4. Se numeşte unghi propriu, unghiul care

nu este nici plat , nici alungit.
Definiţia 5. Se numeşte interiorul unghiului AOB ,

A mulţimea punctelor P pentru care:
exterior •
(1) P şi A sunt de aceeaşi parte a lui OB;
P (2) P şi A sunt de aceeaşi parte a lui OA.
interior
O Definiţia 6. Se numeşte exteriorul unghiului AOB ,
exterior
• mulţimea punctelor care nu aparţin nici interiorului,
B nici laturilor unghiului.
Axioma de măsurare a unghiului.

Oricărui unghi AOB îi corespunde un număr cuprins
900 între 0o şi 180o.
B180 0
00
O A Definiţia 7. Numărul asociat unghiului AOB prin
m( u) = 172 axioma de măsurare a unghiurilor se numeşte măsura
unghiului şi se notează prin m( AOB)
m( AOB) = 180
Definiţia 7. Măsura unui unghi alungit este 180.
m( AOB) = 180
Definiţia 8. Măsura unui unghi nul este 0.
A
• Soare
Venus
uo
uo uo
•
O • 48o
B
m( AOB) = u , u [0 ;180 ] Terra
46
VOCABULAR
unghi [,,angulus’’ = unghi] provine din limba latină
•
B
Noţiunea de unghi a fost introdusă de astronomii
chinezi şi babilonieni în urmă cu 400 de ani î.Hr.
• •
În figură este desenat un unghi.
A O
[OA latura
AOB [OB latura
O originea (vârful)
În denumirea unghiului nu are importanţă care notaţie este dată la ordinea
literelor, cu condiţia ca vârful să fie între ele.
Notăm: AOB sau BOA .
În cazul când nu sunt confuzii, unghiul se poate numai indicând litera vârfului.
Notăm, de exemplu unghiul Ô .
Noţiunea de unghi a fost introdusă de astronomii chinezi şi babilonieni în urmă
cu 400 de ani î.Hr.
Exerciţiul 1. Numiţi unghiurile din figură:

C•
A a
• •B C•
O2 E•
O1
b
• • • • • •
C O O A A D B
a) b) c) d)
Explicaţii. a) Unghiul se notează prin AOB sau BOA . Vârful unghiului este O, iar
laturile sunt [OA şi [OB.
b) Unghiul se notează prin ab sau ba , vârful unghiului nu este notat, laturile
fiind semidreptele a şi respectiv b.
c) Se disting unghiurile:
• AOB sau BOA , cu vârful în O şi laturile [OA şi [OB;
• AOC sau COA , cu vârful în O şi laturile [OA şi [OC;
• BOC sau COB , cu vârful în O şi laturile [OC şi [OB;
• Ô1 cu vârful în O şi laturile [OA şi [OC;
• Ô2 cu vârful în O şi laturile [OB şi [OC.
d) Unghiul poate fi descris astfel: CAB, DAC, DAE, BAC, BAE , EAD,
EAD, EAB, CAD, sau numai prin vârful Â . Laturile se pot se scrie prin: [AC şi
[AD, [ AE şi [AD; [AC şi [AB.
47
RAPORTORUL
Raportorul este instrumentul care măsoară măsura

(deschiderea dintre laturi) unghiurilor.
Pentru măsurarea unghiurilor se alege ca unitate de măsură
gradul notat 1o
Cuvântul grad provine de la cuvântul din limba latină:

grad [,,gradus’’ = treaptă] provine din limba latină.
Gradul sexazecimal era folosit în antichitate, mai ales de astronomii din ţările
elenistice, fiind inspirat de sistemul de numeraţie sexazecimal folosit în Mesopotamia cu
2000 de ani î.Hr. Pe lângă sistemul zecimal de numeraţie sexazecimal şi zecimal,
babilonienii au fost primii care au împărţit cercul în 360 de grade, gradul în 60 de minute
şi minutul în 60 de secunde.
Şi astăzi sunt folosite: gradul, minutul şi secunda:
1o = 60’; 1’ = 60’’
Reţineţi
• Unghiul nul are măsura 0o;
• Unghiul alungit nul are măsura 180o;
• Raportorul poate măsura numai unghiuri din intervalul [0o;180o]
Determinarea măsurii unui unghi pe raportor

A
•
Pasul 1. Se aşează muchia raportorului pe o latură a
unghiului.
B
• •
O Pasul 2. Se potriveşte centrul raportorului în vârful
90 0 unghiului O.
1600
Pasul 3. Se citeşte gradaţia indicată de cealaltă latură de

• pe raportor.
1800 00
Desenarea unui unghi o

B•
900 450Pasul 1. Dacă măsura unghiului este mai mare de 180o,
|
construcţia unghiului nu este posibilă.
Pasul 2. Se desenează o semidreaptă [OA.
• •
1800 O 00 Pasul 3. Se aşează raportorul astfel încât muchia lui să
A coincidă cu semidreapta desenată [OA, iar punctul O să
coincidă cu centrul raportorului.
Pasul 4. Se notează cu gradaţia o de pe raportor şi se desenează semidreapta [OB.
Exerciţiul 2. Punctele C, A, E şi D sunt coliniare în această ordine. Să se numească care

dintre unghiuri sunt nule şi care sunt alungite.
a) BAD ; b) CAB ; c) ABD ; d) CBD ; e) CDA .
48
Întrebarea 1. Dacă AOB = 180 , ce lungime au laturile unghiului?
Soluţie. Laturile unghiului sunt semidreptele [OA şi [OB, deci fiind figuri geometrice,
nu se pot măsura. Răspunsul este că laturile unghiului nu au lungime.
Exerciţiul 3. Cu ajutorul raportorului determinaţi măsurile unghiurilor de mai jos:
Exerciţiul 4. Ilustraţi printr-un desen:

a) unghiul propriu EFG ; b) unghiul alungit EFG ;
a) unghiul nul EFG ; b) unghiul cu măsura m( EFG) = 90 .
Exerciţiul 5. Punctele A şi B aparţin dreptei d ţi sunt diferite. Desenaţi unghiul

ABP = 60 .Câte soluţii are problema?
Exerciţiul 7. Comparaţi măsurile

unghiurilor din figură cu raportorul. Ce
relaţie există între măsurile lor? Puteţi spune
cu siguranţă că măsurile lor sunt egale?
Întrebarea 2. Dacă m( ABC ) = m(CDF ) şi m( EMN ) = m(CDF ) , ce puteţi spune despre

măsurile unghiurilor ABC şi EMN ?
Răspuns. Măsurile de unghiuri fiind numere, relaţia de tranzitivitate dintre numere se
transferă şi la măsurile de unghiuri. Deci m( ABC ) = m( EMN ) . C•
Întrebarea 3. Unghiul din figură poate fi notat cu ajutorul

segmentelor [EC] şi [DB] ? E•
Răspuns. Nu. Laturile unui unghi sunt semidrepte, nu segmente.
• • •
Întrebarea 4. Măsuraţi cu raportorul m( DEF ) şi m( FDE ) , A D B
unghiul din figură. Ce observaţi ? De ce m( DEF ) = m( FDE ) ?
Răspuns. Cu raportorul este probabil să obţineţi aceleaşi valori. •D
De exemplu, aţi obţinut m( DEF ) = 67 şi m( FDE ) = 66 .
Întrebarea 5. Care este deosebirea dintre 45o şi 45 ? E• •F

Răspuns. 45o este un unghi, deci o figură geometrică, iar
45 este un număr care reprezintă măsura lui.
49
UNGHIURI CONGRUENTE
Definiţia 1. Două unghiuri cu aceeaşi măsură sunt

C• E• congruente. Relaţia de congruenţă între unghiuri este o
relaţie de congruenţă, deoarece este
a) reflexivă: A  A , pentru orice unghi A .
• • • • b) simetrică: dacă A  B , atunci B  A , pentru
A B F D oricare A şi A .
ABC  EFD  m( ABC ) = m( EFD)
c) tranzitivă: dacă A  B şi B  C atunci A  C ,
pentru oricare A , B şi C .
C•
D Definiţia 2. Se numeşte bisectoare a unui unghi
•
propriu, semidreapta care îndeplineşte cerinţele:
1) are originea vârful unghiului;
• • 2) este situată în interiorul unghiului;
A B 3) formează două unghiuri congruente cu laturile
CAD  DAB  [AD bisectoare unghiului.
A• Definiţia 3. se numeşte unghi drept, unghiul care are

măsura egală cu 90o.
Definiţia 4. Se numeşte unghi ascuţit, unghiul a cărui

• • măsură este mai mică decât 90o.
O B
AOB unghi drept Definiţia 5. Se numeşte unghi obtuz, unghiul a cărui
măsură este mai mare decât 90o.
A•
Definiţia 6. Se numesc unghiuri adiacente, două
unghiuri care au vârful comun, o latură comună iar
• • celelalte două laturi, de o parte şi de alta a laturii
O B comune.
AOB unghi scuţit
•A Cuvântul adiacent provine de la cuvântul din limba
latină: adiacens-tis “învecinat”
• • Definiţia 7. Două unghiuri se numesc opuse la vârf,

dacă sunt îndeplinite cerinţele:
O B 1) au acelaşi vârf;
AOB unghi obtuz 2) laturile unui unghi sunt în prelungirea laturilor
• celuilalt unghi (laturile sunt semidrepte opuse).
A’
• A Definiţia 8. Două drepte care se intersectează într-un
punct, determină două bisectoare a unghiurilor opuse
B’ O
• •B la vârf.
50
GRAD [,,gradus’’ = pas, treaptă]

MINUT [,,minutus’’ = mic] provin din limba latină.
SECUNDA [,,secunda’’ = al doilea]
Aceste denumiri au fost introduse de Ptolemeu în secolul II î.Hr.
Termenul de unghi, apare în terminologia matematică românească, fiind introdusă de
Gh. Şincai la începutul secolul al XIX-lea.
AOB , AOB , (h, k ) sunt notaţii propuse de S. Word şi L. Carnot.
BISECTOARE ,,bis’’ = de două ori

,,secare’’= a tăia  din limba latină.

OBTUZ [,,obtusus’’ = tocit
CONGRUENT [,,congruentia’’ = potrivire]
Altfel spus, termenul “congruent” înlocuieşte vechea exprimare “de a fi egal” şi

a fost introdus iniţial de D. Hilbert (1862-1943).
Proprietăţile relaţiei de echivalenţă a congruenţei unghiurilor se justifică prin
analogie cu proprietăţile relaţiei de echivalenţă la numere (măsuri de unghiuri).
Pentru unghiuri Pentru măsuri de unghiuri

Oricare ar fi unghiurile A , B , C () m( A ), m( B ),m( C ), avem:
A  A, m( A) = m( A)
dacă A  B , atunci B  A , m( A) = m( B)  m( B) = m( A)
dacă A  B şi B  C , atunci A  C , m( A) = m( B)  m( B) = m(C )  m( A) = m(C )
Exerciţiul 1. m( APB) = 35 , m( APB) = m( EFG) şi EFG)  MNT . Care este m(MNT ) ?

Soluţie. Pe baza proprietăţii de tranzitivitate, APB)  MNT . Deci m(MNT ) = 35 , adică
unghiul MNT este congruent cu unghiul 35o.
Întrebarea 1. Dacă [OP este bisectoarea unghiului AOB şi AOB  A ' O ' B ' ce se poate
spune despre bisectoarea unghiului A ' O ' B ' ?
Reţineţi
• Orice unghi are o bisectoare unică.
• Bisectoarea unghiului este inclusă în interiorul unghiului.
• Bisectoarea unui unghi formează două unghiuri ascuţite cu laturile.
Exerciţiul 2. C şi D sunt de o parte şi de alta a

D•
semidreptei [BX. B aparţine unghiului CAD,
iar punctele B, A, X sunt date în această ordine. A
Dacă CAB  DAB , ce puteţi spune despre • • •
O B
semidreapta [AB ? •
C
51
Exerciţiul 3. În figura precedentă , AB  CD ={O}. justificaţi afirmaţiile următoare cu
ajutorul unei definiţii:
a) Unghiul COD este alungit;
b) Unghiurile AOC şi BOD sunt opuse la vârf.
N
Întrebarea 2. Se dă PMN  AOD şi DOB  TRS .
P D•
Puteţi compara unghiurile PMN , AOD, COB şi TRS M
Fără a măsura unghiurile cu raportorul? A
Răspuns. Vom folosi un model de demonstraţie: • • •
O B
Afirmaţii Justificări • •
C
1. AOD  COB 1. opuse la vârf B R T
2. PMN  AOD 2. din ipoteza cerinţei
S
3. COB  TRS 3. din ipoteza cerinţei
4. PMN  AOD  COB  TRS 4. proprietatea de tranzitivitate
Exerciţiul 4. Folosind numai echerul, numiţi care din unghiuri sunt unghiuri ascuţite şi
care sunt drepte.
C•
A a
• •B C•
O2 •
O1
b
• • • • • B•
C O O A A
a) b) c) d)
Exerciţiul 5. În figura precedentă, numiţi şi apoi măsuraţi cu raportorul unghiurile.
Exerciţiul 6. În figura alăturată, [OA este bisectoare.

•C A•
Justificaţi următoarele afirmaţii:
a) m(O1 ) = m(O4 ) ; b) m( BOA ')  90
2
c) m(COB) = 90 ; d) m( BOB ') = 180 3
B’ 1 1
• • •
e) m( BB 'O) = 0 ; f) m( BOC ) = m(COB ')
4 O• B
6
Afirmaţii Justificări 5
1. [OA bisectoare 1. din ipoteza A’• • C’
2. BOA  AOC 2. definiţia bisectoarei
3. m(O1 ) = m(O4 ) 3. prin înlocuire şi definiţia măsurii
Exerciţiul 7. a) Numiţi unghiul din figură.

b) Cum puteţi justifica afirmaţia făcută.
c) Fără a folosi un echer sau raportor, ce folosiţi din jur pentru
•
a arăta că unghiul este cel numit.
52
Exerciţiul 8. Se dau semidreptele[OX ţi [OY astfel încât printre ele să nu fie două opuse.
Câte unghiuri se pot forma având ca laturi semidreptele?
C•
Exerciţiul 9. Folosind figura, numiţi în care din afirmaţiile
următoare s-au folosit corect convenţiile de notare?
•E
a) O ; b) AOC B•
c) CBE ; d) BOD
e) ACO ; F) EOD • • •
O A D
Exerciţiul 10. Să se arate că dacă suma a n unghiuri
ascuţite este 90o, atunci suma suplementelor lor este de
90o(2n − 1), iar suma compementelor lor este de 90o(n − 1).
Exerciţiul 11. Există un poligon astfel încât numărul diagonalelor sale:

a) este egal cu numărul laturilor;
b) este de două ori mai mare decât numărul laturilor;
c) est de două ori mai mic decât numărul laturilor;
d) este de trei ori mai mic decât numărul laturilor.
Exerciţiul 12. m( AOB) = a şi m( BOC ) = b două unghiuri adiacente astfel încât a>b.
Se duc bisectoarele [OD şi [OE ale acestor unghiuri, apoi se duce bisectoarea [OF a
1
unghiului DOE . Arătaţi că m( BOF ) = (a − b) .
4
3
Exerciţiul 13. Un unghie este cu din complementul său. Să se calculeze măsura
5
unghiului.
Exerciţiul 14. Două unghiuri au laturile două câte două perpendiculare. Arătaţi că dacă
unghiurile sunt amândouă ascuţite sau amândouă obtuze, atunci este sunt congruente, iar
dacă unul este ascuţit şi celălalt obtuz, atunci ele sunt suplementare.
Exerciţiul 15. Fie AOB un unghi oarecare. Construim semidreptele [OA’ şi [OB’ astfel
încât [OB să fie bisectoarea unghiului AOA ' , iar [OA să fie bisectoarea unghiului
BOB ' . Cum trebuie să fie unghiul AOB , pentru ca semidreptele [OA’ şi [OB’ să fie în
prelungire? Dar perpendiculare?
Exerciţiul 16. Este posibil ca 7 drepte să se intersecteze în 8 puncte? Care este cel mai
mic număr de puncte în care se pot intersecta 7 drepte? Dar cel mai mare?
Exerciţiul 17. Pe segmentul [AB] se consideră punctele C, D, E, F (oricare două dintre

cele şase puncte A, B, C, D, D, E, F sunt distincte). Punctul O nu se află pe dreapta AB.
Câte unghiuri cu vârful în O se formează?
53
ADUNAREA UNGHIURILOR
Axioma de construcţie a unghiurilor

Fie AB o semidreaptă care mărgineşte semiplanul H
H P• Pentru orice număr  cuprins între 0o şi 180o există o
semidreaptă unică [AP, astfel încât P să aparţină lui H
 • şi m( BAP ) =  .
B
Definiţia 1. Două unghiuri proprii se numesc
adiacente dacă:
1) au vârful comun;
1 2) au o latură comună;
2 3) celelalte două laturi sunt de o parte şi de alta a
dreptei ce conţine latura comună.
B• D
• Axioma de adunare a unghiurilor
  + Dacă D aparţine interiorului unghiului BAC , atunci
 are loc m( BAD) + m(CAD) = m( BAC ) .
•
A C
Definiţia 2. Suma a două unghiuri adiacente este tot un
unghi, numit unghiul sumă.
  + unghi sumă
Definiţia 3. Diferenţa a două unghiuri adiacente este
 unghi diferenţă
tot un unghi, numit unghiul diferenţă.
1 Definiţia 4. Două unghiuri se numesc complementare

2
dacă suma măsurilor lor este egală cu 90o.
1 + 2  90 sau 1 + 2  1 dr
Definiţia 4. Două unghiuri se numesc suplementare
1 dacă suma măsurilor lor este egală cu 180o.
2
1 + 2  90 sau 1 + 2  1 dr
Unghiuri formate de o secantă cu două drepte
1 2 şi 6 ; 3 şi 5 alterne interne.
4
1 şi 7 ; 4 şi 8 alterne externe.
3 2 2 şi 5 ; 3 şi 6 interne de aceeaşi parte a secantei.
5 1 şi 8 ; 4 şi 7 externe de aceeaşi parte a secantei.
6
1 şi 5 ; 2 şi 8 ; 3 şi 7 ; 4 şi 6 corespondente.
7 8
54
ADIACENT [,,adiacens-tis’’ = învecinat]

COMPLEMENTAR [,,complementum’’ = care completează]
SUPLEMENTAR [,,supplementum’’ = care se adaugă]
Exerciţiul 1. În figura de mai jos, numiţi numai unghiurile adiacente. Justificaţi, în
fiecare caz, de ce sunt adiacente.
Întrebarea 1. Copiaţi pe caiet, notaţi unghiurile folosind convenţiile de notare şi

evaluaţi unghiul care au semnul ?
?
?
?
?
a) b) c) d)
Exerciţiul 2. În figura următoare, determinaţi cu
aproximaţie măsurile unghiurilor în grade:
D
C
a) m( AOB) ; b) m( BOC ) 45o
• •
E
c) m(COD) ; d) m( DOE )
B
e) m( BOD) ; f) m(COE )
g) AOB + COD ; h) COF − DOE A• • F
O
Exerciţiul 3. Pe o dreaptă se dau punctele A, O, B
în această ordine şi D un punct care nu aparţine dreptei AB. Figuraţi un desen şi apoi
completaşi spaţiile libere.
a) Unghiurile AOD şi BOD sunt_______________________
b) m( AOD) + m( BOD) =______________________________
Exerciţiul 4. Un unghi este cu 25 mai mare decât măsura suplementului său. Care sunt
măsurile celor două unghiuri. Figuraţi un desen.
B
Întrebarea 2. Observaţi figura alăturată. Care este
măsura sumei unghiurilor AOB şi BOC . •
A O C
55
CONSTRUCŢIA SUMEI A DOUĂ UNGHIURI
Pasul 1. Pe o semidreaptă D
[BX se construieşte unu Y

unghi, de exemplu    +
Pasul 2. Se construieşte   
semidreapta [BY, astfel
încât m( DBY ) =  , iar B X B X
unghiurile DBY şi
DBX să fie adiacente.
Pasul 3. Unghiul YBX   +  şi reprezintă suma
celor două unghiuri. A
Întrebarea 3. determinaţi cu ajutorul raportorului

măsura unghiului ACB din figură.
Răspuns. Nu se poate efectua măsura cu raportorul •
O B
acest unghi. Raportorul măsoară numai unghiuri cu
valori cuprinse între 0o şi 180o. C
Exerciţiul 5.,,Suplementele a două unghiuri congruente sunt congruente’’

Reformulare: Unghiurile A şi B sunt congruente. Dacă A  B , A şi B sunt
suplementare, iar B şi D sunt suplementare, atunci C  D .
C D
A B
Afirmaţii Justificări
1. C este suplementul lui A 1. este dat în ipoteză
2. m( C ) + m( A ) = 180 2. definiţia suplementului
3. D este suplementul lui B 3. este dat în ipoteză
4. m( D ) + m( D ) = 180 4. definiţia suplementului
5. m( C ) + m( A ) = m( D ) + m( D ) 5. din 2 şi 4 pe baza tranzitivităţii
6. m( A ) = m( B ) 6. dată în ipoteză şi def. Unghiurilor congruente
7. m( C ) = m( D ) 7. din 3 şi 6 prin scăderea egalităţilor
8. C  D 8. din def. Unghiurilor congruente
Exerciţiul 6.,,Complementele a două unghiuri congruente sunt congruente’’
Indicaţie. Folosiţi ca exemplu demonstraţia precedentă.
În exerciţiile 5 şi 6, figura este un caz particular necesar pentru demonstraţie.
Dar, două unghiuri pot fi suplementare fără a fi adiacente. De regulă o figură este doar o
ilustrare a problemei. O problemă poate fi ilustrată în mai multe moduri, dar reţineţi că o
figură corectă va uşura o demonstraţie a unei probleme.
56
REŢINEŢI
• Dacă două unghiuri sunt complementare, atunci cele două
unghiuri sunt ascuţite
• Dacă două unghiuri sunt congruente şi complementare, atunci
fiecare dintre ele sunt unghiuri drepte.
C B
Exerciţiul 7. Unghiurile opuse la vârf sun congruente.
Completaţi spaţiile libere din demonstraţia următoare. 2
1. [AC şi [AE sunt semidrepte opuse şi . [AB şi [AD ______________ 1
3 A
2. 1 şi 3 sunt___________________, iar 2 şi 3 au laturi _________
3. 3  3 pe baza proprietăţii _______________________
4. 1 şi 2 sunt suplemente ale unghiurilor____________________ 4
D
5. Pe baza exerciţiului 5, unghiurile 1 şi 2 sunt_______________ E
Exerciţiul 8. Dacă două drepte care se intersectează formează un unghi drept, atunci
toate unghiurile formate sunt drepte.
Completaţi justificările de mai jos:

1. 3 este unghi drept _____________________
2. 1 şi 2 sunt suplemententare _____________________ 2 1
3. m( 2 ) + 90 = 180 _____________________ 3 4
4. 2 este un unghi drept _____________________
5. 4 este un unghi drept _____________________
REŢINEŢI
• Suplementele a două unghiuri congruente sunt congruente.
• Unghiurile opuse la vârf sunt congruente.
• Dacă două drepte care se intersectează formează un unghi drept,
atunci se formează patru unghiuri drepte.
Exerciţiul 9. Construiţi câte un unghi congruent cu unghiurile desenate.

P S
A
N M O
O B R
Exerciţiul 10. Dacă în punctul O semidreptele [OA, [OB, [OD sunt date în această
ordine, astfel încât AOB  COD şi BOC  DOA , să se demonstreze că [OA şi
[OB sunt opuse.
57
UNGHIURI ÎN JURUL UNUI PUNCT
90
0 Definiţie. Se numesc unghiuri în jurul unui punct,
unghiurile pentru care:
(1) laturile unghiurilor au aceeaşi origine;
180
0 0
0 ;360
0 (2) reuniunea interioarelor unghiurilor mulţimea
punctelor din plan.
0
270
Propoziţie. Suma măsurilor unghiurilor din jurul unui

punct este360o.
Exemplul 1 Exemplul 2
36 24'51''+ Adunarea unghiuri
28 17 '19''+ Pentru a aduna două unghiuri care sunt date în grade,
8 37 ' 24''
6 22' 49'' minute şi secunde, se adună gradele cu grade, minutele
44 61'75'' = cu minute şi secundele cu secunde.
44 22'49''
45 2'15''
Exemplul 1
38 12'30''−
Scăderea unghiuri
16 25'59'' Pentru a scădea două unghiuri care sunt date în grade,
transform Exemplul 2 minute şi secunde, se scad gradele cu grade, minutele
37 71'90 ''− 40 20 '46 ''− cu minute şi secundele cu secunde.
Dacă scăzătorul conţine mai multe minute (secunde),
16 25'59'' 20 10 '25''
se transformă un grad în minute şi un minut în
21 46'31'' 20 10'25'' secunde.
Exemplul 1 Exemplul 2 Înmulţirea unghiurilor

27 35'38'' Pentru a înmulţi un unghi care este dat în grade, minute
17 8 '14 '' şi secunde cu un număr natural, se înmulţesc gradele,
2
3 minutele şi secundele cu acel număr natural.
54 70 '76 '' =
51 24 ' 42 ''
55 11'16 '' Rezultatul obţinut se transformă pentru a nu fi mai
Exemplu mare sau egal cu 60 de minute şi mai mare sau egal cu
53 26 '18'' := 17 48' 46 '' 60 de secunde.
51 Împărţirea unghiurilor
2 = 120 Pentru a împărţi un unghi care este dat în grade, minute
şi secunde cu un număr natural, se împart gradele,
146 '
minutele şi secundele cu acel număr natural.
144 '
2 ' = 120 '' Rezultatul obişnuit se transformă pentru a nu fi mai
138'' mare sau egal cu 60 de minute şi mai mare sau egal cu
60 de secunde.
138'' Rezultatul împărţirii poate fi şi aproximativ.
===
58
Exerciţiul 1. Punctele A, B, C sunt coliniare. Punctul C aparţine semilanului determinat

de dreapta BD astfel încât punctul A nu aparţine acestui semiplan.
Justificaţi dacă punctele A, B şi C sunt coliniare în cazul: A•
a) m( ABD) = 124 60' şi m( DBC) = 54 59'60''
b) m( ABD) = 99 45'15'' şi m( DBC) = 78 14'45'' B
•
C•
c) m( ABD) = 119 10'30'' şi m( DBC) = 59 49'31''
Soluţie. Pentru ca punctele A, B, C să fie coliniare trebuie ca [BA •
[BC să fie semidrepte opuse, adică formeze un unghi c alungit (cu măsura de 180). D
a) m( ABD) + m( DBC ) = 124 60' + 54 59'60''  180o, deci ABD şi DBC
sunt adiacente şi suplementare, de unde rezultă c punctele A, B, C sunt coliniare.
b) m( ABD) + m( DBC ) = 99 45'15'' + 78 14'45'' = 177 59'60'' = 178o.
deci punctele A, B, C nu sunt coliniare.
c) m( ABD) + m( DBC ) = 119 10'30''+ 59 49'31'' = 178 59'61'' = 178 60'1'' =179o1’’,
deci punctele A, B, C nu sunt coliniare nici în acest caz.
Exerciţiul 2. Două semidrepte cu originea în vârful unui unghi, incluse în interiorul

unghiului astfel încât să formeze trei unghiuri congruente se numesc trisectoare.
Desenaţi unghiul propriu şi trisectoarea lui, apoi calculaţi măsura unghiurilor
determinate de trisctoare în cazurile:
a) 96o12’ ; b) 171o24’ ; c) 114o25’30’’; d) 90o.
Exerciţiul 3. Calculaţi măsura suplementului unghiului AOB ştiind că măsura unghiului

m( AOB ) este:
a) 48o30’30’’ ; b) 24o5’21’’; c) 179o35’14’’; d) 90o1’1’’.
Exerciţiul 4. Unghiurile AOB , BOC , DOA sunt unghiuri în jurul unui punct. Calculaţi
COD în următoarele cazuri:
a) m( AOB) = 80 , m( BOC) = 90 şi m( DOA) = 110 ;
b) m( AOB) = 69 30'30'' , m( BOC ) este cu 14o mai mult decât m( AOB) ,
m( DOA) este cu 15o10’25’’ mai mult decât m( BOC ) .
Exerciţiul 5. Se dau unghiurile AOB , BOC , COD şi DOA în jurul unui punct.
Calculaţi măsurile lor în următoarele situaţii:
a) Toate cele patru unghiuri sunt congruente;
1
b) AOB  BOC , COD = 3 m( DOA) şi m( AOB) =  m( DOA) ;
2
c) AOB = 2 m( BOC ) , BOC = 3 m( DOC ) şi ( m( DOC ) = 0,5  m( DOA) ;
Exerciţiul 6. Se dau punctele A, B şi C necoliniare. Calculaţi suma măsurilor unghiurilor

ABC , BCA şi BAC .
59
EXERCIŢII PENTRU APROFUNDARE
Exerciţiul 1. Fie unghiul propriu XOY , A, B  int( XOY ). Ilustraţi pe un desen:

a) punctele interioare pentru int( XOY );
b) Punctele care aparţin reuniunii interiorului unghiului propriu ABC şi
interiorului unghiului XOY .
Exerciţiul 2. Completaţi spaţiile libere subliniate: ,,Un unghi este__________________

dacă___________________ care îl formează sunt opuse’’.
Exerciţiul 3. Construiţi în jurul unui punct toate unghiurile cu măsura 180o.

Exerciţiul 4. Folosind desenul, găsiţi valoarea logic a propoziţiilor:
a) [OB este inclus în interiorul unghiului DOB ;
b) interiorul unghiului EOD este inclus în interiorul unghiului FOC ;
c) interiorul unghiului EOD este intersecţia interioarelor unghiurilor
FOE şi EOC ;
d) reuniunea interioarelor COF şi AOF este interiorul unghiului AOF .
Exerciţiul 5. Folosind figura, găsiţi valoarea logică B
a propoziţiilor următoare: A C
a) [OB este inclusă în interiorul unghiului DOB ;

b) interiorul unghiului EOD este inclus în interiorul
unghiului FOC ; O D
c) interiorul unghiului EOD este intersecţia interioarelor F
unghiurilor FOE şi EOC ; E
d) reuniunea interioarelor unghiurilor COF şi AOF este interiorul unghiului
AOF .
Exerciţiul 6. Construiţi cu ajutorul raportorului unghiurile care au următoarele măsuri:

a) m( AOB) = 30 ; b) m( AOC) = 55 ; c) m( BOD ) = 65 ;
d) m( MO ' N ) = 90 ; b) m( EO ' F ) = 29 30' ; c) m( M1O1 N1 ) = 54 60' .
Exerciţiul 7. Construiţi cu ajutorul raportorului unghiurile cu măsurile de 30 , 45 , 60 ,

90 , 120 , 135 , 150 , 180 . Se pot construi exact aceste unghiuri numai cu raportorul?
Justificaţi răspunsul.
Exerciţiul 8. Consideraţi trei puncte necoliniare. Calculaţi suma măsurilor unghiurilor

formate de cele trei puncte.
Exerciţiul 9. Două unghiuri sunt complementare. Ce măsură are unghiul care se obţine
dacă se adună:
a) jumătăţile măsurilor lor;
b) câte o treime din fiecare măsură;
c) dublul măsurii primului unghi cu dublul măsurii celui de al doilea.
60
Exerciţiul 10. Ce măsură are unghiul format de bisectoarele a două unghiuri opuse la
vârf? Puteţi justifica fără a folosi raportorul sau echerul? Cum?
Exerciţiul 11. Justificaţi în care din figuri este pusă în evidenţă bisectoarea unghiului?
P S X
A X
30 45 45 60
30 M 60
N
X
O B O R
C B
Exerciţiul 12. Numiţi câte unghiuri sunt în figură.

D A
Măsuraţi cu raportorul un singur ungi, apoi fără
raportor determinaţi măsurile celorlalte unghiuri. O
Exerciţiul 13. Câte grade are acele indicatoare a R F

X
unui ceas în cazurile:
a) ora 12; b) ora 12:15;
c) ora 0 şi 30 minute;
d) ora 9;20’; e) ora 22:45; f) ora 18 şi 25 minute.
a) ora 12;
Dacă folosiţi o busolă, indicaţi câte grade va indica busola, dacă:
a) Nord-Est; b) Sud-Est; c)N-NV.
Exerciţiul 14. Folosind numai echerul, notaţi şi numiţi

unghiurile care sunt ascuţite şi care sunt obtuze.
Exerciţiul 15. Se dă m( AOB) = 132 . Să se construiască

o semidreaptă [OC, astfel încât bisectoarea unghiului
BOC să fie în prelungirea laturii [OA.
Exerciţiul 16. În figură se dă: m(1) = 34 , 2

m(2) = 105 , m(3) = 63 şi m(4) = 95 . Care este 3 1
măsura unghiului 5
4 5
Exerciţiul 17. Două unghiuri adiacente şi complementare sunt astfel încât măsura unuia
este de două ori mai mare decât a celuilalt. Să se afle măsurile celor două unghiuri şi
măsura unghiului format de bisectoarele lor.
61
Exerciţiul 18. Ce măsură are unghiul descris de spiţa unei roţi dacă roata face 50 de ture
pe minut?
Exerciţiul 19. Un meseriaş trebuie să măsoare unghiul B

din figură. Muchia OB este prea scurtă şi nu ajunge
până la gradaţia raportorului şi nici nu se poate
prelungi. Ce sfaturi puteţi da meseriaşului ? A O
Exerciţiul 20. Să se calculeze măsurile suplementelor unghiurilor:

a) 43 56'12'' ; b) 111 ; c) 123 15'37 '' .
Exerciţiul 21. Se dau perechile de măsuri de unghiuri adiacente:

a) m( A) = 75 17 '25'' şi m( B) = 104 44'35'' ;
b) m(C ) = 134 20 şi m( D) = 45 40' ;
c) m( E ) = 15 53'29'' şi m( F ) = 163 34'18'' ;
Stabiliţi prin calcul, în fiecare caz, dacă laturile unghiurilor sunt în prelungire.
Exerciţiul 22. Să se completeze tabelul scriind măsura omplementelor unghiurilor date:
Măsura unghiurilor 10o 35o 35o 38o 45o

Măsura complementului
Exerciţiul 23. Întocmiţi un tabel asemănător, pentru unghiuri mai mari de 45o .
Exerciţiul 24. În exerciţiile 22 şi 23 cum variază măsura complementuli unui unghi când
măsura acestuia creşte?
Exerciţiul 25. Fiind date măsurile unghiurilor m( A) = 44 26'13'' , m( B) = 16 41'17 '' ,

m(C ) = 21 43'57 '' . Să se calculeze:
a) m( A) + m( B) + m(C ) ;
b) m( A) + 2  m( B) − 3  m(C ) ;
c) 2  m( A) − 2  m( B) + 3  m(C ) .
Exerciţiul 26. Se consideră două unghiuri care are acelaşi vârf şi laturile perpendiculare
două câte două. Ce poziţie vor avea bisectoarele lor? Discuţie.
Exerciţiul 27. punctele A, şi C se găsesc în semiplane opuse faţă de dreapta OB. Dacă
unghiurile AOB şi BOC au măsurile 140o şi respectiv 60o , să se calculeze măsura
unghiului format de semidreapta [OX, bisectoarea unghiului AOC cu:
a) semidreapta [OC ,
b) semidreapta [OB ,
a) cu unghiul format de bisectoarele unghiurilor AOC şi BOC .
62
2
Exerciţiul 28. Raportul măsurilor a două unghiuri complementare este . Să se afle
3
măsurile unghiurilor.
1
Exerciţiul 29. Măsurile a două unghiuri suplementare sunt direct proporţional cu şi
2
1
. Să se afle măsurile celor două unghiuri.
7
1 1 1
Exerciţiul 30. Şase unghiuri în jurul unui punct sunt invers proporţional cu , , ,
5 6 7
1 1
şi . Să se afle măsurile unghiurilor.
9 18
Exerciţiul 31. D  ( AB) , iar D şi E sunt puncte situate de o parte şi de alta a dreptei AB
astfel încât m( DCB) = 40 şi m( BCE ) = 30 .
a) Să se construiască de aceeaşi parte a dreptei AB semidreptele CE’ şi CD’
perpendiculare, respectiv pe CE şi CD.
b) Să se afle m( D ' CE ') şi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor
m( D ' CE ') şi m( DCE ) .
Exerciţiul 32. D  ( AB) , iar D şi E sunt puncte situate de o parte şi de alta a dreptei AB
astfel încât m( DCB) = 40 şi m( BCE ) = 48 .
a) Să se construiască de aceeaşi parte a dreptei AB semidreptele CE’ şi CD’
perpendiculare, respectiv pe CE şi CD.
b) Să se afle m( D ' CE ') şi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor
m( D ' CE ') şi m( DCE ) .
Exerciţiul 33. Date semidreptele [OA, [OB, [OD şi punctul C astfel încât
AOB  COD şi BOC  DOA , justificaţi că semidreptele [OA şi [OC sunt opuse.
A F
Exerciţiul 34. Cu notaţiile din figură, descrieţi:
E
a) APB  APE ;
b) APF  CPD ;
c) reuniunea interioarelor unghiurilor O
APE şi FPD ; B
d) intersecţia exterioarelor unghiurilor D
BPC şi FPE . C
Exerciţiul 35. Trei unghiuri sunt adiacente două câte două. Justificaşi că dacă sunt
unghiuri în jurul unui punct, atunci suma măsurilor lor este 360o.
63
TESTE DE VERIFICARE
Testul 1
1. A B Laturile unghiului AOB sunt dreptele OA şi OB.
2. A B Unitatea de măsură a unghiurilor este gradul sexagesimal.
3. A B Toate unghiurile alungite sunt congruente.

1. ______ Punctele K, P şi H sunt coliniare, iar punctele M, şi G sunt de o parte şi de
alta a dreptei FH. Laturile unghiului MPG sunt:
a) [PK şi [PG; b) [PM şi [PG; c) [PM şi [PH; d) [PM şi [PK.
2. ______ Dacă punctele A, B şi C aparţin dreptei a, iar punctele D, F şi G aparţin
dreptei b, atunci unghiurile congruente sunt:
a) BAC şi DFG ; b) BAC şi FDG ; c) ABC şi FDG ; d) BCA şi FDG .
3. ______ Unghiurile AOB şi BOC sunt adiacente. Semidreapta (OB este conţinută în
interiorul unghiului AOC , dacă suma măsurilor lor este:
a) 235o ; b) 170o ; c) 360o ; d) 90o.
Testul 2
1. A B Dacă două unghiuri au măsuri egale, atunci unghiurile sunt congruente.
2. A B Două unghiuri care au laturile opuse sunt suplementare.
3. A B Dacă O1  O2 şi O2  O3 , atunci O1  O3 .

1. ______ prin definiţie un unghi este:
a) o parte dintr-o dreaptă;
b) două segmente congruente;
c) o figură geometrică formată din două semidreapte cu aceeaşi origine;
d) o mulţime de puncte simetrice din plan.
2. ______ Unitatea de măsură pentru unghiuri este:
a) un număr natural; b) un număr zecimal;
c) unghiul de un grad sexazecimal; d) un unghi centisimal.
3. ______ Care din perechile de măsuri de unghiuri sunt unghiuri complementare:
a) 35 şi 55 ; b) 25 şi 55 ; c) 36 şi 90 ; d) 45 şi 55 .
Testul 3
I. Adevărat (A)-Fals F). Încercuiţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
1. A B Mulţimea punctelor din plan care nu aparţin unghiului se numeşte exteriorul
unghiului.
2. A B Două unghiuri care nu au măsuri egale se numesc unghiuri necongruente.
3. A B Există un unghi A cu măsura m( A) = 25,1(2).
64
1. ______ Laturile unui unghi se măsoară cu:
a) rigla; b) raportorul;
c) o unitate de lungime; d) nu se poate măsura.
2. ______ diferenţa s două unghiuri este:
a) un unghi; b) un număr; c) o dreaptă; d) o semidreaptă.
3. ______ Unghiurile AOC şi BOC sunt adiacente. Care relaţie este adevărată:
a) m( AOB) = m( AOC ) − m(COB) ; b) m( AOC ) + m(COB) = m( AOB) ;
c) m( AOB) + m( AOC ) = m(COB) ; d) m(COB) = m( AOB) + m( AOC ) .
Testul 4
1. A B Orice punct care aparţine interiorului unui unghi aparţine semiplanului
determinat de o latură a unghiului.
2. A B Orice unghi propriu este congruent cu el însuşi.
3. A B Suma măsurilor unghiurilor adiacente din jurul unui punct, două câte două,
este de 360o.

1. ______ Care sunt perechile de măsuri de unghiuri suplementare:
a) 100o şi 100o; b) 90o şi 90o; c) 130o şi 50o; d) 3o şi 177o;
2. ______ unghiurile AOB , BOC şi COA sunt unghiuri adiacente congruente în jurul
punctului O. Măsura unghiului BOC este egală cu:
a) măsura unghiului COA ; b) 120o ; c) 180o ; d) măsura unghiului AOB .
3. ______ Dacă două unghiuri opuse la vârf sunt complementare, atunci măsura lor este:
a) 45o ; b) 90o; c) 180o d) 0o.
Testul 5
1. A B Oricare două unghiuri drepte sunt congruente.
2. A B Bisectoarea unui unghi formează două unghiuri ascuţite cu laturile unghiurilor.
3. A B Două unghiuri opuse la vârf sunt suplementare.

1. ______ Dacă m( AOB) = 120 şi m( BOC ) = 40 , atunci m( AOC ) este:
a) 80o b) 160o ; c) 90o ; d) 0o .
2. ______ Dacă m( AOB) = 21 31'42'' , atunci măsura complementului său este:
a) 76 29'28'' ; b) 78 ; c) 68 28'18'' ; d) 158 28'18'' .
3. ______ Bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt:
a) semidrepte perpendiculare;
b) semidrepte opuse;
c) cu laturi identice;
d) două drepte diferite,
65
DREPTE PERPENDICULARE. OBLICE
•A • Definiţia 1. Două mulţimi de puncte se numesc

D perpendiculare, dacă:
1) fiecare din ele este o dreaptă, o semidreaptă sau un
segment;
2) se intersectează într-un singur punct;
• • 3) dreptele care le conţin formează un unghi drept.
C B
[ AB] ⊥ [CD]
•
D
•
D
• •
A B
• || • || •
A M B
C•
C•
Definiţia 2. Mediatoarea unui segment este dreapta
perpendiculară pe segment în punctul din mijlocul
 [ AM ]  [ MB]  acesteia.
M 
 AM ⊥ MB 
Definiţia 3. Se numeşte oblică orice dreaptă care nu
este perpendiculară pe dreapta dată.
A Definiţia 4. Se numeşte picior al unei oblice pe o

dreaptă, punctul de intersecţie dintre oblică şi dreaptă.
Perpendiculara şi oblica
Dacă, dintr-un punct exterior unei drepte, ducem la
această dreaptă o perpendiculară şi mai multe oblice,
atunci:
• • • • • 1) Perpendiculara este mai scurtă decât orice oblică;
B C O D F
2) Două oblice având picioarele egal depărtate de
Picioarele Piciorul piciorul perpendicularei sunt congruente;
oblicelor perpendicularei 3) Dintre două oblice, oblica mai lună este aceea al
cărei picior este depărtat de piciorul perpendicularei.
•A Definiţia 5.
d
Distanţa de la un punct la o dreaptă este distanţa dintre
punctul considerat şi piciorul perpendicularei.
•
M
d( A, d ) = [ AM ]
66
VOCABULAR ŞI COMENTARII
PERPENDICULAR [,,perpendiculum’’= fir cu plumb

OBLICA [,,oblique’’ = înclinat provin din latină
MEDIATOARE [,,mediator, oris’’ = care este la mijloc
ORTOGONAL ,,orthos’’ = drept
provin din limba greacă
,,gonia’’ = unghi
În tehnică pentru a trasa drepte

perpendiculare se foloseşte echerul de tâmplărie
(lăcătuşerie). Acest echer se aşează cu ,,talpa’’
pe marginea plăcii, astfel încât să se poată trasa
dreapta perpendiculară.
DREPTE PERPENDICULARE
Direcţia firului
cu plumb
Echerul este instrumentul cu ajutorul căruia se
pot trasa drepte perpendiculare.
Construcţia unei perpendiculare
(1) printr-un punct dat M M •

Pasul 1. Se aşează echerul astfel încât una din
laturile echerului să fie pe dreapta AB. • •
Pasul 2. Se mişcă echerul pe dreapta AB până A B
când cea de a doua muchie a unghiului drept al
echerului trece prin punctul M.
(2) printr-un punct N al unei drepte AB, dată

Pasul 1. Se aşează echerul astfel încât una din
laturile echerului să fie pe dreapta AB.
Pasul 2. Se mişcă echerul pe dreapta AB până
când vârful unghiului drept al echerului coincide • • •
N A B
cu punctul N.
Construcţia perpendicularei cu raportorul
Studiaţi cu atenţie figura alăturată şi veţi reuşi să 90o

desenaţi pe caietul vostru un unghi drept , cu
ajutorul raportorului.
d
REŢINEŢI O
,,Într-un plan, printr-un punct dat al unei
drepte, există o dreaptă şi numai una perpendiculară pe dreapta dată.’’
Reformulare. Fie H un plan, d o dreaptă inclusă în plan şi A un punct pe dreapta dată.
În aceste condiţii are loc propoziţiile:
67
(1) Există o dreaptă a din H, astfel încât A H şi a ⊥ d .
(2) Există o singură dreaptă cu aceste proprietăţi.
H’
Y’’
•
Y• H’ Y’ • ?90 o
90o
d ?90o
d • •
A X X
A
Fig. a a Fig. b
a b
Demonstraţie (1) Demonstraţie (2)

Fie H’ unul din cele două Să presupunem că există două drepte diferite,
semiplane ale lui a planului H perpendiculare pe d. Trebuie să arătăm că
determinat de dreapta d şi de un a = b . Dreptele a şi b conţin semidreptele [AY’
punct X, al dreptei diferit de şi [AY’’ cu Y’ şi Y’’ în H’. Din definiţia
punctul A. din axioma de perpendicularei şi teorema, ambele unghiuri
construcţie a unghiurilor, există o Y ' AX şi Y '' AX sunt drepte. Din axioma de
semidreaptă [AX cu Y H’, astfel construcţie a unghiurilor, aceasta înseamnă că
încât m( XAY ) = 90o . Fie, atunci [AY’ şi [AY’’ sunt semidrepte identice.
dreapta a = AY şi atunci dreapta Deoarece a şi b au mai mult decât un punct
a ⊥ d în punctul A. comun, nu pot fi drepte distincte. Deci a = b
Întrebarea 1. Câte puncte din plan se află a

d A
la distanţa l faţă de punctul A care aparţine M
dreptei d.
Răspuns fig. c. Există două puncte la b
distanţa l faţă de dreapta d. Punctele l A
C O B
aparţin perpendicularei într-un punct M’
oarecare al dreptei d. l’
D
Exerciţiul 1. justificaţi că drepte Fig. c Fig. d
perpendiculare determină patru unghiuri
drepte.
Soluţie Fig. d. În figură, dreptele a şi b sunt perpendiculare. Conform definiţiei, a şi b
fiind mulţimi de puncte, determină un unghi de 90o , fie acesta unghiul AOB . Folosind
noţiunile de la unghiuri opuse la vârf, deducem că AOB  COD . Dar AOB şi
COD sunt unghiuri adiacente şi suplementare, deci m( COD) = m( AOB) =90o.
Unghiurile AOC şi BOD sunt de asemenea opuse la vârf şi deci congruente.
Aplicând tranzitivitatea de la măsuri de unghiuri, se obţine:
m( AOB) = m( COD)
m( AOB) = m( AOC )  AOB  AOC  COD  BOD .
m( AOB) = m( BOD)
68
Exerciţiul 2. Justificaţi că bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare sunt
perpendiculare.
Exerciţiul 3. Se dă dreapta d, punctele A, B, Cd şi punctele C şi D de o parte şi de alta

a dreptei d. Puneţi în evidenţă pe un desen:
a) perpendicularele pe dreapta d din punctele C şi D;
b) perpendicularele pe dreapta d din punctele A şi B.
Exerciţiul 4. Folosind convenţiile în notare, scrieţi:

a) dreptele a şi b sunt perpendiculare şi au punctul comun O;
b) dreptele AB şi AC sunt perpendiculare;
c) semidreptele [AB şi [AC sunt perpendiculare;
d) distanţele de la punctele A şi B (A  B) la dreapta d sunt 10 cm şi dreapta AB
este perpendiculară pe dreapta d.
Exerciţiul 5. Exprimaţi în cuvinte următoarele notaţii:

a) d(A,d) = 5 cm; b) AA ' ⊥ d , AA’ = 4 cm;
c) AB  CD = {O} ; d) a ⊥ d şi b ⊥ d ;
Exerciţiul 6. Demonstraţi că bisectoarele unghiurilor corespondente formate de două

drepte paralele cu o secantă sunt paralele.
Exerciţiul 7. Punctele B, E, F, C sunt coliniare. D(AC), DE || AB şi ABC  DCB .

Demonstraţi că bisectoarea unghiului CDE împarte segmentul [CE] în două segmente
congruente.
TEST DE VERIFICARE
Testul 1
1. A B Două drepte care se intersectează şi formează un unghi drept, se numesc
ortogonale.
2. A B Mediatoarea unui segment este perpendiculară pe acest segment.
3. A B Dintr-un punct exterior unei drepte se pot construi două perpendiculare pe o
dreaptă dată.

1. ______ Două drepte perpendiculare formează în jurul punctului de intersecţie:
a) numai unghiuri ascuţite; b) numai unghiuri obtuze;
c) două unghiuri ascuţite şi două obtuze; d) numai patru unghiuri drepte.
2. ______ Din punctul A al dreptei d se pot duce:
a) două perpendiculare; b) o singură perpendiculară;
c) mai multe drepte perpendiculare; d) nicio dreaptă perpendiculară.
3. ______ Din punctul A la o dreaptă d se poate duce:
a) d(A, d); b) AB; c) [dA; d) d(A, B).
69
LUCRĂRI DE VERIFICARE
Lucrarea nr. 1
1. Două unghiuri adiacente au bisectoarele perpendiculare. Să se afle măsura fiecărui
unghi, ştiind că măsura unuia dintre ele este de cinci ori mai mare decât a celuilalt.
2. Se dă unghiul AOB mai mic decât un unghi drept. Prelungim latura [OA] cu
semidreapta [OE . De aceeaşi parte cu latura [OB] se duc:
OC perpendiculară pe OA şi OD perpendiculară pe OB. A
ştiind că măsura unghiului DOE este de două ori mai mare
decât unghiul AOB , să se calculeze măsurile unghiurilor
DOE şi EOF , unde [OF este bisectoarea unghiului AOD .
3. Folosind figura şi notaţiile din figură, calculaţi măsurile 30
unghiurilor BAC , BCA şi ABC
B C E
Lucrarea nr. 2
1. Fie A, B şi C trei puncte necoliniare, astfel încât [AB]  [AC]. În semiplanul
determinat de dreapta BC şi punctul A se duce semidreapta BX ⊥ AB şi semidreapta
CY⊥AC iar pe [BX şi [CY luăm respectiv, punctele M şi N, astfel înât
1
m( BMA) = m( CNA) =  m( BAC ) . Să se arate că:
2 A
a) punctele M, A, N sunt coliniare;
b) segmentele [BN] şi [CM] sunt congruente.
E
2. Folosind convenţiile de notaţie din figură, arătaţi că;
a) BID  CID  AIE ;
I
b) unghiul BEI este drept.
3. Aflaţi măsurile unghiurilor ABC , BCA şi BAC , ştiind B D C
că ABC  BCA şi sunt respectiv proporţionale cu numerele 1 şi 4.
Lucrarea nr. 3
1. Se dă dreapta d, punctele M, N, Pd şi punctele T şi S de o parte şi de alta a dreptei d.
Puneţi în evidenţă pe un desen:
c) perpendicularele pe dreapta d din punctele T şi S;
d) perpendicularele pe dreapta d din punctele M şi N.
2. Folosind convenţiile în notare, scrieţi:
a) dreptele d şi d’ sunt perpendiculare şi au punctul comun O;
b) dreptele AB şi AC sunt perpendiculare;
c) semidreptele [AB şi [AC sunt perpendiculare;
d) distanţele de la punctele A şi B (A  B) la dreapta d sunt 12 cm şi dreapta AB
este perpendiculară pe dreapta d.
3. a) Demonstraţi că bisectoarele unghiurilor alterne interne formate de două drepte
paralele cu o secantă sunt paralele.
b) Demonstraţi că bisectoarele unghiurilor alterne externe formate de două drepte
c) Demonstraţi că bisectoarele unghiurilor alterne externe formate de două drepte
70
CERCUL
• Înţelegerea definiţiei unui cerc;
• Însuşirea elementelor de bază privind
părţile unui cerc;
• Înţelegerea poziţiilor relative ale unei
drepte faţă de un cerc;
• Înţelegerea poziţiilor relative a două
cercuri.
Încă din timpurile cele mai vechi, oamenii se foloseau de corpurile rotunde
pentru a mişca obiecte grele sau pentru transport.
Sportivii, pentru a marca centrul terenului de fotbal, se foloseau de o sfoară
fixată de un ţăruş. La fel procedează şi un grădinar atunci când doreşte să facă un rond
de flori sau un ceas floral.
În industrie roţile de transmisie ale maşinilor sunt, de asemenea, de forma unor
cercuri.
Şi în astronomie, astronomii au folosit proprietăţile cercului pentru a determina
traiectoriile unor planete sau corpuri cereşti.
Pentru diverse motive decorative, cercul şi proprietăţile lui au fost folosite pentru
a crea imagini frumoase şi interesante.
Meşterii şi inginerii, pentru a obţine piese circulare, au folosit strungul astfel:
a) piesa se fixează într-un mecanism de strângere care se roteşte odată cu axul
strungului;
b) cuţitul strungului, se poate apropia de piesă, copiind proiectul;
c) când se învârte, cuţitul strungului curăţă părţile mai ridicate astfel încât toate
punctele peste care trece cuţitul au distanţă la centru egală cu distanţa de la
centru până la vârful cuţitului.
“Poate exista un pătrat

cu perimetrul egal cu
lungimea unui cerc?”
Această problemă este cunoscută sub

denumirea de “cuadratura cercului”.
Rezolvarea este imposibilă având în vedere că
în calculul lungimii unei circumferinţe intră
numărul iraţional =3,14…
71
CERCUL
Definiţia 1. Se numeşte cerc figura geometrică

raza formată din mulţimea punctelor din plan care sunt la
aceeaşi distanţă de un punct fix, numit centru.
O
Definiţia 2. Orice segment care uneşte centrul cu un
punct al oarecare al circumferinţei (cercului) se
numeşte rază.
Cercul sau circumferinţa- se notează C(O, r).
coardă
Definiţia 3. Orice segment care are ca extremităţi două
diametru puncte ale cercului se numeşte coardă.
Definiţia 4. Coarda care conţine centrul cercului se
numeşte diametru.
exterior •
Definiţia 5. Se numeşte interiorul unui cerc, mulţimea
raza punctelor care au distanţa la centru mai mică ca raza
cercului.
•
O Se numeşte exteriorul unui cerc, mulţimea punctelor
care au distanţa la centru mai mare ca raza cercului.
interior
exterior exterior
d Definiţia 6. O dreaptă care intersectează cercul în două

puncte distincte (diferite), se numeşte secantă.
A Orice coardă determină o dreaptă secantă şi orice
•
secantă conţine o coardă.
• •
O
B Definiţia 7. O dreaptă care intersectează un cerc într-
un singur punct se numeşte tangentă.
Punctul comun dreptei şi cercului se numeşte punct de
C(O, r)  d ={A,B} tangenţă.
Definiţia 8. Dintr-un punct exterior unui cerc se pot

d trasa numai două tangente.
•
Teorema 1. Tangentele duse dintr-un punct exterior
• •
unui cerc sunt congruente.
A O
Teorema 2. O dreaptă perpendiculară pe o rază în
extremitatea care aparţine cercului este tangentă la
cerc.
C(O, r)  d ={A} Teorema 3. Reciproca teoremei 2 este de asemenea o
OA ⊥ d teoremă.
72
POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI
Cercuri exterioare. Două cercuri se numesc

•
exterioare, dacă cercurile şi interioarele lor nu au nici O1
•
A
un punct comun. B
•
Distanţa dintre centrele lor este mai mare ca suma •
razelor. O1O2  r1 + r2 O2
•
Cercuri secante. Două cercuri se numesc secante, dacă A
cercurile au două puncte diferite comune, iar • •
O1 O2
interioarele lor au puncte comune.
Distanţa dintre centrele lor este mai mică ca suma
razelor. O1O2  r1 + r2
A
Cercuri tangente exterioare. Două cercuri se numesc
• • •
tangente exterioare, dacă cercurile au un singur punct O1 O2
comun, iar interioarele lor nu au puncte comune.
Distanţa dintre centrele lor este egală cu suma razelor.
O1O2 = r1 + r2
Cercuri tangente interior. Două cercuri se numesc

tangente interioare, dacă cercurile au un singur punct • • A
comun, iar interiorul cercului cu raza mai mică este O1O• 2
inclus în interiorul cercului cu raza mai mare.
Distanţa dintre centrele cercurilor este egală cu O1O2 = r1 − r2
diferenţa dintre lungimile celor două raze.
Cercuri interioare. Două cercuri se numesc interioare, • •

dacă cercurile şi interioarele lor nu au nici un punct O1 O2
comun şi distanţa dintre centrele lor este mai mică ca
suma razelor.
Distanţa dintre centrele cercurilor este mai mică decât
O1O2 = r1 − r2
diferenţa lungimilor razelor.
Cercuri concentrice. Două cercuri se numesc O2

concentrice, dacă cercurile au acelaşi centru, nu au nici •
un punct comun, iar interiorul cercului cu raza mai O1
mică este inclus în interiorul cercului cu raza mai mare.
Distanţa dintre centrele cercurilor este egală cu 0.
O1O2 = 0
73
CERC [,,circus’’ = cerc]

CENTRU [,,centrum’’ = centru]
RAZA [,,radius’’ = spiţă, rază] provin din limba latină
TANGENT [,,tangere’’ = a atinge]
SECANT [,,secare’’ = a tăia]
DIAMETRU ,,dia’’ = prin provin din limba greacă

,,metron’’ = măsură
Întrebarea 1. Precizaţi în figura alăturată: A H C•

a) puncte ale cercului; • • •K
b) puncte exterioare cercului;

• G
c) puncte interioare cercului. • D
F •
•
Exerciţiul 1. Numiţi din figura alăturată: O
•
a) [EK]; b) FD; c) [KH] d) [OH].
M
Soluţie. a) [EK] este diametru; b) FD este o coardă; •
F• •
c) [KH] este de asemenea o coardă; d) [OH] este raza cercului. E •Q
Întrebarea 2. Câte cercuri se pot trasa printr-un punct?

Răspuns. Printr-un punct din plan se pot trasa oricât
de multe drepte dorim. Vezi figura.
Exerciţiul 2. Câte cercuri pot trece prin două puncte distincte

(diferite) ale planului?
Exerciţiul 3. Desenaţi un cerc cu centrul A şi cu raza de 3 cm. Fixaţi un punct P astfel

încât AP = 5 cm şi un punct Q astfel încât AQ = 1 cm. Completaţi următoarele afirmaţii:
a) P este în _________________cercului, deoarece_________________
a) Q este în _________________cercului, deoarece_________________
a) Cercurile cu razele [AP] şi [AO] se numesc_____________________
Exerciţiul 4. Construcţia tangentei la cerc într-un punct

al cercului. •
Pasul 1. Se uneşte centrul cercului cu punctual în care se A
doreşte construcţia tangentei; •
Pasul 2. Se construieşte o perpendiculară pe raza cercului, O
în punctual care aparţine cercului, cu ajutorul unui echer
drept.
Exerciţiul 5. Câte tangente se pot construi în punctul A care aparţine cercului C (O, 4) ?
Exerciţiul 6. Se dă AB = 8 cm. Cercul cu centrul în A de rază 5 cm şi cercul cu centrul

în B cu raza de 6 cm au puncte comune. Figuraţi un desen.
74
Exerciţiul 7. Care este intersecţia cercurilor C (A, 4) şi C (B, 3), dacă AB = 10 cm?
REŢINEŢI
• Nu totdeauna când suma lungimilor razelor este mai mare ca
distanţa dintre centrele celor două cercuri, intersecţia lor este
formată din două puncte distincte.
De exemplu, dacă AB = 3 cm, iar razele cercurilor sunt de 5 cm şi respectiv 8

cm, intersecţia este formată dintr-un singur punct. Diferenţa lungimilor razelor este
8cm− 5cm = 3 cm, este egală cu distanţa dintre cele două centre. În cazul când, AB = 2
cm, iar razele sunt tot 5 cm şi 8 cm, intersecţia este mulţimea vidă şi diferenţa lungimilor
razelor: 8 cm − 5 cm = 3 cm este mai mare decât distanţa dintre centre care este
AB=2cm.
Exerciţiul 8. Numiţi şi notaţi fiecare desen în parte:

•
•
•
• • •
•
Exerciţiul 9. Se dau cercurile: C1(O1, 3) şi C2(O2, 2). Desenaţi aceste cercuri dacă sunt:
a) cercuri concentrice; b) cercuri tangente interioare;
c) cercuri secante; d) cercuri tangente exterioare.
Exerciţiul 10. Două cecuri concentrice au acelaşi centru O şi razele de 4 cm, respectiv
5,5 cm. Calculaţi lungimea segmentului [AB], unde punctele A şi B sunt determinate de
intersecţia semidreptei [OX cu cele două cercuri.
Exerciţiul 11. Se ştie că: OA = 4 cm, OB = 3 cm, OC = OD = 5 cm, OE = OF = 3 cm,

OG =HO = 4 cm. Care dintre punctele A, B, C, D, E, F, G, H sunt puncte ale cercului
C(O, 3)?
Exerciţiul 12. Fie cercul C(O, 5) şi {A,B} C(O, 5) astfel încât AB = r =5 cm. Să se
determine m( AOB) printr-o măsurare directă.
Exerciţiul 13. Fie C(O, r) şi punctele A, B, C aparţinând lui. Să se precizeze valoare de

adevăr a propoziţiilor:
a) ,,Dacă m( AOB) = 60o , atunci AB = r’’
b) ,,Dacă AB = r, atunci m( AOB) = 60o’’
c) ,,Dacă m( AOB) = 90o, atunci [AB] este diametru’’
75
TRIUNGHIUL
A
Definiţia 1. Se numeşte triunghi, figura geometrică
formată din trei puncte necoliniare.
Triunghiul se notează prin ABC şi reprezintă

mulţimea [ AB]  [ AC ]  [ BC ] .
C B
A Definiţia 2. Un triunghi este bine determinat dacă se
cunosc laturile şi unghiurile triunghiului:
[AB] sau [BA]
Laturile triunghiului [AC] sau [CA]
[BC] sau [CB]
C B A sau BAC sau CAB
A Unghiurile triunghiului B sau ABC sau CBA
C sau ACB sau BAC
Definiţia 3. Se numeşte interior al triunghiului ABC ,
intersecţia interioarelor unghiurilor triunghiului.
Definiţia 4. Se numeşte exterior al triunghiului
ABC , mulţimea punctelor din plan care nu aparţin
C B interiorului triunghiului.
A
Definiţia 5. Se numeşte perimetrul triunghiului

ABC , suma lungimilor laturilor triunghiului.
PABC = AB + BC + AC
C B
CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR
A. După laturi:
1. triunghi oarecare (scalen): laturile au lungimi
diferite;
2. triunghi isoscel: două laturi au lungimi egale;
3. triunghi echilateral: laturile au lungimi egale.
B. După unghiuri:
1. triunghi ascuţitunghic: toate unghiurile sunt
ascuţite;
2. triunghi dreptunghic: un unghi este drept;
3. triunghi obtuzunghic: are un unghi obtuz.
76
TRIUNGHI ,,tri’’ = (cu) trei provine din limba latină

,,angulus’’ = unghi
PERIMETRU ,,peri’’ = împrejur

,,metron’’ = măsură
SCALEN ,,skalenos’’ = şchiop

provin din limba greacă
ISOSCEL ,,isos’’ = egal
,,schelos’’ = picior
ECHILATERAL ,,aequus’’ = egal

,,latus-eris’’ = latură
Comentariu
În figura alăturată lungimile laturilor triunghiului sunt notate cu a, b şi c.
Dintr-un vârf al triunghiului se poate ajunge de-a lungul cel de al treilea vârf prin
două modalităţi sau direct pe latura care uneşte cele două
vârfuri sau de-a lungul celor două laturi.
A
De exemplu, din A şi B se poate ajunge parcurgând
latura [AB] sau prin C de-a lungul laturilor [AC] şi [BC].
c
Cum dreapta este drumul cel mai scurt dintre două puncte, b
rezultă că:
c  a + b, b  a + c, a  b + c
a
C B
REŢINEŢI
(1) Suma lungimilor a două laturi a unui triunghi este mai mare decât
lungimea laturii a treia.
Prin scădere, din inegalităţile de mai sus, rezultă:

c − a  b, b − a  c, a − b  c şi c − b  a, b − c  a, a − c  b
REŢINEŢI
(2) Diferenţa lungimilor a două laturi a unui triunghi este mai mică decât
lungimea laturii a treia.
Interiorul şi exteriorul unui triunghi sunt ilustrate în figură
REŢINEŢI
(3) Un punct este în interiorul unui triunghi, dacă se exterior exterior
află în intersecţia interioarelor celor trei unghiuri. interior
(4) Un punct este în exteriorul unui triunghi, dacă se
află în planul triunghiului, dar nu este nici pe
exterior
laturile triunghiului nici în interior.
77
REŢINEŢI
• Interiorul unui triunghi  ABC este dat de intersecţia semiplanelor
determinate de dreptele care conţin laturile triunghiului şi de vârful opus
laturii respective.
• Interiorul unui triunghi este o mulţime convexă.
• Oricare punct al planului nu se poate afla în acelaşi timp şi în interiorul şi
exteriorul triunghiului.
Exerciţiul 1. Precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare:

a) ,,Oricare ar fi punctele A, B şi C, ABC = AB  AC  BC ’’.
b) ,,Oricare ar fi punctele A, B şi C, ABC = ABC  ACB  BAC ’’.
Justificaţi răspunsurile voastre.
Exerciţiul 2. Fie triunghiul ABC şi punctele în această ordine: A − D − E , B − E − C ,

C − D − F , D − G − E . Faceţi o figură şi completaţi spaţiul liber:
a) Punctul G este____________________lui ABC ;
b) Punctul _______ este în exteriorul triunghiului ABC ;
c) Punctele G şi F sunt de o parte şi de alta a________________________.
Exerciţiul 3. Se dă figura alăturată şi afirmaţiile:

a) Intersecţia interioarelor triunghiurilor BCD şi CBE A
este___________________1); E
b) Punctul A se află în exteriorul triunghiului _______2); D
c) Punctul P se află în interiorul triunghiului _______3);
Să completeze spaţiile 1), 2) şi 3) cu una din P
afirmaţiile: PBC , DBC şi ABC . B C
Exerciţiul 4. Care dintre punctele din figura alăturată sunt în: H A
• •
a) interiorul triunghiului ABC ; E •
• • S L
b) exteriorul triunghiului BCE ; Q B F •
c) exteriorul triunghiului ABQ ; • • • •
D C
d) interiorul triunghiului ABD . R •
• •
Exerciţiul 5. Folosind desenul de mai jos T K
şi enumeraţi în fiecare caz:
a) vârfurile triunghiurilor;
b) laturile triunghiurilor; D C M
c) unghiurile triunghiurilor.
Soluţie. a) vârfurile triunghiurilor sunt:

A, B, C, E, F , D, M , N , P
E F B A P N
b) laturile triunghiurilor sunt:
[ AC ],[ FD],[ EF ],[ ED],[ MN ],[ MP]
c) unghiurile triunghiurilor sunt:
ACB, BAC , ABC , FED, EDF , DFE , MNP, PNM , NMP .
78
Exerciţiul 6. Completaţi spaţiile libere:
a) triunghiul în care m( ABC) = 90 se numeşte____________________;
b) triunghiul în care ABC  1 dr. se numeşte________________________;
c) triunghiul EFD în care [EF]  [ED] se numeşte_____________________;
d) triunghiul PQR în care m( PQR) = 90 şi [PQ]  [RQ] se numeşte_______;
REŢINEŢI
În figura alăturată, se spune că: A
• Latura [AB] se opune vârfului C;
• Latura [BC] se opune vârfului A;
• Latura [AC] se opune vârfului B;
• Unghiul cu vârful în A, este determinat de laturile
[AB] şi [AC] ale triunghiului; B C
• Unghiurile ABC şi ACB sunt unghiuri alăturate
laturii [BC] a triunghiului.
Exerciţiul 7. Completaţi spaţiile libere:

a) latura ______________se opune unghiului F în triunghiul EFP ;
b) în triunghiul PQR , latura [QR] este alăturată_________________
c) în triunghiul IKL , _______________este opusă unghiului IKL .
Exerciţiul 8. Se dă triunghiul ABC şi afirmaţiile:

a) [AC] se opune unghiului B ;
b) [BC] este latură alăturată unghiului A ;
c) unghiul B este cuprins între laturile [AB] şi [BC];
d) A este unghi alăturat laturii [AC];
e) Unghiurile A şi C sunt la capetele laturii [BC].
Numiţi valoarea logică a propoziţiilor date.
A
Întrebarea 1. Comentaţi triunghiul dreptunghic alăturat
REŢINEŢI
catetă catetă
În orice triunghi dreptunghic
• Latura opusă unghiului drept se numeşte
ipotenuză;
ipotenuză
• Laturile care formează unghiul drept se B C
numesc catete.
Exerciţiul 9. Se dau triunghiurile ABC , MNS şi TAD . Enumeraţi pentru fiecare

triunghi:
a) vârfurile triunghiurilor;
b) laturile triunghiurilor;
c) unghiurile triunghiurilor;
d) interiorul triunghiurilor.
79
Exerciţiul 10. Scrieţi triunghiurile care au:
a) laturile [PQ], [QR] şi [PR];
b) unghiurile I , K , L ;
c) laturile [MN] şi [MP] congruente;
d) latura [TR] şi unghiurile STR şi SRT alăturate.
Exerciţiul 11. Numiţi şi notaţi triunghiurile de mai jos:
− −
|
Exerciţiul 12. Triunghiul TAB are un unghi drept în vârful A. Desenaţi triunghiul şi
numiţi ipotenuza şi catetele.
Exerciţiul 13. Ipotenuza triunghiului dreptunghic EPM este [EM]. Numiţi catetele şi
unghiurile care nu sunt drepte.
Exerciţiul 14. Numiţi triunghiurile la care se referă afirmaţiile de mai jos:

a) în triunghiul MNP are loc[MN]  [NP]  [PM];
b) triunghiul ABC are catetele de lungimi egale;
c) în triunghiul DFE are loc [ED]  [EF];
d) triunghiul ABC are m( ACB) = 155 .
Exerciţiul 15. Numiţi toate triunghiurile din figurile geometrice: A
A D C − = −
D || || B
O
− = −
B D C A B
C
Exerciţiul 16. Triunghiul ABC este isoscel. Ce se poate spune despre triunghiul
MNP , dacă AB =MN, MN = AC şi AC = NP?
Exerciţiul 17. Un elev afirmă: ,,Triunghiul echilateral estetriunghiul care nu este nici
isoscel, nici dreptunghic’’. Are el dreptate? Justificaţi prin câteva exemple.
Exerciţiul 18. Fie cercul C (O,5) şi {A, B, C} C (O,5), astfel încât [AB] este un
diametru al cercului, iar AC = 5 cm. Se completeze spaţiile libere:
a) Triunghiul ABC este____________, deoarece unghiul ACB este___________;
b) Triunghiul AOC este______________;
c) Măsura unghiului ABC este______________.
80
TESTE DE VERIFICARE
Testul 1
1. Desenaţi un triunghi cu lungimile de laturi: AB = AC = 5 cm şi BC = 4 cm.
Triunghiul ABC este_________________. Folosiţi numai rigla şi compasul.
2. Triunghiul RST are RS = 4 cm, ST = 3 cm şi RT = 5 cm. Comparaţi, prin măsurare,

segmentele [RT] şi [EG], ştiind că triunghiul EFG are unghiul din vârful F drept, EF
= 3 cm şi FG = cm. În aceste condiţii precizaţi ce fel de triunghi este triunghiul RST .
3. Prin punctele A, B şi C ale unei drepte d, de aceeaşi parte a dreptei d, se iau

segmentele [AA’]  [BC]; [BB’]  [AC] şi [CC’]  [AB], astfel încât AA’ || BB’ || CC’. Să
se arate că triunghiul A ' B ' C ' este dreptunghic.
Testul 2
1. Triunghiul ABC are AB = 5 cm, BC = 12 cm şi AC = 13 cm. Comparaţi segmentele
[AC] şi [DF], unde [DF] este ipotenuza triunghiului DEF . Să se compare [AC] şi
[DF], unde [DF] este ipotenuza triunghiului DEF , cu DE = 5 cm şi EF = 12 cm. În
aceste condiţii precizaţi ce fel de triunghi este triunghiul ABC .
2. Precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare:

a) ,,Oricare ar fi punctele A, B şi C, ABC = AB  AC  BC ’’.
b) ,,Oricare ar fi punctele A, B şi C, ABC = ABC  ACB  BAC ’’.
Justificaţi răspunsurile voastre.
3. Fie triunghiul isoscel ABC (AB = AC) şi DE || BC ( D  AB, E  AC ). Dacă BE şi

CD se intersectează în F demonstraţi că triunghiurile BFC şi DFE sunt isoscele.
Testul 3
1. Fie cercul C (O,5) şi {E, F, G, H, I, J}C (O,5), astfel încât EF=Fg =Gh = HI = IJ =
= EJ = 5 cm. Comparaţi segmentele EG, GI şi EI. În aceste condiţii precizaţi ce fel de
triunghi este triunghiul EGI .
2. Se dă triunghiul ABC şi afirmaţiile:

a) [AC] se opune unghiului B ;
b) [BC] este latură alăturată unghiului A ;
c) unghiul B este cuprins între laturile [AB] şi [BC];
d) A este unghi alăturat laturii [AC];
e) Unghiurile A şi C sunt la capetele laturii [BC].
Numiţi valoarea logică a propoziţiilor date.
3. Fie triunghiul ABC , E  BC (între B şi C), E’ şi E’’ simetricele punctului E faţă de

AB, respectiv AC. Să se arate că punctele E’, a şi E’’ sunt coliniare dacă şi numai dacă
m( A)  1 dr.
81
LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI
A
Definiţia 1. Se numeşte mediană în triunghi,
segmentul ale cărui capete sunt respectiv un vârf al
triunghiului şi mijlocul laturii opuse.
 M  [ BC ]
[ AM ] 
[ BM ]  [ MC ]
|| ||
C M B
Definiţia 2. Se numeşte bisectoare în triunghi,
A segmentul de dreaptă care îndeplineşte condiţiile:
(1) este inclusă în bisectoarea unui unghi al
| |
triunghiului;
(2) extremităţile sale sunt vârful acelui unghi şi punctul
de intersecţie al laturii opuse vârfului cu bisectoarea
unghiului.
C X’ B  X  [ BC ]
[ AX ] 
A  CAX  ABX
Definiţia 3. Se numeşte înălţime în triunghi,

segmentul de dreaptă cu o extremitate într-un vârf al
triunghiului şi perpendicular pe dreapta care include
latura opusă acelui vârf.
C A’ B
A  A '  BC
[ AA '] 
 AA ' ⊥ BC
Remarcă. A’ este piciorul perpendicularei, care
poate să fie şi în afara laturii triunghiului.
A’ C B
A Definiţia 4. Se numeşte mediatoare în triunghi,
E mediatoarea unei laturi a triunghiului.
 M  [ BC ]

[ ME ]  m( BME ) = m( CME ) = 90
 [ BM ]  [ MC ]
C M B
Remarcă. Orice triunghi are în afară d cele şase
elemente importante şi cele patru elemente, definite
mai sus:
A
E • trei mediane;
• trei mediatoare;
|
|
• trei bisectoare;
• trei înălţimi.
|| ||
C A’ X M B
Definiţia 5. Liniile numite mai sus se numesc linii
importante în triunghi.
82
COMENTARII ŞI EXERCŢIŢII
MEDIANĂ [,,medianus’’ = de mijloc]
ÎNĂLŢIME [,,in-altum’’ = înalt, adânc] din limba latină
DESPRE ÎNĂLŢIMI
Un triunghi are trei înălţimi.
Dreptele care conţin înălţimile sunt concurente în acelaşi punct H şi este numit
ortocentrul triunghiului.
C
A A
B’ A’
C’
C’ A B
B A’ C B A’ C B’
Triunghi oarecare Triunghi dreptunghic Triunghi obtuzunghic
REMARCĂ
• Lungimea unei înălţimi o vom numi tot înălţime.
• Dreapta care include (conţine) înălţime este de asemenea numită înălţime.
A
DESPRE MEDIANE
Un triunghi are trei mediane: − =
M’ M
Dreptele care conţin medianele sunt G
concurente în acelaşi punct G, numit centrul de =
greutate al triunghiului. Centrul de greutate G al −
triunghiului aparţine (este totdeauna) interiorului ||| |||
triunghiului. B M’’ C
IC
DESPRE BISECTOARE A
Un triunghi are trei bisectoare interioare, IB

[AA’], [BB’] şi [CC’], incluse în bisectoarele C’
unghiurilor respective. B’
•
Deoarece AA’, BB’ şi CC’ sunt concurente în I
acelaşi punct, notat cu I. Punctul I se
numeşte centrul cercului înscris triunghiului. B A’ C
Punctul I este totdeauna în interiorul
triunghiului.
IA
83
DESPRE MEDIATOARE A
Un triunghi are trei mediane:
Dreptele care conţin mediatoarele sunt
concurente în acelaşi punct O, numit centrul C’ B’
cercului circumscris triunghiului. Centrul
cercului circumscris O, poate fi:
O
a) situat pe ipotenuză, dacă triunghiul este
dreptunghic;
B
b) situat în interiorul triunghiului, dacă triunghiul A’ C
este ascuţitunghic;
c) situat în exteriorul triunghiului, dacă triunghiul
este obtuzunghic.
Exerciţiul 1. Desenaţi mediana din vârful M al triunghiului MNP în situaţiile când:

a) MNP este obtuzunghic; b) MNP este dreptunghic;
c) MNP este isoscel; d) MNP este echilateral.
Exerciţiul 2. Desenaţi bisectoarea unghiului din vârful M al triunghiului MNP în

situaţiile când:
a) MNP este obtuzunghic; b) MNP este dreptunghic;
c) MNP este isoscel; d) MNP este echilateral.
A P
Exerciţiul 3. În care din
triunghiurile figurii este
marcată înălţimea?
B D C E M N
Exerciţiul 4. Desenaţi într-un
triunghi ABC înălţimea din vârful A, în cazul când:
a) ABC este obtuzunghic; b) ABC este dreptunghic;
c) ABC este isoscel; d) ABC este echilateral.
Exerciţiul 5. desenaţi în triunghiul A1B1C1 mediatoarea laturii [ A1C1 ] , în cazul când:

a) A1B1C1 este obtuzunghic; b) A1B1C1 este dreptunghic;
c) A1B1C1 este isoscel; d) A1B1C1 este echilateral.
Exerciţiul 6. În triunghiul ABC , înălţimea, bisectoarea şi mediana din vârful A

intersectează latura [BC], respectiv în punctele M, N şi P în această ordine. Verificaţi cu
un instrument, de exemplu rigla, că înălţimea are lungimea cea mai scurtă. Este adevărat
că mediana are lungimea cea mai mare?
Exerciţiul 6. În triunghiul PQR sunt desenate mediana din P, bisectoarea din Q şi

înălţimea din R. Comparaţi lungimile lor. Realizaţi un desen pentru a le compara.
84
CONSTRUCŢII GEOMETRICE
• Sunt necesare construcţiile geometrice?
• Ce înseamnă o problemă de construcţie
geometrică?
• Prin construcţiile geometrice se obţin
rezultate aproximative în matematică.
• Care sunt construcţiile geometrice
simple?
EUCLID (ca. 325 î.Hr, 265 î.Hr)

„În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi”.
Euclid din Alexandria originar din Damasc a fost un
matematician grec care a trăit şi predat în Alexandria în Egipt în
timpul domniei lui Ptolemeu I (323 î.Hr–283 î.Hr). Despre viaţa
lui Euclid nu s-au păstrat nici un fel de date, de aceea se spune că
viaţa lui se confundă cu opera sa. A fost probabil educat la Atena,
dar activitatea şi-a desfăşurat-o ca profesor în şcoala pe care a
întemeiat-o la Alexandria‚ în timpul lui Ptolemeu I Iagos. În sec.
III î.Hr., Euclid a adunat, sistematizat şi ordonat toate cunoştinţele
de până atunci în mod logic şi axiomatic, prima carte de
geometrie, ,,Elementele”(Stoicheia). ,,Elementele” au fost
adaptate, mai târziu, de către Teon din Alexandria (sec. IV) în
scop pedagogic. Textul nou a fost folosit în evul mediu, în timpul Renaşterii şi timp de
2000 de ani a fost principala carte de unde se putea învăţa geometria. Există însă şi
păreri care văd în opera transmisă sub numele lui Euclid creaţia colectivă a unei întregi
şcoli. Particularitatea principală a ,,Elementelor’’ constă în faptul că ele sunt construite
deductiv, după o schemă logică unitară şi având la bază lucrările lui Eudoxos şi Teetet.
Opera sa capitală rămâne ,,Elementele’’ care conţine 15 cărţi, ultimele două fiind
adăugate ulterior. Lucrarea este sistematizată pe baza deducţiei din axiome, într-o
terminologie clară şi unitară şi care a stat la baza ştiinţei europene medievale şi moderne.
Cărţile1-4 sunt consacrate geometriei plane, 5-6 teoriei proporţiilor, 7-9
aritmeticii, 10 numerelor iraţionale , 11-13 stereometriei.
Lucrarea lui Euclid a eliminat toate sintezele similare create anterior de
Hipocrate din Chios, Leon şi Theudios din Magnesia şi nu a fost contestată până în sec
al XIX-lea odată cu constituirea geometriilor neuclidiene de către Lobacevski, Bolyai şi
Riemann.
Comentatorii operei lui Euclid (Papus,
sec. 3 şi Proclus, sec. 5) amintesc şi de alte
lucrări ale lui Euclid: Inferenţe false, secţiuni
conice, Locuri pe suprafaţă, Sfera şi optica,
Fenomenele astronomice.
Au mai rămas câteva cărţi printre care ,,Datele’’,
lucrare ce cuprinde teoreme şi probleme care
completează ,,Elementele’’ şi ,,Optica’’, privită Fragme
nt din
ca o geometrie a ,,razei vizuale’’. lucrarea
A iniţiat tradiţia de a indica sfârşitul unei demonstraţii
Elemen prin cuvintele ,,ceea ce
era de demonstrat’’ (qvod erat demonstradum-q.e.d).tele’’
85
PROBLEME DE CONSTRUCŢIE REZOLVATE DIRECT
Exemplul 1. Să se depună pe o dreaptă d un

B segment de lungime dată AB.
\\ Soluţie
A 1. Pe o dreaptă d (dreapta se trasează cu rigla
E1 negradată) se consideră un punct oarecare C.
2. Se ia în deschiderea compasului lungimea
d segmentului AB şi se depune pe dreapta d având
\\ \\ vârful compasului în C.
D C D(!)
3. Punctul D poate avea două poziţii pe dreapta d.
Exemplul 2. Să se depună pe o semidreaptă dată d

A
E2 un segment de lungime egală cu 2AB (AB este
lungimea segmentului [AB])
d
\\ \\ Exemplul 3. Să se construiască un segment de
C dreaptă a cărui lungime să fie egală cu suma
A B lungimilor a două segmente date [AB] şi [CD].
|
Soluţie
|| 1. Pe o dreaptă oarecare d se depune începând de la
C D
un punct oarecare P  d un segment [ PM ]  [ AB] .
A
E3 2. Se construieşte segmentul [MQ] cu lungimea
d P M Q egală cu cea a segmentului [CD].
| ||
Exemplul 4. Să se construiască un segment de
AB + CD dreaptă a cărui lungime să fie egală cu diferenţa
lungimilor a două segmente date. Câte soluţii are
problema?
Exemplul 5. Să se construiască un segment de

dreaptă a cărui lungime să fie egală cu suma
algebrică a + b + c , unde a, b, c sunt lungimile a trei
segmente date.
Exemplul 6. Să se împartă un segment dat [AB] în

E6 două segmente congruente.
Soluţie
1. Fie segmentul [AB] dat.
2. Din punctele A şi B ca centre, se descriu două arce
|| ||
A O B de cerc cu aceeaşi rază şi mai mare ca jumătate din
lungimea segmentului [AB].
3. Intersecţia arcelor vor determina o dreaptă care
intersectează segmentul [AB] în O
4. Punctul O este mijlocul segmentului şi avem:
[ AO]  [OB]
86
Exemplul 7. Să se împartă un segment dat [AB] în
patru segmente congruente.
Exemplul 8. Să se construiască o perpendiculară pe E8

o dreaptă dată, într-un punct dat.
Soluţie
1. Fie punctul P  d . Cu compasul se construieşte de
o parte şi de alta a punctului P segmentele [PA] şi
[PB] congruente (P este situat între A şi B).
2. Se aplică exerciţiile precedente.
A P B
Altfel
1. Fie punctul P  d . Din punctele A şi B se trasează
un cerc de rază mai mare decât prima.
2. Unind punctul P cu unul din punctele de
intersecţie a acestor cercuri se determină
perpendiculara cerută.
Exemplul 9. Să se construiască o perpendiculară E9 P

dintr-un punct pe o dreaptă dată.
Soluţie
1. Fie d o dreaptă dată şi P  d .
2. Cu compasul se descrie un cerc cu centrul în P şi d
rază suficient de mar, care intersectează dreapta d în A B
punctele A şi B.
3. Perpendiculara căutată este mediatoarea
segmentului [AB].
Exemplul 10. Să se construiască un unghi congruent E10

cu un unghi dat, într-un punct dat pe o dreaptă dată.
N
Soluţie •
1. Cu o rază oarecare se descrie un arc de cerc cu
centrul în vârful unghiului dat, care va intersecta
laturile unghiului în punctele N şi M. •
2. Cu aceeaşi rază în compas se va descrie din M
punctul C luat ca centru, un arc de cerc care va
intersecta dreapta d într-un punct P.
3. Se descrie un arc de cerc, cu centrul în P şi de Q
rază MN, care va intersecta arcul precedent în
punctul Q. d •
4. Se uneşte punctul C cu punctul Q se obţine cea de
C P
a doua latură a unghiului căutat.
Exemplul 11. Să se construiască o paralelă la o

dreaptă dat
Exemplul 12. Să se construiască un unghi dat de o

parte dată a unei semidrepte date.
87
CONSTRUCŢIA TRIUNGHIULUI
I. Construcţia triunghiului de aceeaşi parte a unei

B semidrepte
Fiind date un triunghi ABC , o semidreaptă
− = cu originea în D şi un semiplan H mărginit de
dreapta ce conţine semidreapta. Dorim să copiem
||| triunghiul ABC în semiplanul H, cu vârful F pe
A C
semidreapta dată şi punctul E în semiplan.
E Pasul 1. Se duce un arc de cerc cu centrul în D de
H, rază b = AC, care intersectează semidreapta în
punctul F.
Pasul 2. Se duce un arc de cerc cu centrul în D şi de
rază c = AB.
D F Pasul 3. Se duce un arc de cerc cu centrul în F şi de
rază a = BC. Acest arc de cerc se intersectează cu
arcul de la pasul 2 în punctul E.
Pasul 4. Punctele D, F, E determină triunghiul
DEF cerut în construcţie.
Întrebarea 1. Se poate spune cu siguranţă că toate
elementele triunghiurilor ABC şi DEF sunt
congruente. Justificaţi prin măsurare.
II. Construcţia triunghiului când se cunosc

lungimile a două laturi şi măsura unghiului
cuprins între ele
b| Fiind date măsura unghiului  şi lungimile
c a două laturi c şi b, trebuie să construim un triunghi
||
un triunghi ABC , astfel încât A   şi AB = c şi
 AC = b.
Pasul 1. Pe o semidreaptă cu originea în A, desenăm
un arc de cerc cu centrul în A şi de rază b, fixând pe
semidreapta dată punctul C: AC = b.
B Pasul 2. Se construieşte unghiul de măsură  , cu
vârful în A.
 Pasul 3. Cu vârful compasului în A se descrie un arc
|
|| de cerc de rază c, care intersectează a doua latură a

A C triunghiului în B.
Pasul 4. Se desenează latura BC care determină
triunghiul ABC cerut.
Întrebarea 2. Se poate construi un triunghi
ABC cunoscând m( A) = 40 , AB = 6 cm şi
AC=4cm. Câte soluţii are problema?
88
Exerciţiul 1. Construiţi un triunghi ABC ştiind că
m( A) = 110 , AB = 3 cm şi BC = 4 cm. X
Soluţie
Pasul 1. Cu rigla se depune segmentul AB cu lungimea de
3 cm pe o semidreaptă cu originea în A. C
Pasul 2. În punctul A cu ajutorul raportorului se
construieşte semidreapta [AX astfel încât s
m( BAX ) = 110 .
Pasul 3. Desenăm un arc de cerc cu centrul în B de rază 4 cm
BC = 6 cm, care intersectează semidreapta [AX în punctul C. 110
Pasul 4. Se desenează şi latura [BC] a triunghiului cerut.
B 3 cm A
Exerciţiul 2. Se poate construi un triunghi ABC , ştiind
că A  40 , AB = 6 cm şi BC = 4 cm
Întrebarea 3. Se poate spune că problema de la exerciţiul 2 este o problemă de

construcţie? Dacă nu, de ce?
Exerciţiul 3. Se poate construi un triunghi, ştiind că m( A)  0 , AB = 6 cm şi

AC=0,5cm? Dar dacă m( A)  180 ?
Exerciţiul 4. Construiţi un triunghi isoscel cunosc m( A)  55 şi lungimea laturilor

congruente de 65 mm.
REMARCĂ
• Desenaţi o dreaptă orizontală în partea de sus a paginii de caiet, unde
lucraţi. Folosind lungimea unui segment, de exemplu ____, maracţi-vă o
scală de cel puţin zece de astfel de unităţi cu ajutorul unui compas.
• Folosiţi această sca[ ori de câte ori vă este necesar să construiţi o figură
geometrică.
Exerciţiul 5. Construiţi un triunghi, ştiind că:
a) m( A)  45 , AB = 3 şi AC = 5;
b) m( P)  90 , PQ = 4 şi PR = 3;
c) A  90 , BA = 3,5 şi CB = 5,25.
Exerciţiul 6. construiţi trei triunghiuri ştiind un unghi este 60 şi lungimile laturilor

care-l formează egale. Ce se poate spune despre măsurile celorlalte două unghiuri? Dar
despre lungimea laturii a treia? Observaţiile precedente rămân adevărate şi pentru un
număr nelimitat de triunghiuri în aceleaşi condiţii?
Exerciţiul 7. Pe o foaie de carton construiţi triunghiurile ABC şi DEF astfel încât

m( A) = m( D) = 180 , AB = DE = 8 şi AC = DF = 6. Decupaţi triunghiurile şi
încercaţi să le suprapuneţi. În ce condiţii cele două triunghiuri se suprapun exact? Scrieţi
relaţiile prin care observaţi suprapunerea, adică latură pe latură şi unghi pe unghi.
89
III. Construcţia triunghiului când se cunoaşte
| lungimea unei laturi şi măsura unghiurilor
alăturate
Fiind date lungimea unei laturi a şi unghiurile
 alăturate  şi  dorim să construim un triunghi
 ABC astfel încât BC = a şi ABC   ,
ACB   .
Pasul 1. Pe o dreaptă d se depune un segment de
lungime a, precizând punctele B şi C.
A
Pasul 2. Se construiesc în punctele B şi C unghiurile
 şi  , determinând astfel vârful A al triunghiului
  d
căutat.
|
B C
Exerciţiul 8. Ştiind că BC = 6 cm, m( B) = 40 şi
m(C ) = 70 , determinaţi celelalte trei elemente ale
triunghiului, respectiv: m( A), AB şi AC.
Întrebarea 4. Construcţia unui triunghi este posibil

oricum am lua măsurile unghiurilor alăturate unei
laturi a triunghiului? Încercaţi o construcţie a
triunghiului ABC în cazul când BC = 6 cm,
m( B) = 110 şi m(C ) = 120 .
IV. Construcţia triunghiului când se cunosc

lungimile celor trei laturi
c Fiind date lungimile de laturi a, b şi c ale unui
triunghi, dorim să construim triunghiul ABC ,
|||
||
b astfel încât AC = b, BC = a şi AB = c.
Pasul 1. Pe o dreaptă oarecare d, notăm punctul B.
|
a Cu vârful compasului în B depunem pe dreapta dată
segmentul BC de lungime BC = a.
Pasul 2. Cu vârful compasului în B desenăm un arc
de cerc cu raza egală cu c.
Pasul 3. Cu vârful compasului în C desenăm un arc
A de cerc cu raza egală cu b.
Pasul 4. Arcele de cerc de la pasul 2 şi 3 se
b
c intersectează într-un punct pe care-l notăm cu A.
d Pasul 5. Am obţinut triunghiul căutat ABC
B |
a C Exerciţiul 9. Cu convenţiile de notare, construiţi
triunghiurile care au laturile de lungime:
a) 5, 6, 8; b) 3, 5, 7;
c) 4, 4, 5; d) 6, 10, 8.
90
Exerciţiul 10. Construiţi triunghiul ABC , care are lungimile laturilor: BC = 5 cm,
AC= 4 cm şi AB = 3 cm. Ce puteţi spune despre dreptele care conţin laturile
triunghiului de lungimi 3 cm şi 4 cm?
Întrebarea 5. În câte moduri se pot combina cele şase elemente ale unui triunghi pentru
a putea să construim triunghiul? Câte din cele şase elemente ne sunt necesare? Vom
obţine totdeauna un triunghi, indiferent de modul cum le combinăm?
Răspuns
Fie triunghiul ABC .
a) Pentru construcţia unui triunghi când se dau lungimile celor trei laturi, vom
spune că suntem în cazul de construcţie LLL. În această situaţie avem o singură
posibilitate: [AB], [BC] şi [AC].
b) Pentru construcţia unui triunghi când se dau lungimile a două laturi şi unghiul
cuprins între ele se spune că suntem în cazul de construcţie LUL. În această situaţie se
disting posibilităţile: [AB], m( A) şi [AC]; [AB], m( B) şi [BC]; [CB], m(C ) şi [AC].
c) Pentru construcţia unui triunghi când se dă lungimea unei laturi şi măsurile
unghiurilor alăturate, vom spune că suntem în cazul de construcţie ULU. În această
situaţie avem posibilităţile:
m( A) , [AB] şi m( B) ; m( B) , [BC] şi m(C ) ; m(C ) , [AC] şi m( A) .
În toate celelalte variante pe care le doriţi la alegere, vomavea ,,surprize’’

a’) În cazul când luăm lungimile a două laturi şi un unghi opus uneia din cele
două laturi, vom avea: [AB], m( A) şi [BC]; [BC], m( A) şi [AC]; [AB], m( B) şi [AC];
[AC], m( B) şi [BC]; [BC], m( A) şi [AC]; [AB], m(C ) şi [CB];
b) Scrieţi voi celelalte situaţii, în celelalte cazuri
Exerciţiul 11. În care din următoarele cazuri de construcţie veţi obţine surprize?
a) m( A) = 60o, AC = 4 cm; AB = 6 cm; b) m( A) = 60o, AC = 4 cm; AB = 6 cm;
c) m( B) = 45o, CB = 0,4 dm; AB = 0,5 dm; d) BC = 60, AB = 1 cm; AC = 2 cm;
7
e) BC = , AB = 2,5 cm; AC = 5 cm; ; f) m( A) = 30, m( B) = 60o; m(C ) = 90o;
2
g) m( A) = m( B) = m(C ) = 60p; h) m( A) = 35o, m( B) = 35o; m(C ) = 110o.
Exerciţiul 12. care sunt greşelile din desenele de mai jos?
30 2 95
20
3
30 80
50 5
91
Până acum, în manualul de geometrie s-au propus probleme de geometrie, uşor
de rezolvat, cu ajutorul riglei, raportorului şi compasului. Cu ajutorul riglei s-au măsurat
lungimi şi distanţe. Cu ajutorul raportorului s-au măsurat unghiuri. Dar acesta este cel
mai simplu mod de a rezolva şi justifica afirmaţii de geometrie.
Metoda construcţiilor geometrice are un interes matematic deosebit de important,
conducând la tot felul de probleme, atunci când se găsesc figuri ce se pot desena cu rigla
ţi compasul. Soluţiile acestor probleme au valoare practică în desenul tehnic.
Problemă distractivă. Un pirat a hotărât să

îngroape o comoară pe ţărmul unei insule
părăsite. Pe ţărmul insulei erau două stânci
C2
asemănătoare A şi B, puţin mai departe de mare
şi trei cocotieri C1,C2 şi C3. Stând în C1, piratul a
măsurat segmentul [ C1 A1 ] perpendicular pe C1 A
şi de aceeaşi lungime cu aceasta astfel încât A 1 C1 C3
şi B sunt situate de o parte şi de alta a dreptei
C1 A . În acelaşi mod el a măsurat segmentul
[ C1 B1 ] perpendicular şi congruent cu [ C1 B ]. A B
Apoi piratul a marcat punctul P1 intersecţia
segmentelor [ AB1 ] şi [ BA1 ]. Stând în C2 şi C3 ,
el a determinat în mod analog punctele P2 şi P3 şi, în cele din urmă a îngropat comoara
în locul determinat de centrul cercului circumscris triunghiului P1 P2 P3 . După mai mulţi
ani,întorcându-se, piratul şi-a găsit comoara în ciuda faptului că mai multe furtuni a
smuls cocotierii. Care a fost raţionamentul piratului? Rezolvarea va fi posibilă, numai
dacă veţi studia ce urmează.
În problemele de construcţie este vorba despre construcţia unei figuri geometrice
numai cu ajutorul instrumentelor de desen: rigla (negradată) şi compasul. Rezolvarea
problemei constă la a răspunde la întrebările:
• Cum se face această construcţie?
• care este demonstraţia teoretică?
În rezolvarea unei probleme de construcţie se disting patru părţi.
1. Găsirea soluţiei care începe prin a presupune că problema este rezolvată;
2. Construcţia propriu zisă;
3. demonstraţia;
4. Analiza (discuţia) soluţiei.
O problemă de construcţie geometrice consideră rezolvată dacă:
• este indicat un procedeu de construcţie a figurii;
• se demonstrează că figura construită are proprietăţile cerute.
Cu ajutorul riglei (negradate) se pot construi:
• o dreaptă oarecare;
• o dreaptă care trece prin două puncte;
• o dreaptă oarecare care trece printr-un punct dat.
Cu ajutorul riglei (negradate) se pot construi:
• un cerc de rază dată, dacă se cunoaşte centrul său;
• un segment dat pe o dreaptă dată într-un punct al său.
92
,,ELEMENTELE’’
Tratat de geometrie şi teoria numerelor a lui Euclid.
De mai bine de 2000 de ani, orice elev care învaţă geometria, o învaţă după
cartea lui Euclid - “Elementele” (Stoicheia). Nimeni nu ştie astăzi cât din geometria
,,Elementele’’ este datorată lui Euclid. O parte din acestea se bazează pe unele idei
atribuite lui Eudox, care a trăit în aceeaşi perioadă. Cu toate criticile care i s-au adus,
Elementele este prima carte în care geometria este prezentată într-un mod organizat,
logic, pornind de la câteva presupuneri simple (definiţii, axiome, postulate). A fost
tradusă în peste 300 de limbi, având mai mult de 1000 de ediţii tipărite.
Prima traducere completă românească a fost realizată în 1939-1941 de către V.
Marian. Pe scurt, ,,Elementele’’ are următorul cuprins:
Cartea I, conţine 23 de definiţii şi 48 de propoziţii şi tratează noţiunile de punct,
linie, triunghiuri, perpendiculare, paralele, arii. În această parte figurează 5 postulate şi
9 axiome, pe care Euclid le-a pus ca bază a lucrării sale.
Cartea II, cu 2 definiţii şi 14 propoziţii care conţine studii despre algebra geometrică
a grecilor.
Cartea III, cu 11 definiţii şi 37 de propoziţii despre cerc.
Cartea IV, cu 7 definiţii şi 16 propoziţii, despre figuri înscrise şi circumscrise
cercului.
Cartea V, cu 18 definiţii şi 25 de propoziţii, despre teoria rapoartelor şi a
proporţiilor.
Cartea VI, cu 5 definiţii şi 33 de propoziţii, despre aplicarea teoriei
proporţiilor.
Cartea VII, cu 23 de definiţii şi 39 de propoziţii, despre numere şi divizibilitate.
Cartea VIII, cu 27 de propoziţii, despre progresii geometrice.
Cartea IX, cu 36 de propoziţii, despre teoria numerelor.
Cartea X, cu 4 definiţii şi 115 propoziţii, despre numere iraţionale.
Cartea XI, cu 28 de definiţii şi 39 de propoziţii, despre drepte şi plane paralele,
perpendiculare, unghiuri formate de drepte şi plane, paralelipipede şi prisme.
Cartea XII, cu 18 propoziţii, privind metoda exhaustiei pentru determinarea
volumelor.
Cartea XIII, cu 18 propoziţii, despre cele cinci poliedre regulate şi construcţia
sferei circumscrise.
Teoria lui Euclid a fost de necontestat până la apariţia geometrilor neeuclidiene ale lui
Lobacevski, Bolyai şi Rimann, care a negat postulatul paralelelor al lui Euclid.
Euclid Lobacevski Riemann

93
CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR
Definiţie. Două triunghiuri ABC şi A ' B ' C ' se numesc congruente, dacă:
A
1. [AB]  [A’B’] 1’. AB =A’B’
2. [AC]  [A’C’] 2’. AC =A’C’
3. [BC]  [B’C’] 3’. BC =B’C’
sau B C A’
4. A  A ' 4’. m( A) = m( A ')
5. B  B ' 5’. m( B) = m( B ')
6. C  C ' 6’. m(C ) = m(C ')
B’ C’
CAZURI DE CONGRUENŢĂ A
I. Cazul de congruenţă LUL A’
Două triunghiuri se numesc congruente − −
dacă au două laturi şi unghiul cuprins între ele
respectiv congruente. || ||
B C B’ C’
 [ AB]  [ A ' B '] (L)   A  A' (U) 
   
B  B' (U)   ABC  A ' B ' C '   [ AC ]  [ A ' C '] (L) 
[ BC ]  [ B ' C '] (L)   
   C  C' (U) 
A A’
II. Cazul de congruenţă ULU
Două triunghiuri se numesc congruente
dacă au o latură şi unghiurile alăturate − = − =
respectiv congruente.
C B’ C’
 B  B' (U)   [ AB]  [ A ' B '] (L) 
   
 [ BC ]  [ B ' C '] (L)   ABC  A ' B ' C '  B  B' (U) 
  [ BC ]  [ B ' C '] (L) 
 C C' (U)   
A A’
II. Cazul de congruenţă LLL − −
= =
Două triunghiuri se numesc
congruente dacă au laturile respectiv ||| |||
congruente. B C B’ C’
 B  B ' (U) 
 [ AB]  [ A ' B '] (L)   
 [ AC ]  [ A ' C '] (L)   ABC  A ' B ' C '   A  A ' (U) 
   
[ BC ]  [ B ' C '] (L)   C  C ' (U) 
94
Relaţia de congruenţă între triunghiuri este o relaţie de echivalenţă
Reflexivă Simetrică Tranzitivă

A A A’ A A’ A’’
B C B C B’ C’ B C B’ C’ B’’ C’’
Intuitiv, două triunghiuri sunt congruente, dacă au exact aceeaşi ,,mărime’’, în
sensul că oricare dintre aceste triunghiuri poate fi mişcat în aşa fel încât să se potrivească
exact. Pentru a înţelege când două triunghiuri sunt congruente, trebuie să precizăm ce
puncte se ,,mişcă’’ şi unde ajung ele. De exemplu, în figură, a mişca triunghiul ABC
peste DEF înseamnă să punem punctul A peste punctul E, punctul B peste punctul F şi
punctul C peste punctul D. În urma acestor ,,mişcări’’ vom avea:
 B  F (U) 
 [ AB]  [ EF ] ( L)   
[ AC ]  [ DE ] ( L)  şi  A  E (U) 
   
 [ BC ]  [ DF ] ( L)   C  D (U) 
De ce spunem că triunghiuri ABC şi DEF sunt congruente şi nu spunem că
sunt egale, deoarece trebuie să privim triunghiurile ca mulţimi de puncte care ocupă
locuri diferite în plan. Şi cum două mulţimi de punct sunt egale, dacă şi numai dacă sunt
formate din aceleaşi elemente, dar nu şi aşezate e aceleaşi locuri, vom numi egalitatea
acestor puncte o congruenţă.
A D
||| ||| ABC  DEF
− = − =
− = − =
||| |||
B C E F
REŢINEŢI
• Laturile şi unghiurile celor două triunghiuri congruente se corspund
notaţiei congruenşei.
• Laturile şi unghiurile a două triunghiuri congrurente sunt congruente.
Exerciţiul 1. Notaţi şi numiţi între care din triunghiurile de mai jos există o congruenţă?
5
48 48 45
45
85 57 85 57
5
95
Exerciţiul 2. Triunghiurile LMN şi BAC sunt congruente. Scrieţi toate
congruenţţele dintre unghiuri şi laturi.
C
N
48
|||
48
|||
110
= 52 B
52 = −
L 110 M −
A
Răspuns
Se pot considera următoarele perechi pentru congruenţa laturilor şi a unghiurilor.
 LM = BC 
 LM = AB = 110 
 
 MN = AB 
 ABC  DEF
 L  B  52 
 
 M  A  70 
 
 N  C  48 
Exerciţiul 3. Triunghiurile din figură sunt congruente? Explicaţi care este greşeala.
C
N
48
|||
52
|||
12
12
= 52 B
48 = −
L M −
Răspuns A
Nu. Triunghiurile nu sunt congruente, deoarece unghiurile alăturate laturilor [LN]
şi [BC] sunt inversate.
A E
Exerciţiul 4. Un elev afirmă:
30 30
,,Triunghiurile ABC şi DEF sunt
congruente’’ Are sau nu are dreptate
elevul? Justificaţi răspunsul. 30 30
Răspuns. Elevul nu are dreptate. 50 50
Conform cu figura, avem B 40 C D 40 F
ABC  DEF 
 BE   AB = DE 
  ULU  
 BC = DF = 40   A  D .
   AC = DF 
 CF   
96
Exerciţiul 5. Triunghiurile perechi din figură sunt congruente. Scrieţi congruenţele
respective.
= −
− = − = =
−
||| ||| ||| |||
=
|
− − = =
|
=
| |
Exerciţiul 6. Se dă congruenţa MON  EOF . Fără a face figura, scrieţi lista celor
şase congruenţe.
Exerciţiul 7. Dacă ABC  DEF şi DEF  GHL ce se poate spune despre

segmentele [AB], [GH] şi [AC], [GL]?
C N
Exerciţiul 8. Se dă congruenţa MON  EOF .
Completaţi spaţiile libere:
1. A  M 4. [AB]  __________
2. B  _______ 5. [AC]  __________ A B P M
3. C  _______ 6. [BC]  [PN].
Exerciţiul 9. Un elev a desenat greşit triunghiurile, dar le-a notat şi marcat conform
convenţiilor matematice. R R’
C N
= =
−
− =
||| |||
| |
A B P M
Q T Q’ T’
Exerciţiul 10. Scrieţi congruenţele corecte:
C P C’ P’ C’ P
'
− − − −
− −
|| ||
A B N M A’ B’ N’ M A’ B’ N M
’
97
Exerciţiul 11. Dacă ABC  BAC şi ABC  ACB , ce se poate spune despre
triunghiul ABC ?
Exerciţiul 12. Notaţi şi scrieţi congruenţele corecte:
= −
= |
=
|
= −
=
−
= = = =
−
=
Exerciţiul 12. Folosind notaţiile din figură, A

completaţi spaţiile libere de mai jos cu unul dintre
cuvintele: mediană, înălţime, bisectoare, mediatoare. •E
1. __________________[AA’], BAA '  CAA ' ;
2. __________________[AA1]; BA1 A = 90
3. __________________[MA], [MA]  [MB] ;
3. __________________[ME], ME ⊥ AB ;
4. __________________[AA’], BAA '  CAA ' ; B A1 A’ M C
5. __________________[AA1]; BA1 A  1 dr.
Exerciţiul 13. Desenaţi un triunghi echilateral MON cu lungimea laturii MN 6 cm.

a) Găsiţi şi desenaţi cercul înscris şi cercul circumscris triunghiului.
b) Desenaţi încă o dată triunghiul. Desenaţi înălţimile triunghiului.
c) Desenaţi încă o dată triunghiul. Desenaţi bisectoarele triunghiului.
d) Numiţi în desenele făcute triunghiuri congruente.
Exerciţiul 14. Scrie toate congruenţele din relaţia LMN  BAC .
Exerciţiul 15. Se dă congruenţa: LMN  BAC  PQR . Scrieţi tranzitivitatea

folosind cazurile de congruenţă:
a) ULU; b) LLL; c) LUL.
C
Exerciţiul 16. Folosind figura, să se scrie

proprietatea de simetrie a congruenţei
A A’
triunghiurilor.
B
98
PROBLEME DE APROFUNDARE
1. Completaţi spaţiile libere:

a) Un triunghi care are toate unghiurile ascuţite se numeşte________________.
b) Un triunghi în care________________se numeşte echilateral.
c) Un triunghi în care________________se numeşte echilateral.
d) Dacă în triunghiul LMN are unghiul din M drept, atunci triunghiul se
numeşte _______________.
e) Dacă în triunghiul LMN are unghiul din M obtuz, atunci triunghiul se
numeşte _______________.
e) Dacă un triunghi are două laturi de lungimi egale, atunci triunghiul se numeşte
_______________.
2. Cu care din următoarele lungimi se poate construi un triunghi?

a) 7 cm; 18 cm şi 13 cm;
b) 385 cm; 700 cm şi 250 cm;
c) 1 mm; 1,5 mm şi 1,8 mm.
d) 1500 ani lumină, 2050 ani lumină şi 2050 ani lumină.
3. Justificaţi dacă afirmaţia ,, ABC = [ AB]  [ AC ]  [ BC ] ’’ este adevărată.
4. În câte regiuni împarte planul un triunghi?
5. În câte regiuni împarte spaţiul un triunghi?
6. Câte regiuni determină pe o dreaptă un triunghi? Justificaţi dacă nu este posibil acest
lucru.
7. Este posibil ca un punct din plan să fie în interiorul unui triunghi şi în acelaşi timp în
interiorul unghiului?
M
8. Completaţi spaţiile libere, folosind figura:
a) Numărul triunghiurilor care sunt în figură este________.
b) PRN  RHN = ______________ H
D
c) HRP  PMK = ______________ K
b) HPR  MGK = ______________
R R
9. În triunghiul ABC se dă BC = 15 cm şi AC = 3 cm. Între ce limite trebuie să fie
lungimea celei de a treia laturi?
10. Ce relaţie trebuie să existe între numerele naturale a, b şi c pentru a putea construi un
triunghi echilateral.Desenaţi un triunghi echilateral cu lungimea unei laturi de 60cm.
11. Triunghiul PRN este dreptunghic. Numiţi elementele (laturi, unghiuri).
12. Să se construiască un triunghiul dreptunghic, dacă se cunosc:

a) AC = 48 mm şi AB = 35 mm; a) BC = 5 cm şi AB = 3 cm.
99
13. Construiţi triunghiurile, folosind trusa de geometrie:
a) AC = 65 mm, AB = 35 mm şi m( A) = 70;
b) AB = 65 mm, BC = 35 mm şi m( B) = 110;
c) AB = 45 mm, BC = 55 mm şi m( B) = 50;
d) BC = 5 cm, AC = 7 cm şi m(C ) = 30;
e) BC = 5 cm, AC = 4 cm şi m(C ) = 90;
f) BC = AC = 4 cm şi m(C ) = 100.
14. Desenaţi medianele şi mediatoarele în triunghiurile construite la exerciţiul 13.
15. Citiţi cu atenţie următorul algoritm şi decideţi ce reprezintă construcţia:

Pasul 1. Desenează semidreapta [AX pe care depune segmentul [AB] de lungime
6 cm;
Pasul 2. Depune cu raportorul unghiul m( XAY )  60 ;
Pasul 3. Construieşte bisectoarea [AZ a unghiului de a pasul 2;
Pasul 4. Depune pe semidreapta [AZ , segmentul [AE] de lungime 4 cm;
Pasul 5. Determină {C} = BE  AY
16. Să se construiască un triunghi ABC , ştiind că:

a) BA = 75 mm, BC = 82 mm şi lungimea medianei AD = 38 mm;
b) AC = 60 mm, m(DAC)  32 şi lungimea medianei AD = 5 cm.
C
17. Folosind figura alăturată, completaţi spaţiile libere: Y
a) pe semidreapta [AX se depune____________
de lungime____________; D
b) Se construieşte _______________[AZ
a unghiului drept 2 cm
c) Se consideră D [ AZ astfel încât_________
A
d) BD  ________ = {C} 4 cm B X
18. Să se construiască un triunghi ABC , ştiind că BA = 65 mm, m(B AC )  120 şi

lungimea bisectoarei de 3 cm.
19. Citiţi cu atenţie următorul algoritm şi decideţi ce reprezintă construcţia:

Pasul 1. Pe segmentul [AD] de lungime 32 mm se consideră
M [ AB], AM = MB = 16 mm.
Pasul 2. Cu vârful compasului în M se trasează un cerc cu raza de 42 mm.
Pasul 3. Cu vârful compasului în A se trasează un cerc cu raza de 38 mm.
Pasul 4. Cercurile se intersectează într-un punct C.
20. Ce lungime au laturile triunghiului ABC , dacă:

a) este isoscel, are perimetrul de 160 mm şi o latură de 40 mm.
b) este echilateral şi are perimetrul de 120,48 mm.
100
Aplicaţia 1.
Două localităţi A şi B sunt situate ca în figură. Pentru a

ajunge de la A la B se merge pe şoseaua naţională până
într-un punct C; de aici porneşte un drum care duce drept
în B. Centrul localităţii A se află în dreptul kilometrului
181, punctul C este la borna cu kilometrul 193, distanţa
BC = 7 km, iar drumul face cu şoseaua un unghi de 57o .
Ce lungime are şoseaua care duce direct de la A la B?
Aplicaţia 2. Determinări de distanţe şi unghiuri:

Folosiţi date din desenele de mai jos, construind un desen schematic pe caietul
vostru.
A
?
B 9m
30
20 m
5m
? 62 60
2800 m
4,3 m
A
? D
12 m
B
?
10 m
?
A
30 4m
A
50 5 m 20
C
50 m
101
LUCRĂRI DE VERIFICARE
Testul 1

1. A F Figura geometrică determinată de trei puncte necoliniare se numeşte triunghi.
2. A F În orice triunghi înălţimile sunt ortogonale cu laturile triunghiului.
3. A F Din trei lungimi de segmente, dintre care fiecare este mai mică decât suma
lungimilor celorlalte lungimi, se poate construi un triunghi.

1. ______ Se dă triunghiul ABC . Care afirmaţie este corectă?
a) [AB], [AC] şi [BC] sunt laturile triunghiului;
b) AB, AC şi BC sunt laturile triunghiului;
c) [AB] se opune unghiului A
d) [AB, [AC şi [BC sunt laturile triunghiului.
2. ______ Se dă triunghiul ABC , M [ BC ], N [ BC ], P [ BC ] , astfel încât
[BM][MN][NP][PC]:
a) [AM] este mediană în triunghiul ABP ;
b) [AP] este mediană în triunghiul ABC ;
c) [AP] este mediană în triunghiul MCA ;
d) [AN] este mediană în triunghiul AMP ;
Testul 2

1. A F Intersecţia interioarelor a trei unghiuri care nu au vârfurile coliniare determină
interiorul unui triunghi.
2. A F Un triunghi este dreptunghic dacă are două unghiuri congruente.
3. A F Un triunghi echilateral se poate construi cunoscând măsura unui unghi cuprins
între două laturi congruente.

1. ______ Se dă triunghiul ABC . Care afirmaţie este corectă?
a) Punctul A este interior triunghiului ABC ;
b) Segmentul (AC) este inclus în interiorul unghiului ABC ;
c) Punctul A este exterior triunghiului ABC ;
d) [AC] este un segment inclus în interiorul unghiului ABC .
2. ______ Construiţi triunghiul ABC ştiind că BC = 50 mm şi măsurile unghiurilor
alăturate de 30 şi respectiv 60. mm. Măsura celui de al treilea unghi este:
a) mai mică decât 30o; b) mai mare decât 30o;
c) egaă cu 90 ;o
d) cuprinsă între 30o şi 40o.
3. ______ În triunghiul MNP avem [MN][MP], iar în triunghiul ABC avem
[BC][AC]  [AB]. Care triunghi este isoscel:
a) triunghiul ABC ; b) triunghiul MNP ; c) nici unul; d) ABC şi MNP .
102
Testul 3

1. A F Cu convenţiile de notare, semiperimetrul triunghiului este 2 p = a + b + c .
2. A F În cazul de construcţie ULU, numai un unghi trebuie să fie ascuţitunghic.
3. A F Centrul cercului care conţine vârfurile triunghiului se determină la intersecţia
mediatoarelor.

1. ______ Dacă perimetrul unui triunghi este de 45 cm, iar lungimea unei laturi este
mai mare cu 1 cm şi respectiv 5 cm faţă de celelalte două laturi, atunci lungimile
laturilor triunghiului sunt:
a) 12 cm, 17 cm, 16 cm;
b) 10 cm, 20 cm, 15 cm;
c) 1,2 dm, 1,6 dm, 1,2 dm;
d) 12 cm, 12 cm, 13 cm.
2. ______ Numerele naturale a, b şi c pot fi lungimile laturilor unui triunghi, dacă:
a) a  b + c ; b) b  a + c ; c) b  a + c ; s) a − c  b  a + c .
3. ______ Centrul cercului circumscris unui triunghi obtuzunghic se află la intersecţia:
a) mediatoarelor; b) înălţimilor; c) medianelor; d) besectoarelor.
Testul 4

1. A F Un triunghi se numeşte scalen dacă toate unghiurile sunt ascuţite.
2. A F Bisectoarea unui triunghi este bisectoarea unui unghi a triunghiului.
3. A F Centrul cercului înscris în triunghi se găseşte la intersecţia bisectoarelor.

1. ______ Triunghiul ABC se poate construi dacă lungimile laturilor sunt:
a) 4 cm, 10 cm, 14 cm;
b) 50 mm, 50 mm, 100 mm;
c) 6 cm, 4 cm, 6 cm;
d) 1 mm, 5 mm, 10 mm;
2. ______ Dacă triunghiul dreptunghi PAB are unghiul drept în B, atunci:
a) [AB] este ipotenuza;
b) [AP] este ipotenuza;
c) [AB] şi [AP] sunt catete;
d) [AP] [PB] sunt catete.
3. ______ În triunghiul dreptunghic ABC , ( m( A) = 90 ) punctul de intersecţie al
înălţimilor este:
a) punctual A;
b) interiorul triunghiului ABC ;
c) exteriorul triunghiului ABC ;
d) vârful unghiului drept.
103
LUCRRI DE CONTROL Nr.1 LUCRRI DE CONTROL Nr.2
Lucrarea nr. 1 Lucrarea nr. 1’
1. Fără a face un desen, enumeraţi în 1. Fără a face un desen, enumeraţi în

TRS TRS
a) vârfurile; a) vârfurile;
b) laturile; b) laturile;
c) unghiurile c) unghiurile
2. Construiţi triunghiul PAB în care: 2. Construiţi triunghiul PAB în care:
AB = 5 cm, BC = 6 cm; m( B) = 70 . AB = 4 cm, AC = 6 cm; m( A) = 60 .
3. În triunghiul ABC , lungimile laturilor 3. În triunghiul ABC , lungimile laturilor
sunt numere naturale consecutive, iar sunt numere naturale consecutive, iar
semiperimetrul p = 24. Calculaţi lungimile semiperimetrul p = 12. Calculaţi lungimile
laturilor triunghiului. laturilor triunghiului.
1. Fără a face desenul, enumeraţi în 1. Fără a face desenul, enumeraţi în

triunghiul MNP, (m( N ) = 90) triunghiul DEF ,(m( E ) = 90)
a) catetele; b) ipotenuza; c) unghiurile. a) catetele; b) ipotenuza; c) unghiurile.
2. Construiţi triunghiul ABC , în care: 2. Construiţi triunghiul ABC , în care:
AB = 5 cm, BC = 3 cm; m( B) = 120 . AC = 4 cm, BC = 5 cm; m(C ) = 130 .
3. Găsiţi ortocentrul în triunghiul construit 3. Găsiţi ortocentrul în triunghiul construit
la punctual 2. la punctual 2.
1. Construiţi triunghiul ABC , în care: 1. Construiţi triunghiul A ' B ' C ' , în care:
AB = AC = BC= 50 mm. A’B’ = A’C’ = B’C’= 5 cm.
2. Desenaţi bisectoarele în triunghiul 2. Desenaţi bisectoarele în triunghiul
construit şi marcaţi centrul triunghiului construit şi marcaţi centrul triunghiului
circumscris. circumscris.
3. Verificaţi că suma lungimilor înălţimilor 3. Verificaţi că suma lungimilor înălţimilor
în triunghiul construit este mai mică decât în triunghiul construit este mai mică decât
perimetrul triunghiului. perimetrul triunghiului.
104
Adevărat (A)-Fals (F). Încercuiţi valoarea Adevărat (A)-Fals(F). Încercuiţi valoarea

de adevăr a propoziţiilor: de adevăr a propoziţiilor:
1. A F Triunghiul cu toate laturile 1. A F Un triunghi este isoscel, dacă are
congruente se numeşte isoscel. toate laturile congruente.
1. A F Orice triunghi ascuţitunghic este 1. A F Un triunghi care are toate
scalen. unghiurile ascuţite se numeşte scalen.
1. A F Triunghiul cu două unghiuri 1. A F Un triunghi cu două laturi
congruente se numeşte isoscel. congruente se numeşte echilateral.
Care din afirmaţiile de mai jos este corectă: Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:
a) mediană, b) bisectoare, c) înălţime, a) mediană, b) bisectoare, c) înălţime,
d) mediatoare, în figura de mai jos: d) mediatoare, în figura de mai jos:
1. ______ [ AA '], BAA '  BA ' A 1. ______ [ AA '], BAA '  BA ' A
2. ______ [ A1 A], AA1 ⊥ BC 2. ______ [ A1 A], AA1 ⊥ BC
3. ______ [ AM ],[ MC ]  [ BM ] 3. ______ [ AM ],[ MC ]  [ BM ]
4. ______ [ ME ], BM = MC, ME ⊥ BC 4. ______ [ ME ], BM = MC, ME ⊥ BC
A A
•E •E
B A1 A’ M C B A1 A’ M C
a) În triunghiul, echilateral în care a) În triunghiul, echilateral în care

lungimea unei laturi este 6 cm, desenaţi lungimea unei laturi este 5 cm, desenaţi
liniile importante cunoscute în triunghi. liniile importante cunoscute în triunghi.
b) Găsiţi centrul cercului înscris în triunghi. b) Găsiţi centrul cercului înscris în triunghi.
c) Găsiţi măsura unui unghi exterior al c) Găsiţi măsura unui unghi exterior al
triunghiului. triunghiului.
d) Calculaţi suma măsurilor unghiurilor d) Calculaţi suma măsurilor unghiurilor
exterioare triunghiului. exterioare triunghiului.
105
GEOMETRIA BAZATĂ
PE DEMONSTRAŢII
PORNEŞTE DIN NOU DE LA • Raţionament
ENUNŢUL PROBLEMEI. • Stabilirea proprietăţilor figurilor
MERGI ÎNAINTE ABIA ATUNCI geometrice pe bază de raţionament
CÂND ENUNŢUL IŢI ESTE ATÂT • Rolul figurilor geometrice în
DE CLAR ŞI BINE IMPRIMAT ÎN rezolvarea problemelor
MINTE ÎNCÂT POŢI SĂ NU TE UIŢI • Teorema: de forma ipoteză- concluzie
LA TEXT, FĂRĂ TEAMA CĂ AI SĂ
PIERZI CEVA DIN VEDERE’’
Examene, concursuri În ,,Elementele’’ lui Euclid,

Probleme şi exerciţii geometria este prezentată
Teoreme şi demonstraţii organizat şi logic, pornind
Definiţii
de la câteva propoziţii
Axiome
Noţiuni primare simple, construind pe ele
teoria prin raţionament
logic.
Istoria gândirii logice se pierde în zorile apariţiei omului. Fragmente izolate

ale unor scrieri despre logice mai găsesc încă înainte de greci, la indieni şi chinezi.
Totuşi, influenţa cea mai mare a exercitat-o vechea Grecie, încă de pe vremea lui Zenon
(490-430 î.Hr.), când s-au pus în discuţie o serie de paradoxuri. Arta discuţiilor logice şi
primele însemnări legate de teoria noţiunilor revine şcolii lui Socrate (469-399 î.Hr.)
Studiul geometriei, a figurilor geometrice, a proprietăţilor figurilor geometrice se
bazează pe raţionamentul dintre propoziţii.
Propoziţia. Propoziţia este un ansamblu de elemente (semne) cărora li s-a dat un
sens, despre care ştim că este adevărat sau fals, dar nici una nici alta în acelaşi timp
(simultan).
De exemplu:
1) ,,Punctul este o figură abstractă’’
2) ,,În triunghiul dreptunghic ABC , m( A) = 90 ’’
3) ,,Două unghiuri adiacente suplementare sunt congruente’’
4) ,,Mijlocul unui segment este un număr’’
5) ,,În orice triunghi lungimea unei laturi este mai mare decât suma lungimilor
celorlalte două laturi’’
6) ,,Planul este o mulţime de puncte’’
7) ,,Spaţiul este o mulţime de puncte’’
8) ,,Triunghiul este figura geometrică determinată de trei segmente’’
9) ,,Triunghiul ABC este scalen, dacă lungimile laturilor sunt egale’’
10) ,,Unghiul A este drept?
11) ,,Închide cartea!’’
Oricărei propoziţii i se atribuie o valoare de adevăr. S-a convenit să se atribuie
unei propoziţii adevărate valoarea de adevăr ,,A’’ sau 1, iar valorii de adevăr pentru o
propoziţie falsă ,,F’’ sau 0.
106
Cu aceste convenţii, pentru propoziţiile 1), 2), 5), 6), 7) valoarea de adevăr A, iar
pentru propoziţiile 3), 4), 8), 9) valoarea de adevăr F.
Afirmaţiile 10) şi 11) nu sunt propoziţii logice.
REŢINŢEI
• Valoarea de adevăr ADEVĂRUL se notează cu A sau 1.
• Valoarea de adevăr FALSUL se notează cu F sau 0.
• Propoziţile interrogative sau exclamative ale limbii nu sunt propoziţii logice.
Axioma. Axioma este o propoziţie fundamentală adevărată, fiind cea mai simplă
propoziţie care reprezintă legături între noţiunile fundamentale ale geometrie: punct,
dreaptă, plan şi spaţiu.
Definiţia. Definiţia este propoziţia cu ajutorul căreia se introduc noţiuni noi cu
ajutorul noţiunilor primare pe baza axiomelor.
Teorema. Teorema este propoziţia cu care se stabilesc legături noi cu ajutorul
definiţiilor, plecând de la axiome sau alte fapte dinainte cunoscute şi justificate ca fiind
adevărate. Orice teoremă este o propoziţie cu valoarea de adevăr A.
Fie următorul enunţ:
,,Dacă sateliţii ar fi lămâi şi dacă lămâile ar fi marţieni, atunci sateliţii ar fi marţieni’’
Acest enunţ sună absurd, dar este totuşi o propoziţie adevărată, dacă ţinem seama
că nu afirmă că sateliţii sunt marţieni. Enunţul stabileşte că dacă prima şi a doua sunt
adevărate, atunci şi a treia este adevărată.
Exemplul dat arată un raţionament care este o înlănţuire de judecăţi (de
propoziţii) în care plece la anumite noţiuni (cunoştinţe) numite premise (ipoteze)se
ajunge la o nouă noţiune (propoziţie), numită concluzie.
REŢINŢEI
• Orice teoremă este o afirmaţie că dacă un anumit lucru este adevărat, atunci
un alt lucru este adevărat.
• O demonstraţie constă în a afirma că ceea ce este dat ca ipoteze (premise), are
loc, atunci concluzia rezultă din acestea în mod logic, pe baza unui raţionament.
Teorema reciprocă. Teorema reciprocă este propoziţia care se obţine prin

schimbarea premiselor (ipotezelor) cu concluzia. O teoremă poate admite mai multe
propoziţii reciproce, atunci când ipoteza sau concluzia conţine mai multe părţi.
Este important de reţinut că dacă o teoremă este adevărată, aceasta nu înseamnă
că propoziţiile reciproce sunt adevărate.
O propoziţie reciprocă va deveni teoremă reciprocă numai dacă se demonstrează
că ea este adevărată.
Teorema contrară directă.

Teorema contrară unei teoreme date este o teoremă a cărei ipoteză şi
concluzie sunt o negare a ipotezei şi a concluziei teoremei date.
107
Exemplul 1. Dacă punctele A, B, C şi D sunt coliniare în această ordine, cu AD = CB,
atunci AC = DB.
Premise Figura
ip. A, B, C, D coliniare
AD = CB A B C D
C. AC = DB
Demonstraţie
1. A, B, C, D coliniare 1. din ipoteză
2. AC + CD = AD 2. axioma de adunare a segmentelor
3. CD + DB = CB 3. axioma de adunare a segmentelor
4. AD = CD 4. din ipoteză
5. AC + CD = CD + DB 5. 2) 3) şi 4) şi tranzitivitatea egalităţii
6. AC = DB 6. din 5) şi definiţia scăderii.
Exemplul 2. Dacă m( A) = 55 , m( B) = 35 , atunci unghiurile A, B sunt

complementare
Premise Figura
ip. m( A) = 55 , m( B) = 35
35 55
A B
C. m( A) + m( B) = 90
Demonstraţie
1. m ( A) = 55 1. din ipoteză
2. din ipoteză
2. m( B ) = 35
3. adunarea egalităţilor 1. şi 2.
3. m( A) + m( B) = 90 4. definiţia unghiurilor complementare.
4. A, B sunt complementare
Exemplul 3. Dacă două unghiuri au acelaşi complement, atunci ele sunt congruente.
Premise Figura
BOC are complement AOC B• B’ •
ip. B ' O ' C ' are complement A ' O ' C '
C C’
AOC  A ' O ' C ' • •
O • •
C. BOC  B ' O ' C ' A O’ A’
Demonstraţie
1. AOC  A 'O 'C ' 1. din ipoteză
2. BOC + AOC  1dr. 2. definiţia unghiurilor complementare
3. B 'O 'C ' + A ' O ' C '  1dr. 3. definiţia unghiurilor complementare
4. BOC − B 'O 'C '  0 4. din 2. şi 3. prin scădere
5. BOC  B 'O 'C ' 5. transformare în egalitate
108
Exerciţiul 1. Demonstraţi teorema:
,,Dacă două unghiuri au acelaşi suplement, atunci ele sunt congruente’’
Exemplul 4. Dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt congruente.
Premise Figura
ip 1 şi 2 opuse la vârf
. 3
2 B 2
C 1 2
Demonstraţie
1. 1 şi 2 opuse la vârf 1. din ipoteză
2. m( 1) + m( 3) = 180 2. definiţia unghiurilor suplementare
3. definiţia unghiurilor suplementare
3. m( 2) + m( 3) = 180
4. din 2. şi 3. prin scădere
4. m( 1) − m( 2) = 0 5. transformare în egalitate
5. m( 1) = m( 2) 6. definiţia congruenţei unghiurilor
6. 1 2
A C •
Exerciţiul 2. Completaţi spaţiile libere pentru •
figura de mai jos:
Ipoteza ___________________________ •
O
• •
Concluzia ___________________________ B D
1. AOB şi COD opuse la vârf 1. __________________________
2. m( AOB) + m( AOC) = 180 2. definiţia unghiurilor suplementare
3. __________________________
3. m( COD) + m( AOC) = 180
4. din 2. şi 3. prin scădere
4. m( AOB) − m( COD) = 0 5. __________________________
5. m( AOB) = m( COD) 6. __________________________
6. AOB  COD b
Exemplul 5. Dacă două drepte sunt perpendiculare, atunci ele
formează patru unghiuri drepte.
2 1
Premise Figura a
Ip: a  b   , 1  1 dr. O
C: 2 , 3 , 4 unghiuri drepte 3 4
Demonstraţie
1. 1 este unghi drept 1. definiţia dreptelor perpendiculare
2. m( 1) + m( 2) = 180 2. adiacente suplementare
3. prin scădere din 1. şi 2.
3. m( 2) = 90
4. unghiuri opuse la vârf
4. 1  3 5. unghiuri opuse la vârf
5. 2  4
109
Exerciţiul 3. Găsiţi alte patru demonstraţii pentru problema de mai înainte.
Exemplul 6. Bisectoarele a două unghiuri adiacente şi suplementare sunt

perpendiculare.
formează patru unghiuri drepte. B
•
Premise Figura •F
•
Ip: AOB, BOC adiacente suplementare E
[OE ( AOE  BOE )
[OF ( BOF  COF ) C
• • •
C: [OE ⊥ [OF O A
Demonstraţie
1. AOE  BOE 1. din ipoteză
2. BOF  COF 2. din ipoteză
3. AOB + BOC = 180 3. unghiuri adiacente suplementare
4. m( AOB) = m( AOE ) + m( BOE ) 4. suma măsurilor unghiurilor
5. m( BOC ) = m( BOF ) + m( COF ) 5. suma măsurilor unghiurilor
6. 180 = 2  m( BOE ) + 2  m( BOF ) 6. din 3. şi 4. prin adunare
7. 90 = m( BOE ) + m( BOF ) 7. calcul
8. [OE ⊥ [OF 8. din 7. şi drepte perpendiculare
Exemplul 7. Dacă trei unghiuri sunt în jurul unui punct, atunci suma măsurilor lor este
360. C
•
Premise Figura
Ip: AOB, AOC, BOC în jurul lui O • • •
E O A
C: m( AOB) + m( AOC) + m( BOC) = 360
•B
Demonstraţie. Construcţie ajutătoare: se construieşte semidreapta [OE
1. AOC + COE  2 dr. 1. unghiuri adiacente suplementare
2. AOB + BOE  2 dr. 2. unghiuri adiacente suplementare
3. AOC + COE + 3. din 1. şi 2. prin adunare
+ AOB + BOE  4 dr.
4. COE + BOE  BOC 4. axioma de adunare a unghiurilor
5. AOC + AOB + BOC  4 dr. 5. din 3. şi 4. prin înlocuire
6. m( AOB) + m( AOC) + m( BOC) = 360 6. definiţia măsurii unghiurilor
Exerciţiul 4. În exerciţiul 7, construcţia ajutătoare a semidreptei nu este unică.

Găsiţi încă alte 4 variante de demonstraţie, construind alte semidrepte.
110
Exerciţiul 5. Copiaţi şi completaţi demonstraţia:
A •D
•
Premise Figura
Ip: (1) AB  CD  EF = {H }
• • •
(2) AHE  AHD E H F
C: BHE  AHD •
•C B
Demonstraţie
1. AB  EF = {H } 1. din ipoteză
2. AHE, BHF 2. sunt unghiuri opuse la vârf
3. AHE  BHF 3. ___________________________
4. AHE  AHD 4. ___________________________
5. BHF  AHD 5. ___________________________
D
Exerciţiul 6. Copiaţi şi completaţi demonstraţia: • • C
Premise Figura
•
Ip: (1) OD ⊥ OC A
•
(2) A, O, B coliniare O
B•
C: _______________________
Demonstraţie
1. [OA este semidreaptă opusă [OB 1. ___________________________
2. AOD, DOB adiacente suplementare 2. ___________________________
3. m( AOD) + m( DOB) =180o 3. ___________________________
4. OD ⊥ OC 4. ___________________________
5. m( DOC ) = 90 5. ___________________________
6. m( DOB) = m( BOC ) + 90 6. ___________________________
7. m( AOD) + m( BOC ) + 90 = 180 7. ___________________________
8. m( AOD) + m( BOC ) = 90 8. ___________________________
9. AOD complement al unghiului BOC 9. ___________________________
Exerciţiul 7. [AB şi [AC sunt semidrepte opuse. Punctele E, F, şi H sunt de aceeaşi parte
a lui AB. E şi H sunt de o parte şi de alta a dreptei BF. A şi H sunt de aceeaşi parte a lui
BF, BF ⊥ AC şi BE ⊥ BH. Dacă EBF = 30 , găsiţi
a) m( ABE ) ;
b) m( EBC ) .
111
METODA TRIUNGHIURILOR CONGRUENTE
Exemplul 1. În triunghiul ABC se prelungeşte

latura [AB] cu segmentul [AD]  [AC]. Latura [AC]
se prelungeşte cu segmentul [AE]  [AB].
Să se demonstreze că [DE]  [BC].
D C
||
Premise Figura ||
(1) [AD]  [AC].
IP. (2) [AE]  [AB]. A
| |
C. [DE]  [BC] E B
Demonstraţie
 [ AD]  [ AC ] din ipoteză - premiza (1)  
ADE  
 [ AE ]  [ AB] din ipoteză - premiza (2) 
ACB  
LUL
ADE  ABC 
 DAE  BAC sunt unghiuri opuse la vârf  
[ BC ]  [ ED] 
 
  B  E   DE]  [BC].
 
 CD 
Exemplul 2. În figura alăturată se dă:
BCA  DCA şi [BC]  [DC]. Care dintre B
elementele figurii sunt egale? Nu aveţi voie să −
măsuraţi cu rigla, compasul sau raportorul.
Premise Figura
(1) BCA  DCA A C
(2) [BC]  [DC]
/
[AB] ? [AD] −
ABC ? ADC D
BAC ? DAC
//
Demonstraţie
[CB]  [CD] din ipoteză - premiza (2)  
ABC  
 [ AC ]  [ AC ] latură comună  LUL
ADC   ABC  ADC 
 BAC  DAC din ipoteză - premiza (1)  
 [ AB]  [ AD]  
 
  BAC  DAC  .
 
 ABC  ADC 
112
Exerciţiul 1. Segmentele care unesc extremităţile a două segmente congruente şi care se
taie în părţi congruente sunt congruente.
A’
Premise Figura
(1) [OA]  [OA '] −

B
(2) [OB]  [OB’] || ||
O B’
(3) AA ' BB ' = {O}
/
−
[AB] [A’B’]
// A
Demonstraţie
1. AA ' BB ' = {O} 1. din ipoteză
2. [OA]  [OA '] 2. ___________________________
3. [OB]  [OB’] 3. ___________________________
4. AOB  A ' OB ' 4. unghiuri____________________
5. OAB  OA ' B ' 5. ___________________________
6. [AB] [A’B’] 6. din 5. şi definiţia______________
Exerciţiul 2. Se dau figurile de mai jos, în care:

a) [PM]  [QN], [PS]  [QR] şi [MR]  [NS]. Găsiţi o demonstraţie pentru
elemente congruente.
b) A1  B1 , A2  B2 . Găsiţi o demonstraţie pentru elemente congruente.
c) [AD]  [EB], A  B şi ADM  BEN . Găsiţi o demonstraţie pentru elemente
congruente.
P C
D C
− = N M
|||
R |||
N
M S 2 2
= −
1 1
A B || ||
Q A D E B
Fig. a) Fig. b) Fig. c)
Exerciţiul 3. În triunghiul ABC se dă [AE]  [BD], E  [ BC ] , D  ( AC ) şi

ABD  BAE . Demonstraţi că [AD]  [BE].
Exerciţiul 4. Cercurile C (O1;r1) şi C (O2;r2) sunt secante în punctele A şi B. Demonstraţi

că unghiurile O1 AO2 , O1 BO2 sunt congruente.
113
Exerciţiul 5. Copiaţi şi daţi justificările corespunzătoare pentru figura alăturată, în care
unghiurile BAD şi ADC sunt unghiuri drepte, iar [AB]  [DC].
Premise Figura A D
(1) BAD şi ADC unghiuri drepte − −

(2) [AB]  [DC]
/
______________ B C
//
Demonstraţie
 [CB]  [CD]   [ AC ]  [ BD] 
LUL
ABD  ABD  DCA   ADB  DAC  [AC]  [BD].

    
DCA    
 BAD  ADC   ABD  ACD 
Exerciţiul 6. Dreapta d perpendiculară pe segmentul [EF] determină două segmente

congruente [FS] şi [ES]. Fie R şi T mijloacele segmentelor [FS] şi [ES] şi punctele A şi B
de o parte şi de alta a dreptei EF, astfel încât [ES]  [BF] şi [AT]  [BR].
Demonstraţi că [AS]  [BS].
Exerciţiul 7. Pe laturile unghiului XOY se iau segmentele [OA]  [OB] şi [AC]  [BD].
Dacă [ AD]  [ BC ] = {M } , atunci [OM este bisectoarea unghiului XOY .
P
Q P F
− −
M
N
M N
Fig. 1 Fig. 2
E
Exerciţiul 8. În fig. 1 sunt notate convenţional congruenţa între laturi şi unghiuri. Să se
demonstreze că segmentele [MP]  [QN].
Exerciţiul 9. În fig. 2 sunt date: ME = MF, MN = MP şi EN = FP. Găsiţi unghiul

congruent cu unghiul EMN
B A
Exerciţiul 10. În fig. 3, punctul O este piciorul
medianei corespunzătore BD din triunghiul ABD . |
Se consideră punctele A, O şi C sunt coliniare cu Q |
BDC  DBA . Demonstraţi că lungimile DC şi AB
C D
sunt egale.
Fig. 3
114
D A
A
•
• •
O1 O2
O
•
B
C B
Fig. 4 Fig. 5
Exerciţiul 11. În fig. 4, cu convenţiile de notare a congruenţelor dintre unghiuri,
demonstraţi că AOB  DOC
Exerciţiul 12. În fig. 5, C (O1;r1)  C (O2;r2) = {A;B}. Să se demonstreze că

O2O1 A  O2O1B
Exerciţiul 13. În triunghiul ABC sunt date următoarele afirmaţii adevărate:

a) M  ( AB), N  ( AC ) ;
b) [ BN ]  [CM ] = {P} ;
c) [ BP]  [CP] şi [MP]  [ NP] .
Găsiţi valoarea de adevăr a propoziţiei: ,, [ BM ]  [CN ] ’’
Exerciţiul 14. În triunghiul ABC sunt date următoarele afirmaţii adevărate:

a) [ AB]  [ AC ] ;
b) [ BD]  [CE ] ;
c) D, E [ BC ] .
Dacă DF ⊥ BC ( F  AB), EC ⊥ BC (G [ AC ]) Găsiţi valoarea de adevăr a propoziţiei:
,, [ DF ]  [ EG] ’’
D
| A
Exerciţiul 15. În figura alăturată sunt marcate − || E
relaţiile de congruenţă convenţionale. Demonstraţi
|
că [ DC ]  [ BE ] . ||
||
B C
Exerciţiul 16. Într-un triunghi dreptunghic isoscel
ABC , cu vârful în A, se unesc mijloacele laturilor [BC] şi [AB] cu [BC] obţinând un
pătrat cu aria de 81 u.a. Calculaţi perimetrul triunghiului ABC .
Exerciţiul 17. Dreapta d perpendiculară pe segmentul [EF] determină două segmente

congruente [FS] şi [ES]. Fie R şi T mijloacele segmentelor [FS] şi [ES] şi punctele A şi B
de o parte şi de alta a dreptei EF, astfel încât [ES]  [BF] şi [AT]  [BR].
Demonstraţi că [AS]  [BS].
115
TRIUNGHIUL ISOSCEL Cerinţe la care vom răspunde
• Cum se construieşte un triunghi
isoscel
• Un triunghi isoscel, luat la
întâmplare, are două ughiuri
congruente
• În orice triunghi isoscel, la laturi
congruente se opun unghiuri
congruente
• Un triunghi isoscel se poate defini
cu ajutorul liniilor importante în
triunghi
CONSTRUCŢIA TRIUNGHULUI ISOSCEL
Pasul 1. Se construieşte ca bază a triunghiului isoscel,

segmental [BC].
Pasul 2. Cu vârful compasului în punctual B şi lungimea BAZA
razei mai mare ca jumătatea lungimii segmentului [BC], B C
se trasează un arc de cerc.
Pasul 3. Cu aceeaşi deschidere a compasului se trasează
un arc de cerc cu originea în C.
Pasul 4. Punctele de intersecţie ale celor două arce
determină vârfurile A şi A’ a două triunghiuri isoscele
A’
Exerciţiul 1. Construiţi un triunghi isoscel cu lungimea bazei de 6 cm.
Exerciţiul 2. Construiţi un triunghi isoscel cu lungimea bazei de 6 cm şi lungimile

laturilor congruente de 4 cm. Măsuraţi cu raportorul măsurile unghiurilor de la bază.
Exerciţiul 3. Într-un triunghi ABC ([AC]  [AB]), construiţi bisectoarea şi mediana din
vârful A.
Exerciţiul 4. Într-un triunghi ABC ([AC]  [AB]), construiţi mediatoarea

corespunzătoare bazei triunghiului şi mediana din vârful A.
Exerciţiul 5. Construiţi într-un triunghi isoscel ABC , cu lungimea bazei de 12 cm şi

lungimile laturilor congruente de 8 cm, bisectoarea unghiului A , mediatoarea bazei
[BC], mediana şi înălţimea din vârful A. Ce observaţi?
Exerciţiul 6. În toate cazurile de mai sus, măsuraţi cu raportorul măsurile unghiurilor de

la bază BCA şi ABC . Ce observaţi?
Exerciţiul 6. În triunghiul de la exerciţiul 5, construiţi bisectoarele unghiurilor de la

baza triunghiului. Măsuraţi lungimile lor. Ce observaţi?
116
PROPRIETĂŢILE TRIUNGHIULUI ISOSCEL
TEOREMA 1 (teorema triunghiului isoscel)

Dacă
două laturi ale unui triunghi sunt congruente,
atunci
unghiurile opuse laturilor sunt congruente.
Reformularea teoremei: Se dă triunghiul ABC .

A
Dacă [AC]  [AB], atunci unghiurile opuse acestor laturi sunt
congruente.
Premize Figura
[AC]  [AB] − −
/
BC ! !
// B C
Demonstraţie
1. [AC]  [AB] 1. din ipoteză
2. [AB]  [AC] 2. proprietatea de simetrie a congruenţei
3. [BC]  [BC] 3. din figură, latură comună
4. ABC  BAC 4. cazul de congruenţă LLL
5. B  C 5. definiţia congruenţei triunghiurilor
Altă variantă A
Se foloseşte o construcţie ajutătoare, şi anume se
consideră median din vârful A.
Premize Figura
(1) [AC]  [AB]
(2) [AM] ([BM]  [CM]) ! !
/ ! !
B M C
BC
//
Demonstraţie 
 [ AB]  [ AC ] din ipoteză - premiza (1) 
ABM 
 [ AM ]  [ AM ] reflexivitatea congruenţei  LLL ABM  ACM 
ACM 
 [ BM ]  [ MC ] din ipoteză - premiza (2) 

 BC 
 
  AMB  AMC   B  C .
 
 BAM  CAM 
117
Exerciţiul 7. Folosind ca o construcţie ajutătoare bisectoarea unghiului A , refaceţi
demonstraţia teoremei 1.
REMARCĂ
Prima variantă a demonstraţiei este datorată lui Pappus.
Figura care însoţea demonstraţia lui Euclid a sugerat teoremei faimoasa
denumire de ,,puntea măgarului’’ (pons asironum)
Dacă în prima variantă a demonstraţiei se schimbă ipoteza cu concluzia se obţine

o nouă propoziţie, şi anume:
Dacă
două unghiuri ale unui triunghi sunt congruente
atunci
laturile opuse lor sunt congruente.
Comparând
[ BC ]  [CB] latură comună 
ABC   def
 B  C reflexivitatea congruenţei ULU  ABC  ACB  [AB]  [AC].
ACB  

C  B simetria congruenţei 
Propoziţia formulată s-a demonstrate că este adevărată, deci va fi o teoremă
reciprocă a teoremei 1.
Dacă o teoremă are o teoremă reciprocă, atunci se poate formula o condiţie
,,dacă şi numai dacă’’ în care sunt enunţate ambele teoreme.
TEOREMĂ
Un triunghi este isoscel dacă, şi numai dacă la două laturi
congruente se opun două unghiuri congruente.
Observaţii. Cu siguranţă se poate afirma că:

1) Există un triunghi care are două unghiuri congruente şi anume triunghiul
isoscel, în care unghiurile congruente sunt opuse laturilor congruente.
2) Nu numai triunghiul notat ABC are această proprietate, ci toate triunghiurile
isoscele au această proprietate.
Exerciţiul 8. Folosind ca o construcţie ajutătoare mediatoarea unghiului A , refaceţi

Exerciţiul 9. Folosind ca o construcţie ajutătoare mediana unghiului A , refaceţi

Exerciţiul 10. Folosind ca o construcţie ajutătoare înălţimea unghiului A , refaceţi

118
TEOREMA 2
Dacă
un triunghi este isoscel,
atunci
bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediana corespunzătoare bazei.
A
Premize Figura
(1) [AC]  [AB]
(2) [AM] ( BAM  CAM )
/
[AM] ([BM]  [MC])
// !| !
|
Demonstraţie B M C
1. [AC]  [AB] 1. din ipoteză
2. BAM  CAM 2. din ipoteză
3. [AM]  [AM] 3. reflexivitatea congruenţei segmentelor
4. ABM  ACM 4. cazul de congruenţă LUL
5. [BM]  [MC]) 5. definiţia congruenţei triunghiurilor
Observaţie
Prin schimbarea concluziei cu premiza (2) se obţine o nouă propoziţie care se
demonstrează ca fiind adevărată, deci este o teoremă reciprocă.
TEOREMĂ RECIPROCĂ 2
Dacă
atunci
mediana corespunzătoare bazei este şi bisectoarea unghiului de la
vârful triunghiului.
Exerciţiul 11. Demonstraţi teorema ca temă.

TEOREMA 3
Dacă
atunci
bisectoarea unghiului de la vârf este şi înălţimea corespunzătoare bazei.
Premize Figura A
(1) [AC]  [AB]

(2) [AD] ( BAD  CAD )
/ !
(3) D  ( BC ), AD ⊥ BC
// B D C
119
Demonstraţie
I.
[ AB]  [ AC ] din ipoteză - premiza (1) 
BAD   def
 BAD  CAD din ipoteză - premiza (2)  LUL BAD  CAD  ADB  ADC (3)
CAD  

[ AD]  [ AD] reflexivitatea
 
II.
ADB şi ADC sunt unghiuri
adiacente suplementare  2  m( ADB) = 180  m( ADB) = 90 
ADB  ADC din relaţia (3)
 ADB este unghi drept şi D  ( BC )  AD ⊥ BC cctd.
Exerciţiul 12. Arătaţi că propoziţia: ,,Dacă un triunghi este isoscel, atunci înălţimea
corespunzătoare bazei este şi bisectoarea unghiului de la vârf’’ este reciproca teoremei 3.
Vom demonstra că această propoziţie este adevărată pentru a deveni reciprocă.
Demonstraţie A
Pentru demonstraţie se face o construcţie ajutătoare
şi anume se prelungeşte cu un segment [DE] congruent cu [AD].
! !
Premize Figura
(1) [AC]  [AB]

B D C
(3) D  ( BC ),[ AD] ⊥ [ BC ] )
/
(2) [AD] ( BAD  CAD )
//
I. E
 [ AD]  [ ED] din construcţie 
ADC   def
 ADC  EDC din ipoteză - premiza (3)  LUL ADC  EDC  [ AC ]  [ EC ] (4)
EDC  

[ DC ]  [ DC ] reflexivitatea
 
şi de aici, triunghiul  ACE este isoscel.
II.
 [ AD]  [ ED] din construcţie 
ADB   def
 ADB  EDB din ipoteză - premiza (3)  LUL ADB  EDB  [ AB]  [ EB] (5)
EDB  

[ BD]  [ BD] reflexivitatea
 
şi de aici, triunghiul ACE este isoscel.
III.
[ AC ]  [ EC ] relaţia (3) 
ABC   def
[ AB ]  [ BE ] relaţia (5) LLL ADC  EDC  BAC  BEC (6)
EBC   
 [ BC ]  [ BC ] reflexivitatea 
120
IV.
[ AB]  [ AC ] relaţia (4)  (5) 
ABE 
LLL ABE  ACE  BAE  CAE cctd
def
[ EB]  [ EC ] relaţia (4)  (5)
ACE   
 [ AE ]  [ AE ] reflexivitatea 
TEOREMĂ RECIPROCĂ 3
Dacă
atunci
înălţimea corespunzătoare bazei este şi bisectoarea unghiului de la vârf.
PROPRIETATE GENERALĂ
Dacă
un triunghi este isoscel, 1 3
înălţime mediană
atunci
bisectoarea unghiului din vârf, înălţimea şi
mediana corespunzătoare bazei sunt congruente (coincid). 2
bisectoare
Demonstraţiile precedente au fost adevărate pentru echivalenţele: 1  2 şi

2  1 >.
1  3 . Vom spune: ,,dacă un triunghi este isoscel, atunci înălţimea
corespunzătoare bazei este şi mediana corespunzătoarei bazei’’
A
Premize Figura
(1) [AC]  [AB]
(2) D  ( BC ), AD ⊥ BC [AD] ( BAD  CAD )
/ ! !
(3) [AD] ( [ BD] ⊥ [ DC ] ) | |
B D C
//
Demonstraţie
1. [AC]  [AB] 1. din ipoteză (1)
2. BAD  CAD 2. reciproca teoremei 3
3. [AD]  [AD] 3. latură comună
4. ABD  ACD 4. cazul de congruenţă LUL
5. [BD]  [DC]) 5. definiţia congruenţei triunghiurilor
3  1 Vom spune: ,,dacă un triunghi este isoscel, atunci mediana

corespunzătoare bazei este şi înălţimea corespunzătoarei bazei’’
Conform teoremei 2, putem afirma că: (1) bisectoarea este şi mediană
Conform teoremei 3, putem afirma că: (2) bisectoarea este şi înălţime
Din afirmaţiile (1) şi (2) rezultă că mediana este şi înălţime.
121
Exerciţiul 13. DETERMINAREA MIJLOCULUI UNUI SEGMENT
Pasul 1. Se construieşte cu ajutorul compasului şi a riglei A

negradate un triunghi isoscel cu baza egală cu lungimea
segmentului dat [AB].
Pasul 2. Cu ajutorul echerului se desenează înălţimea [AD] a
triunghiului isoscel ABC
| |
Pasul 3. Înălţimea fiind şi mediană, piciorul medianei precizează
A D B
mijlocul D al segmentului [BC].
Exerciţiul 14. Bisectoarele unghiurilor de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente.
(1) [AB][AC] A
(2) [ BE , ABE  CBE
(3) [CD, ACD  BCD
/
D D E E
[BE]  [CD]
//
B C B C B C
Demonstraţie
 [ BC ]  [ BC ] reflexivitatea congruenţei 
CBD   def
 DBC  ECB teorema triunghiului isoscel  ULU CBD  ECB  [BE]  [CD]
BCE  

 DCB  EBC tranzitivitatea congruenţei 
Exerciţiul 15. Completaţi spaţiile libere din demonstraţia următoare.

M A N
(1) [AB][AC]
(2) [ BN ],[ AN ]  [ NC ] − =
(3) [CM ],[ BM ]  [MC ] − =
M N
/
[BM]  [CN] B C B C
− =
//
B C
1. M [ AB],[ AM ]  [MB] 1. ____________________________
2. [BC]  [BC] 2. ____________________________
3. N [ AC ],[ AN ]  [ NC ] 3. ____________________________
4. CBM  BNC 4. cazul de congruenţă ____________
5. ______________________ 5. definiţia congruenţei triunghiurilor
122
Exerciţiul 16. Demonstraţi: ,,Dacă [AC]  [BC] şi [AD]  [BD], unde C şi D sunt de o
parte şi de alta a dreptei AB, atunci ACD  BCD .
A
(1) [ AB]  [CD] = {O}
(2) [ AC ]  [ BC ]
− =
(3) [ AD]  [ BD]
/
C D
(4) ACD  BCD O
//
− =
Demonstraţie
[ AC ]  [ BC ] din ipoteză premiza (2)  B
ACD   LLL ACD  BCD .
[CD]  [CD] latură comună
BCD   
 [AD]  [ BD]_______________ 
REMARCĂ
Ipoteza propoziţiei precedente conţine trei premize, cu ajutorul cărora se pot
formula trei propoziţii reciproce, prin svhimbarea pe rând ]n (1), (2) şi (3)
concluzia (4)
A
PROPOZIŢIA RECIPROCĂ 1
Dacă punctele C şi D sunt de o parte şi de alta ?
a dreptei AB, ACD  BCD şi [AC]  [BD], atunci − =
[ AD]  [ BD] .
(1) [ AB]  [CD] = {O} C D
O
(2) [ AC ]  [ BC ]
(4) ACD  BCD − = ?
/
(3) [ AD]  [ BD]
// B
Demonstraţie. Este evidentă, observând congruenţa triunghiurilor.
PROPOZIŢIA RECIPROCĂ 2 A
Dacă punctele C şi D sunt de o parte şi de alta
a dreptei AB, ACD  BCD şi [ AD]  [ BD] , ?
atunci [ AC ]  [ BC ] . − =
(1) [ AB]  [CD] = {O}
(3) [ AD]  [ BD] C D
O
(4) ACD  BCD
/ ? − =
(2) [ AC ]  [ BC ]
// B
Demonstraţie. Este evidentă, observând congruenţa triunghiurilor.
123
Dacă triunghiurile ACD  BCD , [ AC ]  [ BC ] şi [ AD]  [ BD] , atunci
punctele C şi D sunt de o parte şi de alta a dreptei AB.
Ipoteza Concluzia
(4) ACD  BCD
(2) [ AC ]  [ BC ] (1) [ AB]  [CD] = {O}
(3) [ AD]  [ BD]
/ //
Propoziţia reciprocă 3 a propoziţiei din exerciţiul 16 este falsă. Pentru a arăta
aceasta se foloseşte ,,metoda contraexemplului’’.
Respectând toate cerinţele din ipoteza propoziţiei 3, se pot construi triunghiurile
congruente ACD şi BCD cu vârfurile C şi D în acelaşi punct dintr-un semiplan
determinat de dreapta AB, ca a ]n figura din ipoteză.
Dacă triunghiurile ACD  BCD , atunci punctele C şi D sunt de o parte şi de
alta a dreptei AB, [ AC ]  [ BC ] şi [ AD]  [ BD] .
Şi această propoziţie este falsă.
Afirmaţiile [ AC ]  [ BC ] şi [ AD]  [ BD] sunt adevărate, deoarece sunt laturi
omoloage în triunghiurile congruente ACD şi BCD .
Afirmaţia că punctele C şi D sunt de o parte şi de alta a dreptei AB, uneori nu
este adevărată, triunghiurile ACD şi BCD se pot construi astfel încât vârfurile C şi
D să fie în acelaşi semiplan determinat de dreapta AB.
REMARCĂ
Dacă în concluzia unei propoziţii sunt mai multe părţi şi dacă măcar una
dintre ele nu este adevărată, atunci propoziţia este falsă şi nu se mai poate
vorbi de teoremă reciprocă.
Metoda reducerii la absurd îşi are originea în limba latină:

argumentum ab absurdum “dovedire prin absurd”
Altfel spus, metoda reducerii la absurd este o problemă de logică care constă în
demonstrarea teoremei contrară reciprocei.
Practic metoda constă în a presupune că ceea ce trebuie dovedit nu este adevărat,
obţinând prin deducţii logice o contradicţie cu ipoteza (premisele date) sau cu un adevăr
exprimat sau deja admis.
Metoda reducerii la absurd o întâlnim deseori în judecăţile din viaţa de toate

zilele:
Înainte de a pleca la şcoală privesc pe geam, în stradă. Nimeni nu are umbrela
deschisă. Concluzia este că nu plouă. Judecata este următoarea: Dacă trecătorii cu
umbrele le-ar avea deschise, ar însemna că plouă. Cum nimeni nu are umbrela
deschisă, rezultă că nu plouă.
124
EXERCIŢII ŞI PROBLEME DE APROFUNDARE
Exerciţiul 1. Justificaţi dacă în triunghiul ABC două unghiuri sunt congruente şi care
sunt acestea în cazul când BC = 30 cm, AC = 5 dm şi AB = 3 dm.
Răspuns. Conform cazului de construcţie LLL, triunghiul ABC există. Din premizele
date, AB = 3 dm = 30 cm şi BC = 30 cm, deci [AB]  [BC], ceea ce precizează că
triunghiul este isoscel. Unghiurile opuse laturilor congruente sunt unghiurile BAC şi
BCA , care sunt congruente.
Exerciţiul 2. Se dă triunghiul ABC cu m( B) = 80 , iar O  ( BD) astfel încât

m( ACD) = 100 . Precizaţi natura triunghiului ABC .
Răspuns. Punctele B, C şi D sunt coliniare în această ordine, deci unghiurile ACB şi
ACD sunt adiacente suplementare: m( ACB ) + m( ACD ) = 180o. Deoarece triunghiul
ABC are două unghiuri congruente este un triunghi isoscel.
A
Exerciţiul 3. Ce greşeală conţine desenul din figură?
Răspuns. Dacă admitem că [AB]  [AC] având aceeaşi
lungime 5 cm, implică că triunghiul ABC este isoscel 30o
5 cm 5 cm
cu unghiul de la vârf în A. Dacă admitem că [AD] este
înălţimea din A, rezultă că este şi bisectoarea unghiului 59o
de la vârf. Deci măsura unghiului m( DAC ) = 30 şi cu B D C
siguranţă m( DCA) = 60 . Dar în figură este dat unghiul de măsură 59 . deci Fals.
o
Exerciţiul 4. În fig. 1, ABC este isoscel ([AB]  [AC]), A

[CE]  [AD] şi [AE]  [BD]. D
| ||
E
! !
Comparaţi unghiurile BDA şi CEA
Demonstraţie = −
Se compară triunghiurile ADB şi ACE .
 [ AB]  [ AC ] din ipoteză   B Fig. 1 C
ADB    ACE def
 LLL ADB
[ AD]  [CE ] din ipoteză  BDA  CEA .
ACE    
 [ BD]  [ AE ] din ipoteză   A
Exerciţiul 5. În fig. 2, ABC ([AB]  [AC])este isoscel.

1 C
Se compare unghiurile 1 şi 2 .
B Fig. 2 2
125
Demonstraţie
Unghiurile 1 şi ABC sunt adiacente suplementare, deci:
(1) m(1) + m( ABC ) = 180
Unghiurile ACB şi 2 sunt adiacente suplementare, deci:
(2) m(2) + m( ACB) = 180
Din ipoteză triunghiul ABC este isoscel, deci m( ABC ) = m( ACB) . Prin
scăderea relaţiilor (1) − (2) se obţine:
m(1) − m(2) = 0  m(1) = m(2) .
Exerciţiul 6. În triunghiul ABC ([AB]  [AC]) se duc medianele [BD] şi [CE],

D  ( AC ), E  ( AB) şi se notează cu F intersecţia lor. Să se demonstreze că [FB]  [FC].
A
Ipoteza Concluzia
= −
(1) ABC ([AB]  [AC]) E F D [FB]  [FC]
(2) [BD], [ AD]  [ DC ] = −
(3) [CE], [ BE ]  [ AE ] ş
(4) [ BD]  [CE ] = {F} B C
Demonstraţie
 [ BC ]  [ BC ] reflexivitate    [ BC ]  [ BC ] 
BCE  
 LUL BCE def   def
 [ BE ]  [CD] din (2)  (3)     CBD    ECB  DBC  
ACE    

 EBC  DCB unghiuri de la bază   BEC  CDB 
 BFC este isoscel. Deci concluzia [FB]  [FC].
Exerciţiul 7. Fie unghiul XOY un unghi de 60o , iar A şi B două puncte diferite, astfel
încât OA = OB = 6 cm. Dacă C  [OZ , unde [OZ este semidreapta interioară unghiului
astfel încât m( XOZ ) = 30 , atunci [CA]  [CB].
Ipoteza Concluzia
(1) m( XOY ) = 60 X
(2) OA = OB = 6 cm A [AC]  [BC]
(3) m( XOZ ) = 30 6 cm
= −
o
30
Demonstraţie
O 30o C
−
=
6 cm
B
Y
126
1. [OA]  [OB] 1. din (2) şi segmente congruente
2. m( XOZ ) + m( ZOY ) = m( XOY ) 2. axioma de adunare a unghiurilor
3. m( XOZ ) = 30 3. din (3)
4. m( XOY ) = 60 4. din (1)
5. m( ZOY ) = 30 5. din 3. şi 4. prin înlocuire
6. XOZ  ZOY 6. din 3., 5, def. unghiurilor congruente

7, [OC]  [OC] 7. reflexivitatea congruenţei
8. OCE  BOC 8. din 1,. 6. şi 7. şi cazul LUL
9. [AC]  [BC] 9. din 8., def. triunghiurilor congruente
Exerciţiul 8. În triunghiul ABC ([AB]  [AC]), punctele D, B, C şi E sunt coliniare şi

[BD] şi [CE]. Să se demonstreze că punctele A, D şi E determină un triunghi isoscel.
A
Ipoteza Concluzia
(1) [AC]  [AC]
? ?
(2) B [ DC ] − − ADE isoscel
(3) C  [ BE ] = = (4) [BD]  [CE]
||| |||
D B C E
Demonstraţie
1. m( ABD) = 180 − m( ABC ) 1. din ipoteză (2) şi (3)
2. m( ACE ) = m( ACB) 2. ACE, ACB adiacente suplementare
3. m( ABC ) = m( ACB) 3. ABC este isoscel
4. ABD) = ACE 4. din 1., 2. şi 3., tranzitivitate
5. ADB  AEC 5. din 4. şi cazul LUL
6. [OC]  [OC] 6. se opun laturi congruente
7. ADE este isoscel 7. din 7. şi def. congruenţei
Exerciţiul 9. Orice unghi propriu are o bisectoare unică. A

Soluţie. Fie unghiul AOB . Nu reducem generalitatea dacă presupunem
că [OA]  [OB], deoarece totdeauna se poate alege două puncte =
|
pe laturile unui triunghi la distanţe egale de vârf.
! C
Ipoteza Concluzia O !
| =
(1) AOB este unghi dat
(2) [OC, C  Int( AOB) (4) [OC, AOC  BOC B
(3) [OA]  [OB]
127
Demonstraţie
I. există o bisectoare a unghiului
II. această bisectoare este unică
I. Fie C mijlocul segmentului [AB]. Atunci C este interior unghiului AOB .
Avem:
 [ AO]  [ BO] din (2) 
[ AO]  [ BO] reflexivitate  LUL AOC  BOC def
   AOC  BOC

 [ AC ]  [ BC ] din def. 
şi deci rezultă că [OC este bisectoare a unghiului AOB .
A
II. Trebuie să arătăm că unghiul AOB are cel mult o
bisectoare. Pentru aceasta este suficient să arătăm că orice =?
|
altă bisectoare a unghiului AOB trece prin punctul C’
care aparţine segmentului [AB]. ! C’
Să presupunem că [OD este o bisectoare a O ! D
=
unghiului AOB . Atunci D este în interiorul unghiului | ?
AOB . Dreptele OD şi AB se intersectează în punctul C’
situat între A şi B. B
 [ AO]  [ BO] 
AOC '  
 AOC '  BOC ' LUL AOC '  BOC ' 
BOC '  
[OC ']  [OC '] 
 
[C’A]  [C’E] şi de aici C’ este mijlocul segmentului [AB]. Cum un segment are un unic
mijloc, rezultă că C coincide cu C’ şi vom avea o unică bisectoare a unghiului.
Exerciţiul 10. În triunghiul ABC ([AB]  [AC]). Pe latura

[AB] se ia un punct M şi pe latura [AC] un punct N, astfel încât
[BM]  [CN]. Dacă BN  CN = {P} , atunci să se demonstreze:
a) [BN]  [CM]); A
b) [AP este bisectoarea unghiului A .
? ?
Soluţie
(1) ABC ([AB]  [AC]) M P N
(2) [BM]  [CN]) − −
(3) BN  CN = {P}
/
(4) [BN]  [CM]); B C
(5) [AP BAP  CAP //
Demonstraţie
a) Se compară triunghiurile
 [ BM ]  [CN ] din ipoteză  
MBC   def [ BN ]  [CM ](a) 

[ BC ]  [ BC ] reflexivitate  LUL MBC  NCB  
 .
NCB  
 
 MCB  NBC (6) 

 MBC  NCB th .triunghiuluii isoscel 
128
b) Din congruenţa triunghiurilor MBC  NCB mai rezultă şi (6), de unde rezyltă că
triunghiul PBC este isoscel cu [PB]  [PC] (7).
[ AB]  [ AB] din ipoteză  
APB     APC def BAP  CAP , de ci [AP este
[ BP ]  [CP ] din (7) LUL APB 
APC    
[ AP]  [ AP] reflexivitate  
bisectoarea unghiului din vârf A .
Exerciţiul 11. Se dau triunghiurile ABC ([AB]  [AC]) şi ADC ([ AB]  [ AC ]) .

Demonstraţi că ABD  ADB
Soluţie. Din ipoteză pe baza tranzitivităţii relaţiei de
congruenţă a segmentelor rezultă: A | D
?
[ AB]  [ AC ]  teorema
[ AC ]  [ AD]  [AB]  [AD] −
 
Triunghiul ABD este isoscel conform ?
teoremei triunghiului isoscel şi va rezulta că
unghiurile opuse laturilor congruente sunt
B C
congruente. CCTD
Exerciţiul 12. În figură se dă: MBP  NCP , MPB  NPC , M, N şi P sunt mijloacele
segmentelor [AP], [DP] şi [BC]. Demonstraţi că PAD  PDA ,
D C
Soluţie
Din ipoteză şi ULU, triunghiurile MBP şi − =
NCP sunt congruente, deci segmentele [MP] şi [PN] M N
sunt congruente.
 M ,[ MP]  [ MA] teorema
− =
 N ,[ NP]  [ ND]   [AP]  [DP] ||| |||
  A P B
de unde rezultă că PAD este isoscel cu unghiurile opuse laturilor congruente.
Exerciţiul 12. Se dau punctele A, D în această ordine, [AD]  [DB] şi A  B .

Faceţi o listă a concluziilor ce le puteţi trage şi apoi le demonstraţi.
D
Premize Concluzia A B
(1) A, D, B coliniare
(2) [AD]  [DB] CAB , [AC]  [BC]
(3) A  B
Demonstraţie
C
 [ AD]  [ DB] din (2) 
CDA   def
 CAD  CBD din (3)  
ULU  CDA   CDB  [ AC ]  [CB]
CDB  
CDA  CDB unghiuri drepte 
129
Exerciţiul 13. Se dau: AC = BC, m( A) = x şi m( B) = y . Demonstraţi că triunghiul
CDE este isoscel. C
Soluţie
Triunghiul CAB este isoscel, conform ipotezei
AC = BC. Unghiurile opuse laturilor congruente sunt x y
D E
respectiv congruente, dar
m( A) = m( B) , m( A) = x şi m( B) = y , deci
x  y şi în concluzie triunghiul CDE este isoscel.
A B
Exerciţiul 14. Se dau: m( BAD) = m(CAD) . Demonstraţi că dreapta AD este
mediatoarea segmentului [BC].
A
Soluţie
Concluzia problemei se poate reformula prin || ||
completarea desenului, prelungind segmental [AD] şi notând
AD  BC = {E} . Dacă triunghiul ABC este isoscel,
− −
atunci [AE fiind bisectoare în triunghiul isoscel va fi şi
mediatoarea laturii [BC]. D
B E C
[ AD]  [ AD] reflexivitate 
ADB   def
 BAD  CDA ipoteza  
ULU  ADB   ADC  [ AB]  [ AC ]
ADC  
 BDA  CDA ipoteza 
Exerciţiul 15. Se dau: Se dau: m( MAB) = m( MBA) , m( NAB) = m( NBA) şi

m( PAB) = m( PBA) . Demonstraţi că punctele M, N şi P sunt coliniare.
M
Soluţie
Din m( MAB) = m( MBA) MAB  MBA rezultă că
MBA este un triunghi isoscel. Din m( NAB) = m( NBA)
 NAB  NBA rezultă că NBA este un triunghi isoscel.
Din m( PAB) = m( PBA)  PAB  PBA rezultă că N
PBA este un triunghi isoscel. A B
Punctele N, M şi P sunt coliniare, deoarece
aparţin aceleaşi mediatoare a segmentului [AB].
Exerciţiul 16. În triunghiul ABC , AB = 5 cm şi AC = 8 cm. P

Fie [XY] mediatoarea laturii [BC] şi XY AC = {D}. Să se afle perimetrul triunghiului
ABD
130
PARALELISM
d2 • Condiţii care asigură paralelismul

• Proprietăţile dreptelor paralele
A d3
• Axioma lui Euclid
• Suma măsurilor unghiurilor unui
triunghi
O
d
De-a lungul timpurilor, după Euclid, învăţaţii din Antichitate şi din Evul Mediu
şi-au manifestat mirarea faţă de locul atribuit propoziţiei:
,,Dacă două drepte formează cu aceeaşi secantă două unghiuri interne de

aceeaşi parte a secantei, a căror sumă diferă de două unghiuri drepte, aceste drepte
nu sunt paralele şi se întâlnesc de acea parte a secantei în care suma unghiurilor
este mai mică decât două unghiuri drepte.’’
propoziţie care este listată lângă toate celelalte propoziţii admise ca evidente (ca
axiome).
Mirarea matematicienilor de după Euclid a fost determinată de faptul că această
propoziţie nu prezintă acelaşi caracter de evidenţă ca toate celelalte propoziţii acceptate
fără demonstraţii şi de asemenea nu apare mai clară decât multe din cele care se
demonstrează.
De-a lungul timpului s-au făcut multe încercări de a se demonstra această
propoziţie, dar toate nu au izbutit. Cu toate acestea, negând această propoziţie se obţin o
serie de concluzii cu totul diferite de acelea pe care le dă teoria obişnuită a paralelelor.
Gauss, matematician german (1777-1895) şi-a pus întrebarea dacă nu ar fi
imposibil de a demonstra această propoziţie. Aproape în acelaşi timp, Lobacevski şi
Bolyai au emis, fiecare în mod independent, accesaşi ipoteză şi au construit câte o
geometrie având în comun cu geometria obişnuită, toate propoziţiile mai puţin cea în
discuţie.
Rezultatele la care se ajunge într-o astfel de geometrie - numită neeuclidiană au
adeseori forma cât se poate de paradoxală şi sunt în contrast cu felul nostru obişnuit de a
vedea şi înţelege cele înconjurătoare.
Propoziţia este imposibil de demonstrat cu ajutorul propoziţiilor anterioare, şi în
acest sens prezentăm după H. Poincaré următoarea justificare:
,,Să ne imaginăm o sferă S şi, în interiorul acestei sfere, un mediu al cărui indice
de refracţie şi a cărui temperaturi sunt variabile în acest mediu se vor mişca obiectele
mobile: mişcările acestor obiecte vor fi destul de lente şi căldurile lor specifice destul de
mici pentru ca ele să se pună imediat în echilibru de temperatură cu mediul: în plus toate
aceste obiecte vor avea acelaşi coeficient de dilatare, astfel că vom putea determina
temperatura prin lungimea unui oarecare dintre ele.
Fiinţele inteligente din interiorul acestei sfere vor gândi că două obiecte mici
transportate dintr-un punct în altul ar varia în acelaşi raport, iar fiinţele respective vor
afirma cu certitudine că dimensiunile au rămas aceleaşi.’’
131
CONDIŢII CARE ASIGURĂ PARALELISMUL
d
Definiţie. Două drepte din acelaşi plan se numesc
d’ paralele dacă nu au nici un punct comun.
d || d '
c
a Definiţie. Se numeşte secantă dreapta care
A intersectează în două puncte diferite două drepte din
b acelaşi plan.
B
a  c = {A} şi b  c = {B}
Definiţie. Secantă formează cu două drepte din acelaşi
plan, opt unghiuri, numite:
1 2 şi 6 ; 3 şi 5 alterne interne.
4
1 şi 7 ; 4 şi 8 alterne externe.
3 2 2 şi 5 ; 3 şi 6 interne de aceeaşi parte a secantei.
5 1 şi 8 ; 4 şi 7 externe de aceeaşi parte a secantei.
6
1 şi 5 ; 2 şi 8 ; 3 şi 7 ; 4 şi 6 corespondente.
7 8
d’
d1 A Teorema de existenţă a paralelei
Fie o dreaptă d şi un punct A exterior dreptei. Există
cel puţin o dreaptă care trece prin A, paralelă la dreapta
d d.
Teorema dreptelor paralele

Fie două drepte paralele şi o secantă, care le
intersectează.
Dacă:
1. o pereche de unghiuri alterne interne;
2. o pereche de unghiuri alterne externe;
3. o pereche de unghiuri 6 interne de aceeaşi parte a
secantei;
4. o pereche de unghiuri 7 externe de aceeaşi parte a
secantei;
5. o pereche de unghiuri corespondente,
atunci dreptele sunt paralele.
132
SECANTĂ [,,secantis’’= care taie]

ALTERNE [,,alternus’’= de o parte] din limba latină
PARALELE ,,para’’ = alături
,,allelon’’ = unul cu altul
Segmente paralele
A B
Două segmente [AB] şi [CD] se spun paralele şi se
scrie [AB] || [CD], dacă dreptele suport sunt paralele.
C D
Semidrepte paralele
A B
Două semidrepte [AB şi [CD se spun paralele şi se
scrie [AB || [CD, dacă dreptele suport sunt paralele.
C D
Analog, vom spune despre un segment şi o semidreaptă, un

segment şi o dreaptă, o semidreaptă şi o dreaptă etc.
Exerciţiul 1. Desenaţi şi alte situaţii de paralelism dintre segmente, semidrepte şi drepte.
Exerciţiul 2. Două segmente [AB] şi [CD] se sunt paralele. A B

Să se scrie în toate modurile posibile.
Răspuns C D
Se pot scrie:
[AB || [CD
AB || CD
[AB] || [CD]
[BA || [DC
[BA] || [DC]…
TEOREMĂ
Două drepte perpendiculare pe aceeaşi secantă sunt paralele
IPOTEZA d CONCLUZIA
a
(1) d ⊥ a (3) a b
A
b
(2) d ⊥ b
Demonstraţie
REFORMULAREA TEXTULUI. Trebuie să arătăm că dreptele a şi b nu se
intersectează. Să presupunem, pentru aceasta, că cele două drepte paralele se vor
intersecta într-un punct A. Atunci ar exista două perpendiculare din A pe dreapta d.
Aceasta este imposibil.
133
Metoda folosită în demonstraţie se numeşte ,,metoda reducerii la absurd’’, care
se bazează pe faptul că atunci când este imposibil ca o propoziţie să, ea este cu siguranţă
adevărată.
METODA REFUCERII LA ABSURD

• Se presupune că nu este adevăratăconcluzia;
• Pe baza raţionamentului şi a deducţiei logice se ajunge la o
propoziţie contrară unei părţi din ipoteză sau a unui fapt (axiomă,
definiţie, teoremă) matematic dinainte cunoscut.
Exemplul 1
TEOREMA 1
Într-un plan, printr-un punct dat la o dreaptă dată, există o dreaptă
şi numai una perpendiculară pe dreapta dată.
IPOTEZA CONCLUZIA
C
C1 • • • C2
A d (1) există o dreaptă d,
A d d ⊥ a
a B•
(2) există o dreaptă d,
cu această proprietate A
/ //
d1 d2
Demonstraţie
(1) Fie B  a , diferit de punctul A. Din
axioma de construcţie a unghiurilor, există o semidreaptă AC astfel încât m(CAB) = 90o.
Considerând d = [ AC , avem d ⊥ a în punctul A.
(2) Să presupunem că nu există o singură cu aceste proprietăţi (se presupune
contrarul propoziţiei (2) din concluzie). Fie d1 şi d 2 perpendiculare pe d în A. trebuie să
arătăm că d1 = d2 . Dar d1 şi d 2 conţin semidreptele [AC1 şi [ AC 2 şi din definiţia
perpendicularei şi teorema referitoare la unghiuri drepte, urmează că C1 AB şi C2 AB
sunt unghiuri drepte. Din axioma de construcţie a unghiurilor, aceasta înseamnă că [AC1
şi [ AC 2 coincid. Dreptele d1 şi d 2 au mai mult de un punct comun şi deci d1 = d 2 .
Exemplul 2
TEOREMA 2
Dintr-un punct exterior unei drepte există cel mult o dreaptă
perpendiculară pe dreapta dată.
IPOTEZA CONCLUZIA
A d (1) d ⊥ a
134
Demonstraţie d2
Să presupunem că d1 şi d 2 sunt două drepte D•
diferite care conţin punctul A şi sunt perpendiculare pe
d. Fie C şi D punctele unde d1 şi d 2 intersectează d,. Fie
A’ punctul de pe semidreapta opusă semidreptei [CA pentru A A’
• •
care [CA]  [CA’]. Dar ACD  A ' CD (caz LUL), de C d1
unde rezultă că ADC  A ' DC . Deci AD este
perpendiculară pe d în punctul D. Aşadar există două drepte
d şi AD perpendiculare pe d în D. Aceasta contrazice teorema
de la exemplul 1., deci presupunerea că ar exista două perpendiculare pe d, care trec prin punctul
A este falsă.
DESENAREA UNEI PARALELE PRINTR-UN PUNCT LA O DREAPTĂ
Pasul 1. Se aşează echerul astfel încât ipotenuza lui să coincidă cu dreapta dată.
Pasul 2. Se aşează o riglă lipită de o catetă a echerului.
Pasul 3. Facem să alunece echerul de-a lungul riglei, care rămâne fixă, până când
ipotenuza echerului trece prin punctul dat.
Pasul 4. Se trasează cu creionul de-a lungul ipotenuzei o dreaptă d’.
A d’
A• •
d d
DESENAREA UNEI DREPTE PARALELE CU O DREAPTĂ DATĂ
Pasul 1. Se desenează o dreaptă oarecare d.

Pasul 2. După voie, la alegere, se desenează două drepte oarecare a şi b, concurente în
punctul A, care intersectează dreapta dată în punctele B şi C.
Pasul 3. Se construieşte segmentul [AB’][AB] pe dreapta a şi [AC’][AC] pe dreapta b.
Pasul 4. Se duce dreapta BC care este dreapta căutată, paralelă cu dreapta d.
a b
• •
B’ C’
•
A
• •
d
C B
135
Exerciţiul 2. Ce este greşit în desenele de mai jos?
50 45
30 120 45
45
45
Exerciţiul 3. Care este măsura unghiurile însemnate cu ,,?’’

30
?
30
55 95
?
25
Exerciţiul 4. Să se completeze spaţiile libere în propoziţiile:

a) Două drepte perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt________________
b) Dacă două drepte sunt paralele şi o a treia dreaptă este perpendiculară pe una
din ele, atunci ea este___________________
Exerciţiul 5. Desenaţi două drepte care să nu fie nici paralele, nici concurente? (Puteţi?)
Exerciţiul 6. Se dau dreptele a, b, şi c. Dacă c b şi a b , atunci este adevărat că a c ?

Realizaţi un desen.
C B
Exerciţiul 7. În figură, [OA]  [OB] şi [OC]  [OD]. Să
se demonstreze că CB || AD]
Soluţie O
Comparând triunghiurile OAD şi OBC se
obţine pe baza cazului de congruenţă LUL că unghiurile
OAD şi OBC sunt congruente. De aici va rezulta că A D
dreptele AD şi BC sunt paralele.
Exerciţiul 8. Folosind convenţiile de notare, se demonstreze că [BC este bisectoarea

unghiului ABD în figura alăturată.
Soluţie A
Din figură [AB]  [AC], deci triunghiul
ABC este isoscel. Unghiurile CBD şi FCE
sunt congruente, deci dreptele AC şi BD sunt = =
paralele. Dar
C F•
ACB  CBD alt. interne congruente
B
ABC  ACB th. triunghiului isoscel D •E
•
ABC  CBD [BC bisectoare.
136
AXIOMA LUI EUCLID AXIOMA PARALELELOR
A d’
•
AXIOMA PARALELOR d
Printr-un punct dat, exterior unei
c
drepte date, există o singură paralelă la
dreapta dată.
1 2 b
Teorema reciprocă a dreptelor paralele 3 4
Dacă drepte paralele sunt intersectate de o

a treia dreaptă, atunci:
1) alterne interne congruente; 5 6 a
2) alterne externe congruente; 7 8
3) corespondente congruente;
4) interne de aceeaşi parte a secantei
suplementare 3  6 şi 4  5 1)
5) externe de aceeaşi parte a secantei 1  8 şi 2  7 2)
suplementare
a b 3  7 şi 1  5 3)
Teorema 1 4  8 şi 2  6 3)
Dacă o dreaptă intersectează una din două 3 + 5 = 180 şi 4 + 6 = 180 4)
drepte paralele într-un singur punct, atunci
1 + 7 = 180 şi 2 + 8 = 180 5)
o intersectează şi pe a doua tot într-un
singur punct. c
Teorema 2 a
•
Dacă o dreaptă este perpendiculară pe una
din două drepte paralele, atunci ea este
perpendiculară şi pe cealaltă. b
c  a   şi c  b  
Teorema 3
Relaţia de paralelism a dreptelor are
proprietăţile: c
1. simetrie: dacă a b , atunci b a
2. tranzitivitate: dacă a b şi b c , atunci d’
a c , oricare ar fi dreptele a, b şi c diferite
din acelaşi plan. d
Proprietate
Două drepte paralele cu a treia sunt paralele c ⊥ a şi c ⊥ b
între ele.
137
DEMONSTRAŢII ŞI EXERCIŢII
Teorema reciprocă a dreptelor paralele

Demonstraţia pentru 1)
Y B a
•
a b
A  a, B  b XAB  YBA Y’•
[ AX  a,[ BY  b b
•
X
/ // A
Metoda reducerii la absurd, ne permite să
presupunem că unghiul YBA nu este congruent cu unghiul XAB . Atunci există un alt
unghi cu una din laturi care va fi congruent XAB , de exemplu, unghiul Y ' BA . După
teorema de existenţă a dreptelor paralele ar rezulta că [ BY ' [ AX , ( XAB  Y ' AB) . Dar,
am ajuns la faptul că prin punctul B, exterior dreptei a, există paralela [BY’ la dreapta a
şi [BY tot paralelă la dreapta a. Contradicţia obţinută se datorează presupunerii făcute că
unghiurile din concluzie nu sunt congruente.
Demonstraţia pentru 4) E •
REFORMULARE
Fie AB şi CD două drepte paralele care A
•
M B
•
sunt intersectate de dreapta EF în M, respectiv N.
Să demonstrăm că unghiurile interne de aceeaşi
parte a secantei sunt suplementare. C
• •
AB CD N D
AB  EF = {M } F
•
m( AMN ) + m(CNM ) = 180 //
CD  EF = /{N}
Unghiurile CNM şi MND sunt unghiuri adiacente suplementare, deci vom avea
m(CNM ) + m(MND) = 180 . Conform teoremei reciproce la care ne referim,
AMN  MND ca unghiuri alterne interne. Înlocuind în relaţia precedente obţine
concluzia>
Exerciţiul 1. Găsiţi alte variante de demonstraţie pentru 4).
Exerciţiul 2. Demonstraţi că o dreaptă paralelă cu baza
unui triunghi isoscel care intersectează celelalte două 1 2
laturi ale triunghiului în puncte diferite, formează un alt
triunghi isoscel. 3 4
Exerciţiul 3. În figură, dreptele a şi b sunt paralele. 5 6

Măsura unghiului 5 este de 130o. Calculaţi măsurile 7 8
celorlalte şapte unghiuri.
138
c
Exerciţiul 4. Demonstraţi că bisectoarele a două a A
unghiuri alterne interne congruente sunt paralele.
Y
REFORMULARE
Fie a şi b două drepte paralele, care sunt X
b
intersectate de secanta c în punctele A şi B. Trebuie
B
demonstrat că bisectoarele [AX şi [BY sunt paralele.
Demonstraţie
Este evident că XAB  YBA ca fiind unghiuri congruente (sunt jumătăţi de
unghiuri congruente). Conform teoremei dreptelor paralele, unghiurile fiind alterne
congruente, rezultă că [AX şi [BY sunt paralele.
Exerciţiul 5. Demonstraţi că bisectoarele a două unghiuri alterne externe congruente
sunt paralele. A
Exerciţiul 6. În figura 1 se dă: triunghiul ABC , [BP şi [CP
bisectoarele unghiurilor B şi respectiv C . Demonstraţi că
P
paralela prin P determină triunghiul EPB şi FPC isoscele E F
( E  ( AB), F  ( AC ) ).
Fig. 1 B C
A
Exerciţiul 7. În figura 2 se dă: triunghiul ABC ,
D  ( AC ), E  ( AB), M  ( BC ) , astfel încât
E D
DM AB, EM AC . Dacă m( BME ) = 65 , m(CMD) = 40 să
se calculeze măsurile unghiurilor triunghiului ABC , dacă
BME  , MDC . B M C
Fig. 2
Exerciţiul 8. Unghiul BAC al triunghiului ABC este congruent cu unghiul de 40o, iar
unghiului ABC este congruent cu unghiul 80o.Care sunt măsurile unghiurilor formate de
semidreptele [AB şi [AC cu paralela prin A la bisectoarea unghiului B ?
Exerciţiul 9. În triunghiul ABC bisectoarea unghiului BAC intersectează BC în D.

mediatoarea segmentului [AD intersectează [AC] în M . Demonstraţi că MD AD .
Exerciţiul 10. Problemă Indiană (sec. IX). O trestie are rădăcina la fundul unui lac,
situată la 90 cm de malul lacului şi se care se ridică la 30 cm de suprafaţă. Dacă se
înclină trestia, vârful ei atinge malul lacului.
Care este adâncimea lacului şi lungimea
trestiei?
Exerciţiul 11. Un stâlp de bambus care
măsoară 32 de coţi se rupe în bătaia vântului.
Vârful care vine în contact cu solul se află la
16 coţi de baza tulpinii. La câţi coţi de sol s-
a rupt ?"
139
SUMA MĂSURILOR UNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI
Teorema 1. În orice triunghi, suma

unghiurilor interioare este 180o.
Consecinţa 1. În orice triunghi echilateral

B C fiecare unghi este de 60o.
m( A) + m( B) + m(C ) = 180
A Consecinţa 2. Unghiurile ascuţite ale unui
triunghi dreptunghic sunt complementare.
Consecinţa 3. Unghiurile ascuţite ale unui

triunghi dreptunghic isoscel sunt de 45o.
B C
m( A) = m( B) = m(C ) = 60 Consecinţa 4. În orice triunghi isoscel
A unghiurile de la baza triunghiului sunt
ascuţite.
45
Consecinţa 5. Un triunghi isoscel cu un

unghi de 60o este triunghi echilateral.
45
B C
C Teorema 2. În orice triunghi dreptunghic
cateta care se opune unghiului de 30o are
lungimea egală cu jumătate din lungimea
ipotenuzei.
Consecinţa 6. În orice triunghi suma

B A
măsurilor unghiurilor exterioare
o
m( B) + m(C ) = 90 triunghiului este 360 .
C
60
30
B A
1
AC =  BC
2
140
Teorema 1. REFORMULARE A
Se dă triunghiul ABC şi trebuie demonstrat că m( A) + m( B) + m(C ) = 180 o
A
Demonstraţie
Se face o construcţie ajutătoare şi
anume se trasează o dreaptă paralelă la baza
[BC] a triunghiului dat prin vârful A al
triunghiului.
B C
1. m( ABC ) = m( BAE ) 1. alterne interne congruente
2. m( BCA) = m(CAD) 2. axioma de adunare a unghiurilor
3. m( BAD) = m( BAC ) + m(CAD) 3. alterne interne congruente
4. m( BAE ) = m( BAD) = 180 4. axioma de adunare a unghiurilor
5. m( BAE ) + m( BAD) + m( BCA) = 180 5. unghiuri adiacente suplementare
6. m( ABC ) + m( BAC ) + m( BCA) = 180 6. din 1, 2, 3. şi 4. prin înlocuire
Exerciţiul 1. Refaceţi demonstraţia precedentă, construind paralela prin vârful B.
Exerciţiul 2. Refaceţi demonstraţia precedentă, construind paralela prin vârful C.
Exerciţiul 3. Două unghiuri a unui triunghi au respectiv măsurile:

a) 45 o şi 60 ; b) 27o şi 131o; c) uo şi 2uo.
Calculaţi măsura celui de al treilea unghi.
Exerciţiul 4. Măsurile unghiurilor unui triunghi sunt direct proporţionale cu numerele 1,

2 şi 3. Care este măsura fiecărui unghi?
Soluţie. Notând măsurile unghiurilor cu x, y şi z vom avea că mulţimile {1, 2,3} şi
{x, y, z} sunt direct proporţionale.
Deci vom avea:
 x 180
 1 = 6  x = 30

x y z x + y + z 180  x 180
= = = =  =  y = 60
1 2 3 1+ 2 + 3 6 2 6
 z 180
 3 = 6  z = 90

141
Exerciţiul 5. În triunghiul isoscel MNP , înălţimea [ME] ( E  NP ) formează cu latura
[MP] un unghi de 40o. Să se calculeze măsurile unghiurilor triunghiului MNP .
Discuţie.
Exerciţiul 6. Măsura unui unghi a unui triunghi este cu 25 mai mare decât măsura altui
unghi, iar măsura celui de al treilea este cu 9 mai mică decât măsura unghiului al doilea.
Aflaţi măsurile unghiurilor.
Exerciţiul 7. Triunghiul ABC este dreptunghic. Este adevărat că m( A) + m(C ) = 90 o?

Discuţie.
Exerciţiul 8. Triunghiul ABC este dreptunghic în A şi CD ⊥ AB. Demonstraţi că

unghiurile A şi BCD sunt congruente. A
Exerciţiul 9. În figură AD ⊥ EC, EF ⊥ EC şi

CA ⊥ AF. Să se demonstreze că C  F B ? C
E
Soluţie D
În triunghiul EFB , m( F ) = 90 − m( FBE ) .
Dar m( FBE ) = m( DBA) = 90 − m( BCA) şi prin ?
înlocuire se obţine:
F
m( F ) = 90 − (90 − m( BCA)) = m( BCA)
Găsiţi alte trei rezolvări!
Exerciţiul 10. În triunghiul ABC ( m(C ) = 90 ), D este un punct al ipotenuzei astfel

încât [AD]  [CD]. Să se demonstreze că D este egal depărtat de punctele A, B şi C.
Exerciţiul 11. Câte unghiuri drepte are un triunghi dreptunghic isoscel ABC ,
[AB][BC] ?
Soluţie. În orice triunghi, suma măsurilor unghiurilor interioare este de 180. Triunghiul
fiind dreptunghic, va avea un singur unghi drept.
Exerciţiul 12. Triunghiul ABC este dreptunghic în A. Se construiesc [CF]  [CD] şi

[BE]  [BD] , unde F  ( AC ) , D  ( BC ) şi E  ( BA) . Să se demonstreze că
m( EDF ) = 45 .
Exerciţiul 13. În triunghiul ABC ( m( A) = 90 ), m( B) = 54 . Să se calculeze măsura

unghiului format de înălţimea cu bisectoarea din A.
Soluţie. Ilustraţi problema printr-un desen. În triunghiul ABD ,
m( BAD) = 90 − m( ABD) = 90 − 54 = 36 . Unghiurile BAD, DAE sunt adiacente şi
conform axiomei de adunare a unghiurilor, rezultă: m( BAD) + m( DAE ) = m( BAE ) , dar
36 + m( DAE ) = 45  m( DAE ) = 9 .
142
Exerciţiul 14. Într-un cerc oarecare,
diametrele [AC] şi [BD] sunt perpendiculare. D
Ce poziţie au dreptele AB şi CD? Dar dacă
diametrele nu sunt perpendiculare?
Soluţie
În figură, triunghiurile AOB şi
COD sunt congruente, conform cazului de A
O
C
congruenţă LUL. Deci, ABO  COD .

Unghiurile ABO şi COD fiind alterne interne
congruente, rezultă că AB DC . Analog,în B
cazul când diametrele nu sunt perpendiculare.
A
Exerciţiul 15. Într-un triunghi dreptunghic,
înălţimea este congruentă cu jumătate din
=
lungimea ipotenuzei. Să se afle măsurile
unghiurilor triunghiului.
Soluţie B ||
C
În figura alăturată, triunghiul  ABC este D
dreptunghic în A, iar AD ⊥ BC , [AD]  [DB].
Triunghiurile DBA şi DCA sunt isoscele cu unghi drept. Deci m( B) = m(C ) = 45 .
Exerciţiul 16. Fie ABC un triunghi dreptunghic isoscel, [ AD]  [ DB] . Printr-un punct
oarecare D al dreptei AB se duce perpendiculara pe dreapta BC şi se notează cu E
piciorul ei. Dacă {F} = DE  AC , să se demonstreze că [ AF ]  [ AD] .
Soluţie. Se disting trei cazuri: C C
C
E E
D B F
A
B A
D A
D
F E B
F
Atenţie! Reţineţi ,,Geometria este gândirea logică şi corectă pe figuri greşite’’
a) Triunghiul ABC este triunghi dreptunghic isoscel, rezultă m( ABC ) = 45 . Dar

unghiurile ADF , BDE sunt opuse la vârf şi deci au aceeaşi măsură, anume de 45o.
Triunghiul ADF este dreptunghic cu un unghi de măsură 45. Deci va fi şi isoscel. Vom
avea cerinţa problemei [ AF ]  [ AD] .
Analizaţi celelalte figuri.
143
UNGHI EXTERIOR UNUI TRIUNGHI
Definiţia 1. Se numeşte unghi exterior

unui triunghi, unghiul adiacent şi
D
suplementar cu un unghi al triunghiului.
B C
ACD unghi exterior A
A
E Definiţia 2. Bisectoarea unui unghi exterior

al triunghiului se numeşte bisectoare
A
exterioară a triunghiului.
D
B C
[CE ACE  DCE A
A Teorema 1. Orice unghi exterior unui
triunghi este mai mare decât oricare dintre
unghiurile triunghiului neadiacente cu el.
D
B C Teorema 2. Măsura unui unghi exterior
A
ACD  BAC ; ACD  ABC unui triunghi este egală cu suma măsurilor
A
celor două unghiuri ale triunghiului
neadiacente cu el.
D
B C
m( ACD) = m( BAC ) + m( ABC )A Teorema 3. Într-un triunghi ABC
oarecare, bisectoarea unghiului ABC ,
A interioară triunghiului şi bisectoarea
unghiului ABC , exterioară triunghiului
F E ABC sunt perpendiculare.
A A
D
B C
A
[CE ⊥ [CF
144
Teorema 1. Demonstraţie. Se duce mediana A E

[BF] care se prelungeşte cu segmentul congruent
[FE]  [BF]. Punctul E fiind situat în interiorul =
−
unghiului ACD , m( ACE) va fi mai mică decât F
m( ACD). Acesta este însă congruent cu = −
unghiul BAC deoarece triunghiurile  FEC şi
−
 FBA sunt congruente ca având un unghi
congruent cuprins între laturi respectiv B C D
congruente ([AF]  [FC], AFB  CFE, [BF]
 [FE]). Deci m( ACE)=m( BAC)  m( ACD).
Din congruenţa unghiurilor BAC şi ACE rezultă că şi ECD  ABC ca
unghiuri corespondente congruente pentru paralelele AB, CE şi secanta BC. Deci,
m( ABC) m( ECD)  m( ACD).
REŢINEŢI
Orice triunghi are şase unghiuri exterioare două câte două congruente.
A
Teorema 2. Reformulare. Fie  ABC un
triunghi oarecare şi ACD un unghi exterior E
lui. Trebuie arătat că
m( ACD) = m( BAC) + m( ABC).
Demonstraţie. Se foloseşte o construcţie
ajutătoare şi anume construim paralela CE prin −
vârful C la AB. B C D
1. BAC  ACE 1. Unghiuri alterne interne congruente
AB  CE, secanta AC.
2. ABC  ECD 2. Unghiuri corespondente congruente
AB  CE, secanta BC.
3. m( ACD) = m( ACE) + m( ECD). 3. Axioma de adunare a unghiurilor.
4. m( BCA) + m( ACD) = 180o 4. Unghiuri adiacente suplementare.
5.m( BCA)+m( ABC)+m( BAC)=180o 5. Din paşii 1  2  3  4 prin înlocuire.
Exerciţiul 1. Refaceţi demonstraţia teoremei 2 folosind un alt unghi exterior şi o altă

construcţie ajutătoare.
Exerciţiul 2. Un triunghi  ABC are m( A) = 55o, m(C) = 55o. Să se calculeze

măsura unghiului adiacent şi suplementar cu unghiul C.
Soluţie. Unghiul cerut este un unghi exterior al triunghiului  ABC, deci
m( DCA)=m( BAC)+m( ABC)=55o + 90o= 145o, m( ABC) =180o−(55o+35o)=90o.
145
Exerciţiul 3. Calculaţi unghiurile marcate cu „?” în figurile de mai jos, notaţiile fiind
cele convenţionale.
72
= ? = −
−
− − 60 ?
60 ?
| || |
a) b) c)
Exerciţiul 4. Se dă triunghiul  ABC în care A

m( B)=70o, m( C) = 100o. Să se calculeze măsurile
unghiurilor formate în jurul punctului de intersecţie a
bisectoarelor interioare ale unghiurilor B şi C.
Soluţie. În figura alăturată I este punctul de intersecţie a
bisectoarelor interioare ale unghiurilor B şi respectiv C’
C. În jurul punctului I la intersecţie s-au format 4 B’
unghiuri congruente două câte două. I
Deci: m( BIC) =180o−(m( IBC)+m( ICB)) =
B C
= 180o − (35o+ 50o) = 95o;
m( B'IC)=m( IBC)+m( ICB)=35o+50o=85o. A
−
Exerciţiul 5. În triunghiul echilateral ABC, M[AB] şi
N
N[AC] astfel încât [BM][AN]. Notăm cu E
intersecţia dreptelor BN şi CM. Să se calculeze M E
m( NEC). −’
Demonstraţie
B C
1. [AB]  [BC]. 1. ABC este triunghi echilateral.
2. m( ABC) = m( BAC) = 60. 2. Teorema triunghiului echilateral.
3. [BM]  [AN]. 3. Din ipoteză.
4. ABC  BAC 4. Din 2 şi definiţia congruenţei
5. ABN  BCM 5. Din paşii 3, 4 şi LUL
6. ABN  BCM 6. Din 5 şi definiţia congruenţei
7. m( NEC) = m( EBC) + m( BCE) 7. Teorema unghiului exterior.
8. m( NEC) = m( EBC) + m(EBM) = 8. Din 6 şi 7.
= m( ABC) = 60o
Exerciţiul 6. Măsura unui unghi exterior unui triunghi dreptunghic este de 12036'20''.
Să se calculeze măsurile unghiurilor triunghiului.
Exerciţiul 7. Să se calculeze suma măsurilor unghiurilor exterioare unui triunghi.
146
Exerciţiul 8. Găsiţi măsurile unghiurilor unui triunghi, ştiind că măsurile unghiurilor
exterioare de la două vârfuri ale lui sunt egale respectiv cu 150o şi 120o.
Exerciţiul 9. Suma măsurilor unghiurilor

A
exterioare triunghiului  ABC de la vârfurile A şi
B luate câte unul la fiecare vârf este egală cu
240. Care este măsura unghiului C al  ABC. F E
Demonstraţia teoremei 3. [CF şi [CE sunt
bisectoare. A A
D
B C
A
1. m( ACF) =  m( ACB). 1. [CF este bisectoarea unghiului ACB.
2. m( ACE) =  m( ACD). 2. [CE este bisectoarea unghiului ACD.

3. m( ACB) + m( ACD) = 180o 3. Sunt unghiuri adiacent şi suplementare.
4. m( FCE) = m( FCA)+m( ACE). 4. Axioma de adunare a unghiurilor.
5.m( FCE)= m( ACB)+  m( ACD) 5. Din paşii 1 şi 2 înlocuind în 4.
6. FCE= [m( ACB)+m( ACD)]. 6. Proprietatea factorului comun.
7. m( FCE) = 180o = 90o 7. Din paşii 3 şi 6.

8. [CE] ⊥ [CF]. 8. Din 7 şi definiţia unghiurilor adiacente şi
suplementare.
Exerciţiul 10. În figura alăturată [BF este bisectoarea Q

interioară a unghiului B, iar [AF este bisectoarea
exterioară a unghiului A. Calculaşi măsura unghiului
A
AFB ştiind că m( ABD)=150o şi m( ACP)=100o. F
Soluţie. Unghiurile ABD şi ABC sunt adiacente 150

100
şi suplementare, deci
D
m( ABC)=180o−m( ABD)=180o−150o=30o. (1) B C
Analog unghiurile ACP şi ACB sunt adiacente şi
suplementare, de unde se obţine
m( ACB) = 180o − 100o = 80o (2)
Suma măsurilor triunghiului ABC este 180 , deci
o
m( BAC) = 180 − (m( ABC) + m( ACB)) = 180o − 110o = 70o (3)

Deoarece [BF şi [AF sunt bisectoarele unghiurilor ABC, respectiv OAC,
urmează că m( ABF) = 15o şi m( CAF) = 55o.
În triunghiul  ABF,
m( AFB)=180o−(m( ABF)+m( BAC)+m( FAC))=180o−140o=40o.
Exerciţiul 11. Se dă triunghiul echilateral A
 ABC. Pe [BC se ia [CD][BC]. 147
Ce măsură are unghiul BAD? ?
− −
| |
B C D
A
Soluţie. Triunghiul  CAD este isoscel deoarece [CD]  [BC]  [CA], deci
m( CAD)=m( CDA)= (180o−120o)=
=  60o = 30o
Am folosit faptul că unghiurile ACB şi O
ACD sunt adiacente şi suplementare. Deci
m( BAD)=60o+30o=90.
Exerciţiul 12. În figura alăturată [OZ este

bisectoarea unghiului oarecare XOY, M[OZ 90 B
şi N[OZ. Din M şi N s-au coborât A 90
perpendicularele pe [OX şi [OY. Care este poziţia
dreptei AB faţă de CD? M
90 90
Soluţie. Comparând triunghiurile  OAM şi C D
 OBM, se observă că: AOM  BOM X N
(ipoteză), [OM]  [OM] (reflexivitatea Z
AY
congruenţei segmentelor), OMA  OMB
(unghiuri cu acelaşi complement), deci
[AO][BO]. În triunghiul isoscel  AOB bisectoarea [OZ este şi înălţime,de unde rezultă
că AB ⊥ OZ. Analog rezultă că CD ⊥ OZ. (Triunghiul  OCD este isoscel din
compararea triunghiurilor  OCN şi  ODN.) Dreptele AB şi CD sunt paralele deoarece
sunt perpendiculare pe aceeaşi dreaptă.
Exerciţiul 13. Să se demonstreze că dacă un unghi A

exterior unui triunghi este egal cu dublul unui unghi
interior nealăturat lui triunghiul este isoscel.
Soluţie. În figura alăturată m( ACD) = 2m( BAC)
şi ca unghi exterior este dat de
m( ACD)=m( BAC) + m( ABC).
Rezultă: m( BAC) + m( ABC) = 2m( BAC), sau B C D
m( BAC) = m( ABC). Triunghiul  ABC este
isoscel având unghiurile BAC şi ABC congruente.
A
Exerciţiul 14. Să se demonstreze că dacă bisectoarea E
unui unghi exterior unui triunghi este paralelă cu o
latură a triunghiului atunci triunghiul este isoscel.
Soluţie. În figura alăturată, AB || CE şi secanta AC 
unghiurile alterne interne BAC  ACE . Apoi
AB || CE şi secanta BC  unghiurile alterne interne
ABC  DCE - unghiuri corespondente congruente. B C D
Dar DCE  ACE  BAC .
148
PROBLEME PROPUSE
1. Demonstraţi că printr-un punct ce nu aparţine unei drepte date se poate duce o singură
paralelă cu dreapta dată.
2. Demonstraţi că dacă o dreaptă oarecare intersectează una din două drepte paralele,
atunci ea intersectează şi cealaltă dreaptă.
3. Fiind date dreapta AB şi punctul C care nu se află pe acea dreaptă demonstraţi că prin
punctul C se poate duce o dreaptă paralelă cu AB.
4. Construiţi o figură plană astfel încât: punctele A, B, C şi D să fie distincte şi în acelaşi

plan; punctele B şi D să fie de o parte şi de alta a dreptei AC astfel încât
CAB DCA.
5. Demonstraţi că bisectoarele unghiurilor corespondente formate de două drepte

6. Unghiul BAC are măsura 80, iar unghiul BCD are măsura egală cu 120o.
Argumentaţi dacă dreptele AB şi CD pot fi paralele.
7. În figura 1, găsiţi valoarea pentru x astfel încât a  b.
8. În figura 2, m( EDB) = 100o şi m( ABC) = 80o. Arătaţi că AED ACB.

A
a
(3x + 17)
D E
4( x − 3)
b
B C
Fig. 1 Fig. 2
9. Fie  ACB un triunghi în care D  AC şi [AD]  [AC], D  C. Folosind teorema de

existenţă a dreptelor paralele construiţi prin punctul D o paralelă la latura [BC].
A
10. În figura de mai jos, punctele B, E, F, C sunt colineare,
D  (AC), DE  AB şi ABC  DCB. Demonstraţi că
bisectoarea unghiului CDE împarte [CE] în două D
segmente congruente.
11. Două paralele sunt tăiate de o secantă. Dintre cele opt

unghiuri care se formează, măsura unuia este egală cu
suma măsurilor altor trei. Ce măsură are fiecare unghi? B E F C
12. Să se demonstreze că paralele duse prin vârfurile unui triunghi la laturile opuse
unghiurilor respective determină un triunghi în care vârfurile triunghiului dat sunt 149
mijloacele laturilor.
A
1 2
M N
3 4
5 6
B E F
13. Să se afle suma măsurilor unghiurilor 1, 2, ..., 6, notate în figură..
14. Sub ce unghi se intersectează bisectoarele a două unghiuri interne de acceaşi parte a
secantei formate de drepte paralele?
15. Un unghi al unui triunghi isoscel are măsura de 100. Aflaţi măsurile celorlalte
unghiuri.
16. Un unghi interior unui triunghi are măsura de 30o, iar măsura unui unghi exterior de
40o. Să se afle măsurile unghiurilor interioare triunghiului.
17. În triunghiul echilateral  ABC este dusă mediana [AD]. Care sunt măsurile
unghiurilor triunghiului  ABD.
18. În figura de mai jos unghiul A este drept şi CD ⊥ BC. Să se compare unghiul B cu
unghiul ACD.
A
A
C B
19. O dreaptă a intersectează segmentul [BC] în mijlocul lui. Demonstraţi că punctele B

şi C se află la aceeaşi distanţă de dreapta a.
20. Fie O centrul unui cerc şi A, B puncte ale cercului astfel încât segmentul [AB] să fie
congruent cu o rază a cercului. Care sunt măsurile unghiurilor triunghiului  OAB?
21.Dacă laturile unui unghi sunt respectiv paralele cu laturile altui unghi atunci cele
două unghiuri sunt congruente sau suplementare.
22. Fie triunghiul oarecare  ABC. Se poate găsi în interiorul său un punct M astfel încât
unghiul BMC să fie mai mic decât unghiul A?
23. Se dă triunghiul  ABC ascuţitunghic şi [BD], [CE] două din înălţimile lui, D(AC),
E  (AB). Să se demonstreze că: m( DBC) + m( ECB) = m( A).
INEGALITĂŢI GEOMETRICE
150
• Folosirea inegalităţilor între
numere pentru demonstrarea unor
proprietăţi geometrice.
• Teorema unghiului exterior în
rezolvarea unor probleme de
geometrie.
• Unele inegalităţi între elementele
triunghiului.
În cele ce urmează enumerăm fără comentarii următoarele proprietăţi
fundamentale pentru numere.
1. Adunarea este comutativă: a + b = b + a.

2. Înmulţirea este comutativă: ab = ba.
3. Adunarea este asociativă: (a + b) + c = a + (b + c).
4. Înmulţirea este asociativă: (ab)c = a(bc).
5. Înmulţirea este distributivă faţă de adunare: a(b + c) = ab + ac.
PROPRIETĂŢI FUNDAMENTALE ALE INEGALITĂŢILOR
1. Trihotomia. Pentru orice a şi b este adevărată una şi numai una din relaţiile
următoare: a < b, a = b, a > b.
2. Tranzitivitatea. Dacă a < b şi b < c atunci a < c.
3. Adunarea inegalităţilor. Dacă a < b şi c ≤ d atunci a + c < b + d.
4. Înmulţirea inegalităţilor. Dacă a < b şi c > 0 atunci ac < bc.
PROPOZIŢII UTILE
1. Dacă a = b şi c = d atunci a + c = b + d.
2. Dacă a = b şi c = d atunci a – c = b – d.
3. Dacă a = b şi c = d atunci ac = bd.
4. Dacă a = b + c şi c > 0 atunci a > b.
Vom ţine seama şi de faptul că atât segmentele cât şi unghiurile se exprimă prin
numere pozitive prin lungimea lor, respectiv măsura lor.
REŢINEŢI
• În orice triunghi cu lungimile laturilor a, b şi c au loc inegalităţile:

a + b >c sau a + c > b sau b + c > a.
a − b < c sau a − c < b sau b − c < a.
• În orice triunghi dreptunghic ipotenuza are lungimea mai mare decât
lungimile celor două catete.
151
INEGALITĂŢŢI ÎNTRE ELEMENTELE TRIUNGHIULUI
Definiţie. Un segment [AB] este mai mic
decât un segment [CD] şi se scrie
[AB]<[CD], dacă lungimea AB este mai
mică decât lungimea CD.
A B
| Definiţie. Un segment [AB] este mai mic
C E D decât un segment [CD], dacă există un
| punct E între C şi D astfel încât
[AB] < [CD]  AB < CD [CD]<[CE].
D Definiţie.. Un unghi ABC este mai mic

A
decât un unghi DEF şi se scrie
P ABC < DEF , dacă m( ABC ) este mai mică
decât m( DEF ) .
B C E F
Definiţie. Un unghi ABC este mai mic
ABC  DEF  m( ABC )  m( PEF ) decât un unghi DEF dacă există un punct
A P în interiorul unghiului DEF astfel încât
m( ABC ) < m( PEF ) .
Teorema 1. Perpendiculara dusă pe o

dreaptă dintr-un punct exterior ei este
d unică.
A’ B C
[ AA ']  [ AB] Teorema 2. Dacă două laturi ale unui
triunghi nu sunt congruente, atunci
A
unghiurile opuse lor nu sunt congruente şi
unghiul mai mare se opune laturii mai mari.
D
Teorema 3.. Dintre toate segmentele având
B C o extremitate pe o dreaptă şi cealaltă
extremitate este un punct dat ce nu aparţine
[ AB]  [ AC ]  C  D dreptei, cel mai scurt este segmentul
perpendicular pe dreaptă.
A
Teorema 4. Dintre două oblice duse dintr-
un punct pe aceeaşi dreaptă, cea mai
depărtată de piciorul perpendicularei din
d acelaşi punct pe aceeaşi dreaptă este cea
mai lungă.
B C E D
152
Reformularea teoremei 1. Fie dreapta d şi punctul A ce nu aparţine dreptei d. Există o

singură dreaptă ce conţine punctul A, perpendiculara pe d.
Demonstraţie
Folosim metoda reducerii la absurd şi anume vom presupune că există două
perpendiculare pe d ce trec prin A, care intersectează dreapta d în punctele A’ şi B.
Fie C un punct al dreptei d astfel încât punctele A’, B şi C sunt coliniare în
această ordine. Atunci unghiul ABC este unghi exterior triunghiului AA ' B , iar
unghiul AA ' B este unul din unghiurile interioare neadiacente lui. Conform teoremei
unghiului exterior, este imposibil ca unghiurile AA ' B şi ABC să fie congruente.
Presupunerea făcută fiind falsă, rezultă concluzia.
Reformularea teoremei 2. Fie triunghiul ABC în care [AC]<[AB], atunci B < C.
Demonstraţie
Vom face o construcţie ajutătoare şi anume vom depune pe latura [AB] a
triunghiului, un segment [AD]  [AC]. Conform construcţiei [CD] este în interiorul
unghiului ACB şi, conform definiţiei, unghiul ACD este mai mic decât unghiul ACB .
Dar în triunghiul isoscel ACD unghiul ACD este congruent cu unghiul ADC , care
este mai mare ca unghiul ABC . Deci ABC  ACB . c.c.t.d.
Exerciţiul 1
Refaceţi demonstraţia, construind pe latura [AC] un segment congruent cu [AB].
Exerciţiul 2 A
Perimetrul triunghiului ABC este de 28 cm, |
AB = 6 cm şi BC = 0,12 dm. Să se compare unghiurile 6 cm
A şi B .
Soluţie = 12 cm
În figura alăturată avem;
AC = PABC – (AB + BC) = 28 – (6 + 12) = 10. B C
Conform teoremei precedente şi comparând laturile [AC] şi [BC], se deduce că laturii
mai mari [BC] i se opune unghiul mai mare. Deci B  A .
Exerciţiul 3
Dacă două unghiuri ale unui triunghi nu sunt congruente, atunci laturile opuse lor
nu sunt congruente şi latura mai mică se opune unghiului mai mic.
Reformulare. În triunghiul ABC , dacă A  B , atunci [BC] <[AC].
Demonstraţie
(1) Presupunem că [BC]  [AC]. Rezultă că triunghiul ABC este isoscel şi deci
A  B , contrar ipotezei.
(2) Presupunem că [BC] > [AC]. Atunci, conform teoremei 2 rezultă A  B ceea
ce contrazice ipoteza. Din proprietatea de trihotomie rezultă că [BC] <[AC]. c.c.t.d.
153
Reformularea teoremei 3. (vezi figura A
alăturată.) Fie dreapta d şi punctul A ce nu
aparţine ei. Fie A’ piciorul perpendicularei din A
şi B piciorul unei oblice oarecare d.
Demonstraţie d
Fie C un punct pe dreapta d astfel încât A’ B C
C, A’, B să fie coliniare în această ordine. Atunci
unghiul AA ' C este exterior triunghiului
AA ' B . Aşadar, PA ' C  ABA ' . Deoarece AA’ ⊥ d rezultă că AA ' C  AA ' B . Urmează
că AA ' B  ABA ' şi conform exerciţiului 3, rezultă că [AB]  AA’. c.c.t.d.
Reformularea teoremei 4. (vezi fig. de la pag. ) Fie [AC] ⊥ d şi [AB], [AE], [AD]
oblice la dreapta d.
Demonstraţie
Se disting două cazuri:
Cazul 1: punctele E şi D sunt de aceeaşi parte a punctului C. În acest caz unghiul
ADE este exterior triunghiului ACE şi deci AED  ADE , ceea ce implică
[AD][AE].
Cazul 2: punctele B şi D sunt de o parte şi de alta a punctului C. În acest caz se
foloseşte o construcţie ajutătoare şi anume se depune pe [CD] punctul E astfel încât
[CE] [BC].
Deoarece [CD]  [CE] rezultă că punctul E este între C şi D şi conform cazului
1, [AD]  [AE]. Triunghiurile ACB şi ACE fiind congruente (cazul LUL) rezultă că
[AB]  [AE]. Aşadar, [AD]  [AB].
Exerciţiul 4
Punctele A, B şi C sunt colineare în această ordine. Dacă AB = 5 cm, AC = 9 cm
şi Peste un punct exterior dreptei AC, scrieţi crescător segmentele PB, PA, PC.
Soluţie P
d
A P’ B C
În figura alăturată deoarece B este între A şi C rezultă că BC = AC − AB = 4 cm.

Deci [PB] < [PC] < [PA], piciorul oblicei [AP] fiind mai depărtat de piciorul
perpendicularei [PP'] decât piciorul oblicei [PC].
REŢINEŢI
1. Într-un triunghi dreptunghic, ipotenuza este mai mare decât fiecare catetă.
2. Într-un triunghi dreptunghic, unghiurile alăturate ipotenuzei sunt ascuţite.
154
Exerciţiul 5
În triunghiul ABC se ştie că AB = 6, BC = 8 şi AC = 10. Să se scrie în ordine
crescătoare unghiurile triunghiului.
Soluţie
Din compararea lungimilor laturilor triunghiului se obţine [AB] < [BC] < [AC],
deci C  A  B .
Exerciţiul 6
În triunghiul ABC se ştie că m( A) = 40 30' şi m( B) = 110 20'50'' . Să se scrie în
ordine crescătoare laturile triunghiului.
Soluţie
Măsura unghiului C se poate determina folosind suma măsurilor unghiurilor într-
un triunghi:
m( C) = 180 − m( ⊥ A) + m( B) = 180 − (4030' + 11020'50'') =
= 180 − 11050'50'' = 699'10''.
Comparând măsurile unghiurilor triunghiului se obţine A < C < B, deci
[BC] < [AB] < [AC].
Exerciţiul 7
Se dau două puncte A şi B. O dreaptă d care trece prin A se roteşte în jurul
punctului A. Ce poziţie trebuie să ocupe dreapta d ca distanţa de la B la ea să fie
maximă?
d d
Soluţie
P D
90
A B
În figură se observă că distanţa este maximă când dreapta d ocupă poziţia AP,
AP⊥AB. Pentru a demonstra acest lucru, observăm că în triunghiul ABD , [BD] este
catetă, iar [AB] este ipotenuza, deci [BD] < [AB]. De aici distanţa la dreapta d este mai
mică decât AB. În cazul când dreapta coincide cu AP, distanţa va fi egală cu AB.
Exerciţiul 8
Să se compare baza cu înălţimea unui triunghi isoscel ascuţitunghic.
Soluţie
În figura alăturată ABC este triunghi isoscel ascuţitunghic, [AD] este înălţime,
iar DC este jumătate din lungimea bazei. Deoarece BAC < ADC, în triunghiul
ADC , m( DAC) < 45. Unghiurile DAC ţi DCA fiind complementare, rezultă că
m( DCA)  45. Deci [AD]  [DC] adică înălţimea este mai mare decât jumătate din
bază. Concluzia este evidentă.
155
PROBLEME PROPUSE
PORNEŞTE DIN NOU DE LA ENUNŢUL PROBLEMEI.

MERGI ÎNAINTE ABIA ATUNCI CÂND ENUNŢUL IŢI ESTE ATÂT DE
CLAR ŞI BINE IMPRIMAT ÎN MINTE ÎNCÂT POŢI SĂ NU TE UIŢI LA
TEXT, FĂRĂ TEAMA CĂ AI SĂ PIERZI CEVA DIN VEDERE’’
1. Se dau trei segmente ale căror lungimi sunt a, b, c. Ce condiţii trebuie să

îndeplinească aceste numere pentru a construi un triunghi?
2. Fie ABC un triunghi oarecare cu [AB] < [AC] şi [AD] înălţime. Să se compare
unghiurile BAD şi DAC.
3. În figura de mai jos demonstraţi CAM  CNP.

C
P
B
M A
N
4. Se dă un triunghi oarecare ABC , D  (AB) şi E  (AC). Să se compare perimetrul
triunghiului ABC cu perimetrul triunghiului EBC , apoi perimetrul patrulaterului
BCDE cu perimetrul fiecărui triunghi.
5. Să se demonstreze că lungimea oricărei mediane dintr-un triunghi este mai mică decât
media aritmetică a lungimilor laturilor care pleacă din acelaşi vârf cu ea.
6. În figura de mai jos, demonstraţi dacă este posibilă situaţia desenată.
C
D
A B
7. Arătaţi că suma măsurilor a două unghiuri ale unui triunghi este mai mică decât 180.
8. Fie segmentul AB şi M un punct exterior segmentului. Să se compare segmentul AM

cu BM în situaţiile când M aparţine sau nu mediatoarei segmentului dat.
156
9. În figura de mai jos, toate unghiurile sunt ascuţite, mai puţin cele drepte. Aranjaţi
unghiurile BAC, BAD, ABC şi ACB în ordine crescătoare.
A
15 13
12
9 5
B D C
10. Se dă un triunghi ABC şi P un punct oarecare. Să se demonstreze că suma
distanţelor de la punctul P la vârfurile triunghiului este mai mare decât jumătate din
perimetrul triunghiului.
11. În figura de mai jos, demonstraţi că AB este cel mai lung segment.
B
55
A 45
55
80
D C
12. În figura de mai jos [AD]  [CD] şi ADB  CDB. Să se demonstreze că

[AB][BC]. C
D B
A
13. Perimetrul unui triunghi isoscel este egal 17,5 cm, iar lungimea unei laturi dintre cele
două congruente este 3 cm. Care este lungimea bazei?
14. Perimetrul unui triunghi isoscel este egal 25,6 cm. Aflaţi lungimile laturilor, dacă
lungimea bazei este cu 4 cm mai mică decât lungimea unei laturi congruente.
157
PROBLEME PENTRU RECAPITULARE
• Raţionamentul corect şi figurile geometrice;

1. Segmentele [AB] şi [BA] sunt diferite?
2. Câte puncte de diviziune sunt necesare pentru a împărţi un segment în 5 părţi egale?
Dar în n părţi?
3. Care dintre propoziţiile următoare precizează că punctele A, B şi C sunt coliniare:

a) A  [ BC ] ; b) A  [ BC ; c) A  ( BC ) .
4. Se pot reprezenta pe aceeaşi dreaptă numerele 0; −5; 2,4142…? Este necesar ca trei
numere să fie reprezentate pe aceeaşi dreaptă?
5. Câte drepte pot conţine un punct dat? Dar trei puncte date?
6. Două drepte se intersectează în punctele A şi B. Care este distanţa d ( A, B) ?
7. Pot fi două puncte necoliniare? Dar 7 puncte?
8. Figuraţi un desen în care afirmaţiile următoare sunt îndeplinite: A  d şi B  d
9. Desenaţi şi apoi scrieţi dreptele care se pot forma cu punctele A, B şi C.
10. Desenaţi figura geometrică în cazul în care punctele A, B şi C sunt diferite două câte
două şi dreapta AB coincide cu dreapta BC.
H
A G
11. În figură, enumeraţi punctele unde s-au pus în
evidenţă numai câte trei drepte concurente. B F
12. Scrieţi toate segmentele ce se pot pune în C E

evidenţă cu punctele M, N, P şi Q, folosind D
unitatea de măsură centimetrul.
13. Figuraţi un desen în care punctele A, B şi C sunt coliniare, iar AB = 60 mm şi

AC=40mm.
158
14. Câte puncte M diferite de punctul B există pe dreapta AB, astfel încât [AM]  [AB]?
15. Justificaţi dacă desenul este corect.
1 km 2 km
16. Punctele A, B şi C aparţin unei drepte astfel
încât AB = 80 mm, BC = 4 cm şi AC = 1,2 dm.
Aflaţi distanţa dintre mijloacele segmentelor [AB] şi [BC] 3 km
17. Pot fi coliniare punctele A, B şi C, dacă AB = 18 cm, AC = 13 cm şi BC = 30 cm?.

Justificaţi răspunsul.
18. Punctele A, B şi C sunt coliniare în această ordine. Numiţi perechile de semidrepte

care sunt opuse şi perechile de semidrepte care coincid.
19. Punctele A, B şi C aparţin aceleaşi drepte, astfel încât B este între A şi C, AB = 6 cm

şi BC = 4 cm. Să se afle d ( M ; N ) în cazul când M este mijlocul segmentului [AB], iar N
este mijlocul segmentului [BC]
20. Punctele C, D, E şi F , diferite două câte două, aparţin segmentului [AB]. Câte
unghiuri se pot forma cu vârful în punctul O care nu aparţin dreptei AB?
21. Aflaţi măsurile a două unghiuri adiacente, dacă măsura unui unghi este mai mare de
două ori decât măsura celuilalt.
22. Aflaţi măsurile unghiurilor determinate de intersecţia a două drepte, dacă suma
măsurilor a trei dintre ele este egală cu 270o.
23. Din vârful unghiului alungit AOB sunt duse în acelaşi semiplan semidreptele OE şi
OF. Care este măsura unghiului FOC , dacă:
a) m( AOE) = 50 şi m( BOF ) = 70 ;
b) m( AOE) = 40 şi m( BOF ) = 110 .
24. Aflaţi măsura unghiului dintre bisectoarea unui unghi a unui triunghi şi prelungirea
unei laturi, dacă măsura unghiului este de:
a) 90o; b) 140o; c) 40o.
25. Dacă semidreapta care porneşte din vârful unui unghi intersectează segmentul [AB]
şi are extremităţile tot pe laturile unghiului, atunci ea intersectează orice alt segment
[AC] cu extremităţile tot pe laturile unghiului.
3
26.Măsura unui unghi este din măsura complementului său. Se calculeze măsura lui.
5
27. Se dă un unghi AOB , [OC şi [OM sunt respectiv bisectoarea şi o semidreaptă

oarecare. Să se arate că unghiul COM este semidifernţa sau semisuma unghiurilor
AOM şi BOM , după cum [OM este interioară sau exterioară unghiului AOB .
159
28. Măsurile a două unghiuri adiacente sunt:
a) 87o şi 92o; b) 110o şi 70o; c) 43o şi 139o.
În ce caz unghiurile au laturile necomune în prelungire?
29. Se dă unghiul drept ANB . Punctul M aparţine semiplanului determinat de dreapta

AN căruia nu îi aparţine punctul B astfel încât AMNB = 50 . Punctul P aparţine
semiplanului determinat de dreapta BN căreia nu îi aparţine punctul A astfel încât
m( MNP) = 40 . Justificaţi că punctele M, N şi P sunt coliniare.
30. Se dau unghiurile O1 , O2 şi O2 în jurul unui punct. Aflaţi măsurile lor ăn cazurile:
a) m(O2 ) = m(O3 ) şi m(O1 ) = 3  m(O3 ) ;
b) m(O3 ) = 2  m(O2 ) şi m(O1 ) = 3  m(O2 ) .
31. Se dă unghiul AOB . în punctul O se duc semidreptele [OC şi [OD perpendiculare

pe laturile unghiului. Demonstraţi că BOC  AOD în cazul când AOB  70 .
32. În câte mulţimi (regiuni) separă planul un unghi? Care dintre ele sunt mulţimi
convexe?
33. În figură, punctele A, B, C sunt coliniare, în această D E

ordine. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate:
a) m( DBC ) = m( DBE ) + m( EBC ) ;
b) m( ABD) + m( DBC ) = m( ABC ) + m( DBE ) + m( EBC ) ;
A B C
c) m( ABD) + m( DBC ) = 90 ?
34. De două ori măsura unui unghi este cu 30o mai mică decât de cinci ori măsura
suplementului său. Care este măsura unghiului?
B
35. În figură, care din afirmaţii este adevărată?
a) m( AMC ) + m( BMC ) = 90
b) m( BMD) + m( BMC ) = 180 C M D
c) m( AMC ) + 2  m( BMC ) = m( BMD) + m( BMC ) A
d) AMC  BMD .
36. Fie semidreptele [AB, [AC, [AD cu C  Int ( BAD) şi m( BAC ) + m(CAD) = 90 .
Demonstraţi că [ AB ⊥ [ AD .
37. Dacă [AB, [AC, [AD sunt semidrepte diferite în acelaşi plan, astfel ca nici una nu
este opusă alteia, aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) m( BAC ) + m(CAD) = m( BAD) ; b) m( BAC ) + m(CAD) + m( BAD) = 360 .
160
38. Figuraţi pe caietele voastre un desen pentru propoziţia: ,,Interiorul unui triunghi este
complet determinat de intersecţia interioarelor unghiurilor sale’’
39. demonstraţi că bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf formează cu laturile

unghiurilor patru unghiuri congruente.
40. Fie unghiul oarecare AOB . Se construiesc semidreptele [OC şi [OD astfel încât [OB
să fie bisectoarea lui AOC , iar [OA să fie bisectoarea unghiului BOD . Ce măsură
trebuie să aibă unghiul AOB pentru ca semidreptele [OC şi [OD să fie în prelungire?
41. În figură, unghiurile 2 şi 5 sunt complementre,

iar m(1) = 116 . Aflaţi măsurile unghiurilor notate cu
cifre.
1 2 5 62
42. Se dau semidreptele [OA, [OB, [OC, [OD în 4 8 7
3
această ordine astfel încât AOB  COD şi
BOC  DOA . Ce se poate spune despre semidreptele
[OB şi [OD.
43. Construiţi triunghiul ABC , în cazurile:

a) A  60 , AB = 2 cm, BC = 4 cm; b) A  145 , AB = 4 cm, BC = 5 cm;
c) A  35 , B  45 , AB = 5 cm; d) A  35 , C  145 , AB = 6 cm.
e) AC = 4 cm, BC = 6 cm, AB = 5 cm; f) A  35 , C  145 , AC = 5 cm.
44. Perimetrul unui triunghi isoscel este cu 17,5 cm, iar lungimea uneia din laturile
congruente este de 3 cm. Ce lungime are baza triunghiului.
45. Perimetrul unui triunghi isoscel este egal cu 25,6 cm. Aflaţi lungimile laturilor dacă:
a) lungimea bazei este de două ori mai mare decât lungimea uneia dintre laturile
congruente;
b) lungimea bazei este cu 4 cm mai mică decât lungimea uneia dintre laturile
congruente.
46. Pe laturile [AC] şi [BC] ale triunghiului ABC se consideră punctele M şi N.

Demonstrează că triunghiul ABC este isoscel dacă ACM  BCN .
47. În triunghiul isoscel ABC cu baza [AC] este dusă mediana [BD]. Aflaţi lungimea ei
dacă perimetrul triunghiului ABC este egal cu 50 cm, iar cel al triunghiului ABD
este de 40 cm.
48. Semidreptele [AB, [CD se intersectează astfel încât [AC]  [CB]  [BD]  [AD].
Demonstraţi că semidreapta [AB este bisectoarea unghiului CAD , iar semidreapta [CD
este bisectoarea unghiului ACB .
161
49. Demonstraşi că două triunghiuri sunt congruente dacă au respectiv două laturi şi
mediana care pornesc din acelaşi vârf, congruente.
50. Să se demonstreze că suma lungimilor medianelor unui triunghi este mai mică decât
perimetrul triunghiului.
51. Dacă M este un punct în interiorul unui triunghi ABC , să se demonstreze că suma
AM+BM + MC este cuprinsă între semiperimetrul şi perimetrul triunghiului ABC .
52. Fie triunghiul ABC ([AB]  [AC]) şi punctele D şi E astfel încât B  ( DC ) şi

C  ( BE ) . Să se demonstreze că DBA  EGA .
53. Perpendicularele în B şi C pe baza unui triunghi isoscel ABC intersectează

bisectoarele exterioare ale unghiului A în punctele D
şi E. Să se demonstreze că [BD] şi [CE] sunt A
congruente.
F G
54. În figură, [AC]  [CB], [DC]  [EC], [CF]  D N E

[CG]. Demonstraţi că:
a) [DG]  [EF]; M
b) Punctele C, M, P sunt coliniare.
c) [DF]  [EG].
B C
55. Construiţi triunghiul ABC cunoscând vârfurile
B, C şi punctul I de intersecţie al bisectoarelor.
56. Fie unghiul XOY şi punctul M în interiorul lui. O dreaptă care trece prin M
intersectează laturile unghiului în punctele A şi B. Să se ducă această dreaptă astfel încât
triunghiul AOB să fie isoscel.
57. Într-un cerc se duce raza [OA] şi mediatoarea ei. Fie punctul P unul din punctele în
care mediatoarea intersectează cercul. Ce fel de triunghi este OAP ?
58. În triunghiul oarecare ABC se consideră punctul M pe latura [BC]. Pe latura [AB]
se consideră [MN]  [BM], iar pe latura [AC] se ia [CP]  [CM]. Să se arate că punctul M
descrie latura [BC], atunci unghiul PMN este constant.
D B
59. În figură, D  DPN şi [PM]  [CM]  [QM].
Să se demonstreze că [AD]  [BC].
D Q
60. Printr-un punct oarecare O se duc trei drepte M
oarecare, pe care se iau segmentele [OA]  [OD],
[OB  [OE] şi [OC]  [OF]. Să se demonstreze
că ABC  DEF . A C
162
61. Să se arate că perpendicularele duse din vârful unghiului drept al unui triunghi
dreptunghic ABC pe bisectoarele unghiurilor B şi C sunt bisectoarele unghiurilor
formate de înălţimea dusă din A cu cele două catete.
62. Fie H punctul de intersecţie al înălţimilor duse pe laturile [AC] şi [AB] ale
triunghiului ABC . Notând cu M şi N intersecţiile bisectoarei unghiului A cu aceste
înălţimi, să se arate că triunghiul HMN este isoscel.
63. Fie D un punct oarecare pe baza [BC] a triunghiului oarecare ABC . Să se arate că
AD formează cu caza două unghiuri a căror diferenţă este egală cu diferenţa unghiurilor
formate de AD cu laturile congruente.
64. Să se demonstreze că dacă într-un triunghi ABC , m( B) = 36 şi AB = 2BC, atunci

triunghiul este dreptunghic.
65. Triunghiul ABC are m( B) = 72 şi m(C ) = 36 . Bisectoarea unghiului B

intersectează latura [AC] în E. Arătaţi că bisectoarea unghiului AEB este paralelă cu
BC.
66. Fie triunghiul ABC şi bisectoarea [AD. Prin D se duce paralela la AB care
intersectează latura [AC] în E şi prin E se duce paralela la AD care intersectează BC în F.
Să se arate că:
a) triunghiul ADE este isoscel;
b) [EF este bisectoarea unghiului DEC .
67. Pe laturile [AB] şi [AC] ale triunghiului echilateral ABC se consideră punctele A şi
E astfel încât [AD]  [CE]. Dacă M este punctul de intersecţie al dreptelor BE şi CD să
se demonstreze că m( BMC ) = 120 .
68. Se dă triunghiul ABC . Dreptele BD şi CE se intersectează în F şi formează

unghiuri congruente cu [BC].
P M
69. În figură, A, B, şi C sunt coliniare, [AP][AC],
[BP][BQ], [BM][BN[, [CM][CN]
Demonstraţi că PQ || MN . A C
B
70. Se dă triunghiul ABC şi bisectoarea interioară

[AD. Paralele duse prin vârfurile B şi C la această Q N
bisectoare întâlnesc pe AB şi AB respectiv în E şi F.
Să se arate că triunghiurile ABC şi AEF sunt congruente.
71. Fie unghiul XOY şi M un punct de pe bisectoarea sa. Prin M se duce paralela OZ şi
se notează cu N intersecţia ei cu OY. Să se compare segmentele [NM] şi [NO].
163
72. Două drepte paralele a şi b sunt intersectate de o secantă AB, A  a, B  b . Pe dreapta
a se consideră un segment [AC]  [AB]. Să se arate că [BC este bisectoarea unghiului B .
73. În figură, AD ⊥ b, FE ⊥ c,[ AB]  [ BC ] şi F A a

[ AD]  [ BE ]  [ BF ] . Demonstraţi că b ⊥ c .
B b
74. Dacă în triunghiul ABC se construieşte punctul de
D
intersecţie al bisectoarelor unghiurilor B şi C , atunci
c
paralela la BC intersectează laturile [AB] şi [AC] în
punctele M şi N, astfel încât MN = BM + CN . C E
75. Fie paralela prin A dusă la latura BC a triunghiului ABC şi M un punct al dreptei a
situat în acelaşi semiplan determinat de AB ca şi C. Dacă m( BAC ) = 40 , m(CBA) = 70
să se găsească măsura unghiului MAC .
76. Două paralele sunt intersectate de o secantă. Să se arate că suma măsurilor a trei
dintre cele opt unghiuri, formate în jurul celor două puncte de intersecţie este 216.
C B D a
77. În figură, a b , AB este secantă, iar [AC
şi [AD sunt bisectoare. Să se demonstreze că [AB]
este mediană a triunghiului ACD
78. Înălţimile triunghiului ABC duse din vârfurile c

A şi C se intersectează în H. Să se găsească m( AHC ) A
dacă m( A) = 70 şi m(C ) = 80 .
79. Se dă triunghiul ABC unde [AD, D  BC este bisectoare. Pe semidreapta [BA ce

consideră punctul E, astfel încât [AE]  [AC], A  ( BE ) . Să se demonstreze că
AD EC .
80. Se dă segmentul AB şi M un punct nesituat pe mediatoarea lui. Să se compare

lungimile segmentelor AM şi MB.
81. Punctele A şi B aparţin unui cerc. Să se compare segmentul AB cu diametrul cercului.
82. Fie Punctul P situat în interiorul triunghiului ABC . Să se arate că

PB + PC  AB + AC .
83. Arătaţi că dintre două laturi ale unui triunghi,este mai mare aceea care se vede din
centrul de greutate sub un unghi mai mare.
164
PROBLEME DATE LA CONCURSURILE ŞCOLARE
1. În triunghiul ABC , m( A) = 90 se duce AE ⊥ BC, ( E  BC ) şi bisectoarea unghiului

B care intersectează pe AC în F. Să se demonstreze că triunghiul ADF ,
AE  BF = {D} este echilateral dacă şi numai dacă m( ABC ) = 60 .
2. Printr-un punct P al ipotenuzei [BC] a unui triunghi dreptunghic se duc

perpendicularele PE şi PF pe laturile unghiului drept. Care este poziţia punctului P astfel
încât distanţa EF să fie minimă?
3 Fie numerele a = 3, b = 4 . Aflaţi toate numerele naturale c astfel ât numerele a, b, c să

fie laturile unui triunghi.
4. Dacă unghiurile B şi C ale unui triunghi sunt ascuţite şi AB AC, atunci lungimile
segmentelor cu o extremitate în vârful A sunt în ordine descrescătoare, după cum
urmează: latura mai mare, mediana, bisectoarea, înălţimea, latura cea mică.
5. Triunghiul ABC are m( B) = 80 şi m(C ) = 60 . Bisectoarele unghiurilor B şi C se

intersectează în I. Comparaţi lungimile segmentelor BI şi CI.
6. Două unghiuri adiacente au bisectoarele perpendiculare. Să se afle măsura fiecărui

unghi, ştiind că măsura unuia dintre ele este de cinci ori mai mare decât celălalt.
7. Dacă într-un triunghi ABC avem [AB]  [AC] şi dacă M şi N sunt mijloacele
segmentelor [AB] şi [AC], atunci [MC]  [CN].
8. În triunghiul ABC bisectoarele unghiurilor B şi C care intersectează laturile

unghiului în M şi N, sunt congruente [BM]  [CN]. Ştiind că perimetrul triunghiului este
49 şi raportul a două laturi este 0,8, să se afle lungimile laturilor triunghiului.
9. Dacă măsurile unghiurilor unui triunghi sunt direct proporţionale cu numerele 2 şi 3,

atunci triunghiul este dreptunghic.
10. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului echilateral ABC de latură a se consideră

punctele M şi N astfel încât [BM]  [AN]. Segmentele [BN]  [MC]. se intersectează în
P. Calculaţi m( NPC ) .
165
11. Pe fiecare latură a unui triunghi se construieşte un triunghi echilateral. Se uneşte al
treilea vârf al fiecăruia din aceste triunghiuri cu vârful opus al primului triunghi. Să se
arate că cele trei segmente obţinute, sunt congruente.
12. Se consideră un triunghi ABC , în care BC = 2AB. Fie M mijlocul segmentului

[BC], iar D şi E punctele care împart latura [AC] în trei segmente comgruente,
[AD][DE]  [EC]. Să se arate că triunghiul AME este dreptunghic.
13. În triunghiul isoscel ABC , [AB]  [AC], fie D piciorul înălţimii din A pe latura BC.
Se demonstreze că perpendiculara din D pe latuura AC este tangenta în D la cercul
circumscris triunghiului ABD .
14. În triunghiul ABC , unghiul din A este de două ori mai mare ca unghiul din B.
a) Să se calculeze măsurile unghiurilor A, B, C când triunghiul ABC este
isoscel sau dreptunghic;
b) Să se arate că bisectoarea triunghiului ADC este paralelă cu AB.
15. În triunghiul oarecare ABC se duc trisectoarele unghiurilor B şi C . Fie M punctul

de intersecţie al acestor trisectoare cel mai apropiat de latura [BC]. Să se calculeze
măsurile unghiurilor NMB , NMC şi BMC în funcţie de măsurile unghiurilor A, B, C .
16. În triunghiul ABC ( A  90 ), perpendiculara în C pe latura [BC] în punctul E. Să se

arate că bisectoarele unghiurilor B şi C se intersectează formând un unghi cu măsura
de 45, iar [CD]  [DE].
17. În triunghiul dreptunghic ABC , A  90 , lungimea ipotenuzei este dublul lungimii

catetei [AB]. Se duc bisectoarele interioare [BD] şi [DE] a unghiului B , respectiv a
unghiului BDC .
a) Să se arate că ABD  DBE  ECD ;
b) Să se arate că triunghiul ABE este echilateral;
c) Să se arate că ABC se poate împărţi în 9 triunghiuri congruente între ele.
18. În triunghiul isoscel ABC , [AC]  [AB], are unghiul A obtuz. Se notează cu D
punctul în care mediatoarea laturii [AC] intersectează baza şi cu E punctul în care
mediatoarea laturii [AB] intersectează.
a) Să se compare segmentele [AD] şi [AE]
b) Să se compare segmentele [BE], [ED] şi [DC], dacă m( BAC ) = 120 .
19. În triunghiul oarecare ABC , în care m( BAC ) = 60 . Înălţimile [BB’] şi [CC’] se

intersectează în H, iar bisectoarea unghiului BAC intersectează cele două înălţimi [BB’]
şi [CC’] în O, respectiv în E. Să se demonstreze că triunghiul OEB este echilateral.
166
20. În triunghiul isoscel ABC , [AC]  [AB], pe semidreapta [BA se consideră
segmentele [AM]  [AE], unde E este între A şi C. Să se arate că ME ⊥ BC .
21. Fie triunghiul isoscel ABC , [AC]  [AB] şi DE BC, D  AB, E  AC . Dacă BE şi
CD se intersectează în F, demonstraţi că triunghiurile BFC şi DFE sunt isoscele.
22. Trisectoarele unghiurilor unui triunghi oarecare ABC se intersectează în punctele

A1 , B1 , C1 Arătaţi că triunghiul A1B1C1 este ehichilateral. (teorema lui Morlley)
23. Într-un triunghi isoscel sunt duse prin toate vârfurile sale bisectoarele, medianele şi
înălţimile. Câte segmente diferite se pot obţine?
24. Să se demonstreze că dacă în planul unui triunghi echilateral ABC se consideră un

punct H oarecare, cu trei segmente HA, HB, HC se poate forma totdeauna un triunghi. (
teorema Dimitrie Pompei).
25. Fie [AD bisectoarea interioară triunghiului ABC . Paralele duse prin vârfurile B şi
C la această bisectoare intersectează laturile [AC] şi [AB] respectiv în E şi F. Să se arate
că triunghiurile ABC şi AEF sunt congruente.
26. Fie H punctul de intersecţie al înălţimilor duse laturilor [AC] şi [AB] a;e
triunghiurilor ABC , M şi N intersecţiile bisectoarei unghiului A cu aceste înălţimi. Să
se arate că triunghiul HMN este isoscel.
27. Dintr-un punct D al ipotenuzei [BC] a unui triunghi dreptunghic se duc

perpendicularele DE şi DF pe laturile unghiului drept. Pentru ce poziţie a punctului D
distanţa EF este minimă?
28. Se arate că suma distanţelor de la un punct de pe baza unui triunghi isoscel la laturile
congruente este constantă.
29. Pe două laturi consecutive [AB] şi [BC] ale unui pătrat se construiesc două
triunghiuri echilaterale ABE şi BCF , primul în interiorul pătratului, iar al doilea în
exteriorul pătratului. Arătaţi că punctele D, E, F sunt coliniare.
30. Fie triunghiul echilateral ABC şi [BC] înălţimea sa. Perpendiculara dusă din D pe
latura [AD] întâlneşte paralela dusă prin A la [BC] în punctul P. Să se arate că
3
AP =  AB
4
31. Să se determine măsurile unghiurilor triunghiului care are ca vârfuri: mijlocul unei
laturi a unui triunghi oarecare şi centrele pătratelor construite în exteriorul aceluiaşi
triunghi pe celelalte două laturi.
32. Câte centre de simetrie are o figură formată din: a) două puncte; b) o dreaptă; c) două
drepte?
167
TIPURI DE RAŢIONAMENT
Raţionament prin MODUS PONENS

La baza acestui raţionament stă implicaţia logică. Raţionamentul este cunoscut
încă din antichitate, la Diogene având forma :
,,Daca p este atunci este şi q’’ p
,,or, prima este’’ p  q
,,deci şi a doua.’’
q
Raţionamentul precedent poate fi prezentat schematic, astfel :
Este important de reţinut că din orice teoremă, se poate formula în mod logic noi
propoziţii, ca: propoziţia reciprocă (q  p) şi propoziţia contrară (non p  non q). Noile
propoziţii, reciproca şi contrara, devin teoreme numai dacă sunt demonstrate ca fiind
adevărate.
Demonstraţia matematică este metoda specifică de justificare a teoremelor şi
constă în a arata că dacă ceea ce afirmă ipoteza are loc, atunci concluzia rezultă din ea în
mod logic. În orice demonstraţie ne putem baza numai pe axiome sau/şi teoreme
(propoziţii) demonstrate anterior. Nu este admis să fie utilizate propoziţii (proprietăţi)
care încă nu au fost demonstrate ca fiind adevărate, acestea din urmă putându-se baza la
rândul lor chiar pe teorema de demonstrat.
Exemplu. Orice poligon convex poate fi circumscris unui cerc, dacă bisectoarele
unghiului poligonului sunt concurente în acelaşi punct.
Consideram propoziţiile :
p:,, Bisectoarele unghiurilor unui poligon convex sunt concurente în acelaşi punct ’’
q:,, Poligonul convex se poate circumscrie unui cerc ’’
Raţionamentul modus ponens este pus în evidenţă sub forma: (p şi p  q)  q,
demonstraţia bazându-se pe proprietatea punctelor ce aparţin bisectoarei şi definiţia
cercului. Propoziţiile reciproce q  p si nonp  nonq sunt de asemeni adevărate.
Raţionament prin REDUCERE LA ABSURD
Raţionamentul prin reducere la absurd are la baza principiul terţului exclus şi constă în
presupunerea că ceea ce trebuie demonstrat nu este adevărat, obţinând apoi prin deducţii logice o
contradicţie cu ipoteza (cu premizele date) sau cu un adevăr exprimat sau deja admis.
Pentru a demonstra că o formulă p este adevărată prin procedeul reducerii la absurd, se
presupune că este adevărată formula nonp. Pornind de la aceasta,
deducem o altă propoziţie nonq, care este în contradicţie cu un pq
adevăr q întotdeauna adevărat în teoria considerată. Se obţine că pq
nonp este falsă, de unde concluzia că p este adevărată. p
Formalizat raţionamentul prin reducere la absurd se poate scrie
sau (q şi non p → non q) → p
168
Exemplu. Să se demonstreze că 3 nu este număr raţional.
Soluţie. Fie propoziţiile :
p : ,, 3 nu este număr raţional’’; q : ,, m şi n sunt numere prime între ele’’
Propoziţia nonp: ,, 3 este număr raţional’’, precizează că există un număr raţional
m
scris sub forma unei fracţii ireductibile astfel încât să avem = 3 . Prin ridicare la pătrat şi
n
egalare se obţine 3  n 2 = m 2 , şi de aici că m este un multiplu de 3 pe care îl vom scrie sub
forma m = 3p. Înlocuind m în egalitatea precedentă, se obţine 3  n 2 = 27 p 2 , de unde în urma
simplificării cu 3 se obţine că şi n este un multiplu de 3. Astfel am obţinut non q din
presupunerea prin absurd că non p este adevărată.
Raţionament prin MODUS TOLLENS(contrapoziţie)

Dacă propoziţiile p  q şi  q sunt adevărate, atunci pq
este adevărată şi propoziţia  p adică q
Următorul raţionament
,,Soba este încinsă
p
Dacă soba este încinsă, atunci e cald în cameră
Este cald în cameră ’’
este un raţionament modus ponens.
Prin inversarea lui modus ponens se poate obţine un nou tip de raţionament, numit
modus tollens exprimat prin formularea :
p : ,, Soba este încinsă ’’
q : ,, Este cald în cameră ’’
Raţionamentul prin modus tollens (p→q şi non q)→non p.nu trebuie confundat cu raţionamentul
prin reducere la absurd care se bazează pe principiul terţului exclus.
Exemplul 1. Dacă numerele întregi nenule x,y şi z sunt prime două câte două , atunci
c.m.m.d.c.(y ; xz ; yz) = 1.
Soluţie. Considerand propoziţiile :
p : ,,x,y,si z sunt numere întregi nenule prime două cate două’’
q : ,, c.m.m.d.c.(y ;xz ;yz)= 1 ’’.
Raţionamentul prin modus tollens va avea forma :
(p→q şi ,,cmmdc.(y ;xz ;yz)  1’’)→,,x,y,şi z sunt numere întregi nenule prime două cate două ’’
Deci, dacă are loc nonB, atunci exista un d  1 astfel încât c.m.m.d.c.(y ;xz ;yz)= d.
Fie atunci p un factor prim al lui d şi deoarece
d|xy şi p|d  p|x sau p|y ;
d|xz şi p|d ==> p|x sau p|z ;
d|yz şi p|d ==> p|y sau p|z.
ultimule relaţii ne arată că numerele x, y şi z nu sunt prime două câte două, factorul prim p fiind
un divizor comun al lor.
Exemplul 2. Dacă 2 n – 1 este prim, atunci n este număr prim.
Soluţie. Fie propoziţiile : p : ,, 2 n – 1 este prim ’’; q ,, n este numãr prim ’’
Judecând modus tollens, trebuie ca :
(,, 2 – 1 este prim’’ → ,,n este număr prim’’ şi ,, n nu este număr prim’’) → ,, 2 n – 1 nu este
n
număr prim’’.
Deci, dacă n nu este număr prim înseamnă că se poate scrie:
2 n – 1 = 2 ab – 1 = (2 a ) b − 1 , diferenţă care nu se poate descompune, prin urmare am
obţinut nonp.
169
Raţionament prin trecerea de la două implicaţii reciproce la ECHIVALENŢĂ
Dacă propoziţiile p → q şi q → p sunt adevărate,
atunci şi propoziţia p ↔q este adevărată. pq
Formalizat acest raţionament se scrie : qp
sau (p  q şi q  p)  (p  q).
Exemplul 1. Două numere reale x, y nenule sunt egale pq
dacă şi numai dacă x 2 = y 2 şi x, y > 0.
Soluţie. Să considerăm propoziţiile:
p: ,, x = y, x,y numere reale nenule ’’
q : ,, x 2 = y 2 şi x, y > 0 ’’
1). p → q. Îtr-adevăr, dacă x = y rezultă xy = 0.
De asemenea din x = y, rezultă că x – y = 0. Înmulţind relaţia cu x + y  0 se va obţine
x2 − y 2 = 0 . De unde rezultă că x 2 = y 2 .
2). q → p. Din x 2 = y 2 şi x, y > 0 rezultă că (x–y)(x+y) = 0 şi xy > 0.
De aici sau x – y = 0 şi xy > 0 sau x + y = 0 şi xy > 0.
Deci se obţine x = y şi xy > 0, ceea ce arată că x şi y sunt egale şi nenule.
Exemplul 2. Să se demonstreze că x 2 , y 2 , z 2 sunt în progresie aritmetică, dacă şi numai
1 1 1
dacă , , sunt în progresie aritmetică.
y+z z+x x+ y
Soluţie. Fie propoziţiile :
p : ,, x 2 , y 2 , z 2 sunt în progresie aritmetică ’’
1 1 1
q: ,, , , sunt în progresie aritmetică ’’
y+z z+x x+ y
Vom obţine echivalenţa ,,dacă şi numai dacă’’ justificând implicaţiile :
1 1 1
1). p → q. Deoarece numerele , , sunt în progresie aritmetică va avea
y+z z+x x+ y
1 1 1
loc egalitatea 2  = +
z+x y+z x+ y
Efectuând calculele, se obţine 2y 2 = x2 + z 2 .
2). q → p. Reluând raţionamentul precedent în sens p → q în progresie
aritmetică x 2 , y 2 , z 2 sunt în progresie aritmetică
1 1 1 pq
, , sunt în progresie aritmetică. qr
y+z z+x x+ y
Invers, se obţine implicaţia cerută. pr
Raţionament prin tranzitivitatea implicaţiei
Din tautologia care exprimă tranzitivitatea implicaţiei
se obţine alt tip de raţionament, reprezentat schematic ca în tabel.
Acest raţionament este corect, conform T. 21 este adevărată conform
raţionamentului prin adjuncţie.
Exemplu. Fie: p  q propoziţia: ,,Dacă  atunci  =’’ şi
q  r propoziţia: ,,Dacă  = atunci CC’’
ambele adevărate în teoria mulţimilor.
Rezultă că este adevărată propoziţia p r, adică ,,Dacă , atunci CC ’’.
170
NOŢIUNI DE GEOMETRIE ELEMENTARĂ
Geometria este ştiinţa care se ocupă cu studiul formelor şi a relaţiilor de mărime.

Geometria studiată în şcoală este numită geometrie euclidiană, după numele lui Euclid,
sec III î.Hr. Cartea de bază în care sunt tratate bazele geometriei în mod sistematic şi
deductiv după o logică unitară este ,,Elementele’’ lui Euclid, care este şi prima
dezvoltare axiomatică a unei ştiinţe.
Geometria ca orice disciplină matematică îşi stabileşte adevărurile pe calea
raţionamentului şi în niciun caz pe cale experienţei. Dar, ca urmare a unei îndelungate
studieri experimentale a naturii şi a unui proces de abstractizare s-au numit noţiuni
primare (fundamentale) punctul, dreapta, planul şi spaţiul, ca elemente care stau la
baza geometriei studiate în şcoală.
Un plan este o mulţime de puncte, notată prin P ale cărui elemente sunt puncte,
notate prin A, B, C,...M , N ,... X , Y ...
O dreaptă este o mulţime de puncte şi este notată prin a, b, c,..., x, y,... şi este o
submulţime a planului.
În ,,Elementele’’ lui Euclid, geometria este prezentată organizat, logic, pornind
de câteva propoziţii simple, cu ajutorul cărora s-au construit alte propoziţii care au
format geometria prin raţionament logic: propoziţii, definiţii, teoreme.
Propoziţia este un ansamblu de semne (elemente) căruia i s-a dat un sens, despre
care ştim că este adevărat sau fals, dar nu şi una şi alta în acelaşi timp (simultan).
Axiomele sunt propoziţii fundamentale adevărate, cele mai simple, care
reprezintă legături date ca existând între noţiunile primare.
Definiţiile sunt propoziţii cu ajutorul cărora se introduc noţiuni noi, cu ajutorul
noţiunilor primare, fundamentale.
Teoremele sunt propoziţii care stabilesc legături noi cu ajutorul definiţiilor
plecând de la axiome sau/ţi alte fapte dinainte cunoscute. Fiecare teoremă conţine o
ipoteză care începe prin ,,fie’’ sau ,,dacă’’ şi o concluzie exprimată după ,,atunci’’ sau
,,să se demonstreze’’.
Demonstraţia unei teoreme constă în a afirma că ceea ce este dat în ipoteză are
loc (este adevărat) atunci concluzia rezultă din ea în mod logic, pe baza raţionamentului.
O propoziţie sau un rezultat care decurge imediat dintr-o axiomă sau teoremă se
numeşte corolar sau consecinţă.
Teorema reciprocă a unei teoreme date este propoziţia care se obţine prin
schimbarea ipotezei cu concluzia din teorema directă. Propoziţia astfel obţinută devine
teoremă reciprocă numai dacă se demonstrează că este adevărată. O teoremă poate
admite mai multe propoziţii reciproce atunci când ipoteza sau concluzia conţin mai
multe părţi. Este important de reţinut că dacă o teoremă este adevărată, aceasta nu
înseamnă că şi propoziţii;e reciproce sunt adevărate. În cazul când teorema directă şi
reciproca sunt adevărate, atunci ele se pot exprima printr-o singură teoremă ,,dacă şi
numai dacă’’
Teorema contrară a unei teoreme date este o teoremă a cărei ipoteză şi concluzie
sunt o negaţie a ipotezei şi a concluziei din teorema dată.
171
DREAPTA
Utilizarea termenului de dreaptă ne aduce în gândirea abstractă ideea de linie
dreaptă, generată de un punct ca nelimitată în ambele sensuri. Ideea de a privi dreapta ca
fiind urma unui fir bine întins este doar o imagine tridimensională şi nu poate genera
ideea de dreaptă în sensul geometriei euclidiene ca fiind noţiune abstractă primară.
Dreapta este acceptată prin proprietăţile ei evidente:
1. Orice dreapta poate fi făcută să coincidă cu o altă dreaptă încât un punct
oarecare al celei dintâi să coincidă cu un punct oarecare al celei de a doua.
2. Prin două puncte distincte putem face să treacă o dreaptă şi numai una.
Orice dreaptă se poate nota cu o literă, de exemplu d sau cu două litere care
reprezintă două puncte care-i aparţine.
d
A B
Atenţie! Notarea pe caiet sau pe tablă un punct prin ,,•’’ este o idee falsă în ceea ce
priveşte reprezentarea punctului. Totuşi, prin convenţii matematică această notaţie se
foloseşte destul de des în manuale, culegeri de probleme etc. Reţineţi notaţia ,, ’’ pentru
punct, care dă imaginea punctului ca fiind intersecţia unei drepte.
O mulţime de puncte care aparţin aceleaşi drepte se numeşte mulţime de puncte
coliniare, iar punctele respective se numesc puncte coliniare. În caz contrar mulţime de
puncte se numeşte necoliniară.
Depunerea pe o dreaptă a unui punct, determină pe acea dreaptă două semidrepte
opuse. Semidreapta este o submulţime de puncte a unei drepte, mărginită de un punct,
numit originea semidreptei şi nemărginită la celălalt capăt.
x
A B
Se notează semidreapta [AB, care are originea în A şi nemărginită spre B.
Semidreapta [AB se mai poate nota prin semidreapta Ax (originea semidrepteie
este în A iar x indică nemărginirea spre stânga.)
Atenţie! Notaţia [BA este notaţia pentru semidreapta cu originea în B şi
nemărginită spre stânga.
Porţiunea dintr-o dreaptă delimitată de două puncte distincte, determină un
segment de dreaptă. Un segment de dreaptă este o mulţime de puncte.
1. Segment închis [AB]
A B
2. Segment deschis (AB)

A B
Atenţie! Să nu confundaţi imaginea cu imaginea unei drepte. Punctele A şi B precizează
capetele segmentului deschis, care nu aparţin mulţimii de puncte ale segmentului.
3. Segment închis la stânga şi deschis la dreapta [AB
A B
4. Segment închis la dreapta şi deschis la stânga AB]

A B
172
Prin convenţie, un segment se numeşte nul, dacă extremităţile lui coincid.
O suprafaţă perfect plană, întinsă nemărginit în două direcţii, dă o idee bună
despre ceea ce se presupune a fi un plan.
Proprietatea de separare a planului. Orice dreaptă d împarte mulţimea punctelor
planului care nu aparţin dreptei, în două mulţimi nevide de puncte, astfel încât:
1. Două puncte oarecare din mulţimi diferite sunt separate de dreapta d.
2. Două puncte oarecare din aceeaşi mulţime nu sunt separate de dreapta d.
Urmarea acestei propoziţii este că orice dreaptă împarte planul în două
semiplane. Un semiplan se numeşte închis, dacă punctele dreptei aparţin semiplanului şi
deschis dacă nu aparţin dreptei.
PROPRIETĂŢILE DISTANŢEI
Experienţa practică ne sugerează că la orice pereche de puncte diferite
corespunde un număr nenegativ unic. Dacă se alege lungimea unui segment ca unitate de
măsură, atunci oricărui alt segment îi va corespunde ca lungime un număr nenegativ
unic, care reprezintă raportul dintre lungimea acestui segment şi lungimea segmentului
luat ca unitate de măsură.
Distanţa dintre două puncte diferite A şi B reprezintă lungimea segmentului AB.
Reţineţi! Proprietăţile distanţei:
1) Dacă punctele A şi B sunt diferite, atunci distanţa AB este pozitivă.
Dacă punctele A şi B coincid, atunci lungimea segmentului este 0.
2) Distanţa de la punctul A la punctul B este egală cu distanţa de la B la A.
3) Pentru 3 puncte oarecare A, B, C, distanţa de la A la C este cel mult egală cu
suma distanţelor de la A la B şi de la B la C.
Segmentele [AB] şi [CD] se numesc congruente, dacă distanţele (lungimile) AB şi
CD sunt egale.
Pentru 3 puncte oarecare A, B, C diferite şi coliniare în această ordine, se
defineşte suma segmentelor [AB] şi [BC], segmentul [AC], a cărui lungime este
AC=AB+ BC.
Un punct M se numeşte mijlocul segmentului [AB], dacă [AM]  [MB].
Atenţie! Nu confundaţi mijlocul unui segment, care este un punct, cu jumătatea
lungimii segmentului, care reprezintă un număr ce înjumătăţeşte lungimea segmentului.
UNGHIURI ŞI TRIUNGHIURI
Se numeşte unghi, figura geometrică formată din două semidrepte cu aceeaşi

origine. Semidreptele se numesc laturile unghiului, iar originea lor comună, vârful
unghiului.
Un unghi se numeşte plat (alungit), dacă laturile lui sunt semidrepte opuse.
Un unghi se numeşte nul, dacă laturile lui coincid (sunt suprapuse).
Unghiul plat şi unghiul nul se numesc unghiuri improprii, iar toate celelalte
unghiuri se numesc proprii.
Două unghiuri se numesc adiacente, dacă au: vârful comun, o latură comună, iar
celelalte două laturi sunt de o parte e.
Orice unghi are o măsură care este dată de deschiderea dintre cele două laturi.
Mărimea deschiderii dintre laturile se măsoară cu raportorul. Raportorul nu poate măsura
decât deschiderea cuprinse între 0 şi 180.
173
Atenţie!. Nu faceţi confuzie între măsura unui unghi, care este un număr cuprins
între 0 şi 180 şi unghiul dat în grade. De exemplu, se poate scrie: măsura unghiului
m(u ) = 60 - care arată că deschiderea raportorului este de 60, dar u  60 ne arată că
este vorba despre un unghi congruent cu unghiul de 60 .
Un unghi este mai mic sau mai mare, după cum deschiderea lui este mai mică sau
mai mare.
A A
A
O B A O B O B O B
Unghi nul Unghi alungit Unghi ascuţit Unghi obtuz
Două unghiuri adiacente se numesc unghiuri adiacente suplementare, dacă au

acelaşi vârf, iar laturile necomune în prelungire (opuse).
Două unghiuri se numesc suplementare, dacă suma măsurilor lor este 180. Dacă
două unghiuri sunt suplementare, atunci fiecare este suplementul celuilalt.
Un unghi este drept, dacă este congruent cu suplementul său.
Unghiul drept are măsura de 90. A
Un unghi drept se notează prin 1dr şi este congruent cu 90o.
Scriem: unghiul drept AOB are măsura de 90: m( AOB) = 90
unghiul drept AOB  1dr, sau AOB  90 .
Două unghiuri se numesc complementare, dacă suma O B
măsurilor lor este 90. Dacă două unghiuri sunt complementare,
atunci fiecare este complementul celuilalt.
Două drepte concurente care conţin în punctul de intersecţie un unghi drept se
numesc drepte perpendiculare.
Dreapta perpendiculară pe un segment în mijlocul ei se numeşte mediatoarea
segmentului. Mediatoarea unui segment este axa de simetrie a segmentului.
Semidreapta cu originea în vârful unghiului care formează cu celelalte două
laturi două unghiuri adiacente congruente se numeşte bisectoarea unghiului.
Bisectoarea unui unghi este axa de simetrie a unghiului.
Bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare sunt perpendiculare.
Două unghiuri sunt opuse la vârf dacă, au acelaşi vârf iar laturile lor sunt în
prelungire. Bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt în prelungire.
Fiind date trei puncte necoliniare A, B, C se numeşte triunghi, mulţimea dată de
[ AB]  [ AC ]  [ BC ] . Orice triunghi este bine definit dacă i se cunosc cele trei laturi şi
cele trei unghiuri.
Se numesc linii importante în triunghi liniile bisectoarea, mediana,
mediatoarea şi înălţimea.
Bisectoarea în triunghi este segmentul determinat de bisectoarea unui unghi al
triunghiului, care are originea în vârful unghiului şi extremitatea în punctul de intersecţie
cu latura opusă. Prin convenţie matematică şi prin abuz se mai consideră ca bisectoare a
unui triunghi, bisectoarea unui unghi a triunghiului. Cele trei bisectoare ale unui triunghi
se intersectează în punctul I , numit centrul cercului înscris triunghiului.
174
Mediatoarea în triunghi este segmentul determinat de mediatoarea unei laturi a
triunghiului, care are extremităţile pe două din laturile triunghiului. Prin convenţie şi
abuz deseori se consideră mediatoarea unei laturi ca fiind mediatoarea unei laturi. Cele
trei mediatoare ale unui triunghi se intersectează în punctul O , numit centrul cercului
circumscris triunghiului.
Mediana în triunghi este segmentul determinat de un vârf al triunghiului şi
mijlocul laturii opuse. Cele trei mediane ale unui triunghi se intersectează în punctul G ,
numit centrul de greutate al triunghiului.
Înălţimea în triunghi este segmentul determinat de perpendiculara dusă dintr-un
vârf al triunghiului pe latura opusă. Cele trei înălţimi ale unui triunghi se intersectează în
punctul H , numit ortocentrul triunghiului.
Triunghiurile se clasifică:
a) după laturi: oarecare, isoscel, echilateral;
b) după unghiuri: ascuţitunghice, obtuzunghice, dreptunghice.
Două triunghiuri se numesc congruente dacă şi numai dacă numai trei din cele
şase elemente care determină un triunghi sunt congruente.
Cazurile de congruenţă ale triunghiurilor oarecare sunt: LLL, ULU, LUL.
Cazurile de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice sunt cazuri particulare ale
cazurilor oarecare: IC, CC, IU, CU.
DREPTE PARALELE
Se numesc drepte paralele, două drepte care nu au nici un punct comun.
La baza geometriei euclidiene stă AXIOMA PARALELELOR sau AXIOMA lui
EUCLID: ,,Printr-un punct exterior unei drepte date ne poate trasa o singură şi numai
o dreaptă paralelă la dreapta dată’’
1. două drepte paralele se găsesc totdeauna în acelaşi plan.
2. Două drepte perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt paralele între ele,
3. Două drepte paralele cu a treia sunt paralele între ele.
4. Dacă două drepte sunt paralele, atunci orice dreaptă care o intersectează pe
una va intersecta şi pe a doua.
5. Dacă drepte paralele sunt intersectate de o secantă, formează perechi de:
a) unghiuri alterne interne congruente;
b) unghiuri alterne externe congruente;
c) corespondente congruente;
d) unghiuri interioare de aceeaşi parte a secantei suplementare;
e) unghiuri exterioare de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Suma unghiurilor interioare unui triunghi este 180o.
Un unghi exterior unui triunghi este congruent cu suma unghiurilor neadicente
interioare unghiurilor triunghiului.
Într-un triunghi, unui unghi mai mare, totdeauna i se opune latura cea mai mare
triunghiului.
Într-un triunghi dreptunghic, o catetă se opune unui unghi ascuţit al triunghiului.
Bisectoarea interioară a unui triunghi şi bisectoarea exterioară unghiului adiacent
sunt perpendiculare.
În orice triunghi, lungimea unei laturi este mai mare decât valoarea absolută a
diferenţei lungimilor celorlalte două laturi şi mai mică decât suma lungimilor celor două
laturi.
175
TRIUNGHIURI PARTICULARE
Un triunghi ABC este:
• dreptunghic, dacă şi numai dacă AB ⊥ AC sau punctul A aparţine
cercului de diametru BC;
• isoscel, dacă şi numai dacă [AB]  [AC] sau dacă şi numai dacă
mediana din A este şi bisectoare;
• isoscel, dacă şi numai dacă [AB]  [AC] sau dacă şi numai dacă mediana din A
este şi înălţime;
• isoscel, dacă şi numai dacă [AB]  [AC] sau dacă şi numai dacă mediana din A
este şi mediatoare;
• echilateral, dacă şi numai dacă laturile sunt congruente între ele.
• echilateral, dacă şi numai dacă două mediane sunt şi mediatoare;
• echilateral, dacă şi numai dacă două mediane sunt şi bisectoare;
• echilateral, dacă şi numai dacă două mediane sunt şi înălţimi.
“Obiectul matematicii este atât de serios,

încât este util să nu pierdem ocazia
pentru a-l face puţin mai distractiv.”
BLAISE PASCAL
TESTUL 1
I. Adevărat − Fals. Încercuiţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
1. A F Împărţirea cu rest este bine efectuată dacă diferenţa dintre deîmpărţit şi rest
este egală cu produsul dintre împărţitor şi rest.
2. A F Numărul natural 1 nu se poate scrie ca sumă de două numere naturale.
3. A F Cel mult 31 de numere naturale verifică afirmaţia “x<12,35-30,13”.
II. Găsiţi răspunsul corect:
1 ____ Lungimea unei cărţi este de 25 cm, iar lăţimea sa de 17 cm. Lungimea unei mese
este cu 60 cm mai mare decât lungimea cărţii, iar lăţimea cu 24cm mai mare
decât lăţimea cărţii. Perimetrul cărţii este mai mare faţă de perimetrul mesei de:
a) două ori; b) de trei ori; c) de patru ori; d) sunt egale.
2 _____ Câte numere de patru cifre se pot scrie folosind de trei ori cifra 7? a) 39; b) 3; c)
30; d) 4.
3 _____ Orice număr natural care se împarte exact 1a 2 are ultima cifră: a)3; b) 2;c) un
număr par; d) un număr impar.
III. 1. Efectuaţi:
a) 270,101 + 101,359=
b) (356,208+890):178 − 401=
2. În 6 cutii mari sunt câte 8 cutii mici cu ciocolată. Ştiind că fiecare cutie mică are câte
4 ciocolate, calculaţi câte ciocolate sunt.
3. Reparaţiile unei clădiri cu 4 apartamente costă 11 805 500 lei. Cât va costa reparaţiile
fiecărui apartament dacă acestea se fac potrivit numărului de camere, ştiind că două
apartamente au 3 camere, un apartament are 5 camere şi unul 4 camere.
176
TESTUL 2
I. Adevărat − Fals Încercuiţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
1. A F Operaţiile de adunare şi împărţire a două numere naturale se pot efectua
pentru oricare două numere .
2. A F Dacă a+b=5, atunci sau a=5−b sau b=5−a.
3. A F Cel mai mare număr natural este 1 000 000 000 000.
1 ____ Egalitatea x(3850 − 24,25) = 35750 este adevărată pentru: a) x=16; b) x=12; c)
x=4+2,4; d) x=48:2,6:12.
2 _____ Cum este diferenţa dintre 4 produsu1 numerelor 270 şi 106 cu 5 faţă de câtul
dintre numerele 55650 şi 312?: a) mai mică; b) mai mare; c) sunt egale; d) nu se
pot compara.
3 _____ Numerele naturale care se află cuprinse între numerele 0,9 şi 3,1 sunt: a) 0; 1; 2;
b) 1; 2; c) 9; 3; 1; d) 1; 2; 3.
III. 1. Formulaţi (compuneţi) o problemă pentru a cărei rezolvare să folosiţi expresia 2n
+ n:8, unde n este număr natural mai mare ca 120.
2. Două avioane au pornit în acelaşi timp, din acelaşi loc, dar în direcţii opuse. Ştiind că
primul parcurge 300 km într-o oră, iar al doilea 240 km într-o oră, aflaţi la ce distanţă se
află unul faţă de celălalt după 3 ore de la decolare.
3. Cu banii pe care îi are un băiat ar putea cumpăra de ziua mamei trei trandafiri sau
cinci garoafe. Un trandafir costă cu 20 lei mai mult ca o garoafă. Ce sumă are băiatul?
TESTUL 3
1. A F Soluţia unei ecuaţii este un număr care luând locul necunoscutei face din
aceasta o propoziţie adevărată.
2. A F Relaţia de divizibilitate în N este o relaţie de echivalenţă.
3. A F Există un număr infinit de numere prime.
II. Găsiţi răspunsul corect din cele 4 propuse.
1 _____ Mulţimea soluţiilor unei ecuaţii de forma ax+b=0 poate avea: a) un singur
element; b) nici un element; c) cel mult două e1emente; d) cel puţin două
elemente.
2 _____ Propoziţia: “Fiind date n cutii şi mai mult de n obiecte, oricum ar fi distribuite
obiectele în cele n cutii va exista o cutie cu cel puţin două obiecte” este: a)
Teorema lui Euler; b) Principiul lui Dirichlet; c) axiomă; d) definiţie.
3 _____ Două ecuaţii (inecuaţii) care au aceeaşi mulţime de soluţii sunt: a)egale; b)
predicate; c) echivalente; d) asemenea.
4 _____ Propoziţia: “Dacă ab şi ba, atunci a=b” este proprietatea de: a) reflexivitate;
b) simetrie; c) tranzitivitate; d) antisimetrie.
III. 1. Într-o cutie sunt bile de trei culori: albe, roşii şi negre. Numai 54 din ele sunt
negre şi numai 63 din ele sunt albe. Numărul bilelor albe este de două ori mai mic decât
al celor negre. Aflaţi numărul bilelor de fiecare culoare.
2. Fie trei persoane notate prin A, B, C. Ele fac următoarele afirmaţii: i) A spune că B
minte; ii) B spune că C minte; iii) C spune că A şi B mint. Cine spune adevărul?
3. Demonstraţi că oricare ar fi trei numere naturale, suma şi diferenţa a două dintre ele
este un număr par.
177
TESTUL 4
1. A F Două numere raţionale sunt egale dacă mulţimile de fracţii echivalente prin
care sunt definite sunt egale.
2. A F Înmulţirea a două numere raţionale depinde de reprezentanţii celor două
numere (de fracţiile prin care sunt reprezentate).
3. A F Fracţiile periodice mixte nu sunt numere raţionale
II. Găsiţi răspunsul corect din cele 4 propuse:
1 _____ O fracţie este ireductibilă dacă: a) numărătorul şi numitorul sunt diferiţi; b)
numărătorul este mai mare decât numitorul; c) numărătorul şi numitorul sunt
numere prime între ele; d) numărătorul este mai mic decât numitorul.
2 _____ Numerele raţionale pozitive scrise în vârfurile unui triunghi, astfel încât fiecare
să fie media aritmetică a celor din vârfurile învecinate sunt: a) diferite de 0; b)
egale; c) periodice; d) diferite şi impare.
106 32
3 _____ Numărul raţional se poate scrie: a) 2+ ; b) 2,3(5); c) 2,35; d) 2,(35).
45 90
III. 1. Să se efectueze: 7,5−(0,3)2:0,06(0,51:3,75+4,864−4,784:1,04)=
2. Să se împartă 5 mere la 6 copii astfel încât merele să fie tăiate în trei părţi egale.
3. Iarba de pe o păşune creşte uniform şi cu aceeaşi viteză. Se ştie că 70 de vaci consumă
această iarbă în 24 de zile, iar 30 de vaci o consumă în 60 de zile. Câte vaci consumă
această iarbă în 96 de zile? (problema lui Newton).
4. Pe piatra funerară a lui Diofant este inscripţia următoare: “Trecătorule! Sub această
piatră se odihnesc osemintele lui Diofant, care a murit de bătrâneţe. A şasea parte a
vieţii lui a durat copilăria, a douăsprezecea adolescenţa, a şaptea tinereţea. După ce s-a
scurs încă jumătate din viaţă, s-a însurat, după 5 ani soţia i-a născut un băiat, iar când
fiul a împlinit 4 ani, a murit. Câţi ani a trăit Diofant?”
TESTUL 5
1. A F Dintr-un punct exterior unei drepte se pot duce cel mult două drepte paralele.
2. A F În orice triunghi dreptunghic cateta opusă unghiului cu măsura de 300 are
lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.
3. A F Măsura unui unghi exterior al unui triunghi este egală cu suma măsurilor a
două unghiuri interioare triunghiului.
II. Găsiţi răspunsul corect din cele 4 propuse:
1 ____Formularea: “Dacă o dreaptă intersectează două alte drepte astfel încât suma
unghiurilor interioare de aceeaşi parte a dreptei este mai mică decât două
unghiuri drepte, atunci cele două drepte se intersectează de aceeaşi parte”
aparţine lui: a) Gergonne; b) Euclid; c) Hadamard d) Lobacevski.
2 ____Axioma paralelelor stă la baza geometriei: a) hiperbolice; b) euclidiene; c) plane.
3 ____  ABC este un triunghi dreptunghic isoscel cu unghiul drept în B, iar triunghiul
 BCE este echilateral. Măsura unghiului BAF este: a) 150; b) 600; c) 900.
III. 1. Se dau dreptele a, b şi c. Dacă cb şi ab, atunci este adevărat că ac?
Realizaţi un desen.
 
2. În  ABC are m( A )=55 şi m( C )=35. Să se calculeze măsura unghiului exterior din A.
3. Să se demonstreze că dacă bisectoarea unui unghi exterior unui triunghi este paralelă
cu o latură a triunghiului, atunci triunghiul este isoscel.
178
TESTE DE VERIFICARE
TESTUL Nr. 1
I. Găsiţi valoarea de adevăr:
1. A F B este între Aşi C dacă A, B şi C sunt puncte oarecare diferite şi
AB +BC = AC.
2. A F Dacă A =B şi B = C, atunci punctele A, B şi C sunt identice.
3. ________ Notaţiile d = g şi g = h exprimă că dreptele d, g şi h sunt:
a) numai două drepte sunt identice; b) toate cele trei drepte sunt identice;
c) sunt drepte diferite; d) formate din aceeaşi mulţime de puncte.
4. ________ Figura geometrică, se poate exprima prin:
a) dreptele d şi g se intersectează în punctul A; g
b) dreptele d şi g au două puncte comune; A
c) dreptele d şi g nu sunt concurente; d
d) d  g = { A} A;
5. ________ Dacă A, B şi C sunt puncte coliniare, atunci ele determină:
a) trei drepte concurente, două câte două; b) trei semidrepte;
c) trei segmente; d) o dreaptă.
TESTUL Nr. 2
1. A F Dacă AB  CD = {B} , atunci dreptele AB şi CD nu au puncte comune.
2. A F Prin două puncte distincte A şi B, segmentul [AB] este mulţimea ale
cărei elemente sunt punctele A şi B, împreună cu toate punctele care sunt între A şi B.
3. A F Prin două puncte distincte se pot trasa mai multe drepte diferite.
4. ________ Punctul, dreapta şi planul sunt:
a) axiome; b) definiţii; c) noţiuni primare; d) figuri geometrice.
5. ________ Dacă punctele A, B, C, D aparţin dreptei d, atunci:
a) sunt coliniare; b) nu sunt coliniare;
c) sunt diferite două câte două; d) identice.
TESTUL Nr. 3
1. A F Două drepte diferite sau nu se intersectează sau se intersectează într-
un singur punct.
2. A F Lungimea unui segment este egală cu suma lungimilor segmentelor în
care este împărţit, de orice punct al lui.
3. A F pe orice semidreaptă se poate construi un segment de lungime dată şi
numai unul singur.
4. ________ Punctul este:
a) un punct ortografic; b) un număr natural;
c) mijlocul unui segment; d) o noţiune primar
5. ________ Dacă [AB şi [AC sunt semidrepte opuse, atunci:
a) A este între B şi C; b) B este între A şi C;
c) C este între A şi B; b) A, B, C sunt coliniare.
179
TESTUL Nr. 4
1. A F Un punct M se numeşte mijlocul unui segment [AB], dacă AM = MB.
2. A F Oricare trei puncte aparţin unui plan sau oricare trei puncte necoliniare
aparţin unui plan unic.
3. ________ Două mulţimi de puncte se numesc perpendiculare, dacă:
a) fiecare din ele este o dreaptă; b) sunt semidrepte;
c) dreptele care le conţin sunt perpendiculare; d) sunt segmente.
4. ________ Printr-un punct pot trece:
a) o singură dreaptă; b) două drepte; c) oricâte drepte dorim; d) nicio dreaptă.
5. ________ Distanţa dintre punctele A şi C care aparţin aceleaşi drepte este 35
cm. Atunci lungimea dreptei este:
a) 35 cm; b) mai mică decât 35 cm; c) mai mare decât 35 cm; d) nu are lungime.
TESTUL Nr. 5
1. A F Dacă D este în interiorul unghiului BAC , atunci BAC = BAD + DAC .
2. A F Orice segment poate fi împărţit în două segmente congruente prin
oricare două puncte diferite care-i aparţin.
3. A F Dacă AD =AC = AB =DC = BC , atunci se pot construi în acelaşi plan
segmentele corespunzătoare.
4. ________ 109 puncte, toate diferite între ele, aparţin segmentului [AB].
Precizaţi dacă pe segmentul [AB] mai există:
a) încă un punct; b) nici un punct;
c) oricât de multe vrem; d) încă un milion de puncte.
5. ________ Un segment poate fi împărţit în două segmente congruente:
a) printr-un număr care este jumătatea lungimii segmentului;
b) prin două puncte diferite;
c) printr-un punct şi numai unul;
d) prin mai mult de două puncte.
TESTUL Nr. 6
1. A F Dacă două unghiuri sunt complementare, atunci amândouă sunt
unghiuri ascuţite.
2. A F Un semiplan este mulţimea punctelor de aceeaşi parte a unei drepte.
3. A F Două unghiuri care au măsurile egale se numesc opuse la vârf.
4. ________ Laturile unui unghi sunt:
a) două numere diferite; b) două segmente diferite;
c) două semidrepte; c) două semidrepte cu aceeaşi origine.
5. ________ Figuraţi o figură:
a) două puncte de o parte şi de alta a dreptei d; b) o mulţime de puncte;
c) două semiplane opuse; d) o mulţime de numere.
180
TESTUL Nr. 7
1. A F Dacă două unghiuri sunt congruente şi suplementare, atunci ele sunt
drepte.
2. A F prin orice punct al unei drepte se poate duce o singură dreaptă
perpendiculară şi numai una singură.
3. A F Triunghiul este o mulţime de puncte convexă, deoarece segmentul
determinat de oricare două puncte este conţinut în interiorul triunghiului.
4. ________ Relaţia de congruenţă a unghiurilor este:
c) antisimetrică; d) convexă; B
c) o relaţie de echivalenţă; d) o mulţime de puncte.
5. ________ Indicaţi care relaţie este adevărată:
a) FD  DE = {D} ; b) [ AE ]  FGE = {FE} ;
{ AB ]
c) [ ED]  [ EC ] = [ EC ] d) C A
[ EG ]  [ AB ] = {B}
F
D
TESTUL Nr. 8 E
1. A F Congruenţa triunghiurilor este o relaţie de echivalenţă, deoarece
îndeplineşte condiţiile: reflexivitate, antisimetrie, tranzitivitate.
2. A F Oricare două triunghiuri scalene sunt congruente.
3. ________ Pentru a determina măsura unui unghi, se măsoară:
a) lungimile laturilor triunghiului; b) două segmente de pe laturi;
c) deschiderea dintre laturi; b) distanţa dintre laturi.
4. ________ O mulţimea de puncte care este convexă este:
a) punctul; b) dreapta; c) planul; d) unghiul.
5. ________ Diferenţa a două unghiuri este :
a) 0 ; b) un unghi; c) 180; d)90o.
TESTUL Nr. 9
1. A F Un singur triunghi se poate construi dacă se cunosc două laturi şi
unghiul opus laturii a treia.
2. A F Două unghiuri ascuţite cu laturile respectiv paralele sunt suplementare,
3. A F Două drepte paralele cu a treia se intersectează în acelaşi punct.
4. ________ Două unghiuri sunt suplementare, dacă suma măsurilor lor este:
a) măsura unui unghi alungit; b) măsura unui unghi drept;
c) măsura unghiului format de două bisectoare; d) o măsură mai mare ca 180o.
5. ________ Un triunghi este echilateral, dacă:
a) are suma măsurilor unghiurilor de 180o;
b) două mediane sunt congruente;
c) două bisectoare sunt şi înălţimi;
d) două laturi sunt congruente.
181
LUCRAREA Nr. 1
1. Să se scrie în limbajul teoriei mulţimilor:
a) punctul A este un punct al dreptei d;
b) punctul A este un punct al planului  ;
c) dreapta d este o dreaptă a planului 
d) punctele A, B, C determină un triunghi.
2. Se dau 21 de puncte în plan, astfel încât oricare trei dintre ele nu sunt
coliniare. Câte drepte determină punctele? Justificaţi răspunsul.
3. Punctele A, B, C, D aparţin unei drepte astfel încât AC>AB şi BD < BC .
Realizaţi un desen care să reprezinte această situaţie. Discuţie.
LUCRAREA Nr. 2
1. Realizaţi un desen care verifică simultan afirmaţiile:
a) punctele A, C, E respectiv B, C, F sunt coliniare;
b) [AE][EC] = [AC];
c) BCEC = BC
d) AFEB =  .
2. Să se arate că linia poligonală care uneşte două puncte ale planului ce sunt
separate de o dreaptă dată, intersectează această dreaptă.
3. A, B, C sunt trei puncte pe o dreaptă. Dacă AB = 5 cm care este lungimea
segmentului [AC]? Figuraţi un desen.
LUCRAREA Nr. 3
1. Punctele A, B, C sunt coliniare şi diferite două câte două. Să se figureze grafic
segmentul [BC], ştiind că AB = 6 cm şi AC = 8 cm.
2. Dacă măsura unui unghi este de ouă ori măsura complementului său, care este
măsura fiecărui unghi?
3. Să se scrie în limbaj matematic:
a) segmentele AB şi CD au în comun pe O;
b) punctele segmentului MN aparţin lui d;
c) semidreapta OC are puncte comune cu semiplanul H.
LUCRAREA Nr. 4
1. Distanţele de la punctele B şi C sunt egale cu 50 mm şi respectiv 7 cm, iar
distanţa dintre punctele B şi C este egală cu 6 cm. Sunt situate punctele A, B, C pe
aceeaşi dreaptă? Justificaţi răspunsul.
2. Scrieţi ipoteza şi concluzia pentru afirmaţiile:
a) ,,Suplementele unghiurilor congruente sunt congruente’’
b) ,,Oricare două unghiuri drepte sunt
congruente.’’
c) ,,Două unghiuri adiacente cu laturile în
prelungire sunt suplementare’’
3. În figură A, B, C sunt coliniare şi C
A
m( ABC ) = m( ABD) . Găsiţi două perechi de unghiuri cu
laturile în prelungire şi trei mulţimi de unghiuri B D
congruente.
182
LUCRAREA Nr. 5
1. Construiţi triunghiul ABC , ştiind că m( A) = 35 , AB = 5 cm şi BC = 4 cm.
Câte soluţii are problema?
2. Dacă într-un triunghi o mediană este mai mare decât jumătatea lungimii laturei
pe care cade, atunci unghiul opus acestei laturi este mai mic decât suma măsurilor
celorlalte două unghiuri.
3. Dacă trei puncte sunt pe o dreaptă, câte din ele nu sunt între celelalte două?
LUCRAREA Nr. 6
1. Care este măsura unu unghi, dacă suma măsurilor celor două unghiuri
adiacente cu el este egală cu 180o?
2. Să se arate că suma măsurilor a n unghiuri ascuţite este de 90o, atunci suma
măsurilor suplementelor lor este 90(2n−1). Care e suma măsurilor complementelor lor?
3. Justifică că dacă ABC  DEF , atunci şi ACB  EDF .
LUCRAREA Nr. 7
1. Punctele A, B, C, D sunt astfel încât trei dintre ele nu sunt coliniare. Câte
drepte determină ele? Figuraţi un desen.
2. A, B, C sunt trei puncte pe o dreaptă. În care moduri pot fi aranjate cele trei
puncte, dacă A şi B sunt la distanţa de 3 mm, iar B şi C la distanţa de 5 mm?
3. Folosind rigla şi compasul se împartă în trei unghiuri congruente, unghiul de
de 108o.
LUCRAREA Nr. 8
1. Triunghiurile ABC şi DBC au vârfurile A şi D de aceeaşi parte a dreptei
BC. Să se arate că suma lungimilor laturilor ce se intersectează ese mai mare decât suma
lungimilor laturilor ce nu se intersectează.
2. Să se arate că dacă A, B, C, D sunt puncte pe o dreaptă în această ordine,
atunci BD = AD BC +AB CD.
3. Se ştie că [AB]  [AC]. În ce situaţie punctul iA este mijlocul segmentului
[BC]
LUCRAREA Nr. 9
1. Pe o dreaptă se consideră punctele A, B, C astfel încât AB = 8 cm, BC = 4 cm,
AC = 10 cm. Să se determine distanţa dintre mijloacele segmentelor AB şi BC.
2. Să se arate că dacă M, N, P, Q sunt puncte aşezate pe o dreaptă în aceeaşi
ordine, atunci MP + NQ =MQ + NP.
3. Realizaţi un desen din 12 puncte cu numai 6 drepte şi fiecare dreaptă să
conţină numai 6 puncte.
LUCRAREA Nr. 10
1. Dacă ( AOC )  AOB  BOC şi m( BOC ) = 125, m( AOB) = 130 , care
este măsura unghiului AOC ?
2. Dacă drepte care se intersectează, formează un unghi drept, atunci ele
formează patru unghiuri drepte.
3. Aflaţi că dacă un punct se află pe bisectoarea unui unghi, atunci acesta este
egal depărtat de laturile acestui unghi.
183
LUCRAREA Nr. 11
1. Să se construiască un triunghi ABC , ştiind că
m( A) = 35, AB = 5cm, BC = 4cm . Câte soluţii are problema?
2. În triunghiul dreptunghic ABC , ( A  90 ) se duce înălţimea AD. Se uneşte
D cu mijloacele M şi N ale laturilor [AB] şi [AC]. Arătaţi că NDM  90 .
3. Diferenţa măsurilor a două unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei formate
de două paralele şi o secantă este egală cu 30. Aflaţi măsurile unghiurilor formate.
LUCRAREA Nr. 12
1. Justificaţi că triunghiurile ABC şi PNM sunt congruente dacă: AB = 3 cm,
AC = 4 cm, BC = 5 cm, MN = 4 cm, NP = 3 cm şi N  90 .
2. În triunghiul isoscel ABC cu baza [AC] şi măsura unghiului opus bazei de 30
se duce bisectoarea [AD. Arătaţi că triunghiurile ADC şi ADB sunt isoscele.
3. În triunghiul oarecare ABC , se consideră M  ( AC ), N  ( AB) şi P  ( BC ) .
În ipoteza că MN BC, NP AC , exprimaţi măsurile unghiurilor triunghiurilor ANM
şi NPB în funcţie de unghiurile triunghiului ABC .
LUCRAREA Nr. 13
1. Se ştie că ABC  PQR  XYZ . Dacă AB = 5 cm, QE = 6 cm şi XY = 7 cm,
aflaţi lungimile laturilor fiecărui triunghi.
2. Pe laturile unghiului XOY se consideră segmentele [OA]  [OB], apoi pe
aceleaşi laturi se mai consideră segmentele [OC]  [OD]. Dreptele AD şi CB se
intersectează în punctul P. Să se arate că OP este bisectoarea unghiului dat.
3. Triunghiurile ABC, DBC au vârfurile în A şi respectiv D de aceeaşi parte a
dreptei BC. Se arate că suma lungimilor laturilor ce se intersectează este mai mare decât
suma lungimilor laturilor ce nu se intersectează.
LUCRAREA Nr. 14
1. Să se reprezinte dreptele determinate de 1’. Să se reprezinte dreptele determinate de
5 puncte dintre care exact 3 sunt coliniare. 6 puncte dintre care exact 4 sunt coliniare.
2. Fie punctele coliniare A, B, C. 2’. Fie punctele coliniare M, N, P.
a) Să se reprezinte un desen. a) Să se reprezinte un desen.
b) Să se precizeze toate semidreptele b) Să se precizeze toate semidreptele
deschise care s-au format, deschise care s-au format,
c) Care dintre semidreptele deschise de la c) Care dintre semidreptele deschise de la
punctul b) sunt opuse? punctul b) sunt opuse?
d) Care dintre segmentele din reprezentare d)Care dintre segmentele din reprezentare
sunt congruente. sunt congruente.
3. Punctele A, B, C sunt coliniare astfel 3’. Punctele M, N, P sunt coliniare astfel
încât AC = 5 cm, BC = 3 cm, AB = 8 cm. încât MP = 7 cm, MN = 5 cm, NP = 9 cm.
Notăm cu M, N, P mijloacele segmentelor Notăm cu A, B, C mijloacele segmentelor
[AC], [BC] şi [AB]. Se cere: [MP], [MN] şi [NP]. Se cere:
a) să se reprezinte situaţia cerută. a) să se reprezinte situaţia cerută.
b) să se determine lungimile segmentelor b) să se determine lungimile segmentelor
determinate de punctele M, N şi P. determinate de punctele A, B şi C.
184
LUCRAREA Nr. 15
1. Punctule M, N, P, Q aparţin dreptei d 1’. Punctule A, B, C, D aparţin dreptei d
astfel încât MN = a cm, MP =b cm, NQ =c astfel încât AB =a cm, AC =b cm, BD=c
cm, NP = (a+b) cm, PQ = (a +b−c) cm şi cm, BC = (a+b) cm, CD = (a +b−c)cm şi
MQ = (c−a) cm, iar numerele a, b, c sunt AD = (c−a) cm, iar numerele a, b, c sunt
astfel încât c  a, a + b  c . În ce ordine astfel încât c  a, a + b  c . În ce ordine
sunt aşezate punctele? sunt aşezate punctele?
2. Dreptele MN şi PQ sunt concurente în 2’. Dreptele AB şi CD şi PQ sunt
punctul O. concurente în punctul O.
a) Să se reprezinte un desen. a) Să se reprezinte un desen.
b) Să se precizeze toate semiplanele b) Să se precizeze toate semiplanele
deschise care s-au format. deschise care s-au format.
c) Care din semiplanele de la b) sunt c) Care din unghiurile formate la punctul
opuse? b) sunt proprii?
3. Unghiurile AOB, BOC sunt 3’. Unghiurile AOB, BOC sunt
adiacente şi complementare. Să se afle: adiacente şi complementare. Să se afle:
a) măsura unghiului format de bisectoarele a) măsura unghiului format de bisectoarele
unghiurilor AOB, BOC . unghiurilor AOB, BOC .
b) Să se afle măsurile celor două unghiuri, b) Să se afle măsurile celor două unghiuri,
ştiind că ele sunt direct proporţionale cu 2, ştiind că ele sunt direct proporţionale cu 4,
şi 3. şi 5.
c) Măsura unghiului format de bisectoarea c) Măsura unghiului format de bisectoarea
unghiului AOC . unghiului AOC .
LUCRAREA Nr. 16
1. În jurul unui punct sunt cinci unghiuri, 1’. În jurul unui punct sunt cinci unghiuri,
încât măsurile lor sunt invers proporţionale încât măsurile lor sunt invers proporţionale
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
cu numerele , , , şi . cu numerele, , , , şi .
2 3 4 5 6 3 4 5 6 7
a) să se afle măsurile celor 5 unghiuri. a) să se afle măsurile celor 5 unghiuri.
b) să se reprezinte bisectoarele celor 5 b) să se reprezinte bisectoarele celor 5
unghiuri. unghiuri.
2. Să se construiască triunghiul ABC , 2’. Să se construiască triunghiul ABC ,
ştiind că AB = 5 cm, AC = 8 cm şi ştiind că AB = 5 cm, AC = 7 cm şi
A  40 . A  50 .
3. Care triunghiuri sunt congruente? 3’. Care triunghiuri sunt congruente?
C C
D D
E E
B B
A A
O O
185
186
,,Matematica este cheia care deschide toate ştiinţele’’
BIBLIOGRAFIE
• K. Teleman, ş.a., Matematică, manual clasa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979.
• A.N. Kolmogorov, Algebră şi elemente de analiză, manual clasa a IX-a, şcoli medii, Moscova,
1976.
• Gheorghe Dumitrescu, Manual de algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1963.
• Gheorghe Ţiţeica, Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1981.
• C. Năstăsescu, ş.a., Exerciţii şi probleme de algebră, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1992.
• T.Tihon, Matematică, Geometrie plană, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2005.
• T.Tihon, Matematică, Metode de evaluare, Teste, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2009.
• T.Tihon, Astronomie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2007.
• T.Tihon, Teste pentru bacalaureat pe CD, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2006.
• T.Tihon, Matematică, Algebră, Trigonometrie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2005.
• T.Tihon, C. Tamba, Ghid Metodic,Vectori, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
• T.Tihon, ş.a., Astronomie. Ghid Metodic,Vectori, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
• T.Tihon, şa, Dicţionar de termeni în astronomie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
• T.Tihon, Ghid Metodic,Vectori, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
• T.Tihon, Emil Oprescu, Astronomie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2010.
• Achirii, I. Jocuri didactice la matematică, Editura Lumina, Chişinău, 1990.
• Cohal Traian. Vă place matematica?, Editura Moldova, Chişinău, 1991.
• Păun Gheorghe. Din spectacolul matematicii, Editura Albastros, Bucureşti, 1983.
• Burtea Marius, Matematică, clasa a X-a, Editura Carminis, Piteşti, 2000.
• Chiteş Costel, Matematică, Manual pentru clasa a X-a, Profil M1, Editura Mathpress, Ploieşti,
2003.
• Schneider Gheorghe, Culgere de probleme de algebră pentru clasa IX-XII, Editura Hyperion,
Craiova.
• Craiu Mariana, Teste de matematică, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2003.
• G. Tiţeica, Probleme de geometrie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.
• G. Papelier, Esercices de geometrie moderne, Vuilbert, Paris, 1927.
187

Geometrie CL 6 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometrie CL 6 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tit Tihon

Recomandare: metodist Ion Suceveanu - Chişinău

Tehnoredactare: Prof. Tit Tihon

Coperta: Tit Tihon

1. Recapitulare. Probleme practice de geometrie………….………… 15

2. Raţionamente corecte pe figuri greşite……………………………. 28

7. Construcţii geometrice elementare………………………………... 85

9. Triunghiul isoscel……………………………………………………. 116

10. Paralelism…………………………………………………………… 131

11. Inegalităţi geometrice……………………………………………… 151

12. Probleme pentru aprofundare…..………………………………… 158

13. Probleme date la concursurile şcolare…………………………… 164

14. Raţionament……………………...………………………………… 168

15. Teste pentru recapitulare………………………………………….. 178

16. Bibliografie…………………………………………………………. 187

Prof. gradul I, Tit Tihon

• Comunicare în limba maternă; • A învăţa să înveţi;

Competenţele cheie sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care

vreau să ajung până

• Raţionamentul correct şi figurile geometrice;

1. Comentaţi figurile geometrice de mai jos:

2. Comentaţi figurile de mai jos:

3. Comparaţi lungimile AB şi CD din imaginile de mai jos:

4. Care din corpurile de mai jos au feţe patrulatere

8. Măsuraţi lungimea, grosimea şi lăţimea penarului. Dacă nu aveţi penar, măsuraţi

13. Într-un triunghi dreptunghic isoscel cu vârful în A se unesc mijloacele laturilor AC cu

14. Ce lungime are clasa în care înveţi? Calculaţi suprafaţa tavanului.

16. În curtea sa în formă de dreptunghi cu dimensiunile de 20 m şi 40 m, un fermier

17. Pe un teren dreptunghiular se construieşte o şcoală care ocupă o suprafaţă

20. Un tablou în formă de dreptunghi cu dimensiunile de 14 cm şi 10 cm. Tabloului i se

21. În interiorul unui pătrat cu latura de 1800 mm se construieşte un dreptunghi cu

27. Care dintre figurile de mai jos corespund corpurilor?

31. Un dreptunghi cu perimetrul de 60 m este împărţit de diagonalele sale în patru

33. Să se coloreze părţile comune din figurile de mai jos.

35. Se dă L şi l din exerciţiile de mai jos:

PARTEA I. Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspuns corect 45 puncte

PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. 45 de puncte

COMPETENŢE DE EVALUAT LA TESTULUI DE EVALUARE INITŢIALĂ

MATRICEA DE SPECIFICAŢII - TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

PARTEA I Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspuns corect 45 puncte

5p 1. Rezultatul calculului 6 + 12 : 6  2 este:

A. 0,24 B. 1,2 C. 2,4 D. 1,32

PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. 45 de puncte

9p 10. Calculaţi {[(32 + 42 )2 : 53 ]3 − 23 − 33}: 32 .

COMPETENŢE DE EVALUAT LA TESTULUI DE EVALUARE INITŢIALĂ

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

PARTEA a II-a 45 puncte

Abax. Planşeta cu nisip şi şanţuri Sciot

• Raţionamentul correct şi figurile geometrice;

Egiptenii ştiau că:

• Măsuraţi lungimile laturilor triunghiurilor şi completaţi tabelul

Exerciţiul 1. Ce număr trebuie folosit pentru ultima figură?

Exerciţiul 4. Care dintre următoarele corpuri sunt desenate corect?

Fig. A Fig. b Fig. c Fig. d Fig. e

Exerciţiul 5. Care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate?

Exerciţiul 7. Măsuraţi lungimea mesei de la stânga la dreapta. Măsuraţi şi lungimea

Exerciţiul 9. Fie A mulţimea punctelor din interiorul triunghiului şi de pe conturul lor.

Dreapta. Dreapta este o noţiune primară. Ea nu se defineşte. Înţelegeţi

Dreapta nu are: suprafaţă, greutate, grosime, şi se poate

Dreapta se poate nota prin:

Planul. Planul este o noţiune despre care ne facem o

• punctul este o noţiune primară;

Definiţia 1. Se numeşte segment mulţimea formată