1/19/22

Istoricul reformelor
Politicii Agricole Comune
(PAC)
USAMV Bucuresti

Obiectivele cursului
• După parcurgerea acestui capitol, studentul va fi capabil să:
• Înțeleagă și să explice procesul de evoluție și reformă al PAC
• Înțeleagă și să explice evoluția mecanismelor de intervenție ale PAC
• Înțeleagă factorii determinați și premisele care au stat la baza fiecărei etape de reformă a
PAC
• Cunoască dispozitivul de mecanisme de intervenție posibil de utilizat într-un anumit context
• Înțeleagă efectele utilizării anumitor instrumente de intervenție la o etapă specifică a
evoluției PAC

1
 1/19/22

Structura Cursului

• Introducere
• Origini PAC
• Reformele PAC
– 1969 – Planul Mansholt
– 1992 - Reforma MacSharry
– 1999 - Agenda 2000: reforma Fischler I
– 2003 – Reforma Fischler II
– 2008 – The CAPs Health Check
– (2013 – Reforma Cioloș
– 2020 – Reforma ”Post 2020 CAP”)

Cuvinte cheie
• Preferința comunitarã: principiul conform căruia produsele de origine comunitară ar trebui să fie
preferate la consum față de importurile ieftine din țări terțe;
• Unitatea pieţei presupune libera circulaţie a produselor agricole între ţările UE prin eliminarea taxelor
vamale, a restricţiilor cantitative sau a altor măsuri de politică comercială cu efect similar.
• Solidaritatea financiarã: principiul conform căruia toate cheltuielile datorate introducerii organizațiilor
comune de piață trebuie acoperite de bugetul comunitar.
• Prelevarea este o taxă vamală variabilă. Ea ridică preţul de import la nivelul preţului intern şi acţionează
ca restituire la import în cazul când raportul de preţuri este invers.
• Preţul indicativ este preţul la care Consiliul recomandă comercializarea produselor agricole pe Piaţa
Internă.
• Preţul de intervenţie este preţul minim garantat care poate fi obţinut pentru producţia comercializată pe
piaţa internă.
• Preţul prag este preţul sub care importurile de produse agricole nu pot pătrunde în Uniunea Europeană.

2
 1/19/22

Cuvinte cheie
• (Eco) Condiționalitate
– instrumentul prin care se subordonează acordarea plăților directe respectării anumitor cerințe
de mediu.
• Modulare/ Flexibilizare
– Modularea reprezintă instrumentul prin care se asigură transferul fondurilor PAC de la
ajutorul direct către fermieri și măsuri pentru piață («Pilonul I» al PAC) către măsurile de
dezvoltare rurală (« Pilonul II »).
• Disciplina financiară
– mecanism prin care se asigură menținerea strictă a cheltuielilor PAC din cadrul pilonului I
sub plafonul bugetar anual.

Istoricul reformelor politicii

agricole comune
• ”the best explanation for today’s policy is always
yesterday’s policy”.
– Allan Buckwell (1997)”

3
 1/19/22

I. Introducere

• Politica agricolă comună (PAC):

– prima politică comună a UE, înființată prin Tratatul de la Roma al CEE (1957) și
materializată în 1962.
– cea mai complexă, cea mai ambițioasă și cea mai controversată politică a UE!!
• PAC a avut multiple revizuiri, adaptări de-a lungul istoriei sale.
• PAC a fost ”sub foc„ (Swinnen, 2008) încă din prima zi de implementare, fie:
– apărată cu pasiune
– dar și aspru criticată

Argumente pro și contra

Suporterii PAC Oponenții PAC

• ”PAC asigură alimente sănătoase, • costurile ridicate ale susținerii

sigure și accesibile pentru populația
Europei”
• ”fermierii noștri sunt esențiali pentru
economia și societatea noastră ...„
• “[..] riscuri legate de volatilitatea
prețurilor și de presiunile tot mai mari
asupra veniturilor fermierilor”
• ineficiența și non-echitabilitatea
repartiției sprijinului
• lipsa protecție a biodiversității, apei,
solului, climatului și peisajului
cultural;
• inexistența stimulului pentru
competitivitate
• marea complexitate a procedurii
sale.

4
 1/19/22

Scopul și mecanismele PAC s-au

schimbat de-a lungul timpului
• după cel de al doilea război mondial obiectivul principal este:
– asigurarea autosuficienţei alimentare
• În anii ’80, apar semnalele negative cu privire la PAC:
– Din interior:
• Supraproducție;
• efecte negative asupra mediului înconjurãtor datorită intensificarii
(fertilizanți, erbicide, insecticide, etc);
• efecte negative asupra calității produselor;
– Din exterior:
• efectele de distorsionare asupra comerțului internațional
PAC: contestată și chemată să se reformeze prin vocile contribuabililor, consumatorilor,
ecologistilor, promotorilor comerțului liber și chiar al agricultorilor!!

Principalele momente care au

jalonat evoluția PAC
• 1957 - Tratatul de la Roma
• 1969 - Planul Mansholt
• 1984 - Introducerea cotelor de lapte
• 1992 - Reforma MacSharry
• 1999 - Agenda 2000: reforma Fischler I
• 2003 - Reforma Fischler II
• 2013 - Reforma Cioloș
• 2020 – Reforma ”Post 2020 CAP”

10

5
 1/19/22

II. Origini PAC

• 1957: Tratatul de la Roma de stabilire a CEE: decizia

de înființare PAC

• “Politică comună” = decizia nu mai aparţine statelor membre, ci Uniunii

Europene.
• De ce credeți că statele europene au considerat necesar să cedeze din
prerogativele suveranităţii într-un domeniu aşa de sensibil, cum este cel
agricol?

11

Crearea PAC
considerente au influențat discuțiile și
deciziile în domeniul agriculturii

1957 Tratatul de la Roma

Agricultura – o problemă
specială

!Economic = importanța
aprovizionãrii cu alimente si a
securitãtii alimentare + veniturile
fermierilor
!Politic = necesitatea unui
tratament specific pt agricultura
! Electoral - numãrul ridicat de
fermieri din SM

12

6
 1/19/22

Principalii indicatori agricoli din țările fondatoare ale

CEE, 1955-1960.

Ponderea Ponderea Comerțul

Ponderea agriculturii din agriculturii din exterior net de
agriculturii în totalul locurilor comerțul total,% produse
PIB, % de muncă, % (medie 1955-59) agricole, $
(medie 1955-
1955 1960 1955 1960 Import Export 59)
Belgium 7,9 7,3 9,3 7,6 5,4 17,2 -386,4
Luxemburg(* 9,3 7,6 19,4 16,4
Holland 11,4 10,5 13,2 11,5 33,6 19,6 310
Germany 8 6 18,5 14 2,8 32,9 -2124,6
France 11,4 9,7 26,9 22,4 14,9 29,2 -836
Italy 20,7 15,1 40 32,8 22,6 20,6 -114,2

13

Ponderea agriculturii in PIB,

astazi, 2019 (spre comparație)

Media UE =
2,12

14

7
 1/19/22

Mai multe considerente pot fi

adăugate, in special politice
• Determinarea franceză: aranjament profitabil pentru fermierii săi
– „o politică agricolă ni se datorează, pentru a compensa riscurile grave pe care le-am asumat -
poate inutil sau prea devreme - în domeniul industrial și comercial” Charles de Gaulle
• Dorinta de consolidare a capacității de exportator a Olandei
– Ambele state (Fr si Ne), exportatoare agricole, aveau nevoie de o “fluidizare” a comerţului
european cu produse agricole
• Poziția cooperantă a RFG
– important importator agricol la acel moment,
– relativ puțin interesat de plata unor prețuri artificial mari pe piața internă pentru produsele
alimentare/ + impact negativ asupra relațiilor comerciale dintre Bonn și partenerii săi comerciali
• Considerentele politice și dinamismul Comisiei Europene
– o politică comună majoră, cu un buget comun suficient de mare ar fi consolidat rolul său de actor politic

Decizia pentru Franța, Germania, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg este clară:
agricultura trebuie să facă parte din integrarea europeană.

15

Tratatului de la Roma în 1957 –

Crearea PAC
Art. 39-Tratatul CEE din 1957 (art 33- TCE)
a. Creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea
progresului tehnic;

b. Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru

Obiectivele populaţia ocupată în agricultură;

PAC c. Stabilizarea pieţelor, atât din punctul de vedere

al producătorilor cât şi din cel al consumatorilor.

d. Asigurarea securităţii aprovizionării;

e. Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru

consumatori.

16

8
 1/19/22

Principii de bazã ale PAC

• Sicco Mansholt, comisarul pt agricultură propune, alături de cele 5 obiective, 3 principii de bază
pt PAC (1960):
• Unitatea pietei:
– presupune libera circulaţie a produselor agricole între ţările UE prin eliminarea taxelor vamale, a restricţiilor
cantitative sau a altor măsuri de politică comercială cu efect similar.
– fixarea unor preturi agricole comune;1967
• Preferinta comunitarã:
– principiul conform căruia produsele de origine comunitară ar trebui să fie preferate la consum față de importurile
ieftine din țări terțe;
– (originea prelevãrilor agricole pentru importurile ieftine);’86/’93 taxe vamale
• Solidaritatea financiarã:
– principiul conform căruia toate cheltuielile datorate introducerii organizațiilor comune de piață trebuie acoperite de
bugetul comunitar.
– constituirea în 1962 a unui fond unic Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), cu 2
sectiuni
• Garantare pentru pieţele agricole şi politica preţurilor (90% )
• Orientare - pentru susţinerea reformelor structurale

• Aceste obiective si principii – baza sistemului de prețuri PAC!

17

Sistemul de prețuri = componenta

centralã inițială a politicii pieței
comune
• Preţul indicativ = preţul la care Consiliul recomandă comercializarea produselor
agricole pe Piaţa Internă.
– Nivelul său este considerat cel potrivit pentru a asigura un standard „rezonabil” al veniturilor
producătorilor agricoli.
– niveluri foarte ridicate inițial. Diminuate după refomele din 1992 şi 1999
• Preţul de intervenţie = preţul minim garantat care poate fi obţinut pentru producţia
comercializată pe piaţa internă.
– stimulent puternic pentru creşterea producţiei
– prin reformele din 1992 (McSharry) şi 1999, preţul de intervenţie a fost adus
spre nivelul de pe piaţa mondială
• Preţul prag = preţul sub care importurile de produse agricole nu pot pătrunde în
Uniunea Europeană.

18

9
 1/19/22

Sistemul de prețuri PAC

Pretul țintă/ indicativ

Prețul prag

Prețul de interventie
Prelevari/ tarife
Subvenție export
la import

Preț mondial
Preț mondial

Piata
Internă
Import Export

19

PAC a debutat ca o politica de

preturi….
• Preturile au jucat trei roluri
– Ghidarea productiei si „cresterea productivitãtii agriculturii” (articolul 33 TCE),
• Pretul indicativ
– Declansarea mecanismelor de interventie
• Pretul de interventie
– Protectia externã comunã.
• Pretul prag
• Ce a urmat?
• Fermierii au descoperit rapid beneficiile organizãrilor comune ale
pietei pentru produsele lor !!
– Pret garantat !
– Protectie fatã de preturile pietei mondiale!
– Restituiri la export!
• Too good!! But ….. for how long??

20

10
 1/19/22

21

22

11
 1/19/22

In acest subcapitol, am
analizat:
• Ratiunea includerii agriculturii în Tratatul de la Roma
• Obiectivele PAC
• Principiile PAC
• Sistemul de prețuri al PAC

23

III. EVOLUȚIA și REFORMELE

PAC
• “Asigurarea continuităţii înseamnă adesea promovarea schimbării” (Franz
Fischler, comisar UE pentru agricultura).
• Din 1962 - proces continuu de adaptare şi reformă pentru menţine acest
sector.
• rolul PAC s-a schimbat in timp:
– Imediat după cel de al doilea război mondial scopul PAC =
• autosuficienţa în produse agro-alimentare
• stabilizarea turbulenţelor pieţei agricole.
– La începutul anilor '80
• Eliminarea definitiva a penuriei alimentare
• standard de viaţă corespunzător fermierilor.
• Dar si:
– productivitate agricolă fără precedent,
– producţie intensivă pe scară mare
– consecinţe serioase pentru mediu, calitate, bunastarea animalelor

24

12
 1/19/22

Evoluția PAC

• Descrierea principalelor perioade ale evoluției PAC

– Perioada
– Caracteristici
– Preliminarii
– Obiective
– Mecanisme
– Efecte
• Marcarea principalelor reforme

25

3.1. 1962- 1972

• Caracteristici: Implementare PAC

• Preliminarii: CEE-net importatoare de produse agricole
• Obiective:
– Creșterea productivității in agricultură
– Stabilizarea pietei
– Venituri echitabile pentru agricultori
– Securitate alimentară
– Prețuri rezonabile pentru consumatori

26

13
 1/19/22

3.1. 1962- 1972

• Mecanisme:
– Sistemul prețurilor interne garantate de sprijinire a pietei
– Protecția importului
– Subvenții la export
• Efecte:
– Creșterea producției agricole cu 30% in cei 10 ani
– Autoaprovizionarea cu principalele produse agricole
– TOTUȘI veniturile și nivelul de viață al agricultorilor nu au
crescut în primii 10 ani
• în ciuda creșterii producției și a cheltuielilor comunitare!!

27

1969 – Planul Mansholt

• O primă încercare de reformă și primul moment de referinţă în politica structurală
agricolă
• comisarul pentru agricultură Sicco Mansholt:
– constata limitele politicii de preț în modernizarea structurilor de producţie şi ridicarea nivelului de
viaţă al agricultorilor
– propune un set de politici pentru accelerarea unei schimbări structurale în sectorul agricol
• reducerea numărului agricultorilor
• creşterea dimensiunilor exploataţiilor, o politică prudentă de preţuri
• propuneri prea radicale după primii ani de succes ai CAP
– greu de acceptat că soluția problemelor agricole europene ar fi reducerea forței de muncă
agricole și a terenurilor agricole și crearea de mari unități agricole
– Avantajele oferite de mecanismele de intervenție prin preț garantat ale PAC îndeamnă la
rezistență în fața acestor măsuri de dezvoltare structurală
• Se acceptă o versiune redusă a planului Mansholt - care marchează însă lansarea
politicii agricole structurale
28

14
 1/19/22

3.2. 1973- 1982

• Caracteristici: Perioada “politicii prudente a preturilor”

• Preliminarii:
– Primele doua extinderi ale CEE
– Utilizarea progresului tehnologic in agricultură
– Creste importanta CEE-9 pe piata internationala a produselor
agricole, 1/3 din comertul international
• Obiective:
– Obiective neschimbate in cea mai mare parte
– Însă în 1979: limitarea producției de zahar, vin, lapte

29

3.2. 1973- 1982

• Mecanisme
– Taxa de coresponsabilitate la lapte (1977)
– 1979-81 preturi garantate sub nivelul inflatiei si scaderea preturilor reale ale
produselor agricole
– 1981-82 majorarea preturilor de sprijin peste rata inflatiei
– Raport stabil pret produse agricole/ pret inputuri
• Efecte:
– Excedentele s-au majorat an de an (“Supply problem”)
– Grad mare de autoaprovizionare la o gama mai larga de produse agricole
– Dublarea cheltuielilor bugetare pentru agricultura fata de 1975
– CEE devine net exportatoare de produse agricole

– Scăderea anuală a nr de ferme. In 1979 erau 4.8 mil ferme (10.4

mil in 1960)

30

15
 1/19/22

3.3. 1983 - 1991

• Caracteristici: Anii de criză ai PAC

• Preliminarii:
– Creșterea excedentelor
– Creșterea rapidă a costurilor bugetare
• Obiective:
– Limitarea productiei
– Limitarea cresterii excedentelor si a costurilor bugetare

31

3.3. 1983 - 1991

• Mecanisme:
– Cote de productie la zahar, lapte, cereale si oleaginoase(1988)
– Program de scoatere din cultura a terenurilor (20%) timp de 5 ani in
schimbul unor prime substantiale
– Stimularea consumului intern prin subventii la consumator
• Efecte:
– Probleme = nerezolvate. niveluri extreme ale excedentelor
– Cheltuielile PAC au sporit cu 30% in 1989-1991 (peste 60% din bugetul
CEE)
– Scaderea veniturilor reale ale fermierilor si reducerea semnificativa a nr de
fermieri
• PAC este criticata si se solicita reforma (Int si ext)!!

32

16
 1/19/22

3.4. 1992-1999/
1992- Reforma Mac Sharry
• Caracteristici:
– Noua PAC (Mac Sharry) - Noua abordare
• Preliminarii:
– Mecanismele de control nu au putut preveni cresterea excedentelor
– Costuri mari de stocare a excedentelor
– Tendinta de scadere a veniturilor reale ale fermierilor nu a fost stopata
– Metodele intensive de productie au afectat mediul
– Competitivitate scazuta a CEE pe piata agricola internationala
• Obiective:
– Orientarea politicii agricole spre piața libera
– Reducerea presiunilor asupra bugetului

33

3.4. 1992-1999
• Mecanisme:
– Reducerea preturilor garantate si
– Acordarea de plăți directe compensatorii
• Efecte:
– Deși rezultatul final a fost mai puțin radical/ diluat (Ex refuzul modulării ,
atacată puternic de lobby-ul fermierilor mai mari)
– Reforma marchează o ruptură faţă de perioada anterioară în materie
de politică agricolă:
• separarea politicii preţurilor de cea a veniturilor,
• reducerea preţurilor interne şi apropierea de cele mondiale,
• reducerea exporturilor subvenţionate şi favorizarea extensificării.
• ameliorarea veniturilor agricole
34

17
 1/19/22

3.4. 1992-1999

• Ce nu a rezolvat Reforma din ´92:

– Problema supraproducției.
– Prețurile interne au rămas peste prețurile pieței mondiale,
– Excedentele au continuat să pună o povară asupra bugetului UE.
– Nu s-au luat în considerare constrângerile extinderii UE spre
Europa Centrală şi de Est.
• O „reformă a reformei” a devenit în scurt timp necesară.

35

3.5.1999- 2001
Agenda 2000 (Reforma Fischler I)
• Caracteristici:
– PAC pe termen lung pentru o agricultura durabila
– Comunicare CE ”Agenda 2000- Pentru o Uniune mai puternică şi mai largă”
– Prioritizarea pilonului 2 al PAC – dezvoltarea rurală
• Preliminarii:
– Factori interni:
• îngrijorările publice cu privire la creșterea excedentelor agricole
• îngrijorările publice cu privire la calitatea alimentelor, bunăstarea animalelor și mediul
– Factori externi:
• Presiuni in negocierile OMC, prevăzute să înceapă în 1999
• Extinderea EU catre țările din Europa Centrală și de Est și provocările bugetare
asociate acesteia

37

18
 1/19/22

3.5.1999 - 2001
• Obiective:
– Cresterea orientarii spre piata si a competitivitatii agriculturii (continuare reforma McSharry)
– Siguranta si calitatea alimentelor
– Integrarea problemelor de mediu in politica agricola- multifuncționalitatea agriculturii/ bunuri
publice
– Dezvoltarea economiei si a vitalitatii zonelor rurale
• Mecanisme:
– Reducerea preturilor de intervenție, compensare prin plati directe la fermieri
– Accentuarea calitatii produselor agricole
– Incurajarea practicilor agricole prietenoase fata de mediu
– Structurarea PAC în doi piloni și introducerea unei noi politici de dezvoltare rurală
• Efecte
– Agenda 2000 a fost un pas major în evoluția PAC
– cei care si-ar fi dorit o reformă mai radicală - promisiunea că va exista o revizuire in 2003
– baza solida pentru
• extinderea UE
• negocierilor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.

38

PAC este organizată pe doi piloni,

începând cu Agenda 2000

39

19
 1/19/22

Cei 2 piloni ai PAC

Politica Agricola
Comuna

1° 2°
Pilon: Pilon:
POLITICA Dezvoltare
de piață
rurală
Susținerea
veniturilor
FEADR
FEGA
AFIR
APIA

100% finanțare Cofinantare

EU

40

… nu foarte
echilibrată financiar

Com
mo
nA
g
Pol ricult
ic y ura
l
1°
Pillar:
market
support
2°Pillar:
rural
development

41

20
 1/19/22

Importanța relativă a plăților directe și a

finanțării dezvoltării rurale variază în SM,
2015-2020

42

3.6. Reforma din 2003(Reforma Fischler II)

spre o PAC bazată pe ajutoarele decuplate

• Considerată cea mai radicală reformă a PAC de la crearea sa (Swinnen, 2008)

• Preliminarii:
– Prețurile interne ramân ridicate față de cele de pe piața mondială - cheltuieli
mari cu intervenția
– Modalitatea de acordare a plăților directe cuplate = stimulent pentru creșterea
producției /riscul apariției situațiilor de supraproducție
– Discrepanțe mari de venit între fermele mari și cele mici
– Preocupările consumatorilor pentru siguranța și calitatea produselor
alimentare, protecția mediului, sănătatea și bunăstarea animalelor
– Negocierile OMC
– Extinderea catre Est
– Costuri mari de finantare PAC

43

21
 1/19/22

3.6. Reforma din 2003

(Reforma Fischler II)
• Obiective:
– o mai mare conectare a agriculturii europene la piețele mondiale
( orientare către efficiență);
– pregătirea extinderii Uniunii Europene,
– un răspuns mai adecvat la noile cerințe ale societății în ceea ce
privește protecția mediului și calitatea produselor (în condițiile în
care opinia publică a fost afectată de crize sanitare succesive) și
– sporirea compatibilității PAC cu cerințele țărilor terțe.

44

3.6. Reforma din 2003

Mecanisme cheie, inovante
• Schema de Plata unică - Eliminarea legaturii dintre productie şi
plățile directe/ plata decuplată
– Diversele subvenții vor fi înlocuite o plată agricolă unică sau o plată unică pe
suprafață (SPS, SAPS)
– cea mai mare parte a subvenţiilor va fi plătită independent de volumul producţiei
• Eco-condiționalitatea - Obligativitatea respectării de către fermieri
a anumitor standarde
– plata agricolă unică este condiţionată de respectarea unui nr de standarde
(PM, SA, SAP, GAEC)
• Modularea - Suplimentarea resurselor financiare pentru
dezvoltarea rurală
– reducerea plăţillor directe pentru fermele mai mari si transferarea acestora
pentru finanţarea măsurilor de dezvoltare rurală (de la Pilon 1 la 2)
• Disciplina financiară
– mecanism de stabilizare a cheltuielilor agricole ( Inghețarea cheltuielilor din pilonul I)
– Reducerea ex-ante a plăților directe la apariția riscurilor de depățire a plafoanelor
45

22
 1/19/22

3.6.1.a Schema de platã unică

(SPS)
• Elementul de bazã al reformei Fischler 2003
– este o platã anualã cãtre producãtori,
– înlocuieste cele mai multe ajutoare directe existente,
– Independenta de producție
– se bazeazã pe plãtile medii primite în perioada 2000-2002.
• Plata decuplata = îndepãrtare clarã de la sprijinirea productiei
– fermierii au libertatea de a produce pentru piata
– promoveazã o agriculturã durabilã din punct de vedere ecologic si
economic.
– întãreste pozitia UE în negocierile OMC

46

3.6.1. b. Schema de platã unicã pe

suprafatã (SAPS)

• schema mai simpla propusă pentru Noile State Membre (NSM) :

– plata unor sume uniforme pe hectar (SAPS)
– pânã la un plafon national stabilit în acordurile de aderare.
• DAR – nu pe baza referintelor istorice a subventiilor (ne existenta unei perioade
prealabile de aplicare PAC)
• Negocierile au vizat elementele care determina plafonul national:
– Productia de referinta: 2000 – 2002
– Suprafata de referinta:
• Suprafata minima eligibilă: min 0.3 ha parcela, min 1 ha exploatat
• Introducere progresiva: 25% in 2007 – 100% in 2013
• Pot fi completate cu Plăți Naționale Complementare (PNC)

47

23
 1/19/22

3.6.2. Eco-condiționalitatea

• Condiționarea acordarii SPS de respectarea unui nr de standarde

– respectarea mediului,
– siguranta alimentelor,
– sãnãtatea animalelor si plantelor
– standardele de bunãstare animalã
– cerinta de a pãstra toate terenurile agricole în conditii agricole si de
mediu bune.
• Comisia a elaborat o listă cuprinzând optsprezece standarde
„prioritare”.
• Nerespectarea standardelor - reducerea partială sau totală a
ajutorului direct,
• Pentru NSM sunt obligatorii numai „conditiile agricole si de mediu
bune” (GAEC)
48

3.6.3. Modularea
• Suplimentarea resurselor financiare pentru dezvoltarea rurala pe seama
reducerii ajutoarelor directe:
• (transferul de resurse financiare dinspre pilonul 1 înspre pilonul 2).
– 3% în 2004,
– 4% în 2006 si
– 5% începând cu 2006.
• plãtile directe mai mici de 5.000 de / exploatatie / an nu sunt reduse.
• modularea nu se va aplica MSM înainte ca plãtile directe sã atingã nivelurile UE.
• caracterul optional in Agenda 2000: rezultate nesemnificative.

49

24
 1/19/22

Modularea

Markets
ar I
Pill
Direct payments
I
ar I
Pill

Rural
Development
Modulation

50

50

3.6.4. Disciplina financiarã

• reducerea plãtilor când plafoanele globale de cheltuielil

PAC sunt în pericol de a fi depãsite.
• Plătile directe vor fi reduse ex-ante.

51

25
 1/19/22

Dintre problemele încă nerezolvate

după reforma din 2003:

ratele plăților decuplate variază substanțial atât în

interiorul statelor membre, cât și între statele
membre;

plățile ramân concentrate către un procent redus

de fermieri;

nu sunt abordate în mod adecvat preocupările

cetățenilor cu privire la sustenabilitatea
agriculturii, a mediului și a schimbărilor climatice.

Aspectele de mai sus vor fi reluate de către reforma din 2013.

52

Am parcurs:
• Introducere
• Origini PAC
• Reformele PAC
– 1969 – Planul Mansholt
– 1992 - Reforma MacSharry
– 1999 - Agenda 2000: reforma Fischler I
– 2003 – Reforma Fischler II

66

26