Metode de recoltare

~        Puncţie capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia

halucelui sau a călcâiului la copil.
~        Puncţie venoasă – frecvent venele de la plica cotului (cefalică sau bazilică)
sau orice venă accesibilă.
~        Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).–
este de competența medicului;
~        alte metode pentru făt şi nou născut din cordonul ombilical sau din scalp.
–  competența medicului;
→    Examene din sânge
~        Examene hematologice:
o   Hemoleucogramă cu formulă leucocitară.
o   Hemoglobină (Hb).
o   Hematocrit (Ht).
o   Timp de sângerare (TS).
o   Timp de coagulare (TC).
o   Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).
o   Timp Quick (TQ sau indice de protrombină).
o   Grup sanguin pentru determinarea grupelor de sânge.
~        Examene biochimice:
o   Glicemie.
o   Uree.
o   Fibrinogen.
o   Creatinină.
o   Acid uric.
o   Ionograma.
o   Colesterol.
o   Probe hepatice.
o   Bilirubina.
o   Lipemie.
o   Fosfataza alcalină.
o   Transaminaze.
o   Rezervă alcalină.
~        Examen bacteriologic:
o   Hemocultura – pentru descoperirea bacteriilor din sânge când se suspectează o
septicemie sau o bacteriemie.
~        Examen parazitologic:
o   se colectează sânge venos pentru ascarizi, echinococus, entamoeba histolitica,
strangyloides stercocalis, toxocara, toxoplasma, trichinella-  în eprubete cu capac
roşu ;
o   malarie – picatura groasa–  în eprubete cu capac albastru;
~        Examen serologic:
o   Reacţia Weill-Felix – tifos exantematic.
o   Reacţia de precipitare sau floculare – Citochol. Meinike.
o   Reacţia de microfloculare (VDRL) – sifilis.
o   Reacţia Bordet-Wassermann (BW) – sifilis.
o   Reacţia de hemaglutinare.
o   Reacţia de fixarea a complementului.
o   Reacţia Valer-Rose –poliartrită reumatoidă.
o   Reacţia Vidal – febra tifoidă, febra paratifoidă;
o   ASLO – diagnosticul RAA, scarlatină.
→    Recoltarea sângelui pentru examene
hematologice
~        Se face dimineaţa pe nemâncate.
~        Hemoleucogramă:
o   Puncţie venoasă 2 ml sânge pe EDTA sau heparină.
o   Puncţie capilară – pulpa degetului. Aspirarea sângelui în pipete Potain.
~        Hematocrit – 2 ml sânge venos recoltat pe heparină sau EDTA.
~        VSH – 1,6 ml sânge venos pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%.
→    Recoltarea sângelui pentru examene
biochimice
~        Se face dimineaţa pe nemâncate.
~        Se recoltează prin puncţie venoasă, iar sângele se utilizează în totalitate sau
numai plasma.
~        Se recoltează 2-5 ml sânge fără anticoagulant pentru determinări de uree, acid
uric, creatinină, bilirubină, colesterol, lipide, teste de disproteinemie, electroforeză,
fosfataza alcalină, transaminaze, amilază, fosfor, calciu, sideremie (Fe seric), rezervă
alcalină, ionograma (Na, K, Ca, Cl).
~        Pentru determinarea fibrinogenului sângele se recoltează pe citrat de sodiu.
~        Pentru determinarea glicemiei sângele se recoltează pe fluorură de Na sau pe
heparină.
Recoltarea sângelui pentru examene serologice
~        Examenul serologic relevă prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul
bolnavului.
~        Se folosesc pentru diagnosticarea bolilor infecţioase.
~        Se recoltează 5-10 ml sânge prin puncţie venoasă.
~        Recoltarea se face direct în eprubetă curată şi uscată.
~        După coagularea sângelui, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi
după 30 de minute se decantează serul direct într-o altă eprubetă sau prin aspirare cu
pipetă Pasteur sterilă.
~        Serul hemolizat are culoare roz.
~        Serul lactescent are culoarea albă.
~        Serul nehemolizat – corect recoltat – are culoare gălbuie.
→    Recoltarea sângelui pentru examene parazitologice
~        Pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei, se recoltează sânge
în picătura groasă.
~        Recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge
este foarte mare.
~        Pe fiecare extremitate a lamei de sticlă se recoltează 2-3 picături de sânge, cât
mai apropiate între ele.
~        Cu colţul lamei şlefuite se amestecă fiecare picătură, formând câte o pată
circulară, cu diametrul de cca. 1 cm.
~        Se continuă amestecarea până se formează un mic cheag – semnul defibrinării
complete.
~        Se notează lama recoltată.
~        Se colectează sânge venos pentru ascarizi, echinococus, entamoeba histolitica,
strangyloides stercocalis, toxocara, toxoplasma, trichinella-  în eprubete cu capac
roşu ;
~        malarie – examene în picătură groasă, se colectează 5-10 ml sânge.