Recoltarea singelui venos si probelor de urina pentru principalele examene de laborator. Interpretarea rezultatelor.

Examene biochimice: Fibrinogen, glicemie, uree, creatinina, acid uric, rezerva alcalina, electroliti plasmatici, cholesterol, trigliceride, HDL cholesterol, LDL cholesterol Recoltarea singelui venos si a probelor de urina se utilizeaza pentru e ectuarea unor examene de laborator in vederea completarii datelor urnizate de examenul clinic ,a elaborarii diagnosticului si a urmaririi evolutiei pacientului sub tratamentul recomandat. !orme ce trebuie respectate la recoltare: "respectarea orarului recoltarilor "e ectuarea pregatirii izice si psihice a bolnavului "pregatirea materialelor necesare pentru recoltare "tehnica propriuzisa a recoltarii " etichetarea produsului si completarea buletinului de trimitere catre laborator.#n produs biologic neetichetat nu poate i olosit pentru analiza. "pastrarea si transportul produsului etichetat. Expedierea si transportul produsului patologic recoltat, ast el incit acesta sa a$unga cit mai repede la laborator in starea in care a ost in organism. Recoltarea singelui venos si capilar apartine domeniului de activitate al asistentilor medicali, indicatia de recoltare in vederea anumitor examene biochimice intra in atributiile medicilor. De initie % &unctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu un ac atasat la o seringa. Indicatii: "examene de laborator bichimice si hematologice "e ectuarea probei de compatibilitate

"donarea de singe " lebotomie 'ateriale necesare: "ace pentru punctia venoasa "ac epicranian (ac cu bizou scurt, lungime de )"*cm, diametru +,,"-,.mm/ "seringa 'onovette cu ac incorporat, unctionind cu piston de aspiratie sau cu vid "seringa de -+ ml "eprubete "material dezin ectant pentru tegumente % alcool, tinctura de iod "tampoane "garou "leucoplast, comprese, manusi (sterile/, vata "tavita renala, cimp steril, musama 0c de punc1ie venoas2 dup2 3trauss

'onovette cu membran2 obturatoare 4i ac 'onovette (3ursa: Fa. 3arstedt Locul de punctie: "plica cotului ( vena ce alica, vena basilica, vena mediana/ " ata dorsala a miinii (arcada palmara super iciala, vene metacarpiene/ "in ultima instanta venele de pe ata dorsala a piciorului, vena emurala "la sugari se utilizeaz2 venele membrului in erior (arcada venoas2 dorsal2 a piciorului, venele gambei/ 4i venele epicraniene.

Etape de executie -.pregatirea instrumentarului si materialelor necesare, precum si veri icarea integritatii acestora ).veri icarea identitatii pacientului *.pregatirea izica si psihica a bolnavului "pozitia bolnavului : -.sezind pe scaun cu membrul superior spri$init in extensie si supinatie % recomandat pentru recoltarea in ambulator ).culcat in pat in decubit dorsal cu membrul superior in adductie % pentru recoltarea in spital "bratul se descopera si se asaza pe musama5 cimp steril 6.Recoltarea: " dezin ectarea miinilor "stabilirea locului de punctie % pentru a usura evidentierea venei se deschide si se inchide pumnul de citeva ori, se palpeaza vena, se pozitioneaza mina in $os, se tapoteaza traiectul venos. La nevoie se poate introduce mina in apa calda in scopul dilatarii venelor slab vizibile. "aplicarea garoului" garoul se aplic2 cu -+ cm deasupra regiunii la nivelul c2reia urmeaz2 s2 se ac2 punctia venoasa "se antiseptizeaz2 tegumentele regiunii alese, prin mi4c2ri circulare, din centru spre peri erie. 7n cazul utiliz2rii solu1iilor alcoolice se a4teapt2 *+ sec pentru exercitarea e ectului antiseptic. " punctionarea % se destinde pielea supraiacenta venei pentru ixarea vasului, se introduce acul cu vir ul bizoului in sus la un unghi de )+8, apoi se patrunde tangential cu traiectul venos. 3e introduce acul in mi$locul venei in directia

axului longitudinal al acesteia si se impinge -" -,9 cm. 3e aspira singele pentru con irmarea punctionarii vasului. : alternativa o reprezinta introducerea acului, prin metoda indirect2: acul cu ori iciul bizoului ;n sus este introdus prin tegumente, la *", mm dep2rtare de vena aleas2, progres<nd c2tre aceasta, sub aspira1ie continu2, pina in momentul apari1iei s<ngelui venos ;n sering2= "volumul necesar de singe se extrage lent si constant, pentru a evita hemoliza acestuia. "se des ace garoul, se pune un tampon ara a se apasa locul de punctie si se extrage acul. &acientul trebuie sa tina bratul ridicat si sa comprime locul de punctie citeva minute, pentru a evita re luarea singelui din vas si ormarea unui hematom.3e aplica un plasture pentru a impiedica extravazarea singelui si accesul bacteriilor. Este contraindicata lexia antebratului pe brat cu tamponul tinut in plica cotului. 9.&regatirea singelui "se amesteca singele cu subtanta anicoagulanta in unctie de elul analizei *"se eticheteaza , precizindu"se data, salonul, analiza ceruta, numarul oii de observatie, numele si prenumele pacientului "singele recoltat pentru trans uzie se pastreaza in conditii speciale si se supune procedeelor de conservare a singelui 'entiuni : "mentinerea indelungata a garoului ( recoltarea cu staza/ poate modi ica rezultatul unor analize: albumine, calciu, potasiu, hematocrit. 3ingele recoltat are culoare roz, datorita hemolizei.

"Recoltarea ara heparina determina o alsa crestere a potasemiei, datorita eliberarii > intracelular dupa coagulare. "!u se ace antiseptizarea tegumentelor cu alcool sau cu solutii alcoolice in cazul recoltarii singelui in vederea stabilirii alcoolemiei. "In cazul recoltarii singelui pentru mai multe examene de laborator ordinea este urmatoarea: o?este de coagulare oElectroliti o@3H o0lte recoltari "In cazul contactului accidental al tegumentelor cu singele acestea se spala si se dezin ecteaza "In cazul in care exista suspiciunea unei boli cu transmitere parenterala se marcheaza eprubeta in vederea protectiei personalului sau se olosesc recipiente speciale Recoltarea singelui pentru examene biochimice se ace dimineata pe nemincate. 3e recolteaza )"9 ml ara substanta anticoagulanta pentru determinarea ureei, acidului uric, creatininei, bilirubinei, lipidelor, testelor de disproteinemie, os atazelor, proteinogramei, calciului, sideremiei. 3e recolteaza )"9 ml cu 6" 9mEA !aF pt determinarea glicemiei si a ibrinogenului. &entru determinarea @3H se recolteaza ) ml de singe. &entru hemoleucograma sint necesari * ml de singe, pt determinarea ibrinogenului, IB, ?B 6 ml, iar pt examenele biochimice . ml de singe venos. 0nalizele in urgenta se recolteaza de obicei pe heparina. 0lte substante anticoagulante utilizate sint reprezentate de citratul de sodiu, luorura de sodiu, oxalatul de potasiu, ED?0 ( etilendiaminotetraacetat/, hirudina. Complicatii "per orarea venei % se poate produce in cazul unei tehnici gresite de recoltare,

unor vene di icil de palpat, scleroase, riabile. Complicatiile sint reprezentate de ormarea unui hematom , de lezarea unor vase sau nervi din vecinatate. " leziuni vasculare exteriorizate prin aparitia lebitei " punctionarea unei artere " septicemia In cazul imposibilitatii realizarii abordului venos peri eric pe una din caile mentionate anterior se poate realize punctia venei $ugulare externe . 0bordul venos la acest nivel se realizeaza de catre medic sau de asistente medicale antrenate. &ozitia bolnavului "decubit dorsal, ?rendelenburg -98, capul intors controlateral ?ehnica "se destinde tegumentul gitului cu degetul mare al miinii libere "se punctioneaza vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternocleidomastoidian. Recoltarea probelor de urina pentru examenele biochimice de laborator aduce in ormatii asupra unctiei rinichiului si a cailor urinare, precum si asupra starii intregului organism . 'ateriale necesare "sticluta curata pentru recoltarea sumarului de urina "recipient gradat pentru colectarea urinii din )6 ore "reactivi speciali pentru dozarea unor compusi normali sau patologici "manusi "apa si sapun "tampoane ?ehnica " Colectarea mostrelor de urin2 proasp2t emis2 : "urin2 emis2 spontan (dup2 toalet2 prealabil2 a regiunii perineale/, prin mic1iune

(pre erabil prima mic1iune matinal2/, din por1iunea mi$locie a $etului, ;n recipiente de sticl2 curate, uscate= prelucrare imediat2 ;n laborator (examen microscopic ;n maxim - or2/= D re rigerare la E 6 8 C= " Recoltarea se poate ace in plosca (bazinet/ sau in urinar. &ersonalul auxiliar trebuie educat in legatura cu utilizarea bazinetului: olosirea numai a bazinetelor goale si curate, mictionarea ara de ecatie, varsarea urinei imediat dupa emisie in borcan " Colectarea mostrelor de urin2 din )6 ore: : " Indicatii " teste analitice cantitative (proteinurie, glicozurie, electroli1i, 0@'/= "Etapele recoltarii: la ora stabilita bolnavul urineaza si urina se arunca. #rina provenita din celelalte mictiuni din intervalul de )6 ore se aduna intr"un recipient adecvat probei solicitate si se pastreaza la rece. 3e trimite intr"o sticluta curata cantitatea necesara de urina omogenizata la laborator cu urmatoarele date: nume si prenume, virsta, sexul, volumul de urina din )6 ore, greutatea, natura regimului, volumul de lichide ingerate, medicamentele administrate. " Colectarea mostrelor de urina la copilul necooperant: "3e decontamineaza si se usuca organele genitale si perineul. In $urul penisului sau a vulvei se ixeaza ori iciul unei pungi sterile din material plastic. In lipsa acestui dispozitiv trebuie pindit momentul mictiunii pentru a prinde proba intr"un lacon cu gura larga. " Colectarea mostrelor de urina in situatii speciale:

a.0spiratia suprapubiana b. &relevari prin cateter % sint de competenta medicului si expun pacientul la riscul in ectiei. Este o manevra rezervata pacientilor cu senzoriu alterat, pacientilor care nu mictioneaza din cauze neurologice sau urologice. ?ransportul si conservarea probelor de urina se ace de catre asistenta imediat dupa prelevare. Recipientele se eticheteaza, se acopera si se expediaza pentru a i examinate in maxim o ora de la recoltare. Daca acest interval nu poate i respectat proba trebuie 9 re rigerata la 68. In a ara datelor de identi icare a pacientului cererea de analiza a probelor de urina trebuie sa speci ice urmatoarele in ormatii: tipul prelevatului ( proba curata din $et mi$lociu, aspirat suprapubian,etc/, ora prelevarii, daca pacientul a ost sub cura de diureza sau antibioterapie, examenul solicitat. I. Examenul macroscopic al urinei cuprinde determinarea volumului urinar, a aspectului urinii, al culorii si mirosului acesteia. II. Examenul izic este reprezentat de determinarea densitatii urinei si a pHului III. Examenul microscopic consta in examinarea sedimentului urinar , proteinuriei, glicozuriei, corpilor cetonici, amilazuriei, ureei urinare, ionogramei urinare,etc. Determinarea ibrinogenului

"reprezinta o proteina sintetizata de icat a carei concentratie creste in a eciuni caracterizate prin in lamatie. 3caderea valorii ibrinogenului se intilneste in a ectiuni hepatice. "@aloarea normala % )"6 g5l "Cantitatea de singe necesara 6 ml. 3e recolteaza pe ED?0. Determinarea glicemiei "integrata in analizele de uz curent "se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta, sau se lucreaza din single prelevat in eprubeta ara anticoagulant in conditii obisnuite. "o alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din singele capilar olosind glucometrul. &rincipiul metodei : se inteapa pulpa degetului cu acul, se sterge cu vata ara spirt prima picatura exprimata, cea de a doua picatura se recolteaza pe bandeleta aparatului. Determinarea glicemiei cu a$utorul glucometrului este o metoda destinata autocontrolului pacientilor diabetici si urgentelor= nu trebuie olosita pentru diagnosticul diabetului zaharat. " Flicemia a $eun ( recoltata dupa minim , ore de post/ % "valoarea normala % .+"--+mgG "valori crescute % --+ "-). mgG glicemie bazala modi icata H I -). mgG " diabet zaharat " valori scazute " J 9+ mgG " hipoglicemie : la pacienti diabetici in tratament cu insulina sau cu antidiabetice orale= la pacienti nediabetici: hipoglicemie unctionala, insulinom, a ectiuni endocrine, insu icienta hepatica Determinarea ureei #reea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este olosita pentru aprecierea unctiei renale. a.

in singe % valoarea normala % -9 " 69mgG ( *" -+ mmol5.l/ "se recolteaza in urgenta pe heparina, iar in conditii uzuale pe singe ara anticoagulant. "@ariatii iziologice in unctia de sex,virsta, sarcina ( scade in prima $umatate a sarcinii/, dieta ( crescuta in conditiile unui aport proteic important/, diureza Determinarea glicemiei "integrata in analizele de uz curent "se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta, sau se lucreaza din single prelevat in eprubeta ara anticoagulant in conditii obisnuite. "o alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din singele capilar olosind glucometrul. &rincipiul metodei : se inteapa pulpa degetului cu acul, se sterge cu vata ara spirt prima picatura exprimata, cea de a doua picatura se recolteaza pe bandeleta aparatului. Determinarea glicemiei cu a$utorul glucometrului este o metoda destinata autocontrolului pacientilor diabetici si urgentelor= nu trebuie olosita pentru diagnosticul diabetului zaharat. " Flicemia a $eun ( recoltata dupa minim , ore de post/ % "valoarea normala % .+"--+mgG "valori crescute % --+ "-). mgG glicemie bazala modi icata H I -). mgG " diabet zaharat " valori scazute " J 9+ mgG " hipoglicemie : la pacienti diabetici in tratament cu insulina sau cu antidiabetice orale= la pacienti nediabetici: hipoglicemie unctionala, insulinom, a ectiuni endocrine, insu icienta hepatica Determinarea ureei #reea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este olosita pentru aprecierea

unctiei renale. a. in singe % valoarea normala % -9 " 69mgG ( *" -+ mmol5.l/ "se recolteaza in urgenta pe heparina, iar in conditii uzuale pe singe ara anticoagulant. "@ariatii iziologice in unctia de sex,virsta, sarcina ( scade in prima $umatate a sarcinii/, dieta ( crescuta in conditiile unui aport proteic important/, diureza

http:55KKK.scribd.com5doc5L--)M)..5Re"Colt" 0re