Sunteți pe pagina 1din 4

Nicholas V.

Riasanovsky – O istorie a Rusiei

Rusia la inceputul sec. XX

- Revolutia din 1905 a fost posibila datorita transformarilor sociale care aveau
loc in Imperiul tarist si a cresterii concomitente a opozitiei fata de regim;

- In anii 1880-1890 tara a cunoscut o industrializare rapida, ceea ce a produs


schimbari si tensiuni sociale;

- Aici, dezvoltarea capitalismului a dus la aparitia a 2 grupuri sociale, burghezia


si proletariatul; clasa de mijloc insa incepe sa se afirma puternic, liberalismul
gasind un mediu propice de dezvoltare printre reprezentantii grupurilor
profesionale;

- Liberalii reprezentau elita opozitiei si formeaza in 1903 – Uniunea Eliberarii,


dupa care, in 1905 – Partidul Constitutional Democrat (CADET) – critica
puternica a regimului;

- Radicalii formeaza – Partidul Social-Democrat (SD) – marxisti, care in 1903 se


scindeaza in bolsevici si mensevici

-Partidul Social-Revolutionar (SR) – traditie populista


mai veche a radicalismului rusesc

- 22 ianuarie 1905 – „duminica sangeroasa” – politia capitalei deschide focul


impotriva unei uriase manifestatii a muncitorilor – avand loc o ruptura decisiva
intre tar si muncitorimea care ii fusese pana atunci loiala;

- 30 octombrie 1905 – tarul emite Manifestul din octombrie ce dadea libertati


civile rusilor si o duma cu functii legislative reale – acesta duce la
transformarea Imperiului Romanovilor intr-o monarhie constitutionala, dar si
la scindarea opozitiei:

-pe de o parte erau liberalii si moderatii care se declarau satisfacuti

-de cealalta parte se aflau radicalii care considerau concesiile tarului


drept inadecvate si doreau o adunare constituanta;

Rusia a fost implicata pe neasteptate in Primul Razboi Mondial; guvernul tarist a


contribuit la aliantele, tensiunile si crizele institutionale, iar in 1914 s-a hotarat
sa sprijine Serbia.

Pregatirea Rusiei pentru un conflict armat s-a dovedit inferioara – Imperiul tarist
nu a participat la cursa pentru ocuparea coloniilor de peste mari si oceane.

1
Dupa razboiul ruso-japonez (1904-1905), incheiat cu Conferinta de pace de la
Portsmouth, Rusia se indeparteaza de Germania, rupe total legaturile cu Austro-
Ungaria si se apropie de Franta si de Anglia – infiintarea Antantei anglo-ruse.
Pentru rusi, Antanta a reprezentat o alianta militara si politica efectiva cu Franta
si doar una vaga cu Anglia.

28 iunie 1914 – Austria trimite ultimatum Serbiei, Rusia sprijina Serbia,


Germania sustine AU, iar Franta sustine Rusia

28 iulie 1914 – AU declara razboi Serbiei

1 august 1914 – Germania declara razboi Rusiei

3 august 1914 – Germania declara razboi si Frantei

4 august 1914 – Marea Britanie se alatura Frantei si Rusiei.

Greselile politice ale guvernului rus s-au dovedit mari si daunatoare; Nicolae al II-
lea si ministrii sai nu au reusit sa valorifice unitatea nationala din timpul
razboiului. Tarul nu vrea sa colaboreze cu nou creatul bloc moderat, progresist,
bazandu-se tot mai mult pe sotia sa, imparateasa Alexandra si sfetnicul ei,
taranul Grigori Rasputin.

„Ultimii 60 de ani ai Rusiei imperiale constituie o perioada de mare interes


istoric si pentru alte tari si epoci. Evenimentele din Rusia acestei perioade s-au
repetat si se repeta si in alte parti. Nu numai in Rusia sau in Europa s-a
manifestat ca influenta Vestului in sec. XIX si XX asupra unei tari inapoiate sa
produca distorsiuni si frustrari, sa dezlantuie fortele revolutionare. Intarzierea de
secole trebuia recuperata in cativa ani. Imbunatatirea comunicatiilor, a ordinii si
a salubrizarii publice au dus la o crestere a populatiei mai mare decat cresterea
productiei. Masele sarace au devenit tot mai sarace. Noile posibilitati au creat o
noua intelectualitate. Contrastele mari intre vechi si nou i-au atras pe unii
revolutionari spre idei revolutionare si, daca starea politica o impunea, spre
organizatii conspirative. Forta care mentine astfel de societati este birocratia.
Prin ea se mentin puterea, privilegiile si mijloacele de represiune. Prin ea se
produc reformele care sunt permise. Este teribil de impresionanta. Apasa greu
pe spinarea poporului. Dar, ca si fierul forjat, desi dura, este fragila. O lovitura
puternica o poate sfarama. Cand este distrusa, apare anarhia si atunci este
momentul ca un grup de intelectuali revolutionari conspiratori sa preia puterea.”

Hugh Seton – Watson

2
Richard Pipes – Scurta istorie a revolutiei ruse (cap. III – Rusia in razboi)

- Cauza directa a declansarii Revolutiei din 1917 a fost prabusirea fragilelor


structuri politice ale Rusiei sub loviturile unui razboi de uzura;

- Germania wilhelmiana astepta o revansa a Frantei dupa infrangerea ei in


1870-1871, asteptand un razboi prin care sa-si instaureze hegemonia pe
continent;

- 1892 – tarul Alexandru spunea ca Rusia trebuia sa incheie o alianta cu Franta,


intrucat stia ca, daca Germania va invinge Franta pentru a 2-a oara,
urmatoarea ei victima va fi Rusia;

- 1894 – acord de aparare mutuala franco-rus

- Statul german pune la punct Planul Schlieffen – strategie complexa de razboi


ce presupunea desfasurarea de catre Germania a 9/10 din fortele ei pe front
francez; armata AU urma sa-i opreasca, sa-i intarzie pe rusi; armata germana
trebuia sa invinga Franta in 40 de zile inainte ca rusii sa se poata mobiliza;

- Franta si Rusia elaboreaza o contra-strategie – dupa 15 zile, Rusia va lovi


trupele germane din Prusia Orientala sau cele care controlau caile de acces
spre Berlin, dupa care compromisul a fost ca fortele ruse sa-i atace si pe
germani si pe austro-ungari (decizie nefericita, avand in vedere ca rusii nu
dispuneau de forte suficiente pentru a lupta pe ambele fronturi);

- Dupa ce Austria declara razboi Serbiei la 15/28 iunie 1914, Rusia, protector
autodeclarat al crestinatatii ortodoxe si temandu-se sa nu-i fie stirbita
autoritatea in Balcani, raspunde prin mobilizare partiala si apoi generala,
venind in ajutorul Serbiei;

- 30 iulie 1914 – Germania adreseaza Rusiei un ultimatum, cerandu-i sa


opreasca masarea de trupe la frontiera comuna; nu primeste niciun raspuns
si la 1 august – Germania declara razboi Rusiei;

- In noaptea urmatoare, fara o declaratie oficiala de razboi, trupele germane se


indreapta spre Paris;

Era Rusia pregatita de razboi?

3
- Da, in cazul unui conflict pe termen scurt – avea o armata permanenta
numeroasa;

- Nu, in perspectiva unui conflict lung – populatia era in mare parte tanara,
armata neexperimentata, lipsea infrastructura pentru transportarea hranei,
relatiile dintre guvernanti si societate erau incordate; uneori, guvernul rus
trebuia sa duca razboi pe doua fronturi – militar (cu germani si austro-ungari)
si politic (impotriva opozitiei interne).

Dintr-un anume punct de vedere, liberalii si socialistii rusi au intrat intr-o


alianta tacita cu Germania, folosind victoriile acesteia impotriva Rusiei pentru
a obtine avantaje politice.