Literatura romana traverseaza in perioada numita generic ,, interbelic romanesc,,

o efervescenta generata de lucrarile autorilor acestui moment si coexistenta a doua

marii directii> traditionalism si modernism. Patrand vechile teme, motive si
particularitati, in liricul romanesc Ion Pillat si Vasile Voiculescu scriu o poezie
traditionalista in timp ce alti poeti urmeaza indicatiile lui E. Lovinescu si se
sincronizeaza cu spiritul veacului> T Arghezi introduce conceptul de ,,estetica uratului,
(Flori de mucigai, Testament) Bacovia cultiva simbolismul decadent (Plumb) iar Barbu
scrie in maniera ermetica(Riga Crypto..., Joc secund).
L Blaga este un caz aparte ale liricului interbelic, considerat un vizionar , cu o
noua conceptie despre poet al carui destin e creatia si care trebuie sa fie inainte de
toate ,, un mantuitor de cuvinte``. Poeziile Eu nu.....si Paradis in destrmare se incadreaza
in directia modernista prin caracterul de ars poetica, amprenta filozofica si cultivarea
expresionismului , utilizarea metaforei -cheie, generarea muzicalitatii interioar etc
Eu nu strivescUn prim argument care arata incadrarea poeziei in modernism il
reprezinta nivel prozodic inedit. Astfel, poezia este un monolog astrofic, se constata
usor lipsa rimei, masura inexacta a versurilor si cultivarea intetionata a versului liber
care, in mod surprinzator, nu au ca efect pierderea In plus, este folosita tehnica
ingambamentului, continuarea ideilor unui vers- ,, si nu ucid/ cu mintea tainele ce le-
ntalnesc/in calea mea....`` si chiar continurea idei dintr-o secventa intr-o secventa
ulterioara ,,Eu nu ucid...-prima secventa...caci eu iubesc``-a treia secventa, cu rol
conclusiv.
Paradis in destramare se inscie in aceeasi linie, este o constructie astrofica, un
monobloc liric, impartit si el in 3 secvente. Si de data aceasta numarul versurilor
secventelor este inegal 13 s1-5s2-5s2 iar versurile dar si numarul silabelor din fiecare
secventa sunt inegale. Este cultivat versul liber si tehnica ingambamentului ,,arhangheli
se plang/de greutatea arripelor lor``.
Lipsa versificatiei nu este insa o piedica in obtinerea ritmului poeziei caci Blaga,
singurul poet cu sistem filozofic propriu al literaturii autohtone, reuseste sa obtine acest
lucru prin eufonia versurilor coroborata cu fluxul ideilor si frenezia sentimentelor.

ENSCCDMAL Un al doilea argument este dat de utilizarea unui nou concept

operational, cunoasterea luciferica in detrimentul celei paradisiace. Numit adesea poet-
filozof, LBlaga a fost apreciat de Lovinescu drept ,,cel mai original creator de imagini
pe care l-a cunoscut literatura românã” iat poeziile sale ua fost apreciate de catre N
Iorga ,,bucati de suflet”. Ceea ce aduce LB nou in liricul romanesc este modul personal
de a intelege cunoasterea, el este creator al teoriei minus cunoastere-fanicul care nu
dezvaluie cripticul-el pledeaza pentru afectivitate in locu ratiunii, pentru o cunoastere
care nu cauta sa descifreze enigme ci sa genereze noi intelesuri ,,eu, cu lumina mea,
imbogatesc....sporesc a lumii taina”.
In ,,Paradis in destramare``, Blaga confirma preferinta pentru principiile expresioniste-
descacralizarea lumii, destramarea peisajului, care trimit la nesiguranta omului si la
drama cuvantului, exprima viziunea expresionista a poetului, in care boala este
inteleasa ca semn al crizei gnoseologice" (Ovid S. CrohmalniceanUu). Conceptul
operational urtilizat este pur expresionism, aducand in prim plan un crestinism in ruina-
asemeni lui TA el costa lipsa divinatii, TA cauta semnee si minuni al unui Deus
absconditus iar LB demonsteaza inutilizatea unui univers fara Dzeu ,,vai mie, vai
tie/paienjeni multi au umplut apa vei/odata povesttile vor seca``.

Elemente de strucura si compozitie

ENSCDMAL Tema poeziei se analizeaza pornind de la calitatea textului de arta

poetica a primului volum de poezii al lui Lucian Blaga, ,,Poemele luminii„„. Astfel, ,,Eu
nu strivesc corola....” deschide acest volum dar si toate editiile viitoare, este poezie
etalon si reuneste teme si motive de sine statoare in lirica poetului, aratand relatia
poetului cu propria creatia- poezia sa nu presupune sfortari sau efort-cum este cazul la
Arghezi si ale sale cuvinte potrivite, actul creationist izvoraste din iubire-,,eu iubesc„„ ,
sursele sale de inspiratie si temele sale sunt pe cat de simple, pe atat de misterioase si
ofertante ininterpretari (flori, ochi, buze,morminte). Optand pentru cunoasterea afectiva
poetul face nota doscordanta cu societate si ceilalti poeti, lucru de care este
constient ,,lumina altora” si care ii creaza nu o stare de apasare sau damnat ci de
mandrie ,,pe cand eu...eu cu lumina mea” si este convins ca actul sau este unul care da
plus-valoare mea ,,eu....sporesc..imbogatesc cu largi fiori de sfant mister”.Poezia este
asadar atitudinea poetului in fata marilor taine ale universului, pledoaria pentru un
anumit tip de cunoastere-cea luciferica si care se naste, este posibila doar pe calea
iubirii. Identificam motive literare precum luna, noaptea, florile, ochii, buzele ,
mormintele.
PD Tema poeziei- PD este o ampla metafora a instrainarii poetului de conditia
primoridiala considerata una magica, un paradis in destramare are un efect neasteptat>
universul insusi devine un teritoriu pustiu in care sabia portarului inaripat este un
simplu ,,cotor de spada", o metafora revelatorie a poetului care si-a pierdut harul si calea de
acces spre adevarul ultim. Viziunea este una apocaliptica- serafimii au parul nins", ingerii
putrezesc sub glie", pentru ca si sacrul este atins de semnele trecerrea irevesibila in profan,
iar povestile, paradigma mitului, ultima speranta si ultimul strop al inocentei vor seca in
tarana, duc la un sfarsit iminent si fara cale de intoarcere.

ENSCDMAL Titlul poeziei ia prin surprindere cititorul caci este o un enunt amplu, pe
de o parte eul liric este folosit cu emfaza, poetul isi anunta intentia creatoare printr-o
negatie si foloseste o metafora-cheie ,,corola de minuni a lumii; inca din titlu se remarca
utilizarea unui nou tip de mijloc artistic, metafora revelatorie in locul celei plasticizante
facand referire la tainele lumii printr-o imagine a perfectiunii, a absolutului, prin ideea
de cerc, de intreg pe care poetul isi propune sa le protejeze ,,eu nu strivesc„.
PD Titlul poeziei poate fi analizat ca o continuare a celor enuntate in ars poetica
Atemtie prima pozei e din volumul ,,Poemele luminii``1919
A doua poezie din volumul ,,Lauda somnului``1929

Cuvantul "Paradis" semnifica Universul incarcat de mistere, care este

intr-un proces de "destramare", din cauza lumii care si-a pierdut
sacralitatea, titlul "Paradis in destramare" fiind o metafora revelatorie
care sugereaza semnalul de alarma prin care Blaga avertizeaza
omenirea ca veacul se afia in declin si merge spre pieire.
Tipul de lirism
Lucian Blaga adoptă formula lirismului subiectiv, subliniat de atitudinea poetică
transmisă în mod direct şi prin mărcile lingvistice ale subiectivităţii: pronumele
personale la persoana I singular: eu (care se repetă de cinci ori pe parcursul poeziei),
adjectivul posesiv de persoana I: mea, verbele la persoana I: nu strivesc, nu ucid,
întâlnesc, sporesc, îmbogăţesc, iubesc.
Desi in PD lirismul pare mai degrama obiectiv, ulirma secventa evidnertiaz
aimplicare directa, afectiva caci eul liric renunta la ipostaza de spectator al sfarsitului de
lume, se simte parte a tragediei colective ,vai mie, vai tie``
ENSCDMAL 5-13-2
La nivel structural discursul liric se organizeaza in 3 secvente, usor de
identificat prin utilizarea majusculei: prima secventa-primele 5 versuri-si ultima-cele
doua versuri finale- se afla in relatie de simetrie si se analizeaza impreuna, iar cea de-a
doua secventa cuprinde versurile 6-18.
Prima secventa debuteaza cu reluarea titlului si comunica cititorului conceptia
lui Blaga despre poezie ,,calea mea,, despre sursele de inspiratie ,,flori, ochi, buze si
morminte,, si atitudinea poetului fata de acestea ,,nu strivesc,, , ,,nu ucid„.
Cea de-a doua secventa este pledoaria poetului si explicatia optiunii pentru un
anumit tip de cunoastere, cea de tip luciferic. Este folosita o noua metafora-
simbol, ,,lumina,, cu inteles de cunoastere si sunt puse fata in fata cele doua variante:
calea rationala-lumina altora si cea afectiva-lumina mea. Blaga considera ca misterele
universului nu trebuiesc cercetate in amanunt, acest tip de cunoastere paradisica ,,
sugruma ,,, o data patrunse tainele universului acesta isi vor pierde ,,vraja„, elementele
sale vor inceta a mai avea atribut de ,,minuni,,. La polul opus, poetul accepta universul
in starea lui primordiala si considera ca misiunea sa este de a adauga plus-valoare ,, eu
cu lumina mea sporesc a lumii taina,, ,, eu imobogatesc ” iar creatia sa, acum bazata
pe ,,neintelsuri si mai mari,, va capata un caracter sacru,, largi fiori de sfant mister,,
Cea de-a treia secventa, cu rol conclusiv-usor de sesizat ca urmare a utilizarii
conjuctiei caci- este principiul calauzitor la poetului in activitatea sa creationista,
cunoasterea luciferica pentru care a optat in secventa anterioara este bazata doar pe
iubire si vine in completarea caii asumate in prima secventa ,,eu nu strivesc
corola ...caci eu iubesc,,.
PD 13-5-5
Prima secventa face cunoscut cititorului imaginea apocaliptica a sacrului in plin declin,
cu ingeri si arhnghlei obositi si indeplinind actiuni pe cat de neasteptate pe atat de
nespecifice- lupte inutile ,,portarul inaripat ..nu se lupta cu nimeni,/dar se simte invins,
ingerii ara iar arhanghelii se plang de greutatea aripilor
Ce de-a doua secventa este viziunea apocaliptica a sfarsitului lumii- stingerea
univesului- trece prin sori vecini/ porubmelul sfntului dus/cu ciocul stinge cele din urma
lumini.
Ultima secventa schimba registrul lirismului- de la obiectiv la subiectiv mie, tie- e
infricosarea poetului vai! care simte ca sfarsitul este iminent si nu fara cale de
intoarcere-tarana va seca povestile din omenire-trupul trist

Ideile poetice
ENSCDMAL
O prima idee poetica este enumeratia ampla din ultimul vers la primei strofe care
ascunde defapt marile teme ale poetului: florile sunt tema efemeritatii si a frumusetii,
ochii sunt cunoasterea de tip contemplativ-Blaga este autorului ,,Trilogiei
cunoasterii„ buzele sunt tema iubirii iar mormintele moartea, mare trecere.
Cea de-a doua idee poetica, prezenta in strofa mediana, uimeste prin utilizarea unui
motiv romantic, luna, folosit insa pentru valenţa persuasivă (convingătoare) a
cunoasterii luciferice, eul liric apelează la comparaţia cu astrul nopţii, ale cărui raze albe
plăsmuiesc difuz contururi tainice, misterioase: „şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna /
nu micşorează, ci tremurătoare / măreşte şi mai tare taina nopţii”.
PD
O prima idee poetica o regasim in prima secventa, este ipostaza neasteptata a poetului
care isi inreggistreaza inutilitate, actyul sau-creatie- sunt lipsite de utiliate-nu lupta cu
nimeni`` si in acelasi timp lipsit de sens ,,mai tine in mana un cotor fara spada``.
Cea de-a doua idee potica o regasim in secventa mediana in care toate elemente
sacralitatii se profaneaza in md bizar- arhanghelii s eplang de reutatea aripilor, serafimii
au parul nins, ingerii goi se culca pe fan iar tabloul este completat de o metafora
revelatory- paienhenii au umplt apa vie.