CURS anul III UNAB Departamentul MODĂ

DOINA BERCHINĂ
STRATEGII de IMAGINE şi COMUNICARE
în MODĂ
1. MODA - vehicol de comunicare
2. Meseriile modei şi tipuri specifice de comunicare :
designer, stilist, producător de colecţie, organizator de prezentare de modă, PR, buyer, visual
merchandiser (vitrinier), retailer de brand, editorialist.
3. De ce o colecţie ? Motivaţie. Mesaj. Scop. Targhet. Mijloace.
4. Tipologii feminine. Haina care descrie. Aplicaţie (BALUL - comentariu scris)
Elemente de imagine în stilul Chanel şi mesajul lor : Tricoul de marinar, ţesătura jerse, mica rochie
neagră, şiragul de perle, bijuteriile mari de tip gablonţ, floarea de camelie, taiorul cu fustă dreaptă.
5 Proiect de stilism şi marketing : colaj foto din elemente impuse cu valoare artistică adăugată şi
valorificare ulterioară.- CHIC DE CRIZĂ.

Elemente de ştiinţa comunicării Procesul. Obiectivele. Tipuri de comunicare.

Elemente de ştiinţa comunicării. Tehnici. Comunicare verbală şi nonverbală
Elemente de ştiinţa comunicării. Modele comunicaţionale.
Noua cultură a comunicării Temă : Comentariu de modă

Colecţia, rezultatul unei activităţi de creaţie - produs comercial, sau carte de vizită ?
Structurarea unei colecţii Concept, mesaj, potenţial, rutină. DOSARUL COLECTIEI.
Prezentarea unei colecţii Scenariul şi regia . Mesajul spectacolului
Prezentarea unei colecţii Organizarea evenimentului.Concept, buget, efecte, evaluarea finală

Importanţa imaginii. Imaginea proprie Imaginea brandului. CV.

Cum se construieşte un brand. Etape
Reclamă. Publicitate în modă Căi şi mijloace.Mesaje promoţionale. Catalogul de moda.

Elemente de marketing Ce vinzi? Cui vinzi ? Modelarea comportamentului de consum

Elemente de marketing Targhetul feminin – caracteristici. Fidelizare
Elemente de marketing Strategii şi tactici, instrumente de promovare
Elemente de marketing Pentru elite sau pentru grupuri mari?

Elemente de PR Strategii rentabile. Promovare integrată

Elemente de PR Relaţia cu sponsorii
Elemente de PR Relaţia cu presa
Elemente de PR Conferinţa de presă
Elemente de PR Comunicarea în situaţii de criză
Prezenţa în spaţiul virtual Format Limbaj Ţinte.
.Mapa de presă Teorie
Mapa de presă Aplicaţie practică
BIBLIOGRAFIE

Filosofia vestimentaţiei Thomas Carlyle

Ştiinţa comunicării Judit Lazăr
Comunicarea Nicki Stanton
Cum să scrii pentru multimedia Adriane Mallender
Comunicarea eficientă în P.R. Andy Green
Organizarea evenimentelor Stephan Schaffer-Mehdi
Magia imaginii personale Maxwell Maltz
Imaginea profesională Mariana Nicolae ,Victoria Seity
Marketingul adresat femeilor Marti Barletta
Ghid esenţial de promovare Alexandra Zbuchea, Florina Pânzaru,
Cristina Galalae

WRITING FOR THE FASHION BUSSINESS Kristen Swanson, Judith Everett

GUIDE TO PRODUCING A FASHION SHOW Kristen Swanson, Judith Everett
Creer et lanser sa MARQUE DE MODE Toby Meadows
FASHION PR Gerald Sherman, Sar Periman
Doina Berchină Moda pe înţelesul tuturor, Modă şi frondă - Stiluri şi atitudini
Ovidiu Buta Victima modei
Lectură liberă :
Meg Cabot Regina gafelor şi Regina gafelor la New York

Preambul
Moda este comunicare în sine. Fiecare veşmânt sau accesoriu tansmite un mesaj.
În lumea de azi , dominată de imagine, strategiile de comunicare capătă o importanţă
aparte şi fac obiectul unei adevărate ştiinţe, generând meserii distincte legate de
implementarea lor. Studii şi lucrări din ce în ce mai consistente cerceteaza felul în
care se scrie pentru modă şi despre modă. Ce tehnici de comunicare devin eficiente
atunci când vorbim despre promovare în modă. În ce fel imaginea personală a
creatorului, sau cea a brandului influenţează vânzările.
 Design sau stilism ?

Designerul concepe, proiectează produsul (abilităţi plastice, aptitudini tehnice, capacitate inovatoare,
creativitate, curiozitate, energie, concentrare, cunoaşterea istoriei artei, spirit organizatoric, adaptare la
lucrul în echipă )
Stilistul organizează, pune în pagină, combină produsele ( simţ, artistic, originalitate, capacitate de
comunicare, cultura imagini, gust elevat)
Particularităţile muncii desfăşurate de fiecare. Contexte. Posibilităţi de angajare.

Alte meserii ale modei :

Previziuni : Consultant de modă, Expert în tendinţe de modă, Cool hunter,Trend setter
Proiectare, Creator de modă, Designer, Tehnolog tipare,
Prezentare : Stilist de modă, Stilist de imagine, Hair Stylist, Make up artist, regizor, fotograf,
organizator de evenimente
Comerţ, vânzări : Visual merchandiser, Show room designer, Fashion buyer, Store manager
Promovare : PR, director de marketing
Media: journalist commentator de modă, fashion editor, stilist,illustrator, fotograf, graphic designer

De ce o colecţie ?
Motive Studiu, exprimare artistică, experienţă, job
Scop Notă la licenţă, concretizarea creativităţii, notorietate, bani
Targhet Definirea acestuia, cercetarea, stabilirea aşteptărilor, dar şi a tendinţelor
Mijloace Proprii, ale şcolii, sponsori. În funcţie de acestea se stabileşte anvergura colecţiei şi a
evenimentului de prezentare. Concept, Catwalk şi Postevent.

Prezentarea unei colecţii nu este doar, sau mai ales, un eveniment monden. Ea trebuie
transformată într-un eveniment cu raţiuni economice, respectiv comerciale, bine
conturate sau unul cu conotaţii artistice importante, care să aducă un plus de notorietate
şi să dezvăluie potenţialul creator al autorului.
COMUNICARE

3. Proces Obiective Tipuri

Comunicarea se defineşte ca transfer de informaţii de la un emitent (expeditor) la un primitor

(destinatar), astfel încât ambii să înţeleagă în acelaşi fel mesajul.

Prin comunicare, omul modern se analizează pe sine, îi analizează pe cei cu care se află în
interacţiune şi – în ultimă instanţă – poate găsi un mod propriu de investigare a lumii care-l
înconjoară.

Totuşi, comunicarea eficientă este condiţionată de înţelegerea comună a mesajului, iar acest
lucru este valabil în orice organizaţie din care veţi face parte.

• Comunicarea orală este principala formă de comunicare. Intr-o organizaţie circa 75% din
schimbul de informaţii se realizează oral. Deşi e cel mai des folosită, aici apar şi cele mai
multe distorsiuni. Pentru a fi sigur ca mesajul pe care l-aţi transmis a fost bine înţeles,
cereţi feedback de la interlocutor sau puneţi întrebări de verificare.

Ştiaţi că:

• 75% dintr-o zi de muncă vorbim şi ascultăm;

• 75% din ceea ce auzim, auzim imprecis;
• 75% din ce auzim cu acurateţe, utăm în următoarele trei săptămâni?

• Comunicarea în scris este potrivită pentru transmiterea informaţiilor de interes general, a

mesajelor oficiale, a mesajelor ce vizează un număr mare de oameni şi de cele mai multe
ori, informaţia nu trebuie să ajungă urgent la interlocutor.Ca şi în cazul comunicării orale,
mesajul scris trebuie sa fie adecvat, adaptat la caracteristicile cititorilor, astfel sporind
şansele ca el să fie perceput ca atare.

• Comunicarea nonverbală este a treia formă prin care puteţi transmite mesaje. Eficacitatea
sa implică faptul că a comunica înseamnă ceva complex, cu mult mai mult decât a selecta
cuvintele potrvite. O definiţie clasică, se referă la comunicarea non-verbală ca fiind o
modalitate de a transmite informaţii, sentimente, idei prin intermediul expresiilor faciale şi
corporale, a gesturilor, artefactelor (haine, bijuterii, stilul părului, tatuaje) şi a
paralimbajului (tonul, timbrul şi volumul vocii).
COMUNICAREA - un proces de transmitere şi receptare de mesaje. Un proces social.
Emiţător >> canal >>> Receptor // mediu
La ninvel Individual
Interpersonal
Intergrupal
Organizaţional
Per ansablu comunitate, societate

Obiective:
-să fie corect emis mesajul
-să fie receptat
-să fie înţeles
-să provoace o reacţie

Emiterea oricărui mesaj trebuie să aibă în vedere

De ce ? Cine ? Cui ? Ce? Unde? Când? Cum?
Subiectul trebuie expus clar, concis, corect, complet, într-o formă cu impact

Tipuri de comunicare : verbală - direct ( dialog, atenţionare, prezentare)

- telefonic
- scris (SMS, scrisoare, invitaţie, raport, etc.)

şi non verbală - gestual (limbajul trupului, mimica)

- vizual (material ilustrativ)
Comunicare Formală planificată, structurată, direcţionată către membrii unui grup
Informală dinamica interpersonală din interiorul unui grup
De Masă prin mijlocele specifice mass media cu adresabilitate mare

Receptarea : - ascultare
- lectură

Funcţiile comunicării :
-expresivă - emotivă -Asertivă // Agresivă
-reprezntativă - cognitivă -Submisivă
-apelativă - informaţională -Manipulatoare

4. Tehnici de comunicare Etape

Condiţiile comunicării :
Emiţător Motivat, apt, pregătit, aflat într-o anumită relaţie cu receptorul
Receptor Interesat, apt (prezent), în relaţie cu emiţătorul
Mediu Convenabil, permisiv (zona personală, soicială, publică )
Canalele de transmitere a mesajului se adresează tuturor simţurilor.
Sunet (cuvânt), imagine, dar şi gust, miros, etc.
Căi de comunicare Tehnici
Limbajul uman Vorbirea
Semne, simboluri, imagini Scrierea Tiparul
Poşta şi Telefonul
Audiovizualul ( Radio, Cinema, Televiziune)
Mijloace multimedia
Informatică, internet , spaţiul virtual
Bariere în comunicare :
- Fizice (timp, spaţiu)
- Cognitive - de înţelegere, cunoaştere (limbaj, cultură )
- Socio profesionale (cunostinţe , experienţe specifice)
- Psiho-sociale (obiceiuri, prejudecăţi, mentalităţi)
- Economice (lipsa de mijloace)
Limbaj:
Verbal ( oral,scris) (sonor, vizual)
Atistic (muzical, plastic, teatral, cinematografic)
Gestual (tactil)
În istorie: Cultura tribală –orală
Cultura scrisului
Era tiparului / Cultura imaginii
Era electronică, digitală, Cultura virtuală
Etapele comunicării:
1. Stabilirea auditoriului, cercetarea (calitativă, cantitativă, formală informală )
2. Auto- prezentarea
3. Recomandarea, Relatarea (mărturia, informaţia, prezentarea)
4. Asocierea cu o imagine puternică (când e cazul)
5. Campania ( în cazul comunicării de marketing)
6. Evaluarea efectelor
Despre manipulare ( jumătăţi de adevăr, scoatere din context, exagerare )

Recomandări :
Nu spuneţi ceea ce consideraţi că este fals
Nu spuneţi lucruri asupra cărora nu aveţi informaţia adecvată
Exprimarea nu trebuie să fie obscură
Evitaţi ambiguitatea
Fiţi concişi ! (evitaţi orice prolixitate, care nu este necesară)
Formulaţi conţinutul mesajului, în ordine logică, precis, relevant.
Folosiţi formule de politeţe (când e cazul)

5. Modele comunicaţionale
Ştiinţa comunicării se ocupă cu cercetarea conţinutului, calităţii şi efectului mesajelor, natura
lor, modalitatea de producere, impactul asupra indivizilor sau a societăţii în general în procesul
de transmitere de la emiţător la receptor.
 Îmbunătăţirea, diversificarea, cunoaşterea tehnicilor de comunicare conduce implicit, la o mai
buna relaţionare între indivzi şi la o mai bună înţelegere în societate.
1. Comunicarea este inevitabilă ;
2. Comunicarea se desfăşoară la două niveluri: informaţional şi relaţional, cel de-al doilea oferind
indicaţii de interpretare a conţinutului celui dintâi ;
3. Comunicarea este un proces continuu, ce nu poate fi tratat doar în termeni de cauză-efect sau
stimul-răspuns;
4. Comunicarea informatică îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică;
5. Orice proces de comunicare este simetric sau complementar, dacă el se intemeiază, respectiv, pe
egalitate sau diferenţă;
6. Comunicarea este ireversibilă;
7. Comunicarea presupune procese de ajustare şi acomodare.

I. Modelul simplu, direct (univoc). Cea mai simplă structură a comunicării – e vorba de
cunoscuta relaţie din cadrul triadei: emiţător, mesaj, receptor – ne-o propune pentru prima dată Karl
Buhler, în cartea sa din 1934 - Teoria comunicării.
C o n t e x / ţ mi n e u s t a /j / c o n

E R
S c o p C o n t a c t / c o d /
l i m b a j
C o d a r e / d e c o d a r e

Această relaţie de comunicare se realizează în felul următor: emiţătorul lansează un mesaj, care
va fi înscris într-un cod (limbaj). Înscrierea mesajului într-un cod se numeşte codare. Destinatarul
(receptorul) va realiza o acţiune de decodare, de descifrare a mesajului transmis.

M m e s a j
E MŢ ĂI T O R R E C E P T O R
F f e e d - b a c k
În modelul linear
Sursa > mesaj > Emiţător > semnal > Receptor
Ceea ce intereseaza este :
Exactitatea informaţiei de la sursă
Preczia mesajului transmis
Eficacitatea acestuia la receptor
Reacţia receptorului

II Modelul Laswel (1948)

Comunicator > Mesaj > Media > Receptor > Efect

Cine comunică Ce spune Pe ce cale Cui Cu ce rezultate

III Modelul Riley (1959)

Primele modele ignorau contextual social al comunicării.
 Comunicatorul şi grupul social din care face parte >> Receptorul şi grupul primar plus
cel de referinţă

IV. Modelul circular al comunicării sau modelul concentric este inspirat de ideea din ce în ce
mai răspândită în anii 1970, că procesul de comunicare nu urmează o schemă simplă, lineară, ci că
legăturile dintre emiţător şi receptor sunt mult mai complexe şi mai variate decât s-a crezut până
atunci. Prin urmare, s-au propus modele concentrice, în spirală, în elice, ş.a.m.d. ale comunicării,
toate insistând asupra capacităţii receptorului de a selecţiona, a interpreta şi a reinterpreta mesajele.
Modelul de faţă este aplicabil în cazul comunicării de masă (mediatizată), care implică în realitate
o negociere sau o tranzacţie continuă între emiţător şi receptor (ceea ce justifică reprezentarea într-
o formă dinamică).

Noile modele ale comunicării se îndepartează de modelele iniţiale ale teoriei informaţiei
care limitau comunicarea la transmiterea şi receptarea mesajelor unice (univoce, sens unic),
circulând într-un singur canal, în acelaşi timp şi la un receptor pasiv.
Definiţia şi abordarea comunicării s-au imbogăţit prin elaborarea unor modele complexe, care iau
în considerare circularitatea comunicării (alternanţa participanţilor la procesul de comunicare
în rolurile de emiţător şi receptor), deosebirile individuale în stăpânirea codurilor de comunicare,
rolul opiniilor şi al atitudinilorîin procesul comunicării, importanţa contextului social şi cultural al
schimbului, inclusiveîin cazul comunicării de masă.

Comunicarea în grup poate fi unidirecţională sau interactivă.

Se susţine cu mijloace vizuale, demonstraţii, testări, etc.

CUM SCRII ÎN DOMENIUL MODEI

Cine scrie, pentru cine scrie, de ce scrie, ce scrie, ce efect are conţinutul mesajului

1.Există formule tipice de comunicare în interiorul breslei, în industria modei. Aici termenii
sunt preponderent tehnici, specializaţi. Formulele sunt cooncise, precise, exacte.
Rapoarte privind materiale, condiţii de fabricaţie, furnituri, tehnologii,utilaje, dimensiunile
targhetului vizat, conditii de vânzare , etc.

2. În jurnalismul de modă textul trebuie să fie accesibil unor categorii mai largi, să fie
expresiv, sugestiv, să aibă calităţi literare. Editorialele de modă ilustrate vor folosi imaginea în
prelungirea şi susţinerea textului. Ştiri, note, relatări, comentarii, cronici la eveniment, evaluări
ale unor colecţii, portret de designer.

3. Textele de prezentare publicitară, destinate zonei de advertizing trebuie să fie

convingătoare, demonstrative, superlative. Prezentări şi descrieri de produse, colecţii sau firme
cu scopul explicit de a le face dezirabile, căutate.

Temă : analizati cui se adresează revistele Elle, Cosmopolitan, Burda, Femeia, Dialog Textil.
COMENTARIUL DE MODĂ

Un comentariu de modă trebuie sa fie concis, explicit, sugestiv, lămuritor, incitant.

El ar trebui să conţină:

1. Informaţii privind :
creatorul (designerul) - nume, brand, carieră, evoluţie
colecţia - titlu, concept, caracteristici
contextul prezentării - tipul de eveniment

2.Aprecieri privind:
noutatea propunerilor, viziunea
materialele, tehnicile folosite
calitatea spectacolului, manechine, ambianţă
relaţia cu targetul propus (cărui tip de femeie sau bărbat i se adresează)

Atenţie la termenii folosiţi să nu fie prea tehnici. Calitatea literară a formulărilor este apreciată.
Limba română corectă – de asemenea.

Acţiuni : relatare, descriere, informare, evaluare

afirmare, descoperire, recomandare, promovare
critică, defăimare, demitizare.

CUM scrii un articol :

1. Faci un plan, dai un titlu
2. Îţi organizezi ideile şi concepi o structură pe capitole sau paragrafe, a materialului
3. Faci schiţa
4. Scrii în detaliu
5. Revezi materialul. Aduci completări
6. Faci corectura – stil, gramatică, punctuaţie.

Cum scrii pentru publicitate , PR sau un raport de serviciu. Diferente specifice.

Cum scrii pentru Radio, Tv. Presa de moda, sau presa virtuala. Caracteristici/
Jurnalişti comentatori de modă care au făcut istorie :
Carmel Snow (1887-1961) - 1921 Vogue, red. şef Harper’s Bazaar 1932-1958

Cu Chanel în 1952

Doamna blondă, cu perle

Diana Vreeland (1903-1989) - H.Bazaar 1937-1962,Vogue 1963- 1971 red. şef
Costume Institut - Metropolitan Museum

Diana Vreeland said :

The only real elegance is in the mind; If you've got that, the rest really comes from it.

• What do I think about the way most people dress? Most people are not something one thinks about.
• Pink is the navy blue of India.
• Poor darling fellow - he died of food. He was killed by the dinner table.
• Blue jeans are the most beautiful things since gondola
• I always wear my sweater back to front. It is much more flattering.
• Too much good taste can be boring.

cu Jacqueline Kennedy Onassis anii ’70 si

Anna Piaggi (1931) - manechin, investitor,Vogue Italia

1977
With her kiss-curled blue hair, pencil-ringed eyes, colorful canes, and fantastic hats, Italian Vogue's Anna Piaggi
is unmistakable and unmistakably influential. Her fans range from Domenico Dolce and Stefano Gabbana to
Another Magazine's Jefferson Hack to her pal Manolo Blahnik, who calls her "modern beyond belief." Another
friend, Karl Lagerfeld, chronicled 12 years of the journalist and self-styled fashion diviner's "anna-chronistic"
looks—think a navy-blue Balenciaga suit padded at the hips with the croissant-shape pannier of an opera singer,
or a priceless Poiret coat worn over Missoni pajamas—in his 1986 tome, Lagerfeld's Sketchbook. What the
designer called Piaggi's "appetit graphique" is equally evident in her witty magazine work. She's produced more
than 7,000 editorial pages, and Vanity, an illustrated journal she curated in the early eighties, is cultishly collected.
Now, with Fashion-ology, a Topshop-sponsored exhibition at London's Victoria and Albert Museum.
Elsa Klensch colaborăriVogue 1960 -1970
CNN Style - video fashion 1980-2001
Pret-a-porte r(film)

Elsa Klensch is most widely known for hosting and producing the Style with Elsa Klensch fashion show on CNN.
Klensch covered the fashion industry from New York, Milan, Paris, Rome, Tokyo, and all the other fashion
centers of the world. She broke barriers for later fashion shows and networks by bringing television cameras and
crews right up to the runways and bringing the designers out from behind their designs. Before her twenty-year
period with the show on CNN, Klensch worked for various magazines in New York as fashion editor, including
 Women's Wear Daily, Vogue, and Harper's Bazaar. Prior to moving to New York with her husband, Australian-
born Klensch worked as a journalist in Australia, England, Papua New Guinea, Vietnam, and Hong Kong.
Klensch turned to writing in 1995, publishing Style, but did not continue writing until after she retired from CNN.

Isabella Blow (1958 -2007) – manechin, investitor, Sunday Times,Vogue 1986

“My style icon is anyone who makes a bloody effort,” said the absolutely fabulous, always intriguing,
eccentric British beauty Isabella Blow. Blow, who is credited with discovering designer extraordinaire
Alexander McQueen, British model Sophie Dahl, and milliner Philip Treacy, among many others, is an
undisputed style icon. Her love of bright red lipstick, a tightly cinched waist, and of course, her
internationally known penchant for over-the-top headgear, has inspired many, been admired by thousands,
and has even created some serious style biters.
cu Mc Queen în 1986 si 2005

Moştenirea Isabellei include peste 90 de rochii Alexander McQueen, 50 de pălării Philip Treacy , piese semnate John
Galliano, Manolo Blanik şi portrete făcute de Mario Testino sau Karl Lagerfeld.

Hilary Alexander – Daily Telegraph

 Suzy Menkez (1943) HeraldTtribune din 1988

Contributing editor to select prime fashion rags

• Attends over six hundred fashion shows a year

• Very influential British

• Known for her trademark pompadour hairstyle

• Recently appeared as one of the finale judges on Project Runway

• Known for her “tell-it-like-it-is” reporting. Example: when writing about Jil Sander’s below-the-knee
dresses. Looked like something a woman who had lost her waist would choose from a mail-order
catalogue. Or on Versace, If you want a pick-me-up fashion cocktail of color in a tutti-frutti print, gaudy
suede Puss-in-Boots and look-at-me accessories, this show was caricatural Versace.
. Anna Wintour (1949) -Vogue USA 1988 red. şef

Diavolul se îmbracă de la Prada (film)

Numarul din septembrie (documentar)
 cu Tom Ford

Diane Pernet - designer, fotograf, blogger, Elle

Anna Dello Russo (1962)
Vogue Japonia
 “Reality for me is too tough. Fashion is an escape. Is my addiction! Is better than drugs”: Anna Dello Russo –
Japanese Vogue‘s editor-at-large, blogger extra-ordinaire, international style sensation, internet iconoclast – stands,
virtually naked, in a hotel room in central London, contemplating a raucous fruit-embellished fascinator. She fixes it
into the depths of her shiny shiny hair, and considers her reflection in a full-length mirror. “Cherry. Cherry, on my
‘ead,” she explains. “This is cherry. I like ‘ead pieces. I love them. I met Sarah Jessica Parker. I love ‘er! . Dello Russo
is Italian and her English is both hilariously flawed and peppered with fantastical metaphors which makes her a touch
obscure almost all the time, although even when you have no idea what she’s actually saying, Dello Russo manages to
communicate a sense of rollocking enthusiasm.

Katie Grand (1971) - noua generaţie, manechin, stilist, revista POP- UK

 Dasha Zhukova - Rusia commentator, organizator de evenimente, trend setter

CHIC DE CRIZĂ
Proiect de design, stilism şi marcheting, în folosul unui ONG.
COLAJUL
Se va pleca de la patru produse, care constitue investiţia iniţială.
Toate, sau doar unele dintre ele vor fi valorizate artistic prin intervenţii de designer.
Ca stilist, ele vor fi asamblate într-un look coerent. Se pot adăuga şi alte elemente în afara celor impuse.
Se va crea o imagine de tip Colaj, după oricare din modelele de mai jos.(cele discutate)
Colajul va avea un titlu, în funcţie de mesajul care trebuie transmis şi va fi semnat.
Investiţia va fi recuperată prin vânzarea produselor împreună sau separat, on line sau de la om la om. Se va
face o evaluare a valorii adăugate prin intervenţiile realizate de designer şi prin prezentare (titlu, imagine).
Se va exersa pe www.polyvore.com , www.picnik.com
Va fi prezentată o algumentaţie în legătură cu alegerile făcute şi mesajul transmis.

Exemplificări :

TOTAL LOOK
CELEBRITY STYLE

COLAJ CU PERSONAJ

TUXEDO BOHO STYLE

COLAJ DE ATMOSFERĂ (aici Toamna) Personajul poate fi doar sugerat sau desenat
Importanţa imaginii. Imaginea personală. Imaginea brandului

Ce este un brand - un brand este o marcă în stare să producă asocierea automată,

puternică şi persistentă dintre un produs sau serviciu (cu toate atributele aferente) oferite de o
companie şi un concept sau o experienţă unică, în mintea clienţilor acesteia.

Un brand înseamnă, de asemenea, un spaţiu mental, o fracţiune din mintea clientului) şi în

acelaşi timp, un activ necorporal, pentru că este, prin natura lui, ceva intangibil.

Una din misiunile de bază ale brandului este să diferenţieze (compania, produsul sau
serviciul) de ceilalţi din mulţime. Chiar dacă, şi cu atât mai mult cu cât, în mulţimea respectivă
membrii sunt foarte asemăntori. Diferenţierea se bazează pe conceptul de singularitate, care
creează în mintea unui potenţial client percepţia că pe piaţă nu există un produs asemănător
produsului tău.

Elementele de identitate definitorii pentru un brand

Numele este cel care va identifica pe termen lung, un brand. Prin urmare cea mai
importantă decizie în procesul de branding este numirea unui produs sau a unui serviciu. Dacă pe
termen scurt un brand are nevoie de o idee sau un concept unic pentru a supravieţui (să fie primul
într-o categorie, să deţină un cuvânt în mintea consumatorului), pe termen lung ideea unică dispare
şi tot ce diferenţiază brand-ul de cele ale competitorilor este numele. ( ex: XEROX)

Logo-ul este combinaţia dintre numele brand-ului şi/sau un simbol grafic şi este elementul
de identitate cu cea mai mare putere de penetrare în mintea consumatorului, consolidând numele.
Simbolul grafic poate deveni un element puternic de identitate – după ce Nike a fost asociat vreme
indelungată cu “swoosh”-ul, acesta singur poate identifica acum brand-ul in mintea
consumatorului.

Culoarea pe care şi-o asociază un brand trebuie sa fie diferită de cea a concurenţilor
importanţi, exemplul cel mai relevant fiind cel dintre Coca Cola şi Pepsi : roşu şi albastru.
Respectând acest principiu, ea poate accentua distincţia care se faceîintre brand-uri. Poate mai mult
decâtîin cazul celorlalte două elemente de identitate (nume şi simbol grafic), culorile se supun unor
variaţii simbolice geografice. Dacă o culoare are conotaţii pozitive într-un anumit grup cultural ea
poate avea conotaţii negative pentru altul. De asemenea culorile generează fiziologic anumite stări
de spirit, care trebuie atent analizate pentru a corespunde imaginii şi trăsăturilor definitorii ale
brand-ului.
 Imaginea (un personaj reprezentativ) cu titlu de model, exemplu poate fi, deasemenea
foarte convingătoare.

Ce este un brand? Dar un brand personal? Diferenţe şi asemănări

Brandurile trăiesc nu pe raft, nici în calupurile de publicitate şi nici în sediile companiilor, ci în

minţile şi în sufletele oamenilor. Acolo e locul în care brandurile se nasc, cresc, trăiesc şi, eventual,
dispar. Iar acest lucru este valabil fie că brandurile sunt produse, servicii, companii, evenimente,
comunităţi sau persoane.Câteva elemente sunt foarte importante când ne punem problema
managementului unui brand sau a unui portofoliu de branduri:

Conceptul unui brand

În orice proces de branding sau de re-branding, crearea unui concept puternic al brandului este
esenţial pentru succes. El se poate identifica pe mai multe paliere (funcţional, simbolic, pe baza
experienţelor etc.), e generat în principal de asocieri ale publicului ţintă şi are rolul determinant în
diferenţiere şi poziţionare. Reprezintă un punct critic în arta de a oferi un brand în aşa fel încât
persoanele cărora li se adresează să îl primească, să îi acorde valoare şi să îi devină loiale

Strategia de brand
Modalitatea de lansare sau dezvoltare a unui brand presupune o serie de paşi care ţin cont atât de
planurile interne cât şi de contextul pieţei de referinţă. De multe ori lucrurile se fac din aproape în
aproape, din intuiţie, în functie de oportunităţile sau constrângerile imediate, scăpându-se din
vedere utilitatea unui plan bine pus la punct care să cuprindă toate obiectivele, etapele, resursele,
mijloacele de execuţie şi criteriile de evaluare a rezultatelor. Strategia este cea care, cel mai
adesea, înclină balanţa în favoarea unui brand sau a altuia.

Denumirea
Numele este cheia cu care un brand poate deschide uşa către publicul său. Cu cât numele este mai
inspirat ales, cu atât consumatorii îi deschid mai larg uşa minţilor şi a sufletelor lor. Acesta
identitate verbală unică a brandului are nevoie să fie asociată cu o identitate vizuală pe măsură şi
amândouă trebuie subsumate strategiei generale.
Naming-ul presupune atât selectarea sau crearea celui mai potrivit nume cât şi verificarea
posibilităţii înregistrării şi protejării lui legale.

Cum se formează un brand? Exemple. Br. GARANŢIE, Br. INGREDIENT

Proiectarea unui brand

Identificarea nişei de acoperit
Analiza concurenţei
Analiza publicului ţintă
Stabilirea poziţionării - alegerea Brand Essence-ului
Proiectarea produsului (designul de produs)
Proiectarea distribuţiei
Stabilirea preţului.

Comunicarea brandului.
Principii de baza în comunicarea brandului.
Etapele comunicării unui brand.
Tehnici de comunicare folosite în diverse etape ale comunicării brandului.
Capcane în comunicarea brandului.

Evoluţia brandului în timp

Principii de bază ale evoluţiei în timp a unui brand
Improspătarea brandului Re-branding
Repoziţionarea
Extinderea brandului
Moartea brandului

Opţiuni de gestiune a portofoliului de branduri

Brandul ingredient
Brandul garanţie
Nevoia de susţinere financiară a brandului.

Jim Young a fostunul dintre primii directori de creaţie (1917) de la J. Walter Thompson în
Chicago şi a avutcu mult succes în campaniile prin poştă. A scris şi două cărţiimportante. Într-una
din ele – “Cum să devii un specialist în advertising” – a definit 5 funcţii ale reclamei:

1. să familiarizeze
2. să reamintească
3. să răspandească vestea
4. să învingă inerţia
5. să adauge valoare, dar nu la produs, ci la imaginea acestuia

Ultima funcţie este chiar cea de construire a unui brand. Cercetările arată că un număr
semnificativ de oameni admit că ar plăti mai mult pentru un produs identic, doar pentru că este
“de marcă” – şi asta, chiar şi în condiţiile în care ştiu că nu este mai bun.

Brandul aduce următoarele beneficii pentru o afacere:

• Poţi obţine profit dacă vinzi mai multe bucăţi la acelaşi preţ sau dacă vinzi acelaşi număr
de bucăţi la un preţ mai mare.
• Poti obţine cumpărări repetate şi să păstrezi clienţii mai mult timp. Asta înseamnă că
profitabilitatea generată de clienţii loiali (customer lifetime value) este mai mare.
 • Mai mult, în condiţiile în care producişsi vinzi mai mult într-o economie dezvoltată
înseamnă că poţi submina şi chiar extermina competiţia. Poţi investi mai mult ca să câştigi
sau să ţii un client în timp ce iţi elimini competiţia de căte ori mişcă.
• In cele din urmă, oamenii îţi iartă greşelile mai uşor. Ei au incredere că faci lucrurile cum
trebuie. Puterea brandului Virgin este unul din motivele pentru care au fost acceptaţi cu
serviciile feroviare precarefara să piardă prea mult.
• Nu construieşti un brand dacă repeţi un slogan fără substanţă. Il construieşti gândind şi apoi
punând în practică ce ai descoperit gândind.

Notorietatea este nivelul iniţial al construirii unui brand. Preferăm numele pe care le cunoaştem.
Chiar dacă despre unele doar am auzit pe undeva, nu ştim bine unde.

Dacă nu ştii absolut nimic despre ceea ce cumperi, vei alege probabil numele pe care l-ai auzit cel
mai des. Dar numai notorietatea nu garanteaza vânzările. In multe pieţe, brandul este crucial pentru
ca produsele şi serviciile sunt teoretic identice. Poţi oricând să găseşti pe cineva să producă un
lucru sau să furnizeze un serviciu. Poţi muta fabrici dintr-o ţară în alta.

Cel mai adesea, într-o achiziţie cumperi baza de date cu clienţi şi brandul.

Când piaăţa ajunge saturată de produse, brandul devine important. Dar momentul în care trebuie
să incepi să construieşti un brand este inainte de saturarea pieţii – nu după.

Totul incepe cu poziţionarea corectă. Şi asta începe cu tine şi gandirea ta. William James spunea
“ Sunt foarte puţine diferenţe intre oameni; dar puţinul acesta este foarte important.”.Poziţionarea
reflectă personalitatea marcii tale. Aceasta derivă din cum faci ceea ce faci şi cum comunici acest
lucru. Pozitionarea este găsirea unui loc unic, a unei poziţii uniceîin mintea clienţilor. Apoi nu-ţi
mai râmane decât să consolidezi. Iar brandul tău derivă din aceasta. Brandul tău va fi profitabil
numai dacă acţionezi şi comunici acţiunile taleîintr-un mod care se potriveşte pozitionării tale.

Ce se întreabă oamenii cu privire la tine?

Ce le trece prin minte când se gândesc să cumpere de la tine?

• Imi plac aceasta firmă şi oamenii de acolo?

• Imi place cum fac lucrurile?
• Ce este diferit sau mai bunîin cazul lor?

Oamenilor le place să fie asociaţi cu succesul – cu celebrităţi, cu personalităţi – şi cu mărci

cunoscute. “Ce transmite despre mine această firmă şi produsele sale când fac afaceri cu ea?
De ce apariţia de 15 secunde a lui Kate Moss pe Oxford Street a umplut strada? De aceea.
 Elemente de luat in calcul inainte de lansarea propriei tale marci.

Singur sau in asociere cu altii.

Cui te adresezi.

Ce capital de pornire ai.

De cata creativitate, flexibilitate, tenacitate , rezistenta, ambitie, determinare, competenta,

responabilitate poti da dovada.

Primii pasi :

Castigarea competentelor (ucenicie)

Dezvoltarea cat mai multor relatii in domeniu

Studiul pietei

Stabilirea unui plan . Fixarea obiectivelor

Cautarea unei sustineri

Selectarea personalului sau a colaboratorilor (de preferinta buni profesionisti )

Dezvoltarea cu pasi mici.

Infiintarea unui SRL.

Alegerea numelui de marca. Stabilirea unui LOGO

Infiintarea unui atelier (pentru inceput se poate lucra si acasa)

Stabilirea unui spatiu de expunere inchiriat sau propriu.

Organizarea unui prim eveniment de lansare .

Sustinerea unei minime campanii de promovare.

Informarea continua in legatura cu tendintele.

Cunoasterea concurentei

Cunoasterea clientelei, fidelizarea acesteia.

 Stabilirea unor relatii continue cu un producator selectionat pentru serii mci sau mari .

Tiparirea unui prim catalog de produse (mentionarea locatiei si alte date de contact.

Asigurarea distributiei, a vanzarilor constante.

Cautarea unei persoane publice atractive ca imagine de marca.

Asocierea cu evenimentele altora si cu actiuni de binefacere.

Stabillirea unei bune relatii cu Media.

Asigura o prezenta activa in viata comunitatii, dar si in spatiul virtual .

Indivizii, persoanele pot deveni şi ele branduri în anumite condiţii.

1. Ca să devii un brand ai nevoie de multe calităţi, un crez, o operă şi o viaţă. La care e

necesar să se adauge şi nişte comunicatori pricepuţi şi binevoitori Altfel, brandul
personal, în zilele noastre se construieşte.
Scopul poate fi legat de succesul professional, de dorinţa de a influenţa categorii mai mici sau
mai mari de oameni, pentru un câştig material imediat, sau pentru o imagine cât mai bună în
societate.
2. Pot apela la specialişti, sau pot lucra singuri pentru construirea unui brand personal,
deopotrivă : politicieni, preoţi, artişti, comercianţi, ziarişti, lideri de opinie, etc.
(altfel nu ar fi angajat politicianul, la care s-a făcut referire, o agenţie întreagă, pentru a-i
transforma imaginea de escroc, îmbogăţit de pe urma unei privatizări discutabile şi de perdant în
politică, în cea de antreprenor de succes şi filantrop)
3. Etapele construirii de brand sunt :
- Cunoaşterea persoanei ( respectiv de sine),
- Stabilirea publicului ţintă,
- Dezvoltarea calităţilor personale, sau a imaginii aparente,
- Comunicarea către publicul ales, a imaginii create.
5. În anumite profesii, crearea unui brand din propriul nume este benefică şi uneori obligatorie.
6. Relaţia cu media este dificilă, pentru că are propria sa agendă şi în căutare de audienţă, rating
şi profit nu promovează valorile autentice. De aceea, media trebuie convinsă printr-o activitate
îndelungată, apreciată în diverse medii, printr-un succes obţinut în străinătate, sau pur şi simplu
trebuie cumpărată (cel puţin la început).
7. Imaginea creeată printr-o acţiune de branding personal nu comunică totul despre persoana în
cauză, ci numai ceea ce convine publicului, care trebuie câştigat. De aceea vedetelor li se fabrică o
biografie mai melodramatică, sau li se ascund aspectele nefavorabile din ea.
8. Nu e adevărat că un brand personal construit pe elemente false nu rezistă. De preferat e însă ca
multe din aspectele ce se comunică publicului să fie autentice. Pentru o cat mai mare credibilitate
şi pentru a nu obliga pe cel căruia i s-a construit o imagine ideală falsă să fie constrâns de ea.
8. Ca şi la brandul de produs, imaginea, ambalajul şi referinţele contează. De aceea doritorii de o
imagine favorabilă, în cercul de prieteni, sau în sfere mai largi, trebuie să fie foarte atenţi la felul în
care arată şi se comportă, la cei cu care se însoţesc sau fac parteneriate şi nu în ultimul rând la
relaţiile pe care le cultivă.
9. Pentru cât mai multă notorietate, pentru un brand personal recunoscut şi apreciat de cât mai
mulţi sunt necesare eforturi susţinute, consecvenţă şi coerenţă în mesaj, uneori chiar şi
compromisuri (pe care, fiecare va stabili cât de mari pot-merită să fie)

De cele mai multe ori, intrăm într-o negociere cu ideea că vom vinde un produs sau un serviciu.
În majoritatea cazurilor însă, ne „vindem” în primul rând pe noi înşine. Cei din faţa noastră sunt
dispuşi – sau nu – să ne asculte argumentele şi în funcţie de ceea ce ştiu despre noi, de părerea pe
care o au deja formată. Această imagine care ne precede poate fi în avantajul nostru, dacă ne
preocupăm de acest lucru.

În România există o mentalitate destul de larg răspândită, a unei modestii prost înţelese, conform
căreia preocuparea pentru propria imagine e un lucru de care ne putem lipsi. Presupunem că, fiind
cu adevărat buni, atunci, în mod natural şi obligatoriu, vom avea şi o imagine publică bună. La
nivel de societate, această capcană ne-a plasat deja la coada ţărilor europene în ceea ce priveşte
imaginea de ţară, atractivitatea şi interesul pentru noi.

Companiile investesc sume colosale în brandingul de corporaţie şi în brandurile produselor pe care

le vând, nu pentru că ele n-ar fi bune, ci pentru că, între atâtea alte companii şi produse foarte
bune, câştigă cele care transmit o imagine mai clară, mai distinctă şi mai relevantă pentru audienţă.
Succesul personal şi profesional al liderilor lumii de azi urmează aceleaşi reguli, cu unele diferenţe
specifice. Acest curs te va ajuta să le înţelegi şi să le foloseşti în avantajul tău.

La ce e bun brandul personal? Exemple.

Când e momentul pentru un brand personal?

Cum se construieşte un brand personal?

• Obiective
• Etape
• Mijloace
• Capcane
• Evaluare
• Rezultate

Tipuri de interacţiuni cu diferite target-uri:

 • mediul proxim
• mediul extins
• mass-media.

Brandingul digital

A devenit aproape de neconceput ca un brand să poată căpăta putere ignorând mediul electronic.
Fie că vorbim de site-ul brandului, de comunicarea sa prin media electronică, email sau prin
suporturi digitale (CD, DVD etc.), reprezentarea digitală a unui brand este astăzi un factor cheie
pentru succesul acestuia.

Procesul de branding personal

înseamnă alinierea, dezvoltarea şi comunicarea resurselor, competenţelor şi potenţialului

unei persoane, către un scop dat.

De obicei se începe cu finalul definiţiei. Cu scopul. Primul, şi de multe ori cel mai dificil exerciţiu,
este conturarea stării de succes. Cum ar arăta starea mea de bine, la care, dacă aş ajunge, aş
considera că mi-am îndeplinit obiectivul. Dificultatea provine şi din faptul că mi-ar fi utilă o
descriere a stării de bine care să fie cât mai măsurabilă. Din acestă perspectivă, “să fiu fericit” nu e
un obiectiv de branding personal. Trebuie să ştiu ce mă face fericit, cât, unde, când, cum, cu
cine etc.Analizăm resursele, competenţele şi constrângerile pe care le are persoana respectivă şi,
pe baza lor, decidem un palier sau un punct de diferenţiere şi poziţionare. Apoi lucrăm pentru a
stabili cât mai precis targetul – care e publicul ţintă care, dacă îi sunt relevant, îmi poate returna
ceea ce îmi trebuie pentru a-mi atinge scopul.

Odată ce ne-am clarificat scopul şi publicul ţintă, e nevoie să înţelegem ce are de făcut cineva
pentru a uni aceste două puncte. Ce fel de acţiuni se cer puse în practică, cu ce mijloace, ce resurse
şi în ce ordine.Nu în ultimul rând, e foarte dificil pentru un brand personal sau comercial, să existe
în lipsa comunicării. Aşa încât sunt de inventariat şi de ales toate mijloacele de comunicare pe
care cineva le are la îndemână, sau le poate utiliza pentru a transmite mesajul dorit, subsumat
scopului, publicului şi acţiunilor.

Aşezat aşa, în câteva paragrafe, procesul poate părea simplu, dar nu e. De multe ori, în discutii şi
decizii, planul personal se întrepătrunde cu cel profesional, apar priorităţi care generează tensiuni
iar realitatea bate nu doar filmul, ci şi planul. E necesară multă determinare şi putere pentru a
rezista în faţa tentaţiei de a lăsa lucrurile la voia întâmplării.

Cand putem spune, cu adevarat ca avem un brand?

Cand brandul a fost confirmat de timp,
Cand brandul a fost confirmat de publicul ţintă,
Cand brandul a fost confirmat de raportul vanzari – investţtie în comunicare,
Cand brandul a fost confirmat de concurenţă.
Fazele creării brandului personal
Metaforic vorbind, crearea unui brand personal este similara construirii unei clădiri. Exista o fază
de concepţie, una de construcţie, apoi, pe termen lung intervin în mod necesar lucrări de
consolidare. In unele cazuri, pe baza aceluiaşi proiect se construiesc mai multe clădiriîn
locaţii diferite, iar dacă proprietarul afacerii are suficientă credibilitate, va putea sa dezvolte
proiecte de anvergură şi va atrage finanţări pe masură. Pentru crearea unui brand personal
puternic sunt necesare aceleaşi faze:

Concepţia

Practic, acesta este un stadiu de analiza în care îţi identifici punctele tari şi slabe, domeniul tău de
expertiză şi cele mai importante elemente de imagine cu care vrei să „ieşi în lume". Este de fapt o
muncă de autocunoaştere foarte interesantă. In multe cazuri, ideile iniţiale despre poziţionarea pe
piaţă a celor careîşsi creează un brand personal vor fi foarte diferite la finalul fazei de concepţie.

Construcţia

Acest stadiu determină strategiile de poziţionare şi canalele de comunicare prin care vei transmite
pieţei-ţintă mesajele tale. Cateva dintre vehiculele esenţiale pentru transmiterea mesajelor de
branding personal sunt: Internetul, scrierea şi publicarea de articole, participarea la evenimente,
comunicarea prin email şi telefon etc. Este foarte important ca în acest stadiu să găseşti nu doar
canalele de comunicare potrivite, ci si doza corectă de informaţie pe care o transmiţi pe fiecare
canal.

Consolidarea

In aceasta etapă controlezi mediul în care te mişti pentru exprimarea brandului personal. Felul în
care te imbraci, maşina pe care o conduci, firma la care lucrezi, oamenii cu care te întâlneşti... toate
acestea sunt elemente ale mediului în care îţi expui identitatea de marcă. Regula de baza aici este
coerenţa. De exemplu, felul în care te îmbraci corespunde cu modul în care vorbeşti, cu locurile pe
care le frecventezi şi oamenii cu care îţi petreci majoritatea timpului.

Contextualizarea

Aceasta este etapa „ieşirii din cutie". Ideea este să îţi construieşti un brand personal versatil ce
poate fi folosit în diverse contexte. Prin analogie cu construcţiile de clădiri, este ca şi când ai
finaliza cu succes o primî construcţie şi vrei să te apuci de altele, pe baza experienţei acumulate.
Este stadiul în care majoritatea oamenilor care au atins succesul dorit îşi pun intrebarea „Ce
urmează ?" Aceasta este o intrebare firească datorită nevoii de evoluţie a omului.

Consacrarea

Acesta este stadiul reinventării brandului personal - cum să treci la nivelul următor. Prin analogie
cu construcţia de clădiri, el corespunde dezvoltării de proiecte imobiliare de anvergură. Exemple
tipice de consacrare a brandului personal sunt sportivii care devin antrenori de succes sau
vanzătorii care devin instructori pentru echipele de vânzări. Este trecerea naturală de la stadiul de
discipol la cel de maestru. Contextualizarea şi consacrarea nu sunt stadii obligatorii pentru crearea
unui brand personal puternic. Pentru unii oameni de succes ele par fireşti când ajung la decizia de a
trece la nivelul următor.

Proiectarea unui brand general şi problematica pe care o generează

Identificarea nişei de acoperit

Analiza concurenţei
Analiza publicului tinta
Stabilirea poziţionării - alegerea Brand Essence-ului
Proiectarea produsului (designul de produs)
Proiectarea distribuţiei
Stabilirea preţului.
Comunicarea brandului.
Principii de bazăîin comunicarea brandului.
Etapele comunicării unui brand.
Tehnici de comunicare folositeăin diverse etape ale comunicării brandului.
Capcane în comunicarea brandului.

Evoluţia brandului în timp

Principii de bază ale evoluţiei în timp a unui brand
Improspătarea brandului
Repozitionarea
Extinderea brandului
Moartea brandului

Optiuni de gestiune a portofoliului de branduri

Brandul ingredient Brandul garanţie.Sustinerea financiară a brandului.

Studiu de caz :

7. Venera Arapu
8. Liliana Ţuroiu Udrea
CV-ul. / Cartea de vizită

Numele Data şi locul naşterii Adresă Telefon E-mail Eventual foto

Pregătire profesională. Etapele (şcolile parcurse şi perioadele respective)

Calificări (cursuri sau activitţi extra-şcolare)

Experienţa (joburi avute: unde, când, pe ce perioadă)

Alte activităţi de formare generală, sau în folosul comunităţii

Calităţi (puncte tari)

Defecte (puncte slabe)

Mentori (modele urmate în viaţă sau de urmat)

Activităţi, pasiuni de timp liber

Cel mai important proiect pentru perioada imediat următoare ( un an şi peste 5 ani )
PARTEA a II-a
ELEMENTE DE MARKETING SI PR.
Marketingul este stiinta de a obtine cat mai multi bani fara ca cei care ii platesc
sa se supere ca o fac.

Elemente de marketing Ce vinzi? Cui vinzi ? Modelarea comportamentului de consum

Elemente de marketing Targhetul feminin – caracteristici. Fidelizare
Elemente de marketing Strategii şi tactici, instrumente de promovare
Elemente de marketing Pentru elite sau pentru grupuri mari?

- Piaţa şi politica de marketing a firmei.

- Politica de produs (definirea conceptuală). Garantarea calităţii.
- Poziţionarea pe piaţă. Reînoirea continuă. Ambalajul
- Politica de preţ şi politica de distribuţie
- Generarea de noi nevoi de consum

Consumatorul femeie decide sa cumpere în funcţie de :

Elemente de comunicare verbală şi vizuală, ditrectă
Mediul de vânzare
Experienţa anterioară
Ambalaj, aura brandului
Publicitate, promovare, marketing de afinitate, marketing de evenimente.
Ele se informează mai mult, compară, încearcă- parcurg un drum în spirală.

Obiective Strategii Tactici

- Stabilirea unui nivel cât mai ridicat de cunoaştere şi recunoaştere a brandului (firmei,ofertei)
- Susţinerea notorietăţii acestuia
- Demonstrarea superiorităţii (calităţilor) acestuia
- Poziţionarea avantajoasă (strategică) pe piaţă
- Promovarea continuă
- Crearea de alianţe şi parteneriate
- Participarea la evenimente (târguri, expoyiţii reuniuniale celor din domeniu)
- Cultivarea relaţiilor cu media (crearea deşstiri despre brand, firmp, produs )

TEHNICI :
1. Creearea nevoii - recomandări, publicitate
2. Lansarea de produse noi - un nou produs onouă întrebuinţare
3. Poziţionarea produsului mărcii faţă de concurenţă - educarea consumatorului, organiyarea de
prezentări, sponsoriyari şi alianţe, organiyarea sau participarea la evenbimente de interes pentru
comunitate
4. Prezenţa în media ( ştiri, interviuri , sponsorizări de emisiuni)
5. Acordarea de stimulente, premii, reduceri clienţilor fideli ( promoţii,)
ALTERNATIVE STRATEGICE PRIVIND PROIMOVAREA
1. Push strategy – stimularea cererii prin intermediari. Se adresează distribuitorilor
Producător – activităţi promoţionale>> intermediari>> stimularea cererii>>consumatori
2. Pull strategy – stimularea directă a cererii. Se adresează consumatorilor in mod direct.
Producător – activităţi promoţionale – clienti - distribuitori ( direcţionarea cererii )

PROMOVARE - Ofensivă - câştigarea pieţei

- Defensivă – menţinerea poziţiei
RELATII PUBLICE

PR componentă a departamentului de marketing. (deopotrivă ştiinţă şi artă)

Presupune :
- comunicarea cu personalul (angajaţii) organizaţiei (firmei)
-cu clienţii (publicul ţintă)
- cu comunitatea (publicul larg)
- cu investitorii (reali, potenţiali), sau sponsorii
- cu mass media
Sprecialistul în PR:
- redactează comunicatele interne şi externe
- creează şi întreţine relaţii cu partenerii, colaboratorii, clienţii, presa
- manageriază situaţiile de criză
- întreţine imaginea favorabilă a organizatiei, firmei, produselor acesteia

PLAN DE LUCRU (Campanie)

- Stabilirea scopurilor in perspectiva
- Analiza situaţiei
- Fixarea obiectivelor imediate
- Conturarea zonei de adresabilitate (ţintele)
- Elaborarea strategiei
- Fixarea mijloacelor
- Stabilirea unui calendar
- Stabilirea unui buget
- Definitivarea mesajului

IMPLEMENTEREA STRATEGIEI şi REALIZAREA PLANULUI înseamnă :

comunicare, influenţare, manipulare.
Şi presupune abilităţti de comunicare şi socializare, flexibilitate, adaptabilitate, diplomaţie,
tact.
OBIECTIVE:
- conştientizarea celor vizaţi în legatură cu existenţa, profilul activitatea, produsele, viziunea
organizaţiei, firmei
- creşterea credibilităţii, notorietăţii, respectabilitaţii
- diferenţierea faţă de concurenţi
- implicarea socială, participarea la viaţa comunităţii

MIJLOACE FOLOSITE
- Pliante informative, anunţuri, comunicate de presă
- Întâlniri cu clienţii, partenerii
- Organizarea de evenimente, prezentări
- Participări la evenimentele altora
- Promoţii, reclame
- Apariţii în media
- Participări la evenimente caritabile
PR si relatia cu presa Probleme de etica
DE LA COMUNICARE LA PROMOVARE

Promovarea este un proces complex, un ansamblu de activitati planificate, de lungă durată

care au ca scop prezentarea produselor sau serviciilor unei organizaţii, companii odată cu o
serie de argumente pentru care acestea ar fi de preferat altora. Are strategii, tehnici şi
instrumente specifice. Scopul este acela de a crea o imagine favorabila şi de a stimula
vânzările.

Caracteristici :
- Procesul de promovare trebuie sa aiba continuitate
- Trebuie sa fie riguros proiectat in functie de publicul vizat dar si de mijloacele financiare
existente
- Mesajele transmise trebuie sa fie concise, clare , convingatoare, adaptate publicului vizat
- Este necesară o permanentă monitorizare a efectelor produse, a reacţiilor mediului
- Mijloacele folosite trebuie adaptate nivelului tintei
Instrumente :
- Comunicarea personală şi interpersonală. Prezentarea directă
- Lansarea unor promoţii în cadrul unor campanii de promovare
- Participarea la târguri şi expoziţii de profil
- Achiziţionarea de spaţii de publicitate (out door sau în media)
- Organizarea sau asocierea (sponsorizarea) de evenimente, care pot fi platforme de promovare
- Prezenta online

Instrumente de autopromovare :

CV
Portofoliu
LookBook
Press Kit (mapa de presa)
Personal fashion blog

Obiective :
- Comunicarea cu publicul
- Dezvoltarea imaginii organizatiei, firmei, companiei, etc.
- Promovarea noutaţilor din oferta generală
- Educarea publicului
- Cunoaşterea şi surclasarea concurenţei

Categorii de poromoţii:
- reduceri temporare de preţ (preţuri psihologice)
- oferirea de mostre gratuite (samplinguri)
- cadouri promoţionale
- jocuri şi concursuri
- lansarea unor programe de fidelitate, loialitate
ORGANIZAREA EVENIMENTELOR

1. Ce sunt Evenimentele de promovare? Tipuri. Anvergură.

2. Organizare. Concept . Scenariu. Punerea în scenă.
3. Buget. Calculaţie.
4. Elemente de organizare
5. Participanţi. Invitaţi. (din perspectiva obiectivelor )
6. Evaluarea efectelor, atingerea obiectivelor

COMUNICATUL DE PRESĂ: Introducere, cuprins, încheiere. Totul legat de eveniment si

cel care il initiaza.

Calităţi obligatorii:
1.
2. Actualitate
3. Inedit
4. Element de noutate, conflict , scandal
5. Proximitate (în zona de intres a celor vizaţi )
6. Suspens
7. Progres, noutate
8. Proeminenţă, elemente de senzaţie

CONFERINŢA DE PRESĂ

1. Organizare. Alegerea locaţiei

2. Lansarea invitaţiilor
3. Desfăşurător
4. Trataţie, atenţii, materiale publicitare

Mapa de presă nu e concepută pentru a genera o ştire sau pentru a produce reclamă. Ea
conţine elemente informative şi ilustrate utile pentru ca jurnaliştii să-şi redacteye propriile
materiale de presă. Uneori, principalul material din mapa de presă este comunicatul de
presă.
TEMA MAPA DE PRESĂ Lansare firmă Maximum 12 pagini

Pag. 1 COPERTA : Titlul (casa de modă, firma, atelierul, evenimentul ) Autor (student )

Conţinut :
Comunicatul de presa- despre ce vorbim Cine ce este - descriere. Imaginea de brand
Ce oferă - detalii ofertă (ce face)
Cui se adresează (ce clienti vizează)
DOSARUL COLECTIEI ce va fi prezentata
Palmares (activitate anterioară (cel puţin o colecţie, un proiect ilustrat)
Proiecte viitoare

Comunicare On –line

Cel mai smplu spatiu de promovare in spatiul virtual este BLOGUL.

Cautati un portal suport pentru blogul personal. Poate fi oricare dintre urmatoarele :
wordpress.com, blogger.com, blog.com, weblog.ro. Acestea fiind cele mai cunoscute si mai
frecventate. Va inscrieti cu numele personal, cu numele casei de moda, al atelierului propriu sau cu
o sintagma sugestiva, gen : unaguma, multemandarine, mirunauna, lanabalana,etc.
Se poate folosi deasemenea orice combinatie de cuvinte in care sa existe si termenul Fashion care
este de obicei cautatat in motoarele de cautare de pretutindeni.
Fiecare postare pe blog poate fi o stire, un comentariu sau o expunere de produs cu descriere.
De aceeea un blog poate fi tratat ca un jurnal personal, ca o revista, publicatie de literatura ,
stiinta, sport sau MODA, dar si ca un magazin virtual.
Dintr-o simpla carte de vizita se poate transforma intr-un spatiu comercial virtual, functional, daca
prezentati mereu produse noi, insotite de cate o succinta descriere si pret.
E obligatoriu sa creeati o adresa a blogului pe yahoo (acolo e cel mai simplu) pe care sa o afisati
pe blog pentru ca cei interesati sa va contacteze pentru comenzi. Livrarea produselor se poate face
prin posta, curier sau chiar personal.
Iata cateva exemple de bloguri magazin pe portalul Blogger.com:
newdressingroom
Vintage Diva`s Room
Little-secrets
yellow charm
Clothing Shop
BeBeiusha`s Boutique
Balerini DC
Princess
Casuta cu Hainute
veverita fashionista
le petit bazaar
 Ladies, it's shoes time!!
Vintage and New
O Tona De Haine!
haine cu mult soare
la dulapul roz
caciulite

Pe bolg se pot face linkuri catre alte situri. Cereti unor bloggeri cu aceleasi preocupari sa ca
trimiteri spre bogul vostru. Daca aveti cont pe Facebook se poate face zilnic trimitere catre blogul
propriu si astfel aria de promovare creste.

Pasul urmator este realizarea unui site personal prin achizitionarea unui domeniu si deobicei cu
angajarea unui administrator.
Modele de situri personale:
Adrian Oianu
• Carmen Secareanu
• Claudia Castrase
• Corina Vladescu
• Elena Perseil
• Florin Dobre
• Irina Marinescu
• Iris Serban
• Lena Criveanu
• Maria Lucia Hohan
• Mihai Albu
• Razvan Ciobanu
• Stephan Pelger

Din experienta unei blogarite

SITUL STYLE DIARY

„Daca as lucra pentru un brand de moda (este pe my wish list, btw!), as pleca de la urmatoarea
premisa: bloggerii imprumuta foarte mult din propria personalitate spatiului online pe care il detin.
De aceea, orice fel de comunicare media trebuie astfel planificata incat sa ia in considerare
abordarea personala, intima. Bruiajul in comunicare ar putea duce la rezultate negative sau la lipsa
totala a acestora. Daca as lucra sau as avea propriul brand de moda, inainte de a-mi planifica orice
contact media cu bloggeri, mi-as pune urmatoarele intrebari:

1. Ce fel de relatie imi doresc sa construiesc? O aventura de o noapte, o prietenie cu beneficii

reciproce, intalniri ocazionale “non-exclusive”, sau o relatie de lunga durata? In unele cazuri
(rare), un one night stand s-ar putea transforma intr-o relatie serioasa dar daca vreti sa ajungeti
acolo, please nu cereti media coverage sau un review absolut stralucitor dupa prima intalnire.

2. Am nevoie de o petitoare si daca da, pe cine aleg? Sa trimiti kituri de presa sau emailuri catre
sute de bloggeri este total ineficient, daca de fapt tu ai nevoie doar de cei cativa relevanti pentru
brandul tau. Asadar, in mod clar ai nevoie de o “petitoare” care sa te ajute sa filtrezi listele si sa
faca prezentarile de rigoare. Aici intervin agentiile de PR si/ sau strategii specializati pe social
media. Chiar si in acest caz, ai grija cum iti alegi “petitorii” - nu vrei ca un incepator in agentia
careia ii esti client sa calce cu stangul intr-o relatie pe care o doresti de durata si stabila.
3. Ce strategie vei folosi pentru a-ti curta bloggerii? Invitatii la evenimentele pe care le
organizezi sau sponsorizezi? Continut exclusiv? Concursuri sau reduceri speciale adresate doar
cititorilor blogurilor alese?Endorsements, colectii recenzate doar de bloggeri, advertoriale atent
plasate? Sau doar simple comunicari prietenesti, via Twitter sau Facebook? Indiferent ce alegi,
aceste strategii trebuie sa mentina viu interesul bloggerului si al cititorilor sai.

4. Care este nivelul de angajament pe care ti-l asumi in aceste relatii? Daca te hotarasti ca vrei
o relatie long-term, asta inseamna consecventa. Excluderea cuiva de pe listele de invitati ale unei
prezentari de moda, de pilda, dupa ce acea persoana a fost prezenta sezon dupa sezon la toate
evenimentele tale va ridica niste semne de intrebare: am gresit cu ceva? poate e cazul sa inchid si
eu usa si sa tai “resursa de bunavointa”?

5. Ce asteptari ai de la aceste relatii? Sa iti creasca vanzarile sau sa iti faci publicitate? SEO sau
LOVE? Fii sincer si directioneaza sau administreaza relatia astfel incat sa se potriveasca
asteptarilor tale. Daca doresti o ascensiune a vanzarilor, ofera-le informatii cat mai detaliate ale
produselor, plus date legate de pret, disponibilitate, stocuri samd. Daca SEO-ul este obiectivul
suprem, foloseste cuvinte cheie in prezentari, pentru ca acestea sa fie cu usurinta preluate. Daca
vrei PR, hraneste-i cu “inside stories”. In sfarsit, daca L-O-V-E este ceea ce visezi, ofera-le
motive sa se indragosteasca si sa te iubeasca.
Vestea buna in toata povestea asta este ca, spre deosebire de relatiile interumane, cele din social
media nu subscriu principiului monogamiei. Asadar, un brand poate avea oricate relatii doreste, cu
oricati bloggeri doreste (si vice-versa). Atata timp cat exista resursele necesare pentru ca
“romanta” sa nu se acreasca.”

Bibliografie virtuală :

http://doinaberchina.blogspot.com FEM-FEST Haine si tipologii feminine in film

http://doinaberchina.blog.com MODA SI FRONDA Portrete ilustrate de designeri celebri
http://doinaberchina.wordpress.com Model de comentariu din 1978 video
Secventa din filmul BALUL (comentariu la examen)