PT CD

1.1.
Condiții esențiale pentru implementarea unui proiect

de înregistrare
sistematică a proprietății
Cea mai bună și corectă formă de a înregistra imobilele de
pe un teritoriu este abordarea
sistematică. Prin înregistrarea tuturor imobilelor dintr-o
localitate se elimină problemele care apar la
Cursul 1 si 2
Cea mai bună și corectă formă de înregistrarea

sporadică. Astfel se vor elimina suprapunerile, golurile
dintre imobile, problemele de
suprafață. Prin așezarea imobilelor în ordine, unele după
altele, ca într-un puzzle, putem reflecta
exhaustiv realitatea existentă la teren.
1. Deținătorii de terenuri trebuie să înțeleagă și să susțină
proiectul
Este necesară o bună educație a populației în ceea ce
privește înregistrarea și securizarea dreptului
de proprietate. Cererea pentru acest tip de lucrare trebuie
să vină din partea societății către
decidenți. Un astfel de proiect nu poate reuși dacă nu are
sprijinul societății căreia i se adresează. La
momentul actual programele de înregistrare a proprietății
au în vedere din ce în ce mai mult
implicarea cetățenilor. Procesul este unul participativ,
beneficiarii având un cuvânt de spus în
diferite faze ale proiectului. Este importantă educarea
comunității despre ceea ce înseamnă
proprietatea și avantajele înregistrării în sistemul
cadastral. Un astfel de program trebuie să fie
conceput astfel încât beneficiarii să fie cetățenii, iar
prevederile legislative să se potrivească cu
nevoile comunităților pe care trebuie să le servească.
Conștientizarea se poate face prin campanii media la nivel
național și local. Tipărirea de postere și
amplasarea lor în comunități, distribuirea de pliante,
organizarea de întâlniri cu cetățenii în care
acestora să li se explice beneficiile, dar și pericolele
neînregistrării. Educația trebuie să fie de așa
natură încât cetățenii să privească procesul de
înregistrarea ca pe ceva normal și de dorit, un atribut
esențial oricărei țări civilizate. Trebuie să fie identificate,
prin studii sociologice, așteptările
populației de la un asemenea proiect, precum și satisfacția
în timpul și în urma implementării.
Așteptările societății sunt siguranța proprietății,
transparența unui proces simplu, rapid, corect și
accesibil, însă cei mai importanți factori pentru cetățeni
sunt costul și durata procesului.
Este foarte importantă și sensibilizarea factorilor de
decizie la nivel statal. Astfel este de dorit
implicarea comunității profesionale, a sectorului privat
(dacă există) și a cadrelor specializate din
universități.
CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________
PĂUNESCU VLAD, MANEA RALUCA 2
2. Aprecierea cheltuielilor și durata proiectului trebuie
stabilite în mod just
Înregistrarea proprietăților este o investiție pe termen lung.
De aceea puterile decidente trebuie să
înțeleagă că beneficiile pe termen scurt sunt limitate. În
completarea costului inițial, care este destul
de ridicat, trebuie înțeles faptul că un sistem cadastral
trebuie actualizat și întreținut în permanență.
Acest lucru implică costuri suplimentare. Dacă sistemul nu
este "îngrijit" corespunzător, beneficiile
nu se vor vedea. În general, beneficiile înregistrării
sistematice sunt superioare costurilor, iar acest
tip de înregistrare s-a dovedit mai ieftin decât cea
sporadică. În plus, în general, înregistrarea
sistematică poate fi plătită de către guvern, luând această
povară de pe beneficiar(Hanstad, 1998).
Un alt element important în educarea populației îl
reprezintă promovarea ideii de întreținere a
cadastrului. În general, prima înregistrare este plătită de
către stat, urmând ca tranzacțiile ulterioare
să fie plătite de beneficiar. Dacă nu se fixează costuri
reduse pentru tranzacțiile ulterioare ar putea
exista riscul că o parte din operațiuni să se facă informal.
Exemplu: În Rwanda înregistrarea sistematică a
proprietăților a început în 2009. În anul 2013
erau înregistrate 10.4 milioane parcele. Costul înregistrării
a fost de aproximativ 6$ pe parcelă. În
zonele rurale s-au recuperat până în anul 2013 1.6$ pe
parcelă în zona rurală și 8.3 în Kigali
(capitală)(Gillingham & Buckle, 2014).
Un astfel de proiect nu implică numai cetățenii, ci și foarte
multe alte instituții ale statului și părți
interesate private, fiecare având propriile interese și
puncte de vedere. Înregistrarea proprietăților
este un proces de durată și trebuie luat în calcul acest
lucru. În aceste condiții, este necesar să existe
voința, răbdare și sprijin politic, astfel încât proiectele să
fie duse la îndeplinire.
Exemplu: În Tailanda proiectul a fost conceput pentru 20
de ani. În Indonezia a fost conceput
pentru 25 de ani.
3. Drepturile de proprietate și limitele terenurilor trebuie să
poată fi definite și să fie identificabile
Pentru a nu exista dispute, situația trebuie să fie clară în
ceea ce privește limitele de proprietate.
Dacă terenurile au limite fizice sau diferite tipuri de
îngrădiri este un avantaj. Se face cadastru
pentru a stabili situația din teren, nu diverse alte interese.
În acest caz contează și felul cum se face
înregistrarea sistematică. În unele țări, determinările s-au
făcut fotogrammetric, ducând la o precizie
mai scăzută. În altele se preferă măsurătorile la teren,
precizia fiind ridicată, însă costurile și durata
sunt mai mari. Alegerea depinde foarte mult de specificul,
tradițiile și mentalitățile din diferite țări.
Exemplu: În Anglia nu se lucrează cu limite fixe. Este un
lucru general acceptat de populație. Niște
limite generale sunt trasate pe planuri la scară mică, din
care se generează planul cadastral și cel
al imobilului. Dacă dorește, proprietarul poate plăti un
inginer de cadastru pentru a-i determina
limitele mai precis(Manthrope, 2004).
Exemplu: În Tunisia, mentalitatea este diferită. Conflictele
privind proprietate sunt mai numeroase
și pot degenera. În momentul în care părțile agreează
limitele de proprietate, acestea sunt stabilite
prin determinări geodezice riguroase și marcate la
sol(Burns, et al., 2007).
4. Trebuie să existe personal calificat pe partea tehnică și
de legislație
Realizarea unui sistem cadastral funcțional depinde în
mare măsură de personalul competent
existent. Chiar dacă se pot face cursuri de scurtă durată
sau poate fi pregătit personal în termen scurt
pentru diferite activități, lipsa personalului cu experiență nu
poate fi suplinită(Dale & McLaughlin,
1988). Acest aspect este foarte important mai ales în ceea
ce privește țările în curs de dezvoltare.
Proiectul trebuie să facă parte dintr-o strategie mai largă,
care să ia în considerare formarea
specialiștilor în mediul academic. Dacă acești specialiști
nu există în țară respectivă, ei pot fi
importați.
______________________________________________
__________________________________
5. Trebuie să existe un fel de sistem de înregistrare a
proprietății
Trebuie să existe o legislație clară în ceea ce privește
înregistrarea proprietății. În cazul în care
aceasta este neclară sau nu există, procesul de
înregistrare va eșua și va fi foarte scump. De aceea,
înainte de realizarea sistemului trebuie să existe o
consultare cât mai largă, care să implice toți
factorii interesați: topografi, registratori, notari, personal
academic, beneficiari. Sistemul de
înscriere a proprietății poate să prevadă ca înregistrarea
sa fie sporadică sau sistematică. Dacă se
dorește înregistrarea sistematică trebuie introduse în lege
prevederi care să ușureze acest tip de
înregistrare. Înregistrarea sporadică nu trebuie oprită.
Aceasta poate să funcționeze în paralel până
la finalizarea celei sistematice(Hanstad, 1998).
Exemplu: România a început din 2011 înregistrarea
sistematică. Aceasta se face în paralel cu cea
sporadică. În momentul în care se introduce cadastrul
sistematic într-o anumită localitate, se
preiau înregistrările sporadice. Cu o lună înainte de
finalizarea lucrărilor, înregistrarea sporadică
se oprește, iar lucrarea de cadastru sistematic este
actualizată cu ultimele cadastre sporadice. Din
acel moment nu se mai fac înregistrări sporadice.
Test de autoevaluare
a) Ce condiții trebuie să fie respectate pentru a putea
introduce
cadastrul sistematic?
b) Cum s-au rezolvat problemele în alte state?
După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
Cea mai bună și corectă formă de a înregistra imobilele de
pe un
teritoriu este abordarea sistematică. Prin înregistrarea
tuturor
imobilelor dintr-o localitate se elimină problemele care
apar la
înregistrarea sporadică. Astfel se vor elimina
suprapunerile, golurile
dintre imobile, problemele de suprafață. Prin așezarea
imobilelor în
ordine, unele după altele, ca într-un puzzle, putem reflecta
exhaustiv
realitatea existentă la teren.
1.2. Lucrări premergătoare introducerii înregistrării
sistematice a imobilelor
Delimitarea UAT
Delimitarea cadastrală a unităților administrativ- teritoriale
reprezintă procedeul prin care se
identifică, se măsoară la teren și se oficializează limitele
dintre două UAT-uri. Este necesar și
obligatoriu ca delimitarea cadastrală să conțină puncte de
frângere și marcarea traseelor hotarului.
Etapele parcurse la delimitarea cadastrală sunt
următoarele(CNC, 2001):
a) constituirea comisiei de delimitare și aprobarea
componenței acesteia, prin ordinul prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului
unității administrative și stabilirea punctelor
de hotar care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafață
utilizate pentru punctele de triangulație
de ordinul V și borne subterane tip 2, conform standardului
SR 3446-1/96. Mărcile pentru bornele
de suprafață se inscripționează;
d) executarea măsurătorilor pentru determinarea
coordonatelor punctelor de hotar;
e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;
f) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor
comisiei de delimitare cadastrală și a
delegaților unităților administrativ-teritoriale vecine;
g) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală și
marcarea hotarelor administrative.
______________________________________________
__________________________________
Delimitarea cadastrală se realizează între două UAT-uri
învecinate ce aparțin aceluiași județ, un caz
aparte este atunci când limita de hotar coincide cu limita
de județ.
Pentru primul caz primarul localității care dorește
delimitarea hotarului trebuie să comunice în scris
primăriei localității vecine intenția sa de delimitare cu 15
zile înainte de demararea operațiunilor.
După această perioadă se convoacă comisia care are
obligația să studieze (înainte de parcurgerea
terenului) întreaga documentație existentă referitoare la
ultima delimitare cadastrală.
Această comisie este formată din: primarii și secretarii
consiliilor locale ale unităților administrativteritoriale
învecinate, delegatul OCPI și după caz, delegatul
organului abilitat în problemele de
urbanism și amenajarea teritoriului. Pe lângă aceștia,
comisia are libertatea de a invita și alte
persoane interesate (mari proprietari de teren, reprezentați
ai altor entități publice sau private).
Pentru cel de-al doilea caz, când o parte din hotarul
unității administrativ-teritoriale care se
delimitează se află la limită de județ, comisia de delimitare
cadastrală va fi constituită prin ordin
comun al prefecților județelor implicate.
În cazul în care delegații consiliului local anunțat nu se
prezintă la termenul stabilit, delimitarea
cadastrală a hotarului se va face în lipsa acestora, iar în
procesul verbal și în schița de delimitare se
vor face mențiuni în legătură cu absența lor.
Operațiunea de delimitare cadastrală pe teren a liniei de
hotar începe, de regulă, dintr-un punct de
trei sau mai multe hotare, identificându-se traseul până la
următorul punct format din intersecția mai
multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se
face cu schița din dosarul ultimei delimitări
cadastrale. În lipsa schiței menționate stabilirea liniei de
hotar se face de către membrii comisiei și
se evidențiază, la față locului, pe hărțile și planurile
topografice existente. Reprezentanții
executantului lucrărilor, convocați prin grija OCPI.,
participă în mod obligatoriu la operațiunile de
stabilire a punctelor liniilor de hotar și a punctelor care vor
fi materializate(CNC, 2001).
„Numerotarea punctelor de hotar începe, cu numărul 101,
din punctul de intersecție a trei sau mai
multe hotare situat în partea de nord sau nord-vest și
continuă în sens orar” (CNC, 2001).
„Pentru punctele de hotar care se materializează se
întocmesc schițe de reperaj astfel încât acestea
să poată fi ușor identificate, precum și o descriere a stării
de conservare a bornelor de marcare. În
cazul în care nu se poate borna exact locul dorit, din
cauza ca acesta se afla în locuri inaccesibile
(ape, păduri), se vor planta borne martor din care se vor
determina bornele de hotar. Punctele
materializate vor asigura o densitate de minim 2
puncte/km” (CNC, 2001).
Trebuie precizat că aceste delimitări sunt, în mod evident,
convenții, linii imaginare. La acest
moment coordonatele acestora pot fi stabilite foarte ușor
cu ajutorul tehnologiilor moderne.
„Dacă unitatea administrativ-teritorială este mărginită de
drumuri, căi ferate, diguri, canale, linia de
hotar se stabilește pe una dintre laturile acestora, astfel
încât acestea să fie cuprinse în întregime în
suprafața unei unități administrativ-teritoriale” (CNC,
2001).
În cazul traseelor frânte ori sinuoase se vor determina
coordonate la puncte intermediare care
definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor
intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței
unității administrativ-teritoriale.
„Pe râurile de frontieră a țării și pe fluviul Dunărea,
coordonatele punctelor de hotar vor fi cele
preluate de la Institutul de Cadastru, Geodezie,
Fotogrammetrie și Cartografie. Pe fluviul Dunărea,
pe porțiunea în care ambele maluri se află pe teritoriul
României, punctele de hotar, între două
teritorii, se stabilesc de comun acord de către consiliile
locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Coordonatele punctelor de hotar se determină prin
digitizare pe planuri topografice la scara 1:10000
sau 1:5000, actualizate. La Marea Neagră hotarele se
stabilesc pe linia care separă uscatul de apă, la
data măsurătorilor” (CNC, 2001).
„În cazul existentei litigiilor între vecini, acestea se
consemnează în documentele de delimitare
cadastrală astfel(CNC, 2001):
______________________________________________
__________________________________
• se consemnează ambele variante pe schița generală a
hotarului administrativ și pe schița cu
porțiunea de hotar în litigiu,;
• în prezența membrilor comisiei de delimitare cadastrală
suprafața aflată în litigiu se va
calcula din coordonatele punctelor de pe contur stabilite;
• numerotarea punctelor de hotar se va face diferit de
punctele caracteristice de pe conturul
suprafeței în litigiu. Punctele caracteristice se vor
materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea
de 50 cm și diametrul de 10 cm ;
• până la rezolvarea litigiului, suprafața disputată va fi
inclusă în suprafață calculată a
teritoriului;
• argumentele celor două părți se vor menționa în procesul
verbal de delimitare cadastrală și
se vor anexa copii de pe actele deținute, dacă acestea
există;
• se reface documentația cadastrală după soluționarea
litigiului și se vor materializă cu borne
punctele de hotar de pe varianta acceptată.”
„La finalizarea lucrării de delimitare cadastrală se
întocmește dosarul de delimitare cadastrală care
cuprinde(CNC, 2001):
- memoriul tehnic;
schița generală a hotarului - construcții hidrotehnice;
- codul SIRSUP al unității administrativ-teritoriale;
- schițele segmentelor de hotar cuprinse între două puncte
de trei sau mai multe hotare cu
acordul și semnăturile membrilor comisiei de delimitare;
- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare, întocmit
potrivit regulamentelor aprobate de
OCPI.;
- schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate;
- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar
(materializate și nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele
materializate, pe suport magnetic.
- date rezultate din măsurătorile de teren și prelucrările
acestora, pe suport magnetic;
- schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor);
- suprafață teritoriului calculată din coordonatele tuturor
punctelor de hotar;
- procesul verbal de delimitare cadastrală cu descrierea
tronsoanelor de hotar corespunzătoare
fiecărei unități administrativ- teritoriale vecine, cu
semnăturile membrilor comisiei de
delimitare;
- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor
locale ale unităților administrativteritoriale vecine și după
caz prefecturilor și OCPI. vecine”;
Schița generală a hotarului administrativ însoțită de o
descriere a traseului hotarului, se întocmește
pe copii extrase de pe hărțile topografice, la scările 1:25
000 sau 1:50 000, astfel ca, în funcție de
mărimea teritoriului, schița să fie pe o singură planșă.
Schița generală conține reprezentarea următoarelor
detalii:
• rețeaua hidrografică formată din apele curgătoare și
stătătoare, canalele și digurile
principale;
• perimetrele intravilanelor și denumirile acestora;
• poziția și numerotarea punctelor materializate și a
punctelor de trei sau mai multe hotare;
• traseul liniei de hotar marcat prin semne convenționale;
• denumirea teritoriilor vecine;
Operațiuni de delimitare a intravilanelor
Pentru operațiunile de delimitare a intravilanelor se
execută următoarele etape(CNC, 2001):
• constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;
• parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform
planului urbanistic general aprobat și
stabilirea punctelor care se vor materializa;
______________________________________________
__________________________________
• materializarea punctelor;
• executarea operațiilor de teren și de birou pentru
determinarea coordonatelor punctelor;
• întocmirea procesului verbal de delimitare cadastrală a
intravilanului, cu acordul și
semnăturile membrilor comisiei;
• întocmirea dosarului de delimitare cadastrală.
Figura 1.1 Limita intravilan comuna Mădăras
Pentru fiecare intravilan se întocmește un dosar de
delimitare cadastrală care conține(CNC,
2001):
• - schița generală a limitei intravilanului, la o scară
convenabilă (1:5000, 1:10000,1:15000),
cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului,
rețeaua generală dedrumuri/străzi,
hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta și
detalii la scări maimari;
• - schițe cu segmentele de pe limita intravilanului la scara
1:2000 cu numerotarea tuturor
punctelor;
• - memoriu tehnic;
• - dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare a
intravilanului, întocmit potrivit
regulamentelor aprobate de OCPI.;
• - schițe de reperaj și descrierile topografice ale punctelor
materializate;
• - procesul verbal de delimitare cu acordul și semnăturile
membrilor comisiei județene și
OCPI din cele două județe;
• - inventar de coordonate pentru toate punctele de pe
limita intravilanului (materializate și
nematerializate);
• - inventar de coordonate pentru toate punctele
materializate, pe suport magnetic;
- nordul geografic;
- scara planului;
- legenda, scara de reprezentare;
- schema dispunerii foilor de plan componente.
______________________________________________
__________________________________
a) Ce presupune delimitarea cadastrală a UAT-urilor?
b) De unde se începe delimitarea liniei de hotar?
c) Ce etape se parcurg la delimitarea intravilanelor?
Delimitarea cadastrală a unităților administrativ- teritoriale
reprezintă
procedeul prin care se identifică, se măsoară la teren și se
oficializează
limitele dintre două UAT-uri. Este necesar și obligatoriu ca
delimitarea cadastrală să conțină puncte de frângere și
marcarea
traseelor hotarului. Operațiunea de delimitare cadastrală
pe teren a
liniei de hotar începe, de regulă, dintr-un punct de trei sau
mai multe
hotare, identificându-se traseul până la următorul punct
format din
intersecția mai multor hotare.
1.3. Începuturile înregistrării sistematice a proprietăților în
România
Realizarea înregistrării sistematice a proprietăților este în
sarcina Agenției Naționale de Cadastru și
Publicitate Imobiliară. Operațiunile au început în anul 2011
prin proiectul CESAR finanțat de
Banca Mondială și continuă cu Programul Național de
Cadastru și Carte Funciară început în anul
2015.
Proiectul CESAR
Înregistrarea sistematică a proprietății a avut evoluții
diferite în România. Dacă în Transilvania
înregistrarea s-a realizat aproape în întregime, în Vechiul
Regat au existat foarte puține imobile
înregistrate începând cu sfârșitul anilor 30.
După Revoluția din 1989, s-a reluat activitatea de
înregistrare a imobilelor în mod sporadic. Gradul
de înregistrare a imobilelor în Sistemul Integrat de
Cadastru și Carte Funciară s-a dovedit a fi
nesatisfăcător, astfel că, începând cu anul 2011, în paralel
cu înregistrarea sporadică, a început
înregistrarea sistematică a imobilelor.
Odată cu accesul în Uniunea Europeană, în anul 2007, a
început acordarea subvențiilor pentru
terenurile agricole. Acestea au fost acordate prin
identificarea unor blocuri fizice folosindu-se
metode fotogrammetrice. Problema constatată a fost că
nu se pot determina proprietarii de drept ai
imobilelor atâta timp cât ei nu sunt înscriși în cartea
funciară. În plus, peste o treime din imobilele
din extravilan au sub 1 hectar, ceea ce reprezintă un
impediment în realizarea unei agriculturi
eficiente. Din aceste motive, Banca Mondială a demarat în
2011 un proiect numit CESAR pentru a
începe înscrierea în cartea funciară a proprietăților din
zonele rurale în mod sistematic.
Proiectul a avut scopul de a încerca accelerarea
înscrierilor imobilelor în cartea funciară și
finalizarea restituirii proprietății. Un alt deziderat a constat
în încercarea de a decongestiona
judecătoriile prin împuținarea proceselor legate de
proprietate. În România se înregistrează foarte
multe litigii legate de terenuri, în special din cauza aplicării
defectuoase a legilor proprietății și a
numărului mic de imobile înscris în registrele cadastrale.
Proiectul era orientat spere ajutorarea fermelor medii.
Dată fiind însă precaritatea tipului de
agricultură practicat în România, este un element de ajutor
pentru toate tipurile de ferme.
Componentele proiectului
Administrarea terenurilor
______________________________________________
__________________________________
Această componentă prevedea înregistrarea sistematică a
proprietăților din anumite zone, înscrierea
lor în cartea funciară. Acest lucru trebuia realizat prin
măsurarea și delimitarea spațială a tuturor
imobilelor din localitățile selectate, digitizarea
documentelor cadastrale existente, conversia cărților
funciare existente și informatizarea sistemului de
înregistrare al ANCPI. Lucrările au fost realizate
de executanți privați. Sistemul a fost conceput ca fiind unul
participativ, bazat pe implicarea
cetățenilor în procesul de cadastrare. Aceștia participă
atât în faza de delimitare, cât și în faza de
verificare a rezultatelor și există o procedură prin care au
putut contesta rezultatele determinărilor
cadastrale dacă au considerat necesar.
Consultanța socio-economică pentru fermieri
Componenta s-a materializat în programe de consultanță
pentru fermierii care doresc să dezvolte
capacități de producție prin accesul la fonduri europene.
Politici, strategii și management
Această componentă se ocupa de finanțarea unor strategii
pentru implantarea unor proceduri și
sisteme în ceea ce privește managementul terenurilor în
instituții de stat ca ANCPI sau Ministerul
Agriculturii.
Proiectul CESAR stabilește implementarea unui sistem de
proceduri pentru activități ca: informare
publică, colectarea informațiilor spațiale cu privire la
imobile, afișare publică a rezultatelor,
emiterea cărților funciare(ANCPI, 2017).
Costul total al proiectului a fost stabilit la suma de 47,7
milioane de euro. Beneficiul minim
financiar trebuia să fie de 138 milioane dolari. Se așteaptă
să existe impact asupra valorii
proprietăților, mediului și costurilor tranzacțiilor imobiliare.
Proiectul CESAR a presupus două etape. În prima etapă,
începută în anul 2011 s-au demarat
lucrările într-un număr de 19 UAT împărțite în 4 loturi care
cuprindeau 13 județe. Suprafața de
intabulat se preconiza a fi de 151 734 hectare, însemnând
aproximativ 225 889 imobile(ANCPI,
2017).
Figura1.2 Proiectul Cesar 1
În cea de-a doua etapă, începută în anul 2012, s-au
demarat lucrările într-un număr de 31 de UAT,
împărțite în 4 loturi care cuprindeau 15 județe. Suprafață
de intabulat se preconiza a fi de 273 247
hectare, însemnând aproximativ 395 875 imobile.
______________________________________________
__________________________________
Figura 1.3 Proiect Cesar 2
La nivelul lunii decembrie a anului 2016, erau finalizate
lucrările într-un număr de 22 de localități.
S-au deschis un număr de 228 404 imobile, acoperind o
suprafață de 157 211 hectare. Proiectul nu
poate fi considerat un succes, mai ales că, la nivelul anului
2020, încă se mai desfășurau lucrări de
înregistrare în diferite dintre localitățile contractate. Ceea
ce s-a realizat prin acest proiect a fost însă
familiarizarea beneficiarilor, a profesioniștilor din domeniu
și a instituțiilor statului cu ceea ce
înseamnă înregistrarea sistematică a proprietăților. De
asemenea, cu ocazia acestui proiect au fost
implementate o serie de proceduri care vor fi aplicate, într-
o formă sau alta, în toate lucrările de
înregistrare sistematică a proprietăților de pe teritoriul
României.
c) Când a demarat acțiunea de cadastru sistematic în Ro?
d) În câte etape s-a derulat proiectul CESAR și câte UAT-
uri s-au
rezolvat?
Realizarea înregistrării sistematice a proprietăților este în
sarcina
Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Operațiunile
au început în anul 2011 prin proiectul CESAR finanțat de
Banca
Mondială și continuă cu Programul Național de Cadastru
și Carte
Funciară început în anul 2015.
Banca Mondială a demarat în 2011 un proiect numit
CESAR pentru a
începe înscrierea în cartea funciară a proprietăților din
zonele rurale în
mod sistematic.
Proiectul CESAR stabilește implementarea unui sistem de
proceduri
pentru activități ca: informare publică, colectarea
informațiilor spațiale
cu privire la imobile, afișare publică a rezultatelor,
emiterea cărților
funciare(ANCPI, 2017).
Proiectul CESAR a presupus două etape. În prima etapă,
începută în
anul 2011 s-au demarat lucrările într-un număr de 19 UAT
împărțite
în 4 loturi care cuprindeau 13 județe. Suprafața de
intabulat se
______________________________________________
__________________________________
preconiza a fi de 151 734 hectare, însemnând aproximativ
225 889
imobile(ANCPI, 2017).
În cea de-a doua etapă, începută în anul 2012, s-au
demarat lucrările
într-un număr de 31 de UAT, împărțite în 4 loturi care
cuprindeau 15
județe. Suprafață de intabulat se preconiza a fi de 273 247
hectare,
însemnând aproximativ 395 875 imobile.
1.4 Principiile cadastrului sistematic în România
Conform ANCPI, principiile înregistrării sistematice în
România sunt următoarele(ANCPI, 2017):
-Principiul înregistrării gratuite a imobilelor. Înregistrarea în
sistemul integrat de cadastru și carte
funciară a imobilelor identificate se face în mod gratuit, de
către autoritățile desemnate în acest
scop.
- Principiul integralității. În cadrul lucrărilor de înregistrare
sistematică se înregistrează toate
imobilele, inclusiv imobilele proprietate publică a statului și
a unităților administrativ - teritoriale
precum și toți deținătorii identificați în urma acestor lucrări.
- Principiul oficialității. Înregistrarea sistematică a
proprietăților se desfășoară din oficiu, de către
ANCPI, prin birourile teritoriale.
- Principiul înregistrării realității din teren. În cadrul
procesului de înregistrare sistematică se
înregistrează imobilele identificate și măsurate conform
realității din teren”.
Prin cadastru se înțelege determinarea coordonatelor
imobilelor prin măsurători, identificarea și
înscrierea proprietarilor și posesorilor în registrele
cadastrale.
În cartea funciară se înscriu drepturile reale imobiliare,
drepturile personale, actele, faptele sau
raporturile juridice în legătura cu imobilele, sarcinile care
grevează dreptul de proprietate precum și
descrierea imobilelor.
Procesul de înregistrare sistematică este văzut ca unul
participativ, cetățenii fiind implicați în
diferite etape ale lucrării:
- în etapa de informare publică trebuie să participe la
întâlnirile organizate de prestatori împreună cu
OCPI și Primăria;
- în etapa de măsurare și identificare a imobilelor trebuie
să indice limitele proprietății;
- în etapa de colectare a actelor trebuie să vină la punctele
de colectare și să pună la dispoziție actele
de proprietate pentru scanare și copiere;
- în etapa de afișare trebuie să își verifice imobilul pe
planurile cadastrale și în registrele cadastrale;
- trebuie să depună contestații dacă nu sunt mulțumiți de
rezultatul lucrării.
d) Care sunt principiile cadastrului sistematic?
e) Care sunt etapele, mari ale cadastrului sistematic?
______________________________________________
__________________________________
În cartea funciară se înscriu drepturile reale imobiliare,
drepturile
personale, actele, faptele sau raporturile juridice în
legătura cu
imobilele, sarcinile care grevează dreptul de proprietate
precum și
descrierea imobilelor.
Procesul de înregistrare sistematică este văzut ca unul
participativ,
cetățenii fiind implicați în diferite etape ale lucrării:
1.5. Metodologia de introducere a înregistrării sistematice
a proprietăților în
Româniaprin Programul Național de Cadastru și Carte
Funciară
Programul național de cadastru și carte funciară este
prevăzut a se desfășura în perioada 2015-2023
și are ca obiectiv înregistrarea în cartea funciară a
imobilelor din 2337 UAT situate în mediul urban
și rural. Fondurile pentru acest proiect sunt asigurate de
ANCPI. În plus față de asta, prin Programul
Operațional Regional 2014-2020 a fost stabilită axa
prioritara 11 „Extinderea geografică a
sistemului de înregistrarea a proprietăților în cadastru și
cartea funciară” care are ca obiectiv
realizarea înregistrării sistematice în alte 793 de
comune(ANCPI, 2020).
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară,
continuă procesul de înregistrare sistematică a
proprietăților demarat prin proiectul CESAR și a constat în
activități precum(ANCPI, 2020):
a)„măsurători cadastrale;
b) activități de geodezie, cartografie, topografie și
fotogrammetrie;
c) activități de informare și conștientizare a publicului;
d) dezvoltare și mentenanța a sistemelor informaționale;
e) conversia cărților funciare și a documentațiilor
cadastrale din format analogic în format digital;
f) tehnica de calcul și de stocare;
g)alte activități ce decurg din derularea Programului
național de cadastru și carte funciară”.
Prioritatea cu care aceste comune au fost selectate s-a
stabilit în funcție de următoarele
criterii(ANCPI, 2020):
- „UAT uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de
infrastructură de interes național;
______________________________________________
__________________________________
- UAT uri care fac obiectul realizării unor proiecte de
dezvoltare locală;
- UAT uri care prezintă așezări informale ale comunităților
aflate în condiții de sărăcie extremă”.
Scopul lucrărilor de cadastru
Lucrările sistematice de cadastru constituie un ansamblu
de activități ce au ca scop(ANCPI, 2017):
a) „identificarea imobilelor, măsurarea, descrierea și
înregistrarea lor în documentele tehnice
cadastrale, reprezentarea acestora pe planuri cadastrale,
precum și stocarea datelor pe suporturi
informatice;
b) Identificarea proprietarilor, a posesorilor și a altor
deținători de imobile, în vederea înscrierii în
cartea funciară;
c) Afișarea publică a rezultatelor obținute în urma
executării lucrărilor sistematice de cadastru,
rectificarea erorilor semnalate de către deținători și
deschiderea noilor cărți funciare”.
Lucrările sistematice de cadastru se pot realiza pentru
întreg teritoriul unei unități
administrativ-teritoriale sau pentru unul sau mai multe
sectoare cadastrale(ANCPI, 2017).
„Începerea lucrărilor de înregistrare sistematică se aduce
la cunoștință publică prin ordin al
directorului general al Agenției Naționale, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, și
cuprinde identificarea unității administrativ-teritoriale și a
sectorului sau, după caz, a sectoarelor
cadastrale în care se desfășoară lucrările” (ANCPI, 2017).
Instituții implicate
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară se
ocupă de gestionarea activității de
cadastru la nivel național și este responsabilă pentru
implementarea Programului Național de
Cadastru și Carte Funciară.
Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt o parte
importantă în implementarea programului
de înregistrare sistematică și sunt implicate în toate
aspectele lucrărilor. Au atribuții în ceea ce
privește campania de informare, punerea la dispoziție a
documentelor pentru realizarea lucrării,
recepționează și verifică documentele cadastrului
sistematic. Oficiile de cadastru sunt responsabile
de organizarea publicării documentelor tehnice și participă
la înregistrarea și soluționarea
contestațiilor. La finalul lucrării oficiile de cadastru deschid
noile cărți funciare și distribuie
extrasele de carte funciară.
Primăria trebuie să se implice în campania de informare
locală prin înștiințarea cetățenilor privind
lucrările de înregistrare sistematică, pune la dispoziție
executantului documentele pe care le deține
și trebuie să ajute la identificarea proprietarilor. Primarul

localității contrasemnează documentele
tehnice cadastrale înainte de depunerea acestora la
oficiile de cadastru.
Prefectura trebuie să răspundă solicitărilor primăriei sau
ale oficiului de cadastru în rezolvarea
problemelor care apar pe parcursul lucrării.
Șansele ca aceste lucrări să se desfășoare în condiții
optime sunt date de buna colaborare între
executantul lucrării și instituțiile implicate. O comunicare
instituțională bună poate duce la
rezolvarea mai ușoară a problemelor care apar pe
parcurs. Executantul lucrării trebuie să fie în
contact permanent cu aceste instituții și cu cetățenii.
______________________________________________
__________________________________
Cursul 3
3.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 3 • În

acest capitol se vor menționa lucrările preliminare ce se
fac la începerea cadastrului sistematic și etapa de
identificare a limitelor! 3.2 Lucrări preliminare În România,
până în anul 2011, s-au realizat lucrări de cadastru
sporadic. În afară de acestea au existat proiecte de
cadastre de specialitate, cum ar fi cadastrul imobiliar
edilitar, proiecte de planuri parcelare și alte tipuri de lucrări
din domeniul cadastrului. O parte din aceste informații pot
fi folosite, integrate în lucrările de înregistrare sistematică.
Datele sunt preluate de la oficiile de cadastru, de la
primarii sau de la beneficiarii acestor lucrări. Datele
analogice și digitale preluate sunt(ANCPI, 2017): -„limitele
UAT și ale intravilanelor componente deținute de OCPI”,
utilizate în activitatea de recepție a documentațiilor
cadastrale și de înscriere în cartea funciară. Limitele UAT
și cele ale intravilanelor se verifică la teren. Lucrările
tehnice de cadastru se realizează utilizând limitele
unităților administrativ-teritoriale și limitele intravilanelor
din sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Figură
3.1 Limită U.A.T. Mădăraș CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 2 -„ortofotoplan corespunzător
unității administrativ-teritoriale sau sectorului cadastral”.
Se determină dacă ortofotoplanul respectă cerințele de
precizie cerute de tipul lucrării, dacă este georeferenţiat
corespunzător sau dacă este conformrealității din teren; -
„planurile cadastrale/topografice”. Se verifică dacă
planurile sunt georeferențiate sau nu. Dacă nu sunt
georeferențiate, se execută procedura de georeferențiere.
Se verifică gradul de actualitate al planurilor și ce
informații se pot utiliza; Figura 3.2 Plan cadastral preluat
de la OCPI Bihor pentru comuna Tulca -„planurile
parcelare, avizate de comisia locală, recepționate de către
OCPI”. Planurile parcelare trebuie digitizate și
georeferențiate, în caz că acest lucru nu s-a realizat acest
lucru. Trebuie verificată actualitatea acestora. Dacă
aceste condiții sunt îndeplinite sunt integrate în lucrarea
de înregistrare sistematică; Figura 3.3 Planuri parcelare
preluate de la OCPI Bihor pentru comuna Tulca
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 3 -„fișierele .pdf extrase din baza
de date a titlurilor de proprietate și datele textuale din
DDAPT”. Aceste date sunt preluate și se vor folosi pentru
realizarea planurilor cadastrale pe intravilan și pe
extravilan; -„baza de date a registrelor de transcripțiuni
inscripțiuni, copii ale cărților funciare”. Aceste date ar
trebui convertite în format cgxml. Dacă acest lucru nu s-a
realizat, documentele se pot copia și pune la dispoziția
executanților; Figura 3.4 Extras de carte funciară în limba
maghiară preluat de la OCPI Bihor pentru comună
Mădăraș Figura 3.5 Extras de carte funciară preluat de la
OCPI Bihor pentru comuna Madaraș
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 4 -„PAD active provenite din
înregistrarea sporadică și fișiere .cgxml cu date din baza
de date a aplicației e-Terra”. Se face o analiză a
înregistrărilor existente. Se verifică poziționarea,
geometria, acuratețea datelor textuale; Figura 3.6.
Geometrie greșită Figura 3.7 Plan de amplasament și
delimitare a imobilului poziționat corect
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 5 -„date referitoare la rețeaua
națională geodezică (planimetrie, altimetrie)”. Aceste date
se verifică la teren în perioada de recunoaștere a
terenului; Figura 16.8 Distribuția punctelor din rețeaua
geodezică pe teritoriul comunei Tulca Tabel :Puncte din
rețeaua geodezică de stat pe teritoriul UAT Tulca Tabel :
Starea punctelor geodezice de pe teritoriul comunei Tulca
FB Foarte Bună B Bună P Proastă DI Dispărut N
Necunoscută InPD În pădure -„alte documentații (hărți de
carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme
informaționale specifice etc.), în măsura în care sunt
necesare realizării lucrărilor”; Nr.Crt. Nume Punct
Nomenclatură Trapez Situație curentă FB B P Di N InPD 1
Tulca L-34-44-D-a x 2 Ritul cel Mare L-34-44-D-a x
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 6 - datele preluate de la
autoritățile și instituțiile publice centrale și locale. La
primarii se pot găsi informații importante. Multe dintre ele
dețin planuri în format analogic sau vector care pot fi utile
sau date referitoare la tranzacțiile din localitate. Potrivit
legii, primarul unității administrativ-teritoriale, are obligația
să furnizeze executantului lucrărilor de cadastru, datele și
informațiile privitoare la imobile și deținători, cuprinse în
evidențele primăriei, precum: - registrul agricol, registrul
de rol nominal unic, nomenclatura stradală; - liste care
conțin date de identificare ale deținătorilor persoane fizice
și juridice; - alte evidențe care conțin informații necesare
realizării lucrării sistematice de cadastru: inventarul
bunurilor din domeniul public ori privat al statului și al
UAT- ului etc. Orice lucrare de acest fel trebuie să includă
o etapă de recunoaștere a terenului. Aceasta se face
pentru fiecare localitate și cuprinde o serie de
operații(ANCPI, 2017): - identificarea formelor de relief. La
munte sau în zone accidentate este necesar un volum mai
mare de măsurători; - identificarea limitelor UAT.
Reprezentarea grafica a limitelor UAT este deținută de
OCPI. Echipele de lucru măsoară detaliile stabile în timp
(râuri, drumuri) și detalii fixe (poduri, stâlpi), cunoscute ca
fiind limitele UAT ului respectiv. Pozițiile spațiale ale
acestora sunt comparate cu pozițiile spațiale ale acelorași
obiecte deținute de către OCPI. De asemenea se verifica
bornele de hotar plantate cu ocazia delimitării UAT urilor; -
recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică. Se
verifică existența punctelor din rețeaua geodezica și
gradul lor de degradare. Dacă se consideră că este
necesar, punctele care nu se mai regăsesc în teren vor fi
retrasate și rematerializare; - identificarea zonelor în care
sunt necesare ridicări topografice ținând cont de formale
de relief, se verifică vizibilitatea punctelor geodezice
proiectate pe planurile 1:5000 de regula. În general, în
lucrările de înregistrare sistematică, volumul de măsurători
depinde în mare măsură de: formele de relief, dacă
localitatea a fost supusă sau nu aplicării legilor proprietății,
tipul de construcții existente, perioada de execuție a
lucrărilor de teren, mărimea intravilanului; - identificarea
zonelor în care se efectuează măsurători ale imobilelor în
teren cu participarea deținătorilor; - identificarea zonelor
care au făcut obiectul legilor proprietății, precum și a
zonelor necooperativizate, dacă este cazul; - identificarea
zonelor cu potențiale dificultăți: imobile deținute de
comunități etnice minoritare (romi, sași, slovaci, etc.),
imobile aflate în litigiu pe rolul instanțelor, etc. Raportul
Preliminar este documentația în care executantul lucrării
prezintă soluțiile tehnice, detalierea fiecărei operațiuni,
volumul de lucrări pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea
resurselor umane și tehnice, stabilirea termenelor de
îndeplinire a obiectivelor și orice alte informații relevante
pentru evaluarea soluției tehnice propuse. Raportul
preliminar este o propunere pe care cel care execută
lucrarea o face. Ea ține cont de datele pe care le deține în
momentul începerii lucrărilor. Bineînțeles că această
propunere poate suferi modificări în funcție de parcursul
lucrării, de realitatea găsită la teren și de eventualele
riscuri care pot apărea pe parcurs. Cuprinde următoarele
capitole(ANCPI, 2017): CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 7 1. Evaluarea datelor primite. O
atenție specială trebuie acordată evaluării cadastrelor
existente, acestea vor putea fi repoziționate; 2.
Recunoașterea terenului: identificarea zonelor
cooperativizate și necooperativizate, estimarea volumului
de măsurători și precizarea modului de realizare a
acestora. În general, în zonele necooperativizate, din
cauza lipsei documentelor de atestare a proprietății, este
necesar un volum mai mare de măsurători; 3. Descrierea
soluției tehnice; 4. Proiectarea sau actualizarea
sectoarelor cadastrale. Sectoarele cadastrale sunt unități
cadastrale delimitate de elemente, naturale sau artificiale,
liniare, stabile în timp și identificabile în teren. Sectoarele
cadastrale sunt delimitate și de limitele UAT sau de cele
de intravilan; Figura 16.9 Sectoare cadastrale comuna
Tulca 5. Sistemul de asigurare a calității. Controlul calității
va avea ca obiectiv principal corespondența datelor
integrate în lucrarea de înregistrare sistematică cu
realitatea din teren; 6. Evaluarea riscurilor. Riscurile sunt
elemente care pot apărea pe parcursul lucrării și care pot
împiedică buna desfășurare a acesteia. Un sistem de
evaluare a riscurilor trebuie să cuprindă: - identificarea din
timp a riscului: - stabilirea unei modalități adecvate de
evaluare a impactului asupra desfășurării și rezultatelor
proiectului - stabilirea unei modalități adecvate de tratare
în vederea eliminării consecințelor negative sau a
diminuării acestora - aplicarea soluției de combatere a
consecințelor negative și urmărirea rezultatelor acesteia
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 8 - adoptarea masurilor tehnice
și organizatorice necesare pentru evitarea apariției în viitor
a riscului respectiv; 7. Programul lucrărilor 8. Raportul de
analiză privind derularea campaniei de informare locală și
planul de acțiune aferent; 9. Un eșantion format din 20 de
fișiere .cgxml și fișierele ID .pdf asociate. Test de
autoevaluare a) Ce etape parcurgem în etapa lucrărilor
preliminare? b) Ce facem cu cadastrele sporadice
existente în zona în care facem sistematic? c) Ce
presupune recunoașterea terenului? După parcurgerea
acestui subcapitol trebuie să reţineţi: În România, până în
anul 2011, s-au realizat lucrări de cadastru sporadic. În
afară de acestea au existat proiecte de cadastre de
specialitate, cum ar fi cadastrul imobiliar edilitar, proiecte
de planuri parcelare și alte tipuri de lucrări din domeniul
cadastrului. O parte din aceste informații pot fi folosite,
integrate în lucrările de înregistrare sistematică. Datele
sunt preluate de la oficiile de cadastru, de la primarii sau
de la beneficiarii acestor lucrări. Raportul Preliminar este
documentația în care executantul lucrării prezintă soluțiile
tehnice, detalierea fiecărei operațiuni, volumul de lucrări
pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea resurselor umane
și tehnice, stabilirea termenelor de îndeplinire a
obiectivelor și orice alte informații relevante pentru
evaluarea soluției tehnice propuse. Raportul preliminar
este o propunere pe care cel care execută lucrarea o face.
Ea ține cont de datele pe care le deține în momentul
începerii lucrărilor. Bineînțeles că această propunere
poate suferi modificări în funcție de parcursul lucrării, de
realitatea găsită la teren și de eventualele riscuri care pot
apărea pe parcurs 3.3 Identificarea limitelor: UAT,
sectoare, tarlale, imobile În primul rând identificarea
trebuie începută cu limitele UAT. Acestea sunt verificate
încă din perioada de recunoaștere a terenului prin
realizarea de măsurători topografice ale punctelor de
intersecție ale limitelor de hotar, puncte de schimbare ale
aliniamentelor, punctele bornate din momentul lucrării de
delimitare ale unității administrativ-teritoriale. Dacă limita
de UAT nu a fost determinată, trebuie constituită o comisie
care să realizeze lucrarea de delimitare. Limita care se
folosește în lucrările de înregistrare sistematică este cea
aprobate de către ANCPI. Se verifică limitele de intravilan.
Dacă această lucrare nu a fost realizată, se numește
comisia care determină această limită și o materializează.
Identificarea limitelor sectoarelor, tarlalelor și cvartalelor În
vederea determinării sectoarelor cadastrale, executantul
lucrărilor sistematice de cadastru realizează următoarele
operațiuni(ANCPI, 2017): CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 9 a) „stabilirea limitelor
sectoarelor cadastrale; b) numerotarea sectoarelor
cadastrale”. Limitele sectoarelor cadastrale sunt desenate
pe ortofotoplan, planuri topografice sau cadastrale scările
1:2000; 1:5000, 1:10000. Numerotarea sectoarelor
cadastrale trebuie să înceapă din partea de Nord Vest a
localității și se continua până la ultimul sector din partea
de Sud. Numerotarea începe cu sectoarele de extravilan,
după terminarea acestora se numerotează sectoarele de
intravilan începând cu localitatea de reședința a UAT, apoi
cu celelalte localități, în funcție de depărtarea lor față de
reședința. Limitele sectoarelor cadastrale coincid cu
limitele imobilelor. Totalitatea elementelor liniare stabile în
timp și care definesc sectoarele cadastrale din cadrul
unității administrativ-teritoriale se grupează într-un sector
cadastral, denumit sectorul cadastral „0”– zero(ANCPI,
2017). Procedura de determinare a limitelor tarlalelor
începe încă din faza de colectare a datelor, dacă
ortofotoplanul primit corespunde cerințelor de precizie.
Dacă ortofotoplanul primit nu corespunde cerințelor de
precizie, atunci se poate realiza un zbor fotogrammetric
pentru realizarea unui ortofotoplan corespunzător. Limitele
cvartalelor și ale tarlalelor se pot determina prin
vectorizare de pe ortofotoplanuri sau planuri cadastrale.
Această metodă poate conduce la erori destul de mari
dacă materialele folosite nu sunt actualizate sau sunt
neclare. Este recomandat să se determine prin măsurători
topografice punctele caracteristice ale tarlalelor și
cvartalelor. În zonele în care au fost aplicate legile
proprietății și terenul a fost restituit, este foarte importantă
delimitarea cât mai precisă a limitelor tarlalelor în
extravilan pentru că pot apărea probleme în cazul în care
s-au emis titluri ale căror suprafețe pot depăși suprafața
tarlalei. Există destule cazuri când, la acordarea titlurilor
de proprietate, nu s-a ținut cont de existența lucrărilor de
îmbunătățiri funciare sau de dimensiunea reala a
drumurilor, de aceea este recomandat să se măsoare și
aceste elemente. Identificarea limitelor imobilelor Imobilul
cu deținător identificat este acel imobil pentru care, după
caz(ANCPI, 2017): a) „dreptul de proprietate este dovedit
cu acte juridice legale; b) posesia este stabilită conform
prevederilor art. 13din Lege”. Proprietarii se identificăîn
conformitate cu documentele de proprietate. În cazul în
care proprietarul este decedat, în documentele care se
predau pentru intabulare (fise de date, cgxml), se va
menționa acest lucru. Imobilul cu deținător neidentificat
este acel imobil pentru care nici o instituție implicată nu
poate să pună la dispoziție informațiile sau evidențele
necesare pentru identificarea deținătorului. În acest caz, în
cartea funciară, imobilul va fi trecut provizoriu în
proprietatea unității administrativteritoriale. Dacă imobilele
sunt situate în zonele de carte funciară veche (supuse
Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea
dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare), aceste vor fi
identificate pe baza numerelor topografice. Acest lucru
poate fi de multe ori problematic din mai multe cauze: -
degradarea hărților topografice/cadastrale; -
imposibilitatea georeferențierii; - numere
topografice/cadastrale greșite; - lipsa înscrierilor în cartea
funciară veche. În acest caz identificarea va fi realizată
numai acolo unde este posibil. „Dacă proprietarii, posesorii
sau alți deținători nu se prezintă, identificarea limitelor
imobilelor se va face în lipsa acestora. Primarul unității
administrativ-teritoriale, prin compartimentele de resort din
cadrul aparatului de specialitate al acestuia, eliberează
certificate și furnizează gratuit echipelor de realizare a
lucrărilor sistematice de cadastru date și informații
cuprinse în(ANCPI, 2017): a) registrul agricol; b) registrul
de rol nominal unic; c) nomenclatura stradală;
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 10 d) listele cuprinzând
următoarele date: numele, prenumele, codul numeric
personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală,
adresa domiciliului pentru persoanele fizice, respectiv
denumirea, adresa sediului și codul de înregistrare fiscală
sau, după caz, codul unic de înregistrare, în cazul
persoanelor juridice; e) orice alte informații și evidențe
care ar putea fi necesare realizării lucrării sistematice de
cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară”. Sarcinile
imobilelor, care nu sunt stinse prin împlinirea termenului
sau din orice altă cauză, precum și ipotecile înscrise în
cărțile funciare se preiau obligatoriu. Categoriile de
folosință care se înscriu în carte funciară sunt cele
identificate în documentele de proprietate. Dacă la teren
se constată că sunt alte categorii de folosință se vor lua
avizele necesare pentru modificarea acestora. „Pentru
construcții se consemnează existența sau inexistența
actelor de proprietate. În cazul construcțiilor fără acte,
realizate înainte de 1 august 2001,care este data intrării în
vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru
realizarea locuințelor, acestea se înscriuîn baza
certificatului de atestare fiscală eliberat de primar, prin
care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată
datorate autorității administrației publice locale. Se
înregistrează construcțiile permanente clasificate după
destinațiile stabilite. În cazul construcțiilor condominiu
trebuie întocmite releveele unităților individuale
componente” (ANCPI, 2017).În cazul existentei litigiilor,
acestea se consemnează în documentele finale ale
cadastrului. „În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică
în cartea funciară se înscriu suprafețele rezultate din
măsurători. Preciziile care trebuie asigurate sunt cele
corespunzătoare planului la scara 1:5000 pentru extravilan
și planului la scara 1:2000 pentru intravilan” (ANCPI,
2017). Este important de reținut căîn lucrările de
înregistrare sistematică a proprietăților, se reprezintă
realitatea găsită la teren. „Reprezentarea grafică a
imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau
topografic și în cartea funciară poate fi corectată fără
acordul proprietarilor, în situația în care aceasta nu
coincide cu situația reală constatată în teren” (ANCPI,
2017). Acest lucru însemnă căînregistrările existente în
sistemul de cadastru și carte funciara pot fi modificate fără
parcurgerea altor etape birocratice Stabilirea limitelor
imobilelor se face prin măsurători topografice. Soluția
adoptată și volumul de măsurători diferă în funcție de
specificul fiecărei localități. Înainte de începerea
măsurătorilor trebuie realizat un proiect tehnic de execuție
care trebuie să cuprindă(ANCPI, 2017): a) „concluziile în
urma recunoașterii făcută la teren; b) studiul asupra
posibilităților de utilizare a documentațiilor și produselor
cartografice și cadastrale existente în zonă; c) posibilitățile
de recuperare, integrare și utilizare a datelor și
documentelor provenite în urma aplicării legilor proprietății
și a recepției lucrărilor; d) soluțiile proiectate prezentate pe
scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau pentru
unitățile administrativ- teritoriale și pentru fiecare
intravilan, cuprinzând: - punctele rețelei de sprijin; -
determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unității
administrativ- teritoriale și pe limita intravilanelor; -
punctele sau traseele rețelelor de întreținere și ridicare
pentru extravilan și intravilan; - delimitarea zonelor pe
categorii de planuri cadastrale sau topografice existente
(după anii de întocmire sau ultima actualizare, după scară,
după felul materialului suport pe care este făcută
imprimarea și după metoda de întocmire)”; În cazul
imobilelor neîmprejmuite(ANCPI, 2017): a) „situate în
intravilan se înregistrează suprafața determinată prin
măsurători sau printr-o metodă combinată măsurători și
vectorizare; CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 11 b) situate în extravilan care
au făcut obiectul legilor fondului funciar se înregistrează
suprafața din titlul de proprietate, iar aceste imobile nu fac
obiectul procedurii atestării posesiei. În acest caz,
surplusul de teren rămâne la dispoziția comisiei locale,
care poate opta pentru constituirea rezervei sau poate
atribui diferența de teren celor din tarla, în baza hotărârii
comisiei, după soluționarea eventualelor contestații; c)
situate în zonele necooperativizate se înregistrează
suprafața determinată prin măsurători sau printr-o metodă
combinată, măsurători și vectorizare, indiferent de
amplasament (intravilan sau extravilan)”. „Parcelele care
compun imobilul se reprezintă numai dacă au categoria de
folosință în suprafață mai mare de 50 de mp în intravilan și
mai mare de 300 de mp în extravilan. Parcelele având
suprafețe mai mici decât cele menționate se includ în
parcelele adiacente ale aceluiași proprietar. Se reprezintă
numai construcțiile permanente cu suprafața mai mare de
1 mp” (ANCPI, 2017). „Detaliile liniare cum ar fi drumuri,
străzi, căi ferate, diguri, ape, etc. constituie imobile și se
înregistrează ca atare. Lățimea drumurilor și a străzilor se
stabilește între limitele imobilelor adiacente. Detaliile
liniare primesc un singur identificator pe toată lungimea
lor, cu excepția subtraversărilor” (ANCPI, 2017). Stabilirea
limitelor imobilelor situate în intravilan „Pentru realizarea
măsurătorilor topografice se realizează rețelele geodezice
de îndesire și ridicare. Rețeaua geodezică de îndesire și
ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulație,
trilaterație, triangulație trilaterație, rețele de drumuiri
poligonometrice, intersecții înainte, retrointersecţii,
intersecții combinate sau tehnologii geodezice bazate pe
observații satelitare” (ANCPI, 2017). „Rețeaua geodezică
de ridicare este creată în scopul asigurării numărului de
puncte necesare măsurătorilor topografice și cadastrale
de detaliu. Punctele rețelelor geodezice de ridicare se
determină prin intersecții înainte, retrointersecţii, intersecții
combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GNSS,
utilizându-se puncte din rețeaua geodezică de sprijin și
îndesire” (ANCPI, 2017). Stabilirea zonei de măsurat
trebuie să aibă în vedere posibilitatea efectuării
următoarelor tipuri de determinări: - măsurători geodezice
pentru determinarea punctelor de sprijin și îndesire; -
măsurători topografice pentru determinarea poziției
punctelor caracteristice ale limitelor imobilelor și
construcțiilor. Perioadele de executare a măsurătorilor
trebuie anunțate din timp deținătorilor de imobile. Dacă
colectarea actelor se realizează concomitent, aceștia
trebuie înștiințați pentru a putea pregăti documentele
pentru procesare. Limitele imobilelor se măsoară în
prezenta deținătorilor. Se măsoară punctele caracteristice
ale limitelor imobilelor și construcțiilor. „Imobilul împrejmuit
este acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin
elemente stabile în timp (ex: garduri), clar identificabile.
Limitele imobilelor împrejmuite pot fi determinate” (ANCPI,
2017): - „prin măsurători topografice ale tuturor punctelor
de detaliu; - prin metodă combinată, măsurători
topografice ale detaliilor liniare și vectorizarea planurilor,
în zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau
ortofotoplan la scara 1:2000 (sau scări mai mari)”. În cazul
imobilelor neîmprejmuite, limitele se stabilesc prin
măsurători, în prezența deținătorilor și pe baza planurilor
existente. „Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de
proprietate se determina prin măsurători expeditive.
Suprafețele rezultate se constrâng pe suprafață corpului
de proprietate calculată din coordonate” (ANCPI, 2017).
Verificarea geometriilor imobilelor înscrise deja în cartea
funciară se poate realiza prin măsurători expeditive, iar
dacă se constată neconcordanțe, geometria trebuie
refăcută. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 12 Imobilele se identifică
împreună cu deținătorii. Dacă aceștia, din diferite motive,
nu pot îndeplini această sarcină, imobilele vor fi
identificate în lipsa acestora împreună cu un reprezentant
al primăriei. „Limitele construcțiilor se determina prin
măsurători topografice ale punctelor caracteristice. Se
reprezintă toate construcțiile permanente găsite la teren ,
indiferent de existența ori lipsa actelor de proprietate
privitoare la acestea și indiferent de situația înscrisă în
cărțile funciare” (ANCPI, 2017). Trebuie precizat faptul că
se iau în considerare doar construcțiile cu caracter
permanent. „Construcțiile identificate în teren se înscriu în
documentele tehnice și în cartea funciară în baza actelor
de proprietate. În lipsa actelor doveditoare, înscrierea se
realizează în baza documentelor tehnice contrasemnate
conform legii de către primar sau în baza adeverinței
eliberate de către acesta, prin care atestă însușirea
informațiilor tehnice și juridice cuprinse în documentele
tehnice cadastrale” (ANCPI, 2017). În lipsa însușirii
documentelor tehnice de către primar, prin contrasemnare
ori adeverință, înscrierea construcțiilor se realizează în
baza documentelor tehnice ale cadastrului publicate și
necontestate, ori, în cazul în care acestea au fost
contestate, cererile de rectificare formulate cu privire la
construcții au fost respinse. Stabilirea limitelor imobilelor
situate în extravilan Planurile parcelare existente în format
vector, realizate în Sistemul de Proiecție Stereo 70, sunt
integrate în planul cadastral după ce vor fi verificate prin
măsurători la teren. Planurile parcelare existente în format
vector în sisteme locale de proiecție, sunt georeferențiate
și verificate la teren. Pentru operațiunea de
georeferențiere este nevoie de cel puțin 4 puncte de
coordonate cunoscute, identificabile pe cele două planuri.
Planurile parcelare în format analogic, realizate în sisteme
de proiecție locale, sunt scanate, georeferențiate,
vectorizate, verificate la teren și integrate în planul
cadastral. Figura 16.10 Limite tarlale comunaTulca
Limitele tarlalelor se pot determina prin vectorizare
folosind ortofotoplan sau planul cadastral sau prin
măsurători. Chiar dacă limitele tarlalelor se determină prin
vectorizare acestea trebuie verificate prin măsurători la
teren. În cazul în care nu există planuri parcelare, acestea
se vor realiza în cadrul lucrărilor de introducere a
cadastrului sistematic. Limitele se stabilesc în prezența
deținătorilor de terenuri și pe baza informațiilor obținute de
la OCPI și Primărie. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 13 Pentru fiecare tarla se vor
măsura cel puțin 4 puncte caracteristice. Determinările se
vor face în principal prin tehnologie GNSS. Observațiile cu
stația totală se vor face în cazul imposibilității efectuării
determinărilor GNSS. Înainte de a se apuca de lucru,
operatorul trebuie să aibă accesul asigurat la baza de date
DDAPT a ANCPI. Operatorul va realiza planurile parcelare
în conformitate cu titlurile de proprietate și ajutându-se de
documentele pe care le are la dispoziție încă din etapa de
colectare a documentelor de la OCPI și primărie. În primul
rând operatorul va poziționa în interiorul tarlalei cadastrele
existente, verificate și validate ca fiind corecte. Apoi va
începe realizarea planului parcelar conform datelor din
titlurile de proprietate și măsurătorile realizate la teren:
număr parcelă, vecini sau luând ca reper măsurătorile
efectuate la teren, dacă acestea există. Planul parcelar se
poate realiza prin vectorizare. Cadastrele existente vor
acționa în acest caz și ca elemente de verificare a
corectitudinii planului parcelar. Fiecare imobil va primi un
identificator electronic unic. În extravilanul zonelor
necooperativizate, în general, volumul de măsurători este
mai mare decât în zonele foste cooperativizate. Acest
lucru se întâmplă din cauză că în zonele
necooperativizate, exista puține documente de proprietate,
iar înregistrarea se face mai alesprin înscrierea posesiei.
„În cazul imobilelor din extravilan care au făcut obiectul
legilor proprietății, dacă în urma măsurării unei tarlale se
constată un deficit de suprafață, diferența de teren dintre
suprafața înscrisă în actul de proprietate și cea existentă
în teren, poate fi alocată în altă tarla, cu acordul
proprietarului în cauză, exprimat în formă autentică
notarială, ținând seama de situația de fapt și pe baza
planului parcelar modificat” (ANCPI, 2017). Dacă se
constată că există diferențe între suprafețele înscrise în
actele de proprietate și situația din teren se procedează în
felul următor(ANCPI, 2017): - „în cazul imobilelor din
zonele cooperativizate, suprafață deținută în plus rămâne
la dispoziția comisiei locale pentru stabilirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor, care poate opta pentru
constituirea rezervei sau poate atribui diferența de teren
celor din tarla, în baza hotărârii comisiei locale, după
soluționarea eventualelor contestații; - în cazul imobilelor
din zonele necooperativizate, suprafață deținută în plus
fată de cea înscrisă în actele de proprietate se
înregistrează în favoarea posesorului. În acest caz, pentru
suprafețele deținute în plus nu se formează imobile noi. În
lipsa actelor de proprietate, se înscrie posesorul pentru
întreaga suprafață măsurată”. „În situația în care la nivelul
unității administrativ-teritoriale se constată un deficit de
suprafață, suprafață imobilelor din extravilanul zonelor
foste cooperativizate, înscrise în sistemul integrat de
cadastru și carte funciară, se va diminua până la limita
suprafeței din titlul de proprietate” (ANCPI, 2017). „În cazul
în care există imobile înscrise în sistemul integrat de
cadastru și carte funciară, suprafață acestora nu se va
diminua, dacă aceasta nu depășește suprafața din titlul de
proprietate.În situația în care suprafața rezultată din
măsurători este mai mare decât suprafață din actul de
proprietate, diferența de teren rămâne la dispoziția
comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor și asupra acestor imobile se înscrie
provizoriu dreptul de proprietate în favoarea UAT- ului”
(ANCPI, 2017). Test de autoevaluare a) Cum se identifică
limitele sectoarelor cadastrale? b) Cum se identifică
limitele imobilelor din intravilan? c) Cum se identifică
limitele imobilelor din extravilan?
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 14 După parcurgerea acestui
subcapitol trebuie să reţineţi: Dacă limita de UAT nu a fost
determinată, trebuie constituită o comisie care să
realizeze lucrarea de delimitare. Limita care se folosește
în lucrările de înregistrare sistematică este cea aprobate
de către ANCPI. Se verifică limitele de intravilan. Dacă
această lucrare nu a fost realizată, se numește comisia
care determină această limită și o materializează. Detaliile
liniare cum ar fi drumuri, străzi, căi ferate, diguri, ape, etc.
constituie imobile și se înregistrează ca atare. Lățimea
drumurilor și a străzilor se stabilește între limitele
imobilelor adiacente. Detaliile liniare primesc un singur
identificator pe toată lungimea lor, cu excepția
subtraversărilor” (ANCPI, 2017). Limitele tarlalelor se pot
determina prin vectorizare folosind ortofotoplan sau planul
cadastral sau prin măsurători. Chiar dacă limitele tarlalelor
se determină prin vectorizare acestea trebuie verificate
prin măsurători la teren. În cazul în care nu există planuri
parcelare, acestea se vor realiza în cadrul lucrărilor de
introducere a cadastrului sistematic. Limitele se stabilesc
în prezența deținătorilor de terenuri și pe baza informațiilor
obținute de la OCPI și Primărie. În cazul în care există
imobile înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte
funciară, suprafață acestora nu se va diminua, dacă
aceasta nu depășește suprafața din titlul de proprietate.În
situația în care suprafața rezultată din măsurători este mai
mare decât suprafață din actul de proprietate, diferența de
teren rămâne la dispoziția comisiei locale pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor și asupra
acestor imobile se înscrie provizoriu dreptul de proprietate
în favoarea UAT- ului” (ANCPI, 2017).\
CURSUL 4

acest capitol se vor menționa lucrările preliminare ce se
fac la începerea cadastrului sistematic și etapa de
identificare a limitelor! 4.2 Fișa de date a imobilului Fișa de
date a imobilului este un document de lucru care poate fi
modificat în orice moment al lucrării. Aceasta conține date
despre teren și proprietar. Caracteristica cea mai
importantă a acestui document este că trebuie semnat de
deținător. Astfel acesta ia la cunoștință datele care vor fi
înscrise în documentele tehnice ale cadastrului. Fișa de
date a imobilului trebuie să conțină informații
precum(ANCPI, 2017): - „denumirea unității administrativ-
teritoriale; - numărul sectorului cadastral; - identificatorul
imobilului; - datele de identificare ale persoanei care
deține imobilul; - informații despre imobil; - numele,
prenumele și semnătura operatorului care a cules datele”.
„Fișele de date ale imobilelor pentru care au fost
identificați posesori vor fi în mod obligatoriu semnate de
către posesori și de către persoana autorizată a
executantului” (ANCPI, 2017). CADASTRU_SEMESTRUL
2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 2 Figura 4.1 Fișa de date a
imobilului CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 3 Test de autoevaluare a) Ce
informații conține fișa de date a imobilului? b) Cine
semnează fișa imobilului? După parcurgerea acestui
subcapitol trebuie să reţineţi: Fișa de date a imobilului este
un document de lucru care poate fi modificat în orice
moment al lucrării. Aceasta conține date despre teren și
proprietar. Caracteristica cea mai importantă a acestui
document este că trebuie semnat de deținător. Astfel
acesta ia la cunoștință datele care vor fi înscrise în
documentele tehnice ale cadastrului. „Fișele de date ale
imobilelor pentru care au fost identificați posesori vor fi în
mod obligatoriu semnate de către posesori și de către
persoana autorizată a executantului” 4.3. Colectarea
actelor Colectarea actelor se poate face în stadii diferite
ale lucrării, ca etapă separată sau oricând pe parcursul
lucrării. Indiferent cum se face, înainte de colectare,
deținătorii de imobile trebuie anunțați, pentru a avea timp
să își pregătească documentele pentru colectare. Actele
de proprietate nu sunt preluate în original, ci se realizează
copii legalizate. Legalizarea se face de către notari
autorizați sau, dacă pe raza teritoriului unității
administrativ-teritoriale nu există birou notarial, legalizarea
se realizează de către secretarul primăriei prin aplicarea
unei ștampile "conform cu originalul". „Dacă s-au efectuat
transmisiuni succesive ale unui imobil neînscris în cartea
funciară, în vederea înregistrării în documentele tehnice
este suficientă prezentarea ultimului act doveditor al
drepturilor reale privitoare la imobil” (ANCPI, 2017). „În
caz de refuz al prezentării actelor de identitate,
completarea datelor personale se face prin preluarea
datelor de la Serviciile publice comunitare de evidență a
persoanelor, organizate la nivelul consiliilor locale”
(ANCPI, 2017). „În cazul imobilelor proprietatea publică a
statului sau a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa
actelor de proprietate, dovada dreptului de proprietate se
face cu extrasele din inventarul centralizat al bunurilor
respective, atestat de Guvern în condițiile legii, certificate
pentru conformitate. Pentru imobilele proprietatea publică
a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa extraselor de
pe inventarul bunurilor respective, se poate înscrie
provizoriu dreptul de proprietate în favoarea unităților
administrativ-teritoriale în cauză, în baza hotărârii emise în
condițiile legii de consiliile județene, de Consiliul general al
Municipiului București ori de consiliile locale” (ANCPI,
2017). „În cazul imobilelor proprietate privată a unităților
administrativ-teritoriale, dovada dreptului de proprietate se
face cu actele juridice de dobândire a acestor imobile”
(ANCPI, 2017). „Autoritățile și instituțiile publice centrale și
locale au obligația, conform legii, de a pune la dispoziția
ANCPI, gratuit, datele, informațiile și copiile certificate ale
documentelor referitoare la imobilele pe care le dețin, în
vederea înscrierii acestora în cartea funciară” (ANCPI,
2017). „Conform prevederilor legale, primarul pune la
dispoziția Prestatorului, prin compartimentele de resort,
toate informațiile și evidențele deținute de primărie,
privitoare la imobile și deținători. De asemenea, primarul
eliberează certificatele necesare realizării lucrărilor, în
termen de 30 de zile de la solicitare” (ANCPI, 2017).
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 4 Actele care se colectează
sunt(ANCPI, 2017): - „copii legalizate ale actelor juridice
doveditoare ale calității de deținător, care pot fi: copii
legalizate de notarii publici (când există); copii legalizate
de angajatul OCPI în baza unei decizii emise de directorul
OCPI în conformitate cu art.12 alin. 2 din Legea nr.
36/1995, a notarilor publici și a activității notariale”; Figura
4.2 Titlu de proprietate comuna Șpring față
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 5 Figura 4.3 Titlu de proprietate
comuna Șpring verso - „acte de identitate (copie simplă); -
înscrisuri doveditoare ale posesiei (certificat de rol fiscal -
original, adeverință – extras din registrul agricol - original,
certificat de deces – copie legalizată, declarație autentică
a posesorului - original); - acte de stare civilă - copie
legalizată; - extrase CF – original sau copii ale cărților
funciare conforme cu originalul aflat în arhiva OCPI; - alte
acte relevante pentru stabilirea situației juridice a
imobilului”. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 6 Procedura prin care se
constată că posesorul este considerat proprietar
„Eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea
funciară a posesorului ca proprietar se aplică pentru”
(ANCPI, 2017): - „imobilele situate în intravilan, fie că
acestea sunt împrejmuite sau neîmprejmuite, indiferent
dacă au făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar; -
imobilele împrejmuite situate în extravilan, indiferent dacă
au făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar; - imobilele
neîmprejmuite situate în extravilan, cu excepția celor care
au făcut obiectul legilor fondului funciar”. Imobilele din
extravilanul localităților cooperativizate nu pot avea
posesori, decâtîn cazuri special prevăzute de lege.
„Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al
imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de
proprietar necontestat, se îndeplinește de către notarul
public, la sesizarea oficiului teritorial, prin eliberarea
certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a
posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează
dreptul de proprietate” (ANCPI, 2017). „În regiunile de
carte funciară în care au fost aplicate prevederile
Decretului - lege nr. 115/1938, pentru unificarea
dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, în cazul în care
proprietarii înscriși în cărțile funciare nu sunt identificați cu
ocazia realizării interviurilor la teren, dar există posesori,
în fișele de date ale imobilelor și în documentele tehnice
se înscriu posesorii” (ANCPI, 2017).În aceste zone, în
general numărul posesorilor este foarte mare. În aceste
zone, volumul de măsurători este considerabil maimare
decâtîn zonele cooperativizate, iar identificarea
posesorilor se realizează cu dificultate. „În situația în care
configurația imobilelor stabilite conform identificării în teren
și a măsurătorilor efectuate, nu corespunde cu situația
tehnică a imobilelor din vechile cărți funciare, nefiind astfel
posibilă preluarea proprietarilor din aceste cărți, în noile
cărți funciare se vor înscrie doar posesorii” (ANCPI, 2017).
Există numeroase cazuri în zonele de carte funciară veche
în care proprietarii sunt imposibil de identificat, de
asemenea, există numeroase înscrieri care, din diverse
motive, nu au fost sistate. Multe dintre acestea nu își mai
găsesc rostul, astfel că este rolul proiectului de
înregistrare sistematică a proprietății să pună ordine în
aceste registre. Documentele care stau la baza înscrierii
posesorului sunt(ANCPI, 2017): a) „adeverință emisă de
primărie din care să rezulte că: - s-a îndeplinit procedura
de afișare a documentelor tehnice ale cadastrului în care
se înscriu informațiile cu privire la imobile și posesorii
acestora, precum și faptul că posesorii nu au fost
contestați; - nu s-au formulat contestații sau cereri de
rectificare cu privire la posesie; a) planul cadastral al
sectorului cadastral în care este situat imobilul, întocmit de
către persoana autorizată să execute lucrările de
cadastru, verificat și avizat de către oficiul teritorial; b)
certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială
este situat imobilul, din care să rezulte că: - posesorul este
cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar; -
imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost
înscris în evidențe ca fiind în domeniul privat al statului
sau al unităților administrativ-teritoriale; c) declarația pe
proprie răspundere a posesorului dată în formă autentică,
prin care acesta declară că: - posedă imobilul sub nume
de proprietar; - este sau nu căsătorit; în cazul în care este
căsătorit, se precizează și regimul matrimonial; - nu a
înstrăinat sau grevat imobilul; - imobilul nu a fost scos din
circuitul juridic; - imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 7 - imobilul este deținut sau nu
pe cote-părți; în cazul în care imobilul este deținut pe cote-
părți, toți posesorii declară întinderea cotelor; - înscrisul
doveditor al posesiei provine de la pârțile semnatare ale
acestuia; în cazul în care nu există înscris doveditor,
posesorul declară că nu deține și nu are cunoștință de
existenta unui astfel de înscris; - înscrisul doveditor al
posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci
când acesta există; d) copie de pe actele de identitate și
stare civilă”. Figura 17.4 Cerere pentru stabilirea calității
de posesor Figura 4.5 Adeverință pentru stabilirea calității
de posesor CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 8 „Pentru imobilele ai căror
proprietari, posesori sau alți deținători legali nu au fost
identificați, dreptul de proprietate se înscrie provizoriu în
favoarea unității administrativ-teritoriale” (ANCPI, 2017).
Există cazuri în care deținătorii nu pot fi identificați. Pentru
aceasta, în mod provizoriu, imobilul se înscrie pe comuna,
urmând ca în cazul aparițieideținătorului, acesta săpoată
beneficia de dreptul sau de deținere, așa cum
precizeazăși (ANCPI, 2017): „Dreptul de proprietate
asupra acestor imobile va putea fi intabulat ulterior, la
cererea titularului dreptului de proprietate asupra
imobilului, în baza unei documentații tehnice care va
conține”(ANCPI, 2017): a)„actul care atestă dreptul de
proprietate; b) un plan de identificare a imobilului în planul
cadastral însoțit de un memoriu tehnic prin care se
certifică faptul că în urma identificării efectuate, imobilul
din actul de proprietate corespunde cu cel din plan; c)
certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat
în evidențele fiscale sau, după caz, în registrul agricol,
eliberat de primăria de la locul situării imobilului”.
„Persoana care posedă un imobil ca proprietar
necontestat se poate înscrie în cartea funciară ca
proprietar, pe baza procedurii certificării de fapte
îndeplinite de notarul public” (ANCPI, 2017). „Constatarea
că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe
baza posesiei exercitate sub nume de proprietar
necontestat, se îndeplinește de către notarul public, prin
eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară
a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează
dreptul de proprietate” (ANCPI, 2017). Existăprecizăriși
cuprivire la modul în care se poate elibera certificatul de
posesor: „Eliberarea certificatului pentru înscrierea în
cartea funciară a posesorului ca proprietar se poate
solicita de către posesorii înscriși în cartea funciară, la
împlinirea unui termen de 90 de zile de la data deschiderii
din oficiu a cărților funciare” (ANCPI, 2017). „Procedura de
eliberare a certificatului pentru înscrierea în cartea
funciară a posesorului ca proprietar este aplicabilă
imobilelor situate în intravilan, cu privire la care nu s-a
contestat calitatea de posesor și, ulterior deschiderii cărții
funciare nu a fost notată o acțiune civilă în contestarea
acestei calități” (ANCPI, 2017). Test de autoevaluare a)
Ce acte se iau de la deținători? b) Ce etape parcurge
posesorul pentru a fi considerat proprietar? c) Cum se
identifică limitele imobilelor din extravilan? După
parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
Colectarea actelor se poate face în stadii diferite ale
lucrării, ca etapă separată sau oricând pe parcursul
lucrării. Indiferent cum se face, înainte de colectare,
deținătorii de imobile trebuie anunțați, pentru a avea timp
să își pregătească documentele pentru colectare. Actele
de proprietate nu sunt preluate în original, ci se realizează
copii legalizate. Legalizarea se face de către notari
autorizați sau, dacă pe raza teritoriului unității
administrativ-teritoriale nu există birou notarial, legalizarea
se realizează de către secretarul primăriei prin aplicarea
unei ștampile "conform cu originalul".„Persoana care
posedă un imobil ca proprietar necontestat se poate
înscrie în cartea funciară ca proprietar, pe baza procedurii
certificării de fapte îndeplinite de notarul public” (ANCPI,
2017). „Constatarea că posesorul este cunoscut ca
proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub
nume de proprietar necontestat, se îndeplinește de către
notarul public, prin eliberarea certificatului
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 9 pentru înscrierea în cartea
funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se
intabulează dreptul de proprietate” (ANCPI, 2017).
„Procedura de eliberare a certificatului pentru înscrierea în
cartea funciară a posesorului ca proprietar este aplicabilă
imobilelor situate în intravilan, cu privire la care nu s-a
contestat calitatea de posesor și, ulterior deschiderii cărții
funciare nu a fost notată o acțiune civilă în contestarea
acestei calități” (ANCPI, 2017)
CURSUL 5

acest capitol se vor menționa documentele ce se
redactează la finalizarea cadastrului sistematic într-un
UAT, precum și etapa de predare a acestora 5.2.
Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului sistematic
Documentațiile cadastrale determină suprafață terenurilor
și construcțiilor, rezultată din măsurători. În acest moment,
atât datele grafice, cât și cele textuale sunt la dispoziția
executantului lucrării. La ora actuală sistemul cadastral
este un sistem informațional care grupează atât date
geografice, cât și date textuale stocate în mediu digital.
Executantul lucrării trebuie să realizeze o bazăde date în
care să poată stoca datele colectate de proprietari. Figura
51 Aplicație pentru stocarea datelor în lucrările de
înregistrare sistematică a proprietăților Acestea sunt date
despre: CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 2 - Imobil: sectorul din care face
parte, suprafața măsurată, suprafață din act, suprafața
totală din act a construcțiilor, adresa imobilului, numărul
cadastral/topografic, numărul CF, identificatorul electronic,
numărul poștal dacă există, numărul cadastral general nou
care reprezintă ID-ul imobilului unic la nivelul UAT-ului,
corespondentul dxf care reprezintă elementul de legătură
dintre partea grafică și partea textuală, unic la nivelul UAT-
ului. Figura 5.2 Imobil vectorizat În figura de mai sus sunt
prezentate elementele părții grafice pentru un imobil
format din două parcele cu categoriile de folosință 1CC și
2A, cu 6 construcții numerotate de la 1 la 6, fiecare având
destinația corespunzătoare. Imobilul se regăsește la
numărul poștal 82. Numărul 9627 este identificatorul
electronic al imobilului. Parcelă: numărul parcelei,
categoria de folosință, suprafață măsurată, numărul titlului
de proprietate; - Construcții: numărul construcției,
suprafața măsurată, suprafața din act, adresa; -
Proprietari: numele, prenumele, datele din actul de
identitate, adresa; Acte de proprietate: tipul actului,
numărul, data emiterii și autoritatea emitentă; - Înscriere:
actul de proprietate, proprietarul/proprietarii, imobilul și
construcțiile, tipul de înscriere, tipul dreptului și modul de
dobândire; Fiecare imobil trebuie să primească un
identificator unic în baza de date. Acesta va face legătura
între datele grafice și cele textuale. Generarea cgxml
Fișierele cgxml cuprind atât date grafice sub forma
coordonatelor x și y ale punctelor caracteristice ale
imobilelor și construcțiilor, cât și date textuale. Aceste
fișiere pot fi asimilate practic înscrierilor electronice în
cartea funciară. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 3 Test de autoevaluare a) Ce
informații vom avea la final referitor la imobil? b) Cum se
face legătura dintre datele grafice și cele textuale? După
Documentațiile cadastrale menționează suprafață
terenurilor și construcțiilor, rezultată din măsurători. În
acest moment, atât datele grafice, cât și cele textuale sunt
la dispoziția executantului lucrării. Fiecare imobil trebuie
să primească un identificator unic în baza de date. Acesta
va face legătura între datele grafice și cele textuale. 5.3.
Predarea și verificarea documentelor tehnice ale
cadastrului Documentele tehnice ale cadastrului se
întocmesc și se predau pe sectoare cadastrale.
„Prestatorul transmite primarului documentele tehnice ale
cadastrului în vederea contrasemnării, anterior predării lor
la OCPI. Conform Legii, primarul are obligația de a
contrasemna documentele tehnice ori de a elibera o
adeverință prin care atestă însușirea acestora, în termen
de 30 de zile de la înregistrarea solicitării” (ANCPI, 2017).
Recepția lucrărilor de cadastru se realizează prin
parcurgerea mai multor etape și cuprinde verificarea
cantitativă și calitativă a livrabilelor care fac obiectul
predărilor(ANCPI, 2017): a) „verificarea cantitativă are ca
obiect stabilirea modului de respectare a cerințelor
stabilite în specificațiile tehnice cu privire la numărul și
formatul livrabilelor, livrabilele sunt complete, livrabilele
corespund cerințelor de conținut stabilite. b) verificarea
calitativă are ca scop: - stabilirea modului de respectare a
regulilor privind structura/consistența fișierelor .cgxml care
conțin datele imobilelor identificate, precum și respectarea
regulilor de topologie, având în vedere faptul că în cadrul
lucrărilor sistematice de cadastru nu sunt permise goluri
ori suprapuneri ale imobilelor; - stabilirea corectitudinii
datelor înscrise în fișierele .cgxml și în celelalte livrabile”
„Recepția documentației tehnice întocmită ca urmare a
finalizării lucrărilor sistematice de cadastru este în sarcina
personalului de specialitate desemnat în acest scop la
nivelul oficiului teritorial în circumscripția căruia se află
unitatea administrativ-teritorială și are ca scop verificarea
respectării cerințelor din specificațiile tehnice precum și a
reglementărilor legale din domeniul cadastrului și a
publicității imobiliare. Personalul care va avea atribuții de
verificare și recepție a lucrărilor de înregistrare sistematică
va include specialiști precum: consilieri cadastru,
registratori de carte funciară, asistenți registratori,
specialiști GIS/IT” (ANCPI, 2017). „Verificarea tehnică și
juridică se face separat, de către personalul specializat al
oficiilor de cadastru. În timp ce aspectele tehnice sunt
verificate de departamentele de cadastru, cele juridice
sunt verificate de către registratorii de carte funciară sau
de către asistenți” (ANCPI, 2017). „Verificarea aspectelor
tehnice este în sarcina specialistului de cadastru din
cadrul oficiului teritorial. Acesta realizează verificări în
teren pentru stabilirea modului în care au fost realizate
măsurătorile și stabilite limitele imobilelor și verifică modul
de reprezentare a imobilelor în documentele tehnice și în
fișierele .cgxml aferente” (ANCPI, 2014). „Verificarea
actelor juridice este în sarcina registratorului/asistentului
registrator. Registratorul/asistentul registrator are ca
atribuții(ANCPI, 2014): a) verificarea actelor juridice
depuse; b) determinarea dreptului de proprietate,
coproprietate, de proprietate pe etaje ori apartamente,
restrângerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de
a dispune, sarcinile reale ce grevează
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 4 imobilul, precum și orice fapt
sau raport juridic cu privire la imobil, rezultând din actele
juridice depuse; c) verificarea modului în care înscrierile
active din cărțile funciare deschise conform înregistrării
sporadice, au fost preluate în lucrarea de cadastru, în
scopul protejării drepturilor reale imobiliare înregistrate
înainte de începerea înregistrării sistematice”. Tabelul 5.1
Documentele care se predau în lucrările de înregistrare
sistematică a proprietăților(ANCPI, 2017) Nr. Crt. Livrabilul
Format / nr. Exemplare Format hârtie Format digital 1
Memoriu tehnic cu descrierea lucrărilor efectuate da, 1 ex.
.doc și .pdf 2 Fișele de date ale imobilelor, actele colectate
în cadrul lucrărilor sistematice de cadastru da, 1 ex. .pdf 3
Releveele unităților individuale din construcțiile
condominiu da, inclus la nr. ctr.5 .jpg 4 Fișierele .cgxml
nu .xml 5 Registrul cadastral al imobilelor (inclusiv
releveele UI formatate pentru publicare) da, 1 ex. .doc/.txt
și .pdf (fișierele .doc/.txt nu includ releveele UI) 6 Opisul
alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al
posesorilor și al altor deținători da, 1 ex. .doc/.txt și .pdf 7
Planul cadastral de ansamblu sc. 1:10.0003) da, 1 ex. .tiff
georeferenţiat /.shp/.dxf și .pdf 2) 8 Planurile cadastrale
da, 1 ex. .tiff georeferenţiat /.shp/.dxf și .pdf 2) 9 Raport de
control intern al calității da, 1 ex. .doc și .pdf 10 Raport de
monitorizare a participării grupurilor vulnerabile la lucrările
de înregistrare sistematică da, 1 ex. .doc și .pdf 11
Raportul de monitorizare a campaniei de informare locale
da, 1 ex. .doc și .pdf Opisul alfabetic al proprietarului este
un document tehnic care conține: numele proprietarului,
CNP, identificatorul electronic, planșa pe care se află
imobilul în planul cadastral, sectorul din care face parte,
adresa imobilului și suprafață acestuia.
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 5 Figura 5.2 Opis alfabetic
pentru comuna Saschiz Registrul cadastral al imobilelor
este un document tehnic care are 4 părți. În partea întâi
este cuprinsă descrierea imobilului. Aici găsim cuprinse:
identificatorul electronic, numărul cărții funciare, suprafață,
numărul de tarla, parcela, categoria de folosință, precum
și date despere construcții: codul destinației construcției,
suprafață, numărul de niveluri și dacă are acte sau nu. În
partea a doua avem datele referitoare la
proprietate/posesie. Aici găsim informații despre:
proprietar/posesor, serie buletin, CNP, domiciliu, cota
parte din imobil a fiecărui deținător, modul de dobândire,
actul de proprietate. În partea a treia avem datele despre
sarcini și dezmembrăminte, iar în partea patra avem
posibile observații. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 6 Figura 5.3 Registrul cadastral
pentru comună Saschiz „Actele colectate de la deținători și
alte documente anexate se predau în format analogic și
digital” (ANCPI, 2017). „Fiecărui imobil i se asociază un
fișier care se denumește ID.pdf, unde ID reprezintă
identificatorul imobilului atribuit de Prestator în cadrul
lucrării de înregistrare sistematică” (ANCPI, 2017).
„Documentele analogice se predau pe sectoare
cadastrale, în dosare care conțin aproximativ 100 de file,
ordonate crescător după ID imobil” (ANCPI, 2017). „Pentru
fiecare imobil, executantul lucrării întocmește un dosar
care să conțină următoarele documente, în format
analogic (pe suport de hârtie)(ANCPI, 2017): a) fișa de
date a imobilului; b) copia actului de identitate/adeverință
emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența
Populației din care să rezulte datele de identificare; c)
copia legalizată a actului de proprietate. Prin excepție,
actele de proprietate emise de primărie și cele existente în
arhiva oficiului teritorial se vor depune în copie certificată
pentru conformitate; d) releveele unităților individuale din
construcțiile condominiu, dacă este cazul; e) copii ale
actelor de stare civilă, după caz; f) alte înscrisuri
(adeverințe, certificate, etc.)”. „Raportul de control intern al
calității conține raportul intern de verificare al celor care
execută lucrarea. Se verifică toate elementele care se
predau” (ANCPI, 2017). „Raportul de monitorizare a
participării grupurilor vulnerabile la lucrările de înregistrare
sistematică conține informații precum(ANCPI, 2017): a)
categoriile de persoane aparținând grupurilor vulnerabile
identificate în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică,
numărul de persoane aparținând fiecărei categorii și, în
măsura în care este posibil, se prezintă datele de
identificare ale acestor persoane; b) localizarea geografică
a comunităților informale, numărul de gospodării și
numărul de persoane din fiecare comunitate, existența ori
inexistența actelor de identitate și/sau a actelor de
proprietate, alte informații considerate relevante pentru
aceste grupuri de persoane; c) gradul de participare a
persoanelor vulnerabile la lucrările de înregistrare
sistematică, în toate etapele lucrărilor: în campania de
informare publică locală, la realizarea interviurilor la teren,
la colectarea actelor de proprietate etc”. „Recepția
documentelor tehnice se realizează de către personalul de
specialitate al OCPI. Recepția se face în trei
etape(ANCPI, 2017): CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 7 Etapa I: În această etapă se
verifică toate fișierele predate din punct de vedere al
structurii/consistenței și a respectării regulilor topologice.
Etapa a II a: Se predau livrabilele în format digital. În
această etapă se verifică corectitudinea integrării
informațiilor și datelor preluate de la OCPI, primării, alte
instituții și deținători cu datele obținute în urma lucrărilor
de teren”. „Se verifică corectitudinea datelor din
fișierele .cgxml și dacă datele din fișierele .cgxml sunt
corect incluse în celelalte livrabile. Se verifică și celelalte
componente ale livrării: Memoriul tehnic cu descrierea
lucrărilor efectuate, Raportul de control intern al calității,
etc” (ANCPI, 2017). „Numărul total de imobile din cadrul
unei livrări (NT) este format din numărul imobilelor de tip
teren cu sau fără construcție (care este egal cu numărul
de fișiere .cgxml al livrării) la care se adaugă numărul de
UI din construcțiile condominiu ale livrării respective”
(ANCPI, 2017). „Numărul total de imobile care se verifică
(N) este format din N1+N2, unde: - N1 = numărul
imobilelor care conțin informații în Partea a III-a a cărții
funciare (în acest caz, lista imobilelor de verificat va fi
formată din toate imobilele care conțin informații în Partea
a III-a a cărții funciare), din totalul imobilelor livrate (NT); -
N2 = 10% din NT-N1 (în acest caz, din lista imobilelor de
verificat nu vor face parte imobilele care conțin informații
în Partea a III-a a cărții funciare)” (ANCPI, 2017). „În cazul
în care se constată erori la un procent egal sau mai mare
de 20% din totalul imobilelor verificate (N), întreaga livrare
se consideră ca nepredată. Executantul corectează erorile
în termen de maxim 15 zile de la comunicarea procesului-
verbal de constatare. După finalizarea acestei etape se
poate trece la predarea datelor analogice” (ANCPI, 2017).
„Etapa a III a: în termen de 10 zile de la primirea
procesului verbal intermediar aferent etapei a II a, se
predau documentele tehnice ale cadastrului în format
analogic” (ANCPI, 2017). Test de autoevaluare a) Ce se
predau la finalizarea cadastrului sistematic într-un UAT?
b) Ce găsim în Registrul cadastral al imobilelor? c) Cum
se face recepția documentelor tehnice? După parcurgerea
acestui subcapitol trebuie să reţineţi: „Prestatorul
transmite primarului documentele tehnice ale cadastrului
în vederea contrasemnării, anterior predării lor la OCPI.
Conform Legii, primarul are obligația de a contrasemna
documentele tehnice ori de a elibera o adeverință prin
care atestă însușirea acestora, în termen de 30 de zile de
la înregistrarea solicitării” (ANCPI, 2017). Recepția
lucrărilor de cadastru se realizează prin parcurgerea mai
multor etape și cuprinde verificarea cantitativă și calitativă
a livrabilelor care fac obiectul predărilor. Registrul
cadastral al imobilelor este un document tehnic care are 4
părți. În partea întâi este cuprinsă descrierea imobilului.
Aici găsim cuprinse: identificatorul electronic, numărul
cărții funciare, suprafață, numărul de tarla, parcela,
categoria de folosință, precum și date despere construcții:
codul destinației construcției, suprafață, numărul de
niveluri și dacă are acte sau nu. În partea a doua avem
datele referitoare la proprietate/posesie. Aici găsim
informații despre: proprietar/posesor, serie buletin, CNP,
domiciliu, cota parte din imobil a fiecărui deținător, modul
de dobândire, actul de proprietate.
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 8 5.4. Publicarea documentelor
tehnice ale cadastrului general „Publicarea documentelor
tehnice se face timp de 60 de zile. Aceasta este
organizată de către Primărie și OCPI asigurând transportul
documentelor tehnice la sediul primăriei (sau la sediul
stabilit pentru afișare), a dotărilor necesare publicării,
afișarea planurilor, etc” (ANCPI, 2017). „Cu cel puțin 5 zile
înainte de afișare, OCPI asigură publicarea anunțului
prealabil privind afișarea publică a documentelor tehnice
ale cadastrului, într-un ziar de largă circulație, într-un ziar
local, la sediul consiliului local, pe pagina de internet a
autorității administrației publice locale, precum și pe
pagina de internet a ANCPI” (ANCPI, 2017). Executantul
lucrării trebuie să organizeze o noua campanie de
informare a cetățenilor. Aceasta cuprinde, ca și prima, o
serie de întâlniri cu cetățenii și distribuirea de pliante și
postere. Aceeași atenție trebuie acordate persoanelor
defavorizate și minorităților. Afișarea se realizează într-o
locație care să poată avea capacitatea de a găzdui
numărul de cetățeni care sunt așteptați (sediul primăriei
sau căminul cultural sunt locațiile cele mai întâlnite). Dacă
UAT-ul are mai multe sate în componență, afișarea se
poate face într-o singura locație sau în mai multe. Figura
5.4 Afișarea documentelor tehnice ale cadastrului comună
Vințu de Jos „Publicarea documentelor tehnice se face în
locațiile puse la dispoziție de către primărie, precum și pe
pagina de internet a autorității administrației publice locale,
respectiv pe pagina de internet a ANCPI, creată în acest
scop” (ANCPI, 2017). „Conform Legii, perioada afișării
este de 60 de zile. În termen de 60 de zile de la afișare,
titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcripțiuni și
inscripțiuni solicită reînnoirea înscrierii acestora, prin
depunerea cererilor de rectificare a documentelor tehnice.
Prin sarcini se înțelege: ipotecile, privilegiile, somațiile,
sechestrele, litigiile, alte sarcini, înscrise în vechile registre
de publicitate imobiliară” (ANCPI, 2014). Elementele care
se afișează sunt: planul cadastral de ansamblu 1:10000,
planurile cadastrale de detalii 1:1000 și 1:2000, opisul
alfabetic al deținătorilor, registrul cadastral al imobilelor.
Legătura între aceste documente este făcută de
identificatorul electronic. Acesta se găsește în opisul
alfabetic al deținătorilor, pe planul cadastral și în registrul
cadastral al imobilelor. Deși pare ușor, acest proces este
dificil pentru cetățeni. Astfel este indicat ca aceștia să fie
ajutați, îndrumați pentru a-si putea verifica imobilele cât
mai exact. Primirea și soluționarea cererilor de rectificare
și a contestațiilor cu privire la calitatea de posesor. În
cadrul cadastrului sistematic, poate cel mai mare câștig,
cel mai important lucru, este că deținătorul își poate
verifica singur imobilul. Acest lucru se întâmplă prin
procesul de afișare, CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 9 reacția deținătorului în față
lucrării executantului venind imediat prin intermediul
cererilor de rectificare și a contestațiilor. Cererea de
rectificare a informațiilor din documentele tehnice
publicate trebuie însoțită de documentele doveditoare.
Cererea de rectificare poate avea ca obiect și contestarea
calității de posesor a deținătorului înregistrat în
documentele tehnice ale cadastrului. Cererea de
rectificare poate fi depusă și electronic pe pagina de
internet a ANCPI creată în acest scop. „O cerere de
rectificare poate avea ca obiect un singur imobil.În cazul în
care soluționarea unei cereri de rectificare implică
modificări și ale altor imobile, datele asociate acestor
imobile vor fi de asemenea actualizate ori corectate.
Rectificarea imobilelor afectate se va dispune prin
procesul verbal de soluționare a cererii de rectificare
inițiale” (ANCPI, 2017). Figura 5.5 Cerere de rectificare
comună Batăr „Primirea, înregistrarea și soluționarea
cererilor de rectificare se realizează de către personalul de
specialitate al OCPI desemnat pentru îndeplinirea acestor
atribuții.Pe durata perioadei de publicare și de soluționare
a cererilor de rectificare, Executantul și primăria asigură
suport tehnic personalului OCPI, prin reprezentanți
desemnați în acest scop. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 10 Atribuțiile personalului
desemnat pentru soluționarea cererilor de rectificare sunt
următoarele, dar fără a se limita la acestea(ANCPI, 2017):
- acordarea lămuririlor necesare contestatarilor; -
înregistrarea cererilor de rectificare și a contestațiilor; -
marcarea imobilelor contestate, în documentele
cadastrale; - analiza documentelor depuse de contestatari;
- verificarea în teren a imobilelor contestate, dacă se
consideră necesar; - întocmirea procesului-verbal de
soluționare a cererilor de rectificare; - întocmirea unui
tabel centralizator, care conține denumirea
fișierelor .cgxml și .pdf asociate imobilelor care trebuie
rectificate sau actualizate de către Executant”.
„Înregistrarea cererilor de rectificare se va face într-un
registru întocmit în acest scop. Formularea cererilor de
rectificare se va putea face și electronic.Cererile de
rectificare se soluționează prin proces-verbal care se
comunică în condițiile Codului de procedură
civilă.Împotriva procesuluiverbal se poate formula
plângere la judecătoria în a cărei rază de competență se
află imobilul, în termen de 15 zile de la comunicare”
(ANCPI, 2017). „În cazul în care soluționarea unei cereri
de rectificare implică modificări și ale altor imobile, datele
asociate acestor imobile se actualizează sau corectează,
după caz. În aceste situații prin procesulverbal de
soluționare a cererii de rectificare, care se comunică
tuturor părților implicate, se dispune
actualizarea/corectarea datelor referitoare la imobilele
afectate” (ANCPI, 2017). Documentele cadastrului se pot
modifica în funcție de soluționarea contestațiilor.
Executantul actualizează documentele. De asemenea
actualizează și înregistrările din cadastrul sporadic. Test
de autoevaluare a) Unde se publică documentele tehnice
ale cadastrului? b) Ce documente se publică? După
„Publicarea documentelor tehnice se face în locațiile puse
la dispoziție de către primărie, precum și pe pagina de
internet a autorității administrației publice locale, respectiv
pe pagina de internet a ANCPI, creată în acest scop”
(ANCPI, 2017). Conform Legii, perioada afișării este de 60
de zile. În termen de 60 de zile de la afișare, titularii
sarcinilor înscrise în registrele de transcripțiuni și
inscripțiuni solicită reînnoirea înscrierii acestora, prin
depunerea cererilor de rectificare a documentelor tehnice.
Prin sarcini se înțelege: ipotecile, privilegiile, somațiile,
sechestrele, litigiile, alte sarcini, înscrise în vechile registre
de publicitate imobiliară” (ANCPI, 2014). Elementele care
se afișează sunt: planul cadastral de ansamblu 1:10000,
planurile cadastrale de detalii 1:1000 și 1:2000, opisul
alfabetic al deținătorilor, registrul cadastral al imobilelor. În
cadrul cadastrului sistematic, poate cel mai mare câștig,
cel mai important lucru, este că deținătorul își poate
verifica singur imobilul. 5.5.Predarea, verificarea și
încheierea lucrărilor tehnice de cadastru Verificarea
documentelor finale ale cadastrului se realizează în doua
etape(ANCPI, 2017): „Etapa I: Executantul predă întreaga
livrare în format digital”. CADASTRU_SEMESTRUL 2
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 11 „OCPI verifică dacă
actualizarea datelor este corect integrată în livrabile. Se
verifică toate imobilele ale căror date au fost modificate în
urma soluționării cererilor de rectificare/contestațiilor. În
cazul în care se constată erori la un procent egal sau mai
mare de 20% din totalul imobilelor verificate, întreaga
livrare se consideră ca nepredată. Dacă mai puțin de 20%
din totalul imobilelor sunt eronate, Executantul corectează
erorile în termen de maxim 15 zile” (ANCPI, 2017). „În
situația în care, la verificarea datelor din fișierele redepuse
de către Executant, se constată că acestea conțin în
continuare greșeli, se întocmește un proces-verbal de
constatare, însoțit de lista imobilelor verificate și de
raportul erorilor constatate, care se transmite
Executantului. Acesta corectează erorile în termen de
maxim 10 zile de la comunicarea procesului-verbal de
constatare” (ANCPI, 2017). „În situația în care la
verificarea datelor din fișierele redepuse de către Prestator
se constată că acestea conțin în continuare greșeli,
lucrarea se respinge și întreaga livrare se consideră ca
nepredată. După ce se corectează toate aceste
neconcordante se poate preda documentația în format
analogic” (ANCPI, 2017). „Etapa a II a: În termen de 5 zile
de la data primirii notificării și a procesului-verbal
intermediar aferent etapei 1, Executantul are obligația să
predea livrabilele în format analogic” (ANCPI, 2017).
„Dacă un livrabil lipsește, este incomplet sau nu
corespunde cerințelor din specificațiile tehnice, livrabilele
predate în această etapă se resping pentru a fi completate
și corectate” (ANCPI, 2017). „După recepția documentelor
tehnice ale cadastrului finale, oficiul teritorial întocmește
lista proprietarilor care sunt înscriși în cartea funciară cu
mențiunea decedat și sesizează camera notarilor publici,
în vederea repartizării cauzei succesorale notarului public
competent” (ANCPI, 2017). Deschiderea cărților funciare
Înscrierea în cartea funciară se dispune în baza(ANCPI,
2017): a) „registrului cadastral al imobilelor; b) planului
cadastral recepționat; c) actelor juridice colectate în cadrul
lucrării de înregistrare sistematică”. „În urma deschiderii
noilor cărți funciare, OCPI transmite autorității
administrației publice locale, în vederea comunicării
persoanelor interesate, potrivit evidenței de carte
funciară(ANCPI, 2017): - extrasul de carte funciară pentru
informare; - extrasul de plan cadastral” Extrasul de plan
cadastral reprezintă secțiunea din planul cadastral, cu
reprezentarea imobilului și a celor învecinate, a
dimensiunilor laturilor acestuia, precum și a datei ultimei
actualizări a bazei de date grafice gestionate de Agenția
Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Înscrierea
în cartea funciară cuprinde(ANCPI, 2017): a) „ziua, luna,
anul și numărul de înregistrare sub care se face
înscrierea; b) poziția din registrul cadastral al imobilelor
sub care este înscris imobilul; c) înscrisurile menționate în
registrul cadastral care fac dovada drepturilor supuse
înscrierii; d) arătarea dreptului și a modalităților lui sau a
faptului juridic ce se înscrie; e) titularul dreptului sau al
faptului juridic înscris; f) cota de proprietate; g) prețul, în
situația în care este menționat în act”. Încheierea lucrărilor
tehnice de cadastru „De la data deschiderii cărților
funciare din oficiu, registrele de transcripțiuni și
inscripțiuni, cărțile funciare și orice alte evidențe de
cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru
sectoarele cadastrale respective, cu planul cadastral și
noile cărți funciare” (ANCPI, 2017). „Vechile evidențe se
păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate
pentru istoric. Identificarea și numerotarea imobilelor
cuprinse în titlurile de proprietate, emise în baza legilor
fondului funciar sau în alte acte de proprietate, planuri și
alte evidențe cadastrale și de publicitate
______________________________________________
__________________________________ PĂUNESCU
VLAD, MANEA RALUCA 12 imobiliară anterioare realizării
lucrărilor de înregistrare sistematică și deschiderii noilor
cărți funciare își pierd valabilitatea” (ANCPI, 2017).
„Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau
din orice alt motiv nu se mai înscriu în cărțile funciare, iar
dacă au fost înscrise, acestea se radiază la cererea
proprietarului imobilului, a oricărei persoane interesate sau
din oficiu” (ANCPI, 2017). „Extrasele de carte funciară
pentru informare și extrasele de plan cadastral în format
analog se comunică persoanelor interesate prin
intermediul unității administrativ-teritoriale. Extrasele pot fi
obținute și prin accesarea serviciului destinat acestei
operațiuni pe pagina de internet special creată de Agenția
Națională” (ANCPI, 2017). Test de autoevaluare a) Cum
se face verificarea documentelor finale? b) Ce presupune
înscrierea în CF? c) Ce documente primește deținătorul la
finalul lucrărilor? După parcurgerea acestui subcapitol
trebuie să reţineţi: Înscrierea în cartea funciară se dispune
în baza(ANCPI, 2017): a) „registrului cadastral al
imobilelor; b) planului cadastral recepționat; c) actelor
juridice colectate în cadrul lucrării de înregistrare
sistematică”. În urma deschiderii noilor cărți funciare,
OCPI transmite autorității administrației publice locale, în
vederea comunicării persoanelor interesate, potrivit
evidenței de carte funciară(ANCPI, 2017): - extrasul de
carte funciară pentru informare; - extrasul de plan
cadastral” „De la data deschiderii cărților funciare din
oficiu, registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile
funciare și orice alte evidențe de cadastru și publicitate
imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele cadastrale
respective, cu planul cadastral și noile cărți funciare”

PT CD

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PT CD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.1.

Condiții esențiale pentru implementarea unui proiect

Cea mai bună și corectă formă de înregistrarea

și trebuie să ajute la identificarea proprietarilor. Primarul

3.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 3 • În

4.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 4 • În

5.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 5 • În

S-ar putea să vă placă și