UNIVERSITATEA "AL. I.

CUZA" IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

URMĂRIREA PENALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

OLARIU LUMINIȚA-DANIELA

2022

1
 Cuprins
INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 Drepturile funcționarului public într-un proces penal

……………………………………………………………………………………………………5

1.1 Dreptul funcționarului public la un proces echitabil ………………………………….5

1.2. Prezumția de nevinovăție a funcționarului public…………………………………….5

1.3. In dubio pro reo………………………………………………………………………….5

1.4. Dreptul funcționarului de a nu se auto-incrimina…………………………………….5

CAPITOLUL 2. Participarea procurorului la urmărirea penală și verificarea măsurilor

preventive în decursul fazei de urmărire penală ……………………………..
………………………………………………................................6

2.1 Măsura arestări preventive…………………………………………………………………7

2.2 Măsura arestări la domiciliu……………………………………………………………….8

2.3 Măsura controlului judiciar pe cauțiune

…………………………………………………………………………….……………………..9

2.4. Măsura controlului judiciar……………………………………………………………….9

2.5. Măsura rețineri…………………………………………………………………………….10

CONCLUZII 11

BIBLIOGRAFIE 11

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de față este structurară pe două capitole, capitolul 1 se intitulează, „Drepturile funcționarului
public într-un proces penal”, printre aceste drepturi regăsim dreptul la un proces echitabil, (să fie informat cu
privire la acuzația adusă, să aibă dreptul să se apere singur sau să aibă avocat, să se respecte limba maternă, iar
dacă nu cunoaște limba în care se desfășoară procesul să aibă acces la un interpret, etc), prezumția de nevinovăție,
acest principiu se respectă atât pe parcursul urmăriri penale, în camera preliminară, dar și în momentul judecăți
până la pronunțarea definitivă a hotărâri de către instanța de judecată. Pe tot parcursul judecăți dar și în timpul
executări pedepsei funcționarului public i se respectă principiul demnități umane, acesta trebuie tratat fără
discriminări. Tot la drepturi regăsim și principiul in dudio pro reo, care înseamnă că dubiul profită întotdeauna
inculpatului, adică dacă din probe nu reiese vinovăția funcționarului public acesta trebuie să i se dea soluție de
achitare și nu de condamnare. Pe parcursul procesului funcționarul public are dreptul de a nu se auto incrimina,
are dreptul să păstreze tăcerea pentru a nu ajuta din neștiință la aducerea de noi probe. Acest drept trebuie
respectat de organul judiciar.

Capitolul 2 are ca titlu „Participarea procurorului la urmărirea penală și verificarea măsurilor preventive în
decursul fazei de urmărire penală”, în acest capitol sunt prezentate succint acțiunea urmăriri penale care se
desfășoară în condiții de lipsă de publicitate, asta pentru ca probele strânse să fie corecte fără ca funcționarul
public să poată manipula probe sau martori. În capitolul 2 mai sunt descrise și măsuri ce se pot lua pe parcursul
etapei de urmărire penală, (reținerea, arest preventiv, la domiciliu, controlul judiciar, și controlul judiciar pe
cauțiune)

INTRODUCTION

This paper is structured in two chapters, chapter 1 is entitled, "The rights of the civil servant in a criminal
trial", among these rights we find the right to a fair trial, (to be informed about the accusation brought, to have the
right to insure). defend himself or have a lawyer, to respect the mother tongue, if he does not know the language in
which the trial takes place to have access to an interpreter, etc.), the presumption of innocence, this principle is
observed both on the following criminal proceedings in the preliminary chamber. , but also at the time of trial until
the final pronouncement of the decision by the court. In all trials but also during the executions of the civil servant's
sentence and the principle of human dignity is respected, he must treat without discrimination. We also find in the
rights the principle in dudio pro reo, which means that the doubt always benefits the defendant, ie if the evidence
does not show the guilt of the civil servant, he must provide a solution of acquittal and not of conviction. On the
public functional process he has the right not to incriminate himself, he has the right to remain silent in order not to
unknowingly help to bring new evidence. This right must be respected by the judiciary.

3
 Chapter 2 is entitled "The participation of the prosecutor in the criminal investigation and the verification of
preventive measures during the criminal investigation phase", in this chapter are briefly presented the action of the
criminal investigation that takes place in the absence of publicity, so that the evidence is correct. without the civil
servant being able to manipulate evidence or witnesses. Chapter 2 also describes the measures that can be taken
after the criminal investigation stage (detention, pre-trial detention, at home, judicial control, and judicial control
on bail).

Cuvinte cheie: funcționar public, urmărire penală, procurer.

Keywords: civil servant, prosecution, prosecutor.

4
 CAPITOLUL 1. ROLUL PROCURORULUI ÎN ETAPA DE JUDECATĂ

1.1 Dreptul funcționarului public la un proces echitabil

Potrivit art.21, alin. (3) din Constituția României, republicată, funcționarul public, are
dreptul la un proces echitabil, public și care să se desfășoare într-un timp rezonabil, ce are loc în
fața instanței de judecată independentă, imparțială, ce este constituită prin lege, în prealabil.
Facționarul public are dreptul să fie informat cu privire la acuzația adusă în dosarul deschis pe
numele său, să se apere singur sau să apeleze la un avocat, procesul să se desfășoare într-o limbă
pe care o cunoaște, iar dacă nu este posibil să primească un interpret, să poată aduce probe în
apărare, să poată demonstra că probele deja aduse în dosar nu sunt corecte și să aibă dreptul la o
cale de atac.

1.2. Prezumția de nevinovăție a funcționarului public

Conform art.4 din Codul de Procedură penală, funcționarul public este considerat ca fiind
nevinovat până în momentul în care se stabilește cu exactitate vinovăția sa printr-o hotărâre
penală rămasă definitivă. După ce este administrat întreg probatoriul, orice îndoială pentru
formarea hotărâri organelor judiciare se va ține cont în favoarea inculpatului sau suspectului.

Dacă certitudinea efectuări faptei de către funcționarul public nu există, atunci se aplică
Principiul in dubio pro reo, care înseamnă că dubiul profită întodeauna inculpatului.

1.3. In dubio pro reo

Principiul in dubio pro reo, se află în strânsă legătură cu prezumția de nevinovăție, deoarece
atunci când instanța dă o hotărâre, ea nu se poate baza pe incertitudini. Dacă din probele ce sunt
aduse de organele judiciare nu se poate proba fapta săvârșită de către funcționarul public, se
aplică impostează cea mai favorabilă.

5
 1.4. Dreptul funcționarului de a nu se auto-incrimina

Funcționarul public are dreptul de păstra tăcerea, astfel încât să nu aibă contribuție din
neștiință la propria incriminare, prin declarația pe care o dă să ajute organele judiciare să strângă
mai multe dovezi în potriva sa. Dreptul de a nu te auto-incrimina constituie un standard în cadrul
unui proces echitabil al funcționarului public, acesta nu poate fi încălcat. Acest drept este creat
pentru al proteja pe funcționarul public, de un eventul organ juridic abuziv.

6
 CAPITOLUL 2. Participarea procurorului la urmărirea penală și verificarea
măsurilor preventive în decursul fazei de urmărire penală

Urmărirea penală este o fază importantă atât pentru aflarea adevărului cât ți pentru a se
soluționa corect conflictul penal cât și indirect pentru a se menține eficiența sistemului judiciar.

1
Date privind desfășurarea urmăririi penale sunt reglementate de dispozițiile Codului de
procedură penală.

Conform art. 285 din Codul de procedură penală, „urmărirea penală are ca obiect strângerea
probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au
săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este
sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.”

2.1 Măsura arestări preventive

Potrivit art. 223 din Codul de procedură penală, „măsura arestării preventive poate fi
luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul
de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în
fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă
că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații2:

a) Funcționarul public s-a ascuns ori a încercat să fugă, în scopul sustrageri, ori a
făcut pregătiri în acest sens;
b) Funcționarul public încearcă să influențeze, alți participanți la comiterea de
infracțiuni, prin ascunderea sau distrugerea unor probe care pot duce la prinderea
sa;

1
Titlul I al Părții speciale, art.285-341
2
https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-223

7
 c) Funcționarul public exercită o presiune asupra persoanei vătămate ori încearcă să
ajungă la o înțelegere frauduloasă cu ea;
d) Există suspiciunea că funcționarul public a săvârșit fapta cu intenție sau se
pregătește să comită o infracțiune nouă.

Speță dintr-un dosar în care s-a dispus măsura arestări preventive.

„Magistrații Tribunalului București au admis, vineri, cererea DNA de arestare preventivă

pentru 30 de zile a primarului suspendat al municipiului Iași, Gheorghe Nichita, în dosarul în
care este acuzat de luare de mită.”

Potrivit procurorilor, în luna august 2013, în urma implementări proiectului „ Sistem de

management de Trafic în Municipiul Iași”, ”Nichita Gheorghe, în calitate de primar al
municipiului Iași, a pretins și primit de la ceilalți inculpați mai multe foloase necuvenite pentru a
agrea câștigarea licitației de către asocierea UTI – IBC și semnarea contractului respectiv, în
valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum și pentru asigurarea derulării acestuia în bune
condiții.”

Această decizie nu a definitivă, dar a fost executorie, astfel că Nichita a fost dus în arestul
Poliției din Capitală.

2.2 Măsura arestări la domiciliu

Conform art.221, alin (1), „măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă
funcționarului public, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără
permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se
supune unor restricții stabilite de acesta.”

Funcționatul public are următoarele obligații, atâta timp cât este în vigoare arestul la
domiciliu:

a) Să se prezinte de câte ori este chemat de către organul judiciar, judecătorul de

cameră preliminară, judecătorul de drepturi și libertăți sau în fața instanței de
judecată;

8
 b) Are obligația de a nu comunica cu persoana vătămată, ori vreun membru al
familiei, cu alte persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii, precum și cu
alte persoane care sunt stabilite de către organele judiciare.

Speță dintr-un dosar în care s-a dispus măsura arestări la domiciliu.

În data de 17.FEBRUARIE.2015, „Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit marți

măsura arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu în cazul deputatului Elena Udrea.
Decizia este definitivă.” Acesteia i s-a pus interdicția de a nu vorbi cu  Dorin Cocoş, Dinu
Pescariu și cu Ana Maria Topoliceanu dar și membri familiilor acestora.

„Udrea este acuzată, în dosarul "Microsoft", de trei fapte de trafic de influență - în

legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a
contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-
România și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro. Procurorii aduc acuzații și
de spălare de bani (în forma dobândirii și utilizării de bunuri cunoscând că provin din
infracțiuni), dar și de fals în declarația de avere.”

2.3 Măsura controlului judiciar pe cauțiune

Conform art. 217, alin (1), cauțiunea se dă pe numele funcționarului public, „prin
depunerea unei sume de bani determinate la dispoziția organului judiciar ori prin constituirea
unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea
aceluiași organ judiciar.”

Pe durata măsuri controlului judiciar funcționarul public trebuie să respecte următoarele

obligații:

a) Să se prezinte ori de câte ori este chemat de către organul judiciar, instanța de
judecată sau judecătorul de camera preliminară;
b) Să informeze de urgență organul judiciar care a dispus măsura daca își schimbă
locuința;
c) Să respecte programul de supraveghere, întocmit de către organul de poliție ce a
fost desemnat de către organul judiciar și să se prezinte de câte ori este chemat.

2.4. Măsura controlului judiciar

9
 In măsura controlului judiciar, funcționarul public are aceleași obligații ca în măsura
controlului judiciar pe cauțiune.

Speță dintr-un dosar în care s-a dispus măsura controlului judiciar.

„Procurorii DNA Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii
controlului judiciar pentru 60 de zile față de Mihai Chirica, edilul municipiului Iași. În urma
acestei măsuri, el nu mai poate desfășura activitatea de primar, deoarece faptele de care este
acuzat au legătură cu această funcție, concret, procurorii susțin că este vorba de un bloc care ar fi
fost construit și intabulat ilegal, cu mai multe niveluri față de cele prevăzute în autorizație, iar
suprafața imobilului este mai mare decât cea din autorizație, fiind încălcat planul urbanistic
zonal.

Procurori aduc acuții funcționarului public Mihai Chirica de instigare la uzurparea

funcției publice și de fals intelectual în formă continuă.

Interdicții care trebuie respectate de Mihai Chirica , pe durata controlului judiciar:

a) Acesta nu trebuie să depășească limita teritorială a țări, decât dacă are

încuviințarea procurorului;
b) Să nu ia legătura în mod direct sau indirect cu persoanele ce sunt menționate de
către procuror;
c) Să nu desfășoare activități în exercitarea căreia a săvârșit fapta.

2.5. Măsura rețineri

Măsura rețineri poate fi dispusă de către procuror , daca „există probe sau indicii
temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă
sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii
suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii
unei alte infracțiuni.”

Speță dintr-un dosar în care s-a dispus măsura rețineri.

10
Radu Mazăre, a fost reținut de autorități în Madagascar, pe data de 08.MAI.2019, „a fost
acuzat, alături de alți funcționari, de atribuirea nelegală a unor terenuri (plaje și faleze din
Constanța), prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanței a
venit după nouă ani de procese și alte opt amânări consecutive de pronunțare a unei sentințe.”

Concluzii

Concluzionez că subiectul temei propuse este unul important deoarece orice persoană are
dreptul la un proces echitabil, să i de respecte prezumția de nevinovăție, principiul respectări
demnități umane dar și dreptul la tăcere.

BIBLIOGRAFIE:

Titlul I al Părții speciale, art.285-341

https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-223

11