3.

3 Sânge: compoziie, msurare _i grupe

Test Interval de referint
Functi/informaii
Hematii Bårbati: 4.5-6.5 x 1012/1
Femei: 3.9-5.6 Principala functie a hematiilor este de a ajuta la transportul de O2 _i CO2.
x 1012/1
Hb Bärbati: 132-173 g/
Femei: 117-155 g/l Hemoglobina (Hb) este un pigment proteic din hematii, care transport O2.
Anemia (reducerea numrului de hematii sau a
rea din mai multe motive modificri
continutului de Hb) poate ap-
-
ale produciei de eritrocite, ale aportului
alimentar sau pierderile de sânge pot fi relevante _i trebuie s fie
investigate.
Leucocite Brbati: 3.7-9.5 x 109/1 Functia globulelor albe din sânge (leucocite) este de aprare de infecii.
Femei: 3.9-11.1 x
10°/ Exist diferite tipuri de leucocite: neutrofile, limfocite,
monocite, eozinofile _i
bazofile.
Leucopenia reprezint mai puin de 3,7 109/1 leucocite i este de obicei asocia-
t cu utilizarea de medicamente citotoxice.
Leucocitoza (niveluri ridicate de neutrofile _i limfocite) apare ca
mal al organismului la infecie _i
rspuns nor-
dupoperaii.
Leucemia implic un numr crescut de leucocite cauzat de modificrile
produciei de celule in maduva osoas .
Trombocite 150-400x10/ Formarea cheagurilor are loc atunci când se combin trombocitele i fibrina
din sange.
Un pacient poate fi trombocitopenic (numr sczut de
trombocite) din cauza
medicamentelor/produciei slabe sau are un numr crescut (trombocitoz) în
infecie sau boal autoimun.
A se vedea seciunea 6.4, pp.92-4, pentru tabel de
un cu probe sänge, teste _i ordinea recoltrii
3. BIOCHIMIE 81

Compozi ia celular
Componentà Valori normale

Celulele sanguine Num r de celule:

reprezint 45% din Eritrocite (RBC)
volumul sanguin
Bärbat: 4,5-6,5 x 1012/; Femeie: 3,9-5,6 x
1012/1
Leucocite
Brbat: 3,7-9,5 x 109/1; Femeie: 3,9-11,1x
109/1
Trombocite: 150-400 x 109/1
Hematocrit:
Brbat: 40-50%; Femeie: 37-47%

Plasma Plasma (90% ap):

reprezinta 55% din Albumin (35-55 g/1), globulin, fibrinogen,
factori de coagulare, sruri anorganice,
volumul sanguin
nutrienti, produse reziduale organice, hor-
moni, anticorpi, gaze

Test de coagulare
Intervale normale
Test
Timpul de tromboplastin 27-35 sec
partial activat (APTT):
tehnic comun de laborator
folosit în tratamentul cu

heparin
13-15 sec
Timpul de protrombina (PT)
norma- INR 0.9-1.2 (individ sntos)
Raport interna ional când
NB: 2-3 este intervalul terapeutic
lizat (INR): sunt anticoagulati cu warfarin
forma recomandat la nivel pacienii
unele cazuri, un interval de 3-4,5 este
international de raportare a (în
timpului de protrombin acceptabil)

compatibilitatea
Grupele sanguine _i A, B, AB _i 0. Grupele se
Exist patru grupe sanguine principale:
de antigene de suprafa pe eritrocite
refer la prezena sau absena dicteaz
anticorpilor de tip imunoglobulin M (lgM) în ser, care
_i a
compatibilitatea sângelui.
Primitor
Anticorpi Donator compatibil
compatibil
Grup Antigene lgM Cu
pentru

Anti B A, AB A, O
A A
Anti A B, AB B, O
B B
AB A,B, AB, O0
A _i B Niciunul
AB
Anti A Anti B A, B, AB, O 0
Niciuna
 hematii.
Factorul Rhesus: prezen a antigenului Rhesus D (RhD) pe
antigen RhD pe
persoane care posed
Rhesus pozitiv (Rh+ve):
hemati. posed antigen RhD
persoane care nu
Rhesus negativ (Rh-ve):
pe hematii.
factorul rhe-
In mod normal, plasma
nu conine un anticorp pentru
va fabrica anticorpbul
este expus la antigenul rhesus
sus, dar dac urm toare.
rhesus la expunerea
_i va ataca antigenul i sub nu-
Laboratoarele vor efectua i salvare" (cunoscut
un,grup
a determina
reinere" sau ,grup _i screen") pentru
mele de ,grup _i identifica anticorpii
al pacientului _i pentrua
tipul de grup sanguin a pacientului va
fi apoi introdus în
neregula i. Grupa sanguin confirma grupul
informatic unde poate fi folosit pentru a
sistemul c a r e sunt RRh
viitoare de transfuzie. Pacienii
sanguin pe probele eritrocite Rh-negative. Cei
care

negativi trebuie s primeasc sau Rh

eritrocite care sunt Rh pozitive
sunt Rh pozitivi pot primi
negative.

3.4 Transfuzia de sânge

Protocol _i administrare
evaluarea adecvat _i comunica-
Identificarea, documentarea,
caracteristicile fundamentale
transfuziei ale sigure.
rea sunt fiecare pas este
_i pozitiv a pacientului la
Identificarea corect
absolut esenial.
trebuie så conin numele i prenumele
Toate probele de sânge identificator unic al pacientului
pacientului, data na_terii _i
un
Pacientul trebuie identificat
(deexemplu, num rul spitalului). unui e_antion, solicitând
de prelevarea
în mod formal înainte data na_terii, acolo
individului s i_i declare
numele complet _i
Probele de sånge trebuie luate de la un singur
unde este posibil. imediat
dat, iar etichetele trebuie scrise
pacient la un moment
de sânge nu trebuie
la pat dup prelevarea probei. Probele
niciodat etichetate in prealabil.
fiecare transfuzie
Lista de verificare pentru
Solicitarea de transfuzie
documentat în fi_a pacientului
Asigurati-v c motivul transfuziei este
_i documenta i orice cerine
Completai detaliile pe foaia de observa ie
speciale
transfuziei
formularul de solicitare a
Completai _i semnai

82
3. BIOCHIMIE
 3. BIOCHIMIE
83
3
Asigurati-v c datele de identitate de pe proba de transfuzie sunt
completate corect
C
Asigurai-v c pacientul a primit informatii, a fost de acord, iar acest
lucru este documentat

Asigurati-v claboratorul este informat cu privire la gradul de urgent

al solicitrii

Asigurai-v c sângele este gata de colectare

D

Prelevarea
Asigurati-v c detaliile identitii pacientului sunt corecte _i corespund
cu detaliile de pe unitate

Asigurai-v c grupa de sânge a pacientului se potriveste cu grupul

unittii
Asigurai-v c unitatea este valabil i în stare bun(adic nu are
sCurgeri sau decolorri)
Asigurai-v c unitatea este semnat deo persoan competent
Inregistrai momentul în care componenta a fost primit în zona clinic

Administrarea
Acces venos: asigurai sau verificai permeabilitatea dispozitivului de
acces venos periferic sau central
Asigurati-v c observaiile pre-transfuzionale sunt efectuate i docu-
mentate:
temperatura
puls
TA
frecventarespiratorie
Asigurati-v c documentaia pentru înregistrarea transfuziei este
Complet _i exact

Asigurati-v c se utilizeaz setul de administrare corect (_i un set nou

dac se transfuztrombocite)
Efectuati verificri de identificare inainte de administrare la patul
bolnavului
de
Asigurati-v c dispozitivul de înclzire a sângelui sau dispozitivul
perfuzie (dac este utilizat) este setat corect _i monitorizat
temperatura
puls
TA
frecventa respiratorie
 Asigurai-v c orice evenimente adverse sunt raportate ctre medicc _i
laboratorul de transfuzii
Asigurati-v c timpul terminrii transfuziei este documentat
Transfuzia s nu dep_easc 4 ore

Post-transfuzie
Asigurati-v c observatiile post-transfuzionale sunt efectuate _i
documentate
temperatura
puls
TA
frecventa respiratorie
Asigurati-v c înregistrarea procedurii este completat i este corectä
Asigurati-v c ambalajul unitii _i alte echipamente sunt eliminate în
mod corect
Asigurati-v c rezultatul transfuziei este documentat în foaia de
observa ie a pacientului

Asigurati-v c pacientului i se ofer o fi_ cu informatii post-transfuzie

(dac este cazul)

Evenimente adverse asociate cu transfuzia de sânge

Risc Problem Semne _i simptome
Febr Reactie pirogen: Febr u_oar
reziduuri ale activitjii
bacteriene în sânge
Leucocite _i anticorpii Febr u_oar
anti-plachetari: acestea
au _i antigene i pot
provoca reactie
Anticorp anti-proteine Febr u_oar
str ine: reacie rar la
proteine din plasm
Infectie: bacterii, introdu Febr u_oar, septicemie,
se în sânge ^OC

Reactie Anticorpi anti-imunoglo- Dac este u_oar: febr,

alergic bulina A reacioneazla eruptii cutanate, prurit
proteina imunoglobulinei Dac este sever: edem
A din sângele transfuzat _i obstructie a clor
respiratorii

3. BIOCHIMIE 84
 3. BIOCHIMIE
85

Risc Problemä Semne _i simptome

Reactie Aceasta este cauzat de Vena se
înclze_te,
hemoliticàà o incompatibilitate major
pirexie rapid, senzaie de
a grupului sanguin ABBO constrictie toracic, dis-
pnee, cre_te frecvernta re-
spiratorie, dureri lombare
severe, _oc (hipotensiune,
puls accelerat, tegumente
reci_i umede), cefalee,
insuficien renal, CID
Supraîn Deobicei prezentdoar HTA, edem pulmonar,
crcare la cei deja compromi_i expectoratie cu sputa
lichidian cardiovascular: persoane alb spumoas, dispnee,
în várst, copii mici confuzie
Infectie Posibil transfer de bacterii Febr
_i virusuri, cum ar f: Pse-
udomonas, Staphylo
COCCusS
Alte riscuri
asociate cu
Hipotermie
volum mare
Aritmii cardiace
de transfuzii
Detres respiratorie
acut
Embolie gazoas, hiper-
potasemie

Sursa/bibliografie: Serious Hazards of Transfusion (2012) Transfusion

checklist for every transfusion, SHOT:
www.shotuk.org/wp-content/
uploads/myimages/2010/03/SHOT-Transfusion-Process-Checklist-
May-2012.pdf; Clevenger B, Mallett S (2014) Preoperative assessment
of coagulation and bleeding risk,
Br J Hosp Med, 75(Suppl 5):C71-4;
Dougherty L, Lister S (eds) (2011) The Royal Marsden Hospital Manual
of Clinical Nursing Procedures, 8th edn, Oxford:
D, Hearnshaw K (2010) Understanding blood Wiley-Blackwell; Watson
groups and transfusion in
nursing practice, Nurs Stand, 24(30):41-8.
 3.5 Gazele sanguine
Parametru Valori normale Sermnificatie Exces/deficit
(arteriale) (venoase)
pH 7.35-7.45 731-7.41 pH-ul in limite Numai pentru referint general. Un pH normal nu indic absena perturbrii
normale este vital acido-bazice. pH, pCO2 _i HCO» toate ar trebui luate in considerare pentru
Dentru homeostazie i o imagine complet Analiza gazelor sanguine este o manoper avansat
Supravietuire _i necesit luarea în considerare a acestor factori in combinatie (_i alte
considerente, cum ar fi excesul bazic).
pO (kPa) 10.6-13.3 4.0-5.3 Vital pentru respiratia Hipoxie (pa02 arterial redus): cianoza limbii, mucoaselor (ochilor) _i pieli,
celular. Nu se ritm respirator crescut, nelini_te, confuzie; acidoz (pH sub 7,35), care duce
utilizeaz în evaluarea la stop cardio-pulmonar.
acido-bazic
pCO 4.4-5.8 5.5-6.8 Reziduu al respiraiei Acidoza respiratorie poate aprea atunci când nivelul> 6,0 kPa indic o
(kPa) celulare. Indicator al ventilaie prea redus, ceea ce duce la retenia de CO2 (simptomele includ
functiei respiratorii _i somnolen, crampe musculare, vasodilataie periferic, aritmii cardiace).
al
parametru secreiei
acide respiratorii.
Alcaloza respiratorie poate aprea atunci cànd nivelul «4,5 kPa, cauzat de
hiperventilaie rezult într-o cantitate prea mare de CO2 expirat (simptome
le includ afectarea nivelului de con_tien, convulsii, cre_terea tonusului
muscular, hipokaliemie).
HCO 22-24 23-29 Indicator al functiei
Acidoza metabolic poate aprea atunci când este redus bicarbonatul. Poa-
(mmol/) metabolice (uneori
evaluat prin determi- tesa apar lainclud
pacienii cu o fistul, diaree sever sau functie renal afectat
narea bicarbonatului simptomele
_i vrsturi).
dispnee, letargie, nelini_te _i dezorientare, aritnmi, great
standard, BCS) Alcaloza metabolicä poate aprea atunci când existä o cre_tere a bicarbo
natului (ca urmare a pierderii de acid saua excesului bazic). Cauzele pierderii
de acid includ diaree _i vrsturi, aspiraii nazogastrice, utilizarea prelungit
a diureticelor care determin
epuizarea K (simptomele includ vrsturi,
nelini_te, tremor, parestezii ale extremitilor, tetanie, convulsii).
Sursa/bibliografie:
and arterial Hennessey IAM,Japp
blood gas analysis AG (2015)they
in adults:
Arterial BloodGases MadeEasy 2nd edn,Edinburgh: Elsevier,Respirology
comparable? A systematic review and
Byrne Aet al (2014) Peripheral
venous are
metaanalysis, 19(2).168-75
3. BIOCHIMIE 87

3.6 Analiza urinarä

Analiza urinar testeaz caracteristicile _i compozi ia unui
specimen de urinå recent recoltat pentru a stabili un diagnostic
preliminar _i necesitatea unor investiga ii suplimentare. Rinichii
prelucreaz aproximativ ~ 180 I de sânge pe zi, dar doar aproxi
mativ 1,5% din acest volum se elimin sub form de urin. Urina
proaspåt are de obicei un miros u_or, care se poate modifica ca
urmare a proceselor patologice, de ex. in diabetul zaharat acetona
poate provoca un miros dulce.
Electroliii din urin reflect capacitatea rinichilor de a excreta i
reabsorbi electrolii.
sodium: 100-260 mEq/24 hr calciu: 100-300 mg/24 hr
potasiu: 39-90 mg/24 hr proteine: <100 mg/24 hr
Rezultatele anormale pot fi cauzate de o serie de procese patolo-
gice, altele decât afeciunile renale, de ex. calciu crescut datorit
imobilitii prelungite.
Parametru Normal Anormal
Culoare Galben Ro_ie: hematurie (traumatisme uretrale
chihlimbar ale vezicii urinare, calculi renali, obstrucie,
tumor, insuficien renal, cistit)
Turbidi Limpede Tulbure: detritusuri, sedimente bacteriene
tate (infecie a tractului urinar (ITU))

pH 4.6-8.0 in Alcalindac nu este proaspät sau cu

medie 6) ITU poate indica formarea de calculi vezi-
cali; aciditate crescut în acidoz tubular
renal

Densitate 1.002- Indic capacitatea rinichilor de a concentra

specific 1.030 g/ml sau dilua urina în prezena substantelor
anormale, de ex. glucoz. <1.002 indic
urin diluat _i> 1.030 urin concentrat ,
1.035 este de obicei contaminat

Proteine 0.8 mg/dl Proteinuria poate aprea în alimentaie

bogat în proteine i exerciii fiZice (prelu
gite), observat în boala renal
Nitritii apar atunci când bacteriile urinare
Nitriti reduc nitraii urinari la nitrii. Un test
extrem de sensibil. Un rezultat negativ nu
exclude ITU

Zahr Glicozuria apare dup un aport mare de

zah r sau în diabet zaharat
Parametru Normal Anormal
0 Cetonuria din înfometare _i cetoacidoz
Corpi
cetonici diabetic

0-4 Leziuni la nivelul esutului renal (vezi

Hematii
Culoarea, mai sus)

Leucocite 0-5 ITU

0 ITU, boal renal

Bacterii
sarcina
hCG <25 mlU/ml La femei,> 25 mlU/mL indic

s se fac teste cu band

Public Health England nu recomand
la cateterizai _i cei peste 65 de ani. Muli vor
pentru ITU pacienii dar nu
care d un rezultat pozitiv,
avea bacteriurie asimptomatic ,
necesit tratament cu antibiotice
and Health England (2007,
Fluids Electrolytes: Essentials
Sursa/bibliografie: Garrett BM (2017) Public
Routledge;
for Healthcare Practice, Abingdon: tools for primary care: www.gov.
tract infection: diagnostic
uk/government/publications/urinary-tract-infection-diagnosis; Wians, FH
2019) Urinary
version:
Values. Merck Manual Professional
Jr (2019) Normal Laboratory
www.merckmanuals.com/professional/appendixes/normal-Haboratory-va

lues/normal-Haboratory-values.

4.1 Igiena mâinilor

mâinilor la punctul de îngrijire
Cele 5 momente pentru igiena

INAINTE
DE P R O C E D U R A

ASEPTIC

DUPA
INAINTE
4ATINGEREA
UNUI PACIENT
DE A ATINGE

UN PACIENNT

AN
DUP ATINGEREA

DuP RISCUL oBIECTELOR

3DE EXPUNERE
LA LICHIDE
5 DIN PREAJMA

PACIENTULU
CORPORALE

88
4. CONTROLUL INFECTIILOR
 4. CONTROLUL INFECTIILOR 89

inainte de a atinge un pacient

Când? Curä a i-v mâinile înainte de a atinge un pacient
atunci cand và apropiai de el.
De ce? Pentru a proteja pacientul impotriva germenilor
nocivi prezen i pe mâini.

Inainte de procedura aseptic

2 Cand? Curai-v mâinile imediat înainte de a
procedurå aseptica.
efectua o

De ce? Pentru aproteja pacientul împotriva germenilor

de a ptrunde în corpul su.
nocivi, inclusiv ai pacientului,
Dup riscul de expunere la lichide corporale
3 Când? Curai-vmâinile
re la lichidele/secreiile
imediat dup un risc de expune-
pacientului (_i dup îndep rtarea
mänu_ilor). dumneavoastr i mediul de
De ce? Pentru v proteja pe
a
nocivi provenii de la pacient.
îngrijire impotriva germenilor
Dup atingerea unui pacient atingerea unui pacient i
4 Cand? Curtai-v
a obiectelor din
mâinile dup
lui, atunci cand plecai
preajma
de lng

pacient. dumneavoastr i mediul de

De ce? Pentru a v proteja pe
nocivi provenii de la pacient.
ingrijire impotriva germenilor
obiectelor din preajma pacientului
Dup atingerea oric rui obiect
5 Când? Curati-v
sau mobilier din
mâinile
imediata
dup atingerea
apropiere a pacientului, la pleca
atins.
chiar dac pacientul nu a fost mediul de
re- dumneavoastrå i
va proteja pe
De ce? Pentru a nocivi provenii de la pacient.
îngrijire impotriva germenilor
a mâinilor
de pe coperta
schema de splare
Consultati _i
interioar . www.who.
Patient Safety:
World Alliance for
int/gpsc/5may/Your_5_Moments_For_Hand_Hygiene_Poster.
Adaptat dup
WHO (2009) pdf
4.2 Clasificarea infectiilor
Infectie exogen- pacienii se infecteaz cu
mediul extern. microorganisme din
Infectie endogen sursa sunt
-

pacientilor (in special la pacienii microorganismele interne ale

imunocompromisi).
Infectie nosocomial -infectie asociat
medicale. Definit acordärii asistenei
era în faza de
ca o
infectie care nu este prezent _i nici nu
incubare înainte de internarea în
asistentei medicale. In spital, spital sau acordrii
pacientii, personalul, vizitatorii,potenialele surse de
infectie includ:
frecvent cale de infectie este echipamentele, lenjeria. Cea mai
prin contact
prin mâinile personalului. Splarea måinilordirect, cel mai frecvent
este recunoscut
a fi
principala activitate pentru prevenirea rspândirii
nosocomiale. infectilor
4.3 Prevenirea infectilor
Exogene
Nu acordai
îngrijiri când suntei bolnav.
Verificati dac imunizrile v sunt la zi.
Asigurati o igien eficient a mâinilor.
Folosii echipamente de protecie personal atunci când
manipulai lichidele/secreiile corporale.
Mediu înconjurator
Nu scuturati lenjeria de pat _i nu o punei pe podea.
Asigurati eliminarea corect a de_eurilor, inclusiv a celor
ascuite.
Curätati _i sterilizai articolele contaminate.
Ventilaie: camerele individuale trebuie s fie sub presiunee
atmosferic negativ pentru a preveni ie_irea aerului în camer.
Stergeti cu mopul i îndepärtai umed praful folosind detergent
si ap cald.
Endogene
Educaia pacienilor cu privire la o bun nutriie/igien persona
l(in special spálarea mâinilor).
Antibioticele _i chimioterapia afecteaz flora normal a pacien-
tului, permitând colonizarea. Asigurai-v c antibioticele sunt
administrate a_a cum este indicat.
Educatia pacientului: pacienii trebuie sia antibiotice numai
atunci când sunt prescrise de un medic _i trebuie sfinalizeze
cura.

4. CONTROLUL INFECTIILOR 90
4.CONTROLUL INFECILOR 93

Eliminarea de_eurilor
Personaluil trebuie sà fe instruit pentru a se a se asigura
mtelegerea relevantei eliminàri corespunzdtoare a deseunior
Angajatorii ar trebui sà furnizee echipamnente jechiparernte
deprotectie personala (PPEJ pentru personalSirecipernte te
eliminare adecvate)pentru a permite respectarea politclor
nationale si globale.
Personalul trebuie sdrespecte regementarile localesi natonale
(NICE, 2012) pentru a se proteja pe ei i pe ceilalti
Cogurile de gunoi cu pedale tretbuie sd fie disponibile. iar per
sonalul trebuie sà poar te PPE (sorturi si manusi) pentru a evita
contamiinarea neruci_ata
Lenjeria trebuie separatdîn curatd sau murdard intectioasd
colectatd M saci pentru spalre, lenjeria murdard este colectatd
in pungi de plastic separate pentru decontammnare
Trebuie sd fie respectate îndrmdrile departamentului de
sanatate în ceea ce prive_te sppdlarea si dezintectaea. fie
prin actiune termicd sau chimicd, deoarece unele mateniale
intectioase,cum ar fi Bacillus cereus si spoi de Clstrriu
cile, pot persista dupd decontaminarea ka
intre 65 "C _i 71 "C.
temperatun cuprmse
Deyeurile clinice trebuie sd fie separate de deseurile non climee
inpungi de plastic.
Fchipa1menteleascutite trebuie colectute di containere specifice
blocabile
Licicdele nocive _i medicamentele dase
trebuie aruneate dr
ecipiente adecvate pentru a evita eliminarea prn ehuvete îr
sistemul de canalize.
Degeurile caie a_teapt colectarea trebuie sa fie
departe de public, pentrU a evitadepozitate te
îr
2011e desemmate,
0Ontanmiare sau valdmmare, potentalul
Children's Nuraing lean, Kingston University
and tdeorge's
Universily of LondoN (2018) Nursing Card of Childrer1St and VoanN
People, Oxlord: Clinical Pocket Roference