Venitul disponibil pe care-l deține o gospodărie este alocat pentru consum (C), respectiv

pentru economisire (S), ambele depinzând de venitul disponibil curent.

Yd = C + S
C = f(Yd); S = f(Yd)

1.1.1.1. Înclinația medie spre consum și spre economisire

Presupunem că în luna anterioară ați primit de la părinți 300 de lei și ați beneficiat de o bursă de
merit de 700 de lei. Prin urmare, venitul dumneavoastră disponibil a fost de 1000 de lei. Dacă din acest
venit ați fi cheltuit în aceeași lună 900 de lei, înseamnă că diferența de 100 de lei era economisită. Altfel
spus, dintr-un venit de 1000 de lei, ați alocat pentru consum 90% și ați economisit 10%. Sau, dintr-un leu
venit disponibil, ați cheltuit 90 de bani și ați economisit 10 bani.
Proporția în care alocați venitul disponibil pentru consum și economisire arată de fapt
înclinația dumneavoastră de a consuma și de a economisi.
Exemplul 2. Folosind valorile precizate în textul anterior, calculați înclnația medie spre consum și spre
economisire.
Yd = 1000 lei; C = 900 lei; S = 100 lei
Înclinația medie spre consum (c), adică proporția din venitul disponibil alocată consumului,
se va scrie:
C
c=
Yd
C 900
c= = =90 %=0,9
Yd 1000
Adică, ați cheltuit 0,9 lei dintr-un leu venit, astfel că înclinația dumneavoastră medie spre consum este 0,9
sau 90%.
Înclinația medie spre economisire (s), adică proporția din venitul disponibil economisită, se
va scrie:
S
s=
Yd
S 100
s= = =10 %=0,1
Yd 1000
Adică, ați economisit 0,1 lei dintr-un leu venit, înclinația dumneavoastră medie spre economisire este 0,1
sau 10%.
Yd C S
Deoarece Yd = C + S, atunci, împărțind la Yd, rezultă: = + => c + s = 1,
Yd Yd Yd
proporția alocată consumului și cea alocată economisirii formând un întreg.

1.1.1.2. Cum se comportă indivizii? Legea psihologică a lui Keynes vs. Spirite animale (Keynes)

Dacă într-o lună ați avut un venit disponibil de 1000 de lei, iar în luna următoare de 1200 de lei,
ce comportament ați manifestat? Ați fost mai degrabă înclinați să consumați mai mult sau să economisiți
o proporție mai mare din venit? De ce atunci când “vă merge mai bine” comportamentul vostru este de a
consuma cât mai mult din venit, chiar peste venitul actual? De ce nu economisiți mai mult atunci când
veniturile voastre cresc? De ce deveniți brusc mai chibzuiți atunci când venitul disponibil scade? Vă rog
să-i întrebați și pe părinții voștri ce fel de comportament au în privința consumului și a economisirii atunci
când venitul dânșilor crește sau scade. Economistul Keynes a explicat faptul că este în natura umană să nu
luăm întotdeauna decizii raționale de alocare a venitului, ci să ne ghidăm adesea după instincte, emoții și
tendințe.
Caseta 2. Înclinația medie spre economisire a gospodăriilor din SUA (1960-2020)
Conform graficului realizat pe baza datelor disponibile
(https://fred.stlouisfed.org/series/PSAVERT), rezultă că gospodăriile din SUA au economisit din ce în ce
mai puțin în raport cu venitul lor disponibil începând cu anii 1970 și până la criza financiară din 2007-
2008. Astfel, gospodăriile americane economiseau 13-14 dolari dintr-un venit de 100 de dolari în 1970, 6-
7 dolari la începutul anilor 2000 și doar 2-3 dolari în anii 2005-2006. În schimb, criza pandemică a
modificat semnificativ comportamentul gospodăriilor americane, rata economisirii ajungând chiar la 34%
odată cu declanșarea pandemiei și stabilizându-se la aproximativ 15-20%, cel mai ridicat nivel din ultimii
60 de ani. Porțiunile gri din figura de mai jos corespund perioadelor de recesiune economică înregistrate
de către economia americană. Ce remarcați în privința înclinației către economisire? Ce se întâmplă
cu rata economisirii în perioadele în care economia a înregistrat o evoluție nefavorabilă?

Figura 5.3. Rata economisirii în SUA

Economistul Keynes a descris în lucrarea sa de referință Teoria generală a ocupării forței de
muncă, a dobânzii și a banilor (1936), atât comportamentul unui consumator rațional, ghidat de înclinația
de a economisi în perioadele economice favorabile pentru a avea rezerve în perioadele de scădere
economică (Legea psihologică), cât și comportamentele de exuberanță irațională ghidate de o încredere
exagerată în evoluția economiei (Spirite animale).
Legea psihologică a lui Keynes descrie comportamentul rațional, prudent al consumatorilor, care
tind să pună bani deoparte (economisesc) în perioadele bune pentru perioade mai puțin bune din
perspectiva veniturilor disponibile – cele 7 vaci grase și frumoase, după care urmează 7 vaci urâte și
slabe (Geneza, Capitolul 41, Biblia), adică 7 ani de prosperitate economică, urmați de 7 ani de probleme
economice.
Conform legii psihologice a lui Keynes, consumatorii sunt înclinați ca la modificarea
venitului disponibil, să modifice (în procente) mai mult economisirea și mai puțin consumul, ambele
variind în același sens cu venitul disponibil.
Cazul a). Venitul disponibil crește
 C ↑ mai puțin
Yd ↑ => C ↑ (creşte mai puţin) => c = => c↓
Y d ↑ mai mult

S ↑ mai mult
Yd ↑ => S ↑ (creşte mai mult) => s = => s↑
Y d ↑ mai puțin
Atunci când venitul disponibil al unei gospodării crește, consumatorii vor avea o
înclinaţie mai mare către economisire şi una mai redusă către consum.
Cazul b). Venitul disponibil scade
C ↓ mai puțin
Yd ↓ => C ↓ (mai puţin) => c = => c↑
Y d ↓ mai mult

S ↓ mai mult
Yd ↓ => S ↓ (mai mult) => s = => s↓
Y d ↓ mai putin
Atunci când venitul disponibil al unei gospodării scade, consumatorii vor avea o
înclinaţie mai mare către consum, în timp ce înclinația către economisire va scădea.
Spirite animale (Animal spirits)
Conform acestei abordări, care are aplicabilitate și pe piața financiară, consumatorii sunt cumva
luați de valul încrederii exagerate pe care o au (sau care li se induce) în privința evoluției economiei.
Astfel, consumatorii sunt cuprinși de o exuberanță irațională în perioadele în care “le merge bine” –
cumpără active reale și financiare, se împrumută, cheltuiesc peste venitul disponibil prezent –, respectiv
de o frică rațională în perioadele în care economia scade, iar toate visele lor anterioare încep să se
năruie.
Prin urmare, indivizii încep să economisească mai mult din venitul disponibil în perioadele în
care veniturile lor scad (recesiune economică), așa cum rezultă și din figura 5.3. Numai că, această teamă
de a consuma nu va dura la nesfârșit; peste câțiva ani, atunci când veniturile indivizilor vor crește din nou,
se va instaura același comportament euforic, iar datoriile gospodăriilor se vor majora. Economiștii George
Akerlof, Robert Schiller (laureați ai Premiului Nobel în economie) consideră că spiritele animale stau la
originea crizelor economice și financiare.
Prin urmare, conform teoriei Spiritelor animale, reacția consumatorilor este inversă celei specifice
Legii psihologice.
 dacă venitului disponibil crește, economisirea se va majora într-o măsură mai mică decât venitul,
iar consumul într-o măsură mai mare. Prin urmare, înclinația medie spre consum (c) crește, iar
înclinația medie spre economisire (s) scade.
 dacă venitului disponibil scade, economisirea se va reduce mai puțin decât venitul sau chiar va
crește, în timp ce consumul va scădea într-o măsură mai mare relativ la venit. Prin urmare, înclinația
medie spre consum (c) scade, iar înclinația medie spre economisire (s) crește.
Exemplul 3. O gospodărie are un venit disponibil de 3000 de lei, din care cheltuie 2400 de lei. Dacă
venitul disponibil crește de la 3000 de lei la 3600 de lei, iar consumul devine 2760 de lei, explicați dacă
se respectă legea psihologică a lui Keynes în cazul acestei gospodării.
Yd0 = 3000 lei; C0 = 2400 lei => S0 = Yd0 – C0 = 600 lei
Ținând cont de valorile inițiale, înclinația medie spre consum (c0) și înclinația medie spre economisire (s0)
au fost:
C0
c0 = = 2400/3000 = 0,8 => s-a consumat 80% din venitul disponibil inițial
Yd0
S0
s0 = = 600/3000 = 0,2 => s-a economisit 20% din venitul disponibil inițial
Yd0
Yd1 = 3600 lei; C1 = 2760 lei => S1 = Yd1 – C1 = 840 lei
Luând în considerare valorile actuale, înclinația medie spre consum (c1) și înclinația medie spre
economisire (s1) sunt:
C1
c1 = = 2760/3600 = 0,77 => s-a consumat 77% din venitul disponibil actual
Yd1
S1
s1 = = 840/3600 = 0,23 => s-a economisit 23% din venitul disponibil actual
Yd1
Se observă că atunci când venitul disponibil a crescut de la 3000 la 3600 lei, gospodăria respectivă a
crescut înclinația medie către economisire (de la 0,2 la 0,23) și a redus înclinația medie spre consum (de
la 0,8 la 0,77). Prin urmare, se verifică Legea psihologică a lui Keynes.
Aceasta se întâmplă deoarece Yd a crescut cu 20% (de la 3000 la 3600), consumul s-a majorat cu 15%
(de la 2400 la 2760), iar economisirea cu 40% (de la 600 la 840). Prin urmare, consumul a crescut mai
puțin, iar economisirea s-a majorat mai mult, atunci când venitul disponibil s-a majorat.

1.1.1.3. Înclinația marginală spre consum și spre economisire

Sunt convins că v-ați reamintit cu acest prilej conceptul de analiză marginală pe care l-am folosit
foarte des la microeconomie și care făcea referire la reacția unei variabile dependente la modificarea
redusă, la limită, marginală, a unui factor de influență. Deoarece factorul de influență al consumului și al
economisirii îl reprezintă venitul disponibil, atunci este evident că:
 înclinația marginală spre consum (c’) reflectă modificarea absolută a consumului, ca urmare a
modificării (absolute, cu o unitate) a venitului disponibil. Altfel spus, evidențiază cât din variația
venitului este direcționată pentru consum.
 înclinația marginală spre economisire (s’) reflectă modificarea absolută a economisirii, ca
urmare a modificării (absolute, cu o unitate) a venitului disponibil. Altfel spus, evidențiază cât
din variația venitului este direcționată pentru economisire.


Exemplul 4. Inițial, dispuneți de un venit de 1000 de lei, din care ați cheltuit 900 de lei și ați economisit
100 de lei. Presupunem că venitul vostru disponibil lunar crește de la 1000 la 1200 de lei. Presupunem că
160 de lei din această creștere de venit este alocată pentru a majora consumul, iar 40 de lei sunt
economisiți. Determinați înclinația marginală spre consum și spre economisire.
Yd0 = 1000 lei; C0 = 900 lei; S0 = 100 lei; Yd1 = 1200 lei
∆Yd = Yd1 – Yd0 = 1200 – 1000 = 200 lei
Consumul crește cu 160 de lei => C1 = C0 + 160 = 1060 lei => ∆C = C1 – C0 = 160 lei
Economisirea crește cu 40 de lei => S1 = S0 + 40 = 140 lei =>∆S = S1 – S0 = 40 lei
∆Yd = ∆C + ∆S => 200 = 160 + 40
 Înclinația marginală spre consum (c’), adică proporția din modificarea venitului disponibil
alocată suplimentar consumului, se va scrie:
∆C ∆ C 160
c’ = => c’ = = =80 %=0,8 – ați cheltuit suplimentar 0,8 lei dintr-un leu venit
∆ Yd ∆ Yd 200
suplimentar, înclinația marginală spre consum fiind de 0,8 sau 80%.
Înclinația marginală spre economisire (s’), adică proporția din modificarea venitului
disponibil alocată suplimentar economisirii, se va scrie:
∆S ∆ S 40
s’ = =>s’ = = =20 %=0,2 – ați economisit suplimentar 0,2 lei dintr-un leu venit
∆ Yd ∆ Yd 200
suplimentar, înclinația marginală spre economisire fiind 0,2 sau 20%.
∆ Yd ∆C ∆ S
Deoarece ∆Yd = ∆C + ∆S, atunci, împărțind la ∆ Yd, rezultă: = + => c' + s’ = 1,
∆ Yd ∆Yd ∆ Yd
proporția alocată suplimentar consumului și economisirii formând un întreg.
În concluzie, dintr-un venit suplimentar de 200 de lei, ați cheltuit suplimentar pentru consum 80%
(=160/200) și ați economisit suplimentar 20% (=40/200). Altfel spus, dintr-un leu venit disponibil
suplimentar, ați cheltuit suplimentar 80 de bani și ați economisit suplimentar 20 bani.