Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Heleșteni

Profesor: Hîra Delia-Petrina, Luca Diana-Adrina, Pricop Maria-Denisa, Ungureanu Elena-Florentina

Aria curriculară: Om și societate
Disciplină: Geografie
Clasa: a VIII-a
Timp alocat: 2 ore/ săptămână

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

GEOGRAFIA ROMÂNIEI
(2020-2021)

Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi Nr. de ore Săptămâna Evaluare

alocate
SEMESTRUL I – 17 săptămâni (14.09.2020 – 29.01.2021)

1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri 2 1

geografice Elemente de geografie fizică și umană (recapitulare și test inițial) 4 (14-18 septembrie Evaluarea inițială
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi 2020)
cartografice
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau suporturilor
date
3.1.Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din
matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
Poziția geografică 2-3
(21 septembrie- 2
 Poziţia geografică. Elemente definitorii şi consecinţe. octombrie 2020)
Statele vecine
▪ România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central
europeană

Relieful României 1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice;  Caracteristici generale 12

2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat;  Carpaţii 4-10
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând  Depresiunea Colinară a Transilvaniei (5 octombrie - 20 Evaluare formativă
elemente din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS; Subcarpaţii şi Dealurile de Vest noiembrie

 4.1.Realizarea unui demers investigativ.  Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi octombrie 2020)

 Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei

 Câmpia Română și Câmpia de Vest

 Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre

2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat;

3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând 8 11 – 13
corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare;  Clima României: (23 noiembrie- 23 Evaluare formativă
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau - Factorii genetici decembrie 2020)
indirect; - Elementele climatice
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau  Particularităţile climatice regionale (etaje şi influenţe
îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile. climatice)

Vacanţa de iarnă (23.12.2020 – 10.01.2021)

 Apele României
Clima, apele, vegetația,
- Dunărea 4 14 – 16
fauna și solurile
- Râurile interioare (11 ianuarie- 22

- Lacurile și apele subterane ianuarie 2021) Evaluare formativă

- Marea Neagră

2 17
Sinteză şi evaluare (25-29 ianuarie
2021)

Evaluare sumativă

Vacanţa intersemestrială (30.01.2021 – 7.02.2021)

SEMESTRUL al II-lea – 17 săptămâni (8.02.2021 – 11.06.2021)

1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor  Vegetaţia, fauna și solurile

elemente, fenomene şi structuri geografice;  Aplicaţie practică: 6 18 – 20 Evaluare formativă
Clima, apele, vegetația, 1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice; Reguli de comportament în cazul producerii unor fenomene (8 februarie- 26
fauna și solurile 2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi climatice, hidrografice, biogeografice de risc februarie 2021)
cartografice,
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau
îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile.

Populația, așezările omenești
și organizarea administrativ
teritorială
Activităţile economice
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat;
▪ Populaţia – elemente şi structuri demografice Evaluare formativă
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau suporturilor Studiu de caz: 6 21 – 23
date; Citirea și interpretarea reprezentării grafice a structurii populației pe (1 - 19 martie 2021)
3.3.Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând grupe de vârstă și sexe
corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare;
4.1. Realizarea unui demers investigativ;
▪ Așezările omenești
- Aşezările rurale – evoluţie şi diferenţieri teritoriale
- Aşezările urbane – evoluţie şi caracteristici actuale
- Caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti
▪ Organizarea administrativ-teritorială
Aplicație practică:
Caracterizarea unor orașe mari
3.4. Prezentarea patrimoniului mondial utilizând diverse surse;
▪ Agricultura 4 24-25
4.2. Ierarhizarea unor elemente, fenomene și procese după caracteristicile lor geografice; - Fondul funciar agricol – potenţial şi valorificare (22 martie- 2 aprilie
4.3. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente, fenomene şi procese ale mediului - Regiunile agricole – elemente specifice 2021)
geografic; - Valorificarea produselor agricole – tradiţie şi modernitate
4.4.. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic. Vacanţă (2.04.2021 – 11.04.2021)
 Resursele naturale şi industria
- Resursele naturale şi valorificarea lor 6
- Industria energetică şi a energiei electrice
- Industria construcţiilor de maşini 26 – 28
▪ Serviciile (12 - 30 aprilie Evaluare formativă
- Căile de comunicaţie şi transporturile 2021)
Studiu de caz:
Rolul căilor de comunicație în dezvoltarea economică
- Comerţul
- Turismul – potenţial şi valorificare economică
Vacanţă (30.04.2021 – 9.05.2021)
 Aplicaţii practice: 4 29-30
- Activităţi economice în localitatea/judeţul natal (10-21 mai 2021)
- Valorificarea resurselor alternative de energie
- Potenţialul turistic al judeţului
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice;
▪ Diferenţieri regionale 2
 Regiuni geografice și 2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi
▪ Regiunile geografice pe baze naturale 31
dezvoltarea regională cartografice;
▪ Aplicaţie practică: ( 24-28 mai 2021)
3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context european şi - Caracterizarea geografică a unei regiuni (la alegere).
mondial;
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat.

1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri

▪ Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluţii
Caracteristici ale mediului geografice; recente. 2 32
înconjurător în România în 2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi
▪ Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării (31 mai -4 iunie
Europa şi în lume cartografice; sustenabile. 2021)
3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context european şi
mondial;
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau
îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile.

Sinteză şi evaluare  Geografia României 2 33 Evaluare finala

(7-11 iunie 2021)
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Heleșteni
Profesor: Hîra Delia-Petrina, Luca Diana-Adrina, Pricop Maria-Denisa, Ungureanu Elena-Florentina
Aria curriculară: Om și societate
Disciplină: Geografie
Clasa: a VIII-a A
Timp alocat: 2 ore/ săptămână (33 de ore)
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRIALĂ
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
(Semestrul I- 2020-2021)

Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi Nr. de ore Săptămâna Evaluare

alocate
SEMESTRUL I – 17 săptămâni (14.09.2020 – 29.01.2021)

Poziția geografică 1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri Elemente de geografie fizică și umană (recapitulare și test inițial) 2 1 Evaluarea inițială
geografice  Poziţia geografică. Elemente definitorii şi consecinţe. 4 (14-18 septembrie
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi Statele vecine 2020)
cartografice
▪ România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau suporturilor europeană 2-3
date (21 septembrie- 2
3.1.Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din octombrie 2020)
matematică, ştiinţe şi TIC/GIS

Relieful României 1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice;  Caracteristici generale 12 4-10 Evaluare formativă
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat;  Carpaţii (5 octombrie - 20
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând  Depresiunea Colinară a Transilvaniei noiembrie
elemente din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS; Subcarpaţii şi Dealurile de Vest octombrie 2020)

4.1.Realizarea unui demers investigativ.
 Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi

 Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei

 Câmpia Română și Câmpia de Vest

 Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre

2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat;  Clima României: 8 11 – 13 Evaluare formativă
Clima, apele, vegetația, 3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând - Factorii genetici (23 noiembrie- 23
fauna și solurile corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare; - Elementele climatice decembrie 2020)
 4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau  Particularităţile climatice regionale (etaje şi influenţe
indirect; climatice)
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau Vacanţa de iarnă (23.12.2020 – 10.01.2021)
îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile. Apele României 4 14 – 16 Evaluare formativă

Dunărea (11 ianuarie- 22

Râurile interioare ianuarie 2021)

Lacurile și apele subterane

 Marea Neagră

Sinteză şi evaluare 2 17 Evaluare sumativă

(25-29 ianuarie
2021)

Vacanța intersemestrială (30.01.2021 – 7.02.2021)


Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Relieful României
Timp alocat: 12 ore (5 octombrie - 20 noiembrie octombrie 2020)
Conţinuturi Competente specifice
Carpaţii și Depresiunea 1.2. Prezentarea structurată a
Colinară a Transilvaniei informaţiei geografice;
2.2. Explicarea fenomenelor şi
proceselor geografice utilizând
reprezentări grafice şi
cartografice;
3.2. Formularea de soluţii la
probleme date din realitatea
înconjurătoare utilizând
elemente din matematică
ştiinţe şi tehnologii (TIC/GIS);
4.4. Identificarea soluţiilor de
protecţie a mediului geografic
din orizontul local sau
îndepărtat în contextul
dezvoltării sustenabile.
Subcarpații 1.2.prezentarea structurată a
informaţiei geografice;
2.2.Explicarea fenomenelor şi
proceselor geografice utilizând
reprezentări grafice şi
cartografice;
3.1.Explicarea unor elemente,
fenomene şi procese
PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
RELIEFUL ROMÂNIEI
Activităţi de învăţare Resurse pedagogice Evaluare
Metode Mijloace
o o o
caracterizarea geografică a unor unităţi teritoriale Expunerea didactica Atlasul geografic Evaluare orală: exerciții
o o o
stabilirea unor asemănări/deosebiri dintre fenomene şi Conversatia eurisitica Harta fizică a României de localizare pe hartă;
o o
procese geografice prin compararea unor reprezentări Observarea Harta Carpaților exerciții de observare și
o
grafice/cartografice/imagini Harta explicare a diferitelor
o o
construirea unor reprezentări grafice Depresiunii Colinare a procese geografice pe
Transilvaniei imagini; completarea
unor hărți mute
o o o
formularea de întrebări pe baza unui document sau Expunerea didactica Atlasul geografic Evaluare orală: exerciții
o o
material audio-video Conversatia eurisitica Harta fizică a României de localizare pe hartă;
o o o
realizarea unor suporturi cartografice utilizând date Observarea Calculator exerciții de observare și
colectate într-o aplicaţie practică explicare a diferitelor
o
identificarea unor procese din orizontul local folosind procese geografice pe
suporturi cartografice imagini
o
caracterizarea în scris sau oral a unei/unui unităţi de
relief/judeţ/oraş după un model dat

Podișul Getic și Podișul
Mehedinți 2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice uti-
geografice folosind noţiuni din
matematică, ştiinţe şi
tehnologii (TIC/GIS);
4.4.Identificarea soluţiilor de
protecţie a mediului geografic
din orizontul local sau
îndepărtat în contextul
dezvoltării sustenabile.
o
o caracterizarea geografică a unor unităţi teritoriale Conversatia euristica o Atlasul geografic Evaluare orală: exerciții
o
1.2.prezentarea structurată a informaţiei geografice; o construirea/desenarea unei schiţe de hartă pe o temă Demonstrația o Harta fizică a României de localizare pe hartă;
o
dată Exercițiul o Calculator exerciții de observare și
o
cartografic dat; o interpretarea unor profile geografice pe anumite direcţii Problematizarea o Videoproiector explicare a diferitelor
reprezentative procese geografice pe
lizând reprezentări grafice şi cartografice; o stabilirea cauzelor care au generat problemele identifi- imagini; completarea
4.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese unor hărți mute
cate
geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi o completarea unei fişe de observaţii cu date culese în
TIC/GIS.
urma unei aplicaţii de teren

Podișul Moldovei și Podișul
Dobrogei
o
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice; o caracterizarea geografică a unor unităţi teritoriale Conversatia euristica o Atlasul geografic Evaluare orală: exerciții
o
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport o realizarea unor suporturi cartografice utilizând date Demonstrația de localizare pe hartă;
o
cartografic dat; colectate într-o aplicaţie practică Exercițiul o Harta fizică a României exerciții de observare și
o
o identificarea unor procese din orizontul local folosind Problematizarea explicare a diferitelor

2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice uti- suporturi cartografice o Harta Carpaților Meridionali din procese geografice pe

lizând reprezentări grafice şi cartografice; o identificarea unor probleme din realitatea atlasul geografic imagini; completarea
unor hărți mute
înconjurătoare
3.2 Formularea de soluţii la probleme date din realitatea în- o
Calculator
conjurătoare utilizând elemente din matematică, ştiinţe şi
 TIC/GIS.
o
Câmpia de Vest și 1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice; o realizarea fişelor bibliografice Expunerea didactica o Harta fizică şi geologică a Evaluare orală: exerciții
o
Dealurile de Vest o precizarea relaţiilor cauzale dintre fenomene şi procese Conversatia eurisitica României Manualul de localizare pe hartă;
o
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice geografice cu ajutorul reprezentărilor grafice şi Observarea exerciții de observare și
utilizând reprezentări grafice şi cartografice; cartografice o Texte, imagini explicare a diferitelor
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe o elaborarea unor reprezentări cartografice folosind procese geografice pe
baza datelor şi/sau suporturilor date; instrumente TIC/GIS o Calculator imagini; completarea
4.2 Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din re- o caracterizarea în scris sau oral a unei/unui unităţi de unor hărți mute
alitatea observată direct sau indirect.
relief/judeţ/oraş după un model dat
o
Câmpia Română 1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice; o caracterizarea geografică a unor unităţi teritoriale Expunerea didactica o Harta fizică şi geologică a Evaluare orală: exerciții
o
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice o precizarea relaţiilor cauzale dintre fenomene şi procese Conversatia eurisitica României de localizare pe hartă;
o
utilizând reprezentări grafice şi cartografice; geografice cu ajutorul reprezentărilor grafice şi cartografice Observarea exerciții de observare și
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe o identificarea unor probleme din realitatea o Manualul explicare a diferitelor
baza datelor şi/sau suporturilor date; înconjurătoare procese geografice pe
4.2 Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din re- o caracterizarea în scris sau oral a unei/unui unităţi de o Texte, imagini imagini; completarea
alitatea observată direct sau indirect; unor hărți mute
relief/judeţ/oraş după un model dat
o Harta Câmpiei Române din atla-

sul geografic

o
Delta Dunării și Platforma 1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice; o realizarea fişelor bibliografice Expunerea didactica Evaluare orală: exerciții
o
continentală a Mării Negre 2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice o precizarea relaţiilor cauzale dintre fenomene şi procese Conversatia eurisitica o Atlasul geografic de localizare pe hartă;
o
utilizând reprezentări grafice şi geografice cu ajutorul reprezentărilor grafice şi Observarea exerciții de observare și
Cartografice; cartografice o Harta fizică a României explicare a diferitelor
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe o elaborarea unor reprezentări cartografice folosind procese geografice pe
baza datelor şi/sau suporturilor date; instrumente TIC/GIS o Manualul imagini; completarea
4.2 Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din re- o caracterizarea în scris sau oral a unei/unui unităţi de unor hărți mute
alitatea observată direct sau indirect.
relief/judeţ/oraş după un model dat o Fişe de lucru
(diviziunile DCT)

o Imagini / hărţi internet

o Prezentări Ppt
o Calculatorul
ANEXA 1

SUBCARPAŢII MOLDOVEI SUBCARPAŢII CURBURII SUBCARPAŢII GETICI

I Poziţia geografică la exteriorul Carpaţilor Orientali 1. Poziţia geografică: la exteriorul Carpaţilor Curburii şi a Grupei Bucegi 1. Poziţia geografică: la exteriorul/sudul Carpaţilor Meridionali

2. Limite 2. Limite 2. Limite

 Valea Moldovei în nord şi V. Trotuşului în sud  Valea Trotuşului(N) Valea Dâmboviţei (V)  Valea Dâmboviţei (E); Valea Motrului (V)
 Culoarul Siretului în E şi Grupa Centrală în V  Câmpia Română în est şi sud  Carpaţii Meridionali(N); Podişul Getic(S)

1. Aspecte specifice de relief

3. Aspecte specifice de relief
3. Aspecte specifice de relief a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul orogenezei alpine;
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul orogenezei alpine;
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul orogenezei alpine; b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii. c. Orientare: de la Est la Vest
c. Orientare: de la NE spre SV
c. Orientare: de la Nord la Sud d. Altitudini:
d. Altitudini:
d. Altitudini:  Prezintă cele mai mic altitudini medii,
 Prezintă cele mai mari altitudini medii 700-800m, altitudinea maximă este de 996m în Măgura
 altitudini de 300-400 m – în depresiuni şi 500-600 m - în dealuri; altitudinea maximă – 911  Prezintă cele mai mari altitudini din Subcarpaţi, 1218 m înDealul Chiciora
Odobeştilor
m în Dealul Pleşului;  şi 1018 m Mg Mâţău
e. Forme şi tipuri de relief
e. Forme şi tipuri de relief  Altitudinile scad de la N-S
 Cel mai complex sector subcarptic,
 un şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de dealuri. e. Forme şi tipuri de relief
 Relieful este dispus pe două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi dealuri(interne şi
 Frecvenţa alunecărilor de teren  Un dublu şir de depresiuni şi dealuri cu o structură cutată, orientate pe direcţie E-V
externe), cu aspect de labirint
 Relief fluvial, de pluviodenudare  Relieful caracterizat prin fragmentare puternică
 Reprezintă sectorul cu cea mai mare lăţime din Subcarpaţi şi cea mai intensă zonă seismică
 Reprezintă sectorul cu cea mai mică lăţime  Prezenţa muscelelor şi a măgurilor
 Prezenţa vulcanilor noroioşi în Depresiunea Policiori şi Berca-Arbănaşi
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie  Cea mai mare depresiune subcarpatică – Depresiunea Târgu - Jiu - Câmpu Mare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie

4. Diviziuni
4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Depresiunea Neamţului: - pe Valea Neamţului (Ozana) închisă de Culmea Pleşului 911m şi Dealul
4a. Subcarpaţii Vrancei: Depresiuni: Vrancei, Neculele (submontame); Vidra, Mera, Câmpuri, Dumitreşti; 4a. Subcarpaţii Olteniei: între Bistriţa Vâlcii şi Valea Motrului. 1. Subcarpaţii Gorjului: depresiuni: Târgu –Jiu –
Runc.
Dealuri: Răchitaş, Răiuţ, Odobeşti, Deleanu, Ouşoru, Câmpu Mare, Tismana, Baia de Aramă, Novaci, Bumbeşti; dealuri: Bran 333m, Sporeşti 402 m, Săcelu 503 m 2.
4b. Depresiunea Cracău – Bistriţa: - pe valea Bistriţei şi a afluentului său Cracău închisă de
4b. Subcarpaţii Buzăului: - Depresiuni: Policiori, Drajna, Nişcov, Podeni; Dealuri: Pintenul Ivăneţiu, Istriţei, Subcarpaţii Olteţului şi Vâlcii: depresiuni: Horezu şi Măgura Slătioarei 767 m
Dealul Runcu, Corni, Barboi - altitudini de 300 -350m, şes neted cultivat cu cereale şi livezi, - salbă de
Ciolanu, Salcia,Blăjeni 4b. Subcarpaţii Argeşului: între Dâmboviţa şi Bistriţa Vâlcii. depresiuni submontane: Câmpulung pe Dâmboviţa,
hidrocentrale pe Bistriţa.
4c. Subcarpaţii Prahovei şi Dâmboviţei: Depresiuni: Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa Cândeşti pe Vâlsan, Arefu pe Argeş, Jiblea pe Olt, Curtea de Argeş pe Argeş; dealuri: Chiciora, Măgura Mâţău, Negru,
4c. Depresiunea Tazlău – Caşin: - pe valea Trotuşului cu afluenţii săi Caşin,Tazlău şi Oituz; închisă de
Dealuri: Doftanei, Ocniţei, Ialomiţei Tămaş 1104m, Ciocanu 885 m, Ciuha748m
Culmea Pietricica 746m, este largă şi joasă de 200m.
 Data: 19.10.2020
Clasa a VIII-a
Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE
Obiectul: Geografia României
Capitolul: Relieful României. Unitățile majore de relief
Lecţia: Subcarpaţii
Profesor: Luca Diana-Adriana

OBIECTIVE OPERAȚIONALE STANDARDE DE PERFORMANȚĂ

Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10

1.2. prezentarea structurată a informaţiei geografice localizează corect, parțial dirijat de Arată la hartă unitatea de explică formarea unitatii de relief Redă specificul teritorial al fiecărei Formulază concluzii după lectura unui corelează logic imaginea
profesor, unitatea de relief de pe relief; subunităţi de relief, prezentând cel puțin text despre diviziunile Subcarpaților Subcarpaților cu conținutul geografic
hartă doua caracteristicii ale acestora; studiat

2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice spune o asemănare între cele 3 explică cu unele erori completează un text lacunar cu explică corect, dar pe baza întrebărilor redă asemănările și deosebirile celor 3 redă toate asemănările și deosebirile
utilizând reprezentări grafice şi cartografice subunități de relief fenomenele şi procesele termenii ce se refera la relieful din cele adresate de profesor, fenomenele şi subunități între cele două unități de relief
mediului geografic 3 subunități procesele în legătură cu cele 3 subunități predate la oră

3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese Identifică un fenomen din numește unul/mai multe Localizează pe hartă, zonele cele mai Prezintă un fenomen , explicând ce Prezintă un fenomen , explicând ce aduce argumente adecvate pentru
geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi Subcarpați cu ajutorul profesorului fenomen afectate de acel fenomen semnifică semnifică și numește zone în care apare combaterea acelui fenomen
tehnologii (TIC/GIS)

4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor și proceselor analizează cu ajutorul profesorului analizează cu ajutorul analizează orientarea și substratele să analizeze un text nou pe baza unor elaborează texte coerente, corecte, cu realizarea unui mic studiu asupra
din realitatea observată direct sau indirect procesul de formare a celor 3 profesorului doar una din cele Subcarpaților termeni, date, denumiri conținut geografic raportat la un suport unei zone din Subcarpați
subunități de relief 3 subunități de relief cartografic şi grafic;