UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

TEOLOGIE PASTORALĂ

ZAHARIA
– PROFILUL SCRIPTURISTIC, RABINIC ȘI PATRISTIC –

STUDENT:
DĂRĂBAN BOGDAN-DĂNUȚ

CLUJ-NAPOCA
2021
 Sfântul prooroc Zaharia (ebr. ,, ‫„ ”זְכַ ְריָה‬Zakhar-iah”, „Iahve își
amintește”) este unul din cei 12 prooroci ziși „mici” din Vechiul
Testament, căruia i se atribuie Cartea lui Zaharia.
El a fost un profet al regatului lui Iuda. El se descrie (Zaharia 1:1)
ca fiul lui Berechia, fiul lui Ido. În Ezra 5:1 și 6:14 el este numit fiul
lui Ido, cel care era bunicul său. Cariera sa profetică a început în anul al
doilea de domnie a lui Darius cel Mare, regele Persiei (520 î.Hr.). El a
fost contemporan cu profetul Hagai (Ezra 5:1).
Prima sa profeție este făcută (după Zaharia, cap.1) în al doilea an
al domniei lui Darius, adică pe la 521/520 î.Hr. (adică la câteva luni după
profeția lui Agheu).
După specialiști în Studiul Vechiului Testament, a doua parte a
Cărții lui Zaharia (capitolele 9-14), care nu au dată a profețiilor, ar fi
scrise către anul 480 î.Hr.
Zaharia mai este pomenit și în cărțile Ezdra (Cartea I a lui Ezdra:
de două ori, împreună cu proorocul Agheu, cu care a participat la
construirea celui de-al doilea templu din Ierusalim) și Neemia (Cartea a
II-a a lui Ezdra: o dată, Neemia 12, 16, într-o listă de preoți).
Zaharia a profețit, între altele:
- venirea lui Mesia cu smerenie („Bucură-te foarte, fiica Sionului,
veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept și
biruitor; smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei.” - Zaharia 9, 9; cf. Mt
21, 5),
- vinderea lui Hristos de către Iuda pentru 30 de arginți (Atunci a
grăit Domnul către Mine: "Aruncă-l olarului prețul acela scump cu care Eu
am fost prețuit de ei". Și am luat cei treizeci de arginți și i-am aruncat în
vistieria templului Domnului, pentru olar. - Zaharia 11, 13)
- Patimile Domnului: „și își vor aținti privirile înspre Mine, pe Care
ei L-au străpuns și vor face plângere asupra Lui, cum se face pentru un fiu
unul născut şi-L vor jeli ca pe cel întâi născut” (Zaharia 12, 10. cf. Ioan
19, 37).
- convertirea neamurilor în vremurile de pe urmă: „Și va fi
Domnul Împărat peste tot pământul; în vremea aceea va fi Domnul unul
singur și tot așa și numele Său unul singur.” (Zaharia 14, 9)
Astăzi foarte rar întâlnit, numele personal Zaharia este des amintit
în Sfânta Scriptură, deoarece a fost purtat de un rege al Israelului, de
profetul revenirii din robie, de tatăl Sfântului Ioan Botezătorul şi de alţii.
În limba ebraică, este format din două părţi: numele lui Dumnezeu,
Iahve, şi un cuvânt care înseamnă a-şi aduce aminte. Zaharia înseamnă,
exprimat pe larg: „Domnul şi-a adus aminte de rugăciunea mea
îndelungată” – şi numele acesta era dat copiilor născuţi după
îndelungate rugăciuni.

Bibliografie

1. http://dictionarbiblic.blogspot.de/
2. https://archive.org/details/Psb-
ColectiaParintiSiScriitoriBisericesti
3.