Rolul si igiena sistemului

respirator

Aparatul respirator (Apparatus respiratorius) sau sistemul respirator

(Sistema respiratorium) constituie totalitatea organelor care servesc la
schimbul gazos între organism și mediu, asigurând organismul cu oxigen,
indispensabil vieții celulelor, și eliminând din organism dioxidul de carbon
rezultat din oxidări.
La om aparatul respirator este format din două categorii de organe:
căile respiratorii și organele respiratorii – plămânii. Căile respiratorii
(cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii de calibru diferit,
inclusiv și bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a
conduce aerul la plămâni și de a-l purifica, a încălzi și a umezi aerul
inspirat. Se deosebesc: căile respiratorii superioare (cavitatea nazală și
faringele) și căile respiratorii inferioare (laringele, traheea și bronhiile).
Plămânii au rolul cel mai important în respirație, la nivelul lor are loc
respirația pulmonară, schimbul gazos între organism și mediu realizându-
se la nivelul alveolelor pulmonare.
 Caile aeriene ale sistemului respirator

FARINGELE
este sub formă de pâlnie, cale comună digestivă și respiratorie.

TRAHEEA este un tub fibroelastic, în interior prezentând o mucoasă

umedă ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mișcă de jos în sus, antrenând
impuritățile spre exterior pentru a fi expectorate.

FOSELE NAZALE
alcătuiesc cavitatea nazală, se deschid la exterior prin nări, iar în
faringe prin două orificii. Interiorul este căptușit cu o mucoasă care
menține umiditate permanentă, este puternic vascularizată, deci
încălzește aerul inspirit, iar cu ajutorul firelor de păr sunt oprite anumite
impurități.

LARINGE
este cartilaginos, prezinta o proeminenta numita marul lui Adam. Este
organul vorbirii, deoarece in interiorul sau se afla doua perechi de pliuri
numite corzi vocale. Prin vibrarea lor se produc sunetele.

Bolile sistemului respirator:masuri de prevenire

ASTMUL
Astmul este o afecțiune cronică inflamatoare caracterizată prin
simptome recurente respiratorii cum sunt: lipsa de aer, tusea și
wheezing-ul, precum și presiunea pe piept. În condiții normale, aerul
este liber să circule în plămânii noștrii printr-un sistem conductiv
complex denumit de asemenea căi respiratorii. În condiții specifice și
atunci când afecțiunile pacientului astmatic sunt necontrolate, căile
respiratorii sunt mai predispuse la inflamație, declanșând o criză de
astm.

BOALA PULMONARĂ OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC)

BPOC este o boală respiratorie caracterizată printr-o obstrucție
bronhială persistentă (ireversibilă), asociată cu un răspuns cronic
inflamator crescut al căilor respiratorii la noxe sau gaz. Simptomele
clasice asociate cu BPOC sunt dispneea, tusea cronică, și producția
cronică de spută. În unele cazuri, o înrăutățire cronică a simptomelor
sus-menționate poate avea loc, declanșând exacerbarea BPOC. Un
 mecanism dublu este în lucru în obstrucția bronhică la pacienții cu BPOC:
pe de o parte, o inflamare a căilor respiratorii inferioare împreună cu
îngroșarea pereților căilor respiratorii și poate crește rezistența
permiterii fluxului de aer. Pe de altă parte, o distrugere progresivă a
parenchimului pulmonar (emfizem) asociată cu pierderea retracției
elastice a plămânului poate avea loc.

Masuri de prevenire

1. Evitarea fumatului
Studiile demonstrează că inclusiv fumatul pasiv crește riscul declanșării
unor boli respiratorii.
2. Includerea sportului în rutina zilnică
Mișcarea are un rol benefic inclusiv pentru sănătatea sistemului
respirator. De aceea, este bine să includem sportul în rutina noastră
zilnică sau să avem o activitate fizică măcar de câteva ori pe săptămână.
3. Respectarea regulilor de igienă
Gripa sau alte boli provocate de virusuri pot slăbi sistemul respirator, de
aceea este important să ne protejăm cât putem mai mult.
4. Urmarea unei diete echilibrate
Alimentele bogate în vitamine și alți nutrienți stimulează sistemul imunitar
și susțin inclusiv sănătatea sistemului respirator.