Igiena aparatului respirator

 Sistemul respirator reprezintă totalitatea organelor prin care organismul

preia oxigenul din mediul extern și elimină dioxidul de carbon.
 Respirația este funcția de nutriție prin care organismul asigură aportul de
oxigen utilizat în procesul de degradare (ardere internă) a substanțelor
organice, cu producere de energie, necesară tuturor proceselor
organismului.
Introducere  Oxigenul, preluat din aerul atmosferic, arde substanțele organice, proces
din care rezultă energie, dioxid de carbon și apă, ca produși finali. Dioxidul
de carbon este un gaz toxic, ce va fi ulterior eliminat din organism.
 Schimburile de gaze respiratorii se realizează prin procesul de ventilație
pulmonară ce constă în alternanța ritmică a două procese: inspirația și
expirația
Anatomia Sistemul respirator cuprinde căile respiratorii și plămânii. Căile
respiratorii sunt de două tipuri:
sistemului  extrapulmonare
respirator  intrapulmonare
 Fose nazale

Faringe
extrapulmonare
Căi respiratorii

Căile
respiratorii Laringe

Trahee

Bronhii
 Este formată din două
spații simetrice numite fose
nazale, situate sub baza
craniului și deasupra cavității
bucale. Fosele nazale
comunică cu exteriorul prin
Cavitatea nări și cu faringele prin două
orificii numite coane. Firele
nazală de păr opresc impuritățile din
aerul inspirat. Fosele sunt
căptușite de mucoasa nazală,
bogat vascularizată, alcătuită
din glande ce secretă mucus
și celule epiteliale ciliate,
care încălzesc aerul, asigură
umiditatea, reține praful și
microorganismele.
 Din cavitățile nazale, aerul trece prin faringe, care reprezintă o răspântie
între calea respiratorie și cea digestivă. Laringele este un conduct în formă
de piramidă cu baza mare în sus și se află anterior de esofag. Comunică cu
faringele printr-un orificiu numit glotă, deasupra ei fiind epiglota care
acopera deschiderea laringelui evitând trecerea bolului alimentar în calea
respiratorie. Este un organ cu dublă funcție: respiratorie și fonatorie.

Funcția fonatorie
Faringe și se datorează

laringe corzilor vocale

(pliuri musculare),
în număr de patru:
două superioare și
două inferioare.
Suntele articulate
sunt produse cu
ajutorul limbii,
buzelor, dinților și
a vălului palatin.
Traheea

Este un tub cilindric de aproximativ 12 cm prevăzută cu inele

cartilaginoase incomplete, situat anterior esofagului. La nivelul vertebrei
toracale patru se ramifică în două bronhii principale prevăzute cu inele
cartilaginoase complete. Inelele au rolul de a menține traheea și bronhiile
deschise. Atât traheea cât și bronhiile principale sunt căptușite de un epiteliu
cilindric cu cili și glande care secretă mucus.
Bronhiile
Bronhiile principale
pătrund în plămâni prin hil,
unde se ramifică
intrapulmonar formând
arborele bronșic. De la
origine se orientează inferior
și spre lateral dreapta,
formând bronhia principală
dreaptă, și spre lateral
stânga, formând bronhia
principală stangă.
Căi respiratorii
intrapulmonare

Arborele bronșic rezultă prin ramificația bronhiilor în interiorul plămânilor. Bronhia

principală se împarte în bronhii lobare, apoi bronhii segmentare, urmate de bronhii
Arborele bronșic lobulare. Ultimele ramificații sunt bronhiolele, fără țesut cartilaginos și au mai mult țesut
neted muscular. De la bronhiolele respiratorii pleacă ductele alveolare, terminate prin
săculeți alveolari. Pereții săculeților alveolari sunt compartimentați în alveole
pulmonare.
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiunile derivate din ele formează acinii
pulmonari.
 Plămânii
Situați în cutia toracică, au culoare
roz-roșiatică, mase spongioase și
elastice cu forma conică. Greutatea
celor 2 plămâni este de aproximativ
de 1,2 kg. Aceștia sunt principalele
organe ale respirației. Sunt situați
în cavitatea toracică, având o
capacitate totală de 5000 ml de aer,
cu variații individuale. Sunt înveliți
în pleură, care prezintă o foiță
parietală care aderă la pereții cutiei
toracice și o foiță viscerală ce aderă
la plămâni. Între cele două foițe
există o cavitate virtuală, cavitatea
pleurală, în care se află o lamă fină
de lichid pleural, ce favorizează
alunecarea în timpul mișcării
respiratorii.
 Respirația se realizează în trei etape. Prima etapa este etapa
pulmonară ce presupune succesiunea a două procese, inspirația și
Fiziologia expirația. A doua etapă este transportul gazelor respiratorii (O 2 și
sistemului CO2) prin intermediul sângelui. Cea de-a treia etapă este etapa
celulară ce presupune arderea substanțelor organice în prezența O 2,
respirator cu producere de energie și produși finali.
Etapa pulmonară
Are loc la nivelul membranei alveolo-capilare și se realizează prin
ventilația pulmonară, care are loc prin inspirație și expirație și asigură
introducerea aerului cu oxigen în plămâni și eliminarea aerului încărcat cu
dioxid de carbon.
Inspirația este un proces activ deoarece mușchii intercostali se contractă,
mușchiul diafragm coboară și coastele se ridică astfel încât se mărește
volumul cutiei toracice, scade presiunea din interiorul plămânilor și aerul
pătrunde în plămâni, de la presiune mare la presiune mică, conform legii
difuziunii. Prin coborârea mușchiului diafragm cu aproximativ 1,5 cm are loc
o mărire de volum a cutiei toracice de 75%.
Expirația este un proces pasiv deoarece mușchii intercostali se relaxează,
mușchiul diafragm se ridică și coastele coboară astefel încât se micșoreză
volumul cutiei toracice, crește presiunea din interiorul plămânilor și aerul
este eliminat. Durează aproximativ 2-3 secunde și reprezintă 2/3 dintr-o
respirație normală.
 Transportul oxigenului: 1,5% se dizolvă fizic în plasmă și restul de 98,5% sub formă
de oxihemoglobină(Hb) formată prin legarea O 2 la FeII din hem (reacție de oxigenare).
Fiecarea molecula de hemoglobină se poate lega de maxim patru molecule O 2, saturație
de 100%. Un gram de hemoglobină se poate lega de 1,34 ml O 2.
Transportul dioxidului de carbon: 7% se dizolvă în plasmă, 23% sub formă de
carbominohemoglobină formată prin legarea CO 2 la grupările de NH2 terminale ale
globinei, restul de 70% sub formă de dicarbonați, Na în plasmă (60%) și K în
eritrocite(10%).

Etapa sangvină
 Sângele cedează oxigenul celulelor pentru a fi utilizat în arderile
celulare, de la nivelul mitocondriilor, iar dioxidul de carbon, rezultat din
activitatea celulelor, trece în sânge pentru a fi transportat la plămâni și apoi
eliminat. Energia rezultată în urma descompunerii substanțelor organice este
înmagazinată sub formă de substanțe macroergice, de tipul ATP
(adenozintrifosfat)

Etapa celulară
Igiena sistemului respirator
Factori de risc

Afecțiuni

Reguli generale
de igienă
 Fumatul
Studii numeroase au aratat
că fumatul are un rol important în
producerea bolilor pulmonare,
precum cancerul pulmonar,
bronșita cronică sau insuficiență
respiratorie cronică. În afara
Factori de risc nicotinei, substanțe nocive pentru
sănătate provin din combustia Fumatul început la vârste
tutunului, a hârtiei și aditivilor fragede crește riscul de apariție mai
încorporați în țigară. Cele mai precoce a cancerului și de evoluție
periculoase sunt gudroanele care
sunt cancerigene și oxidul de mai rapidă. Studiile au arătat că și
carbon. nefumătorii pot dezvolta boli ca
urmare a expunerii la fum de la
numeroase rinofaringite, bronșite și
astm până la cancer pulmonar.
 Poluarea aerului reprezintă un amestec de substanțe naturale și
Factori de artificiale din aerul pe care îl respirăm. De obicei, este separată în
două categorii: poluarea atmosferică și poluarea aerului din interiorul
risc casei.
Poluarea atmosferica implică expuneri la agenții poluanți din
exterior: particule fine produse prin arderea combustibililor fosili -
cărbunele și petrolul utilizate în producția de energie-, gazele nocive
(dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici
etc.), ozon la nivelul solului (o formă reactivă de oxigen și o
Poluarea aerului componentă primară a smogului urban), fumul de țigară.
Poluarea aerului de interior implică expuneri la particule, oxizi de
carbon și alți poluanți transportați de aerul sau praful din interior:
gaze (monoxid de carbon, radon etc.), produse de uz casnic și
produse chimice, materiale de construcție (azbest, formaldehidă,
plumb etc.), agenți alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de
insecte, gândaci etc.), fumul de țigară, mucegai și polen
 Temperatura
Oscilațiile de temperatură pot
declanșa și agrava anumite afecțiuni, în
Factori de risc special cele de natură respiratorie.
Persoanele care se confruntă cu
bronșite, alergii de sezon sau astm
bronșic sunt sfătuite să limiteze ieșirile
în aer liber atunci când temperaturile
sunt foarte scăzute și aerul devine rece
și umed. De asemenea, fumătorii sunt
mai predispuși la viroze respiratorii,
întrucât au deja sistemul respirator
afectat și un sistem imunitar mai slăbit,
comparativ cu persoanele care nu
fumează.
Sedentarismul
La nivel pulmonar, lipsa
activității fizice poate duce la
scăderea capacității pulmonare.
Când petrecem prea mult timp pe
scaun sau culcați, musculatura
respiratorie de la nivelul cutiei
toracice scade.  Persoanele
sedentare prezintă risc dublu de a
suferi de embolie pulmonară iar
femeile care iau contraceptive sunt
mai expuse acestui risc. Din cauza
statului pe scaun, există riscul
formării cheagurilor de sânge care
se pot depune în plămâni.
 Laringita
Reprezintă inflamația, iritarea
corzilor vocale. Această inflamație
determină distorsionarea sunetelor
produse de aerul care trece prin ele.
Ca urmare, vocea sună răgușită. În
unele cazuri de laringită, îți poți
pierde vocea. Laringita de obicei
trece de la sine în 1-2 săptămâni.
Afecțiuni Poate fi de scurtă durată (acută) sau
pe termen îndelungat (cronică).
Majoritatea cazurilor de laringită
sunt declanșate de o infecție virală
temporară sau de o afectare a
corzilor vocale și nu sunt severe.
Se manifestă prin voce slabă,
răgușită, gravă, durere în gât,
adesea febră, tuse uscată, senzația
de jenă în gât și dificultăți la
înghițire
Profilaxie
 Se recomandă evitarea fumatului și a
fumatului pasiv
 Limitarea consumul de alcool și de
cofeină. Acestea pot provoca
deshidratare.
 Trebuie consumată suficientă
apă. Lichidele contribuie la menținerea
mucusului din gât subțire și ușor de
curățat.
 Se evită alimentele picante. 
 Include în alimentație cereale integrale,
fructe și legume. Acestea conțin
vitaminele A, E și C, menținând sănătos
mucusul membranelor care acoperă gâtul.
 Se evită curățarea gâtului. Curățarea
gâtului face ca gâtul să secrete mai mult
mucus și să se simtă mai iritat,
determinând astfel curățarea lui
constantă.
 Trebuie menținut aerul umed în casă.
 Gripa

Este o infecție a căilor respiratorii

superioare și/sau inferioare, cauzată de
virusul gripal. Este o boală contagioasă Profilaxie
cu caracter sezonier. Poate îmbrăca
forme grave, mai ales la vârstele
extreme. Se manifestă prin frisoane,
Afecțiuni febră 39-40℃, dureri musculare, dureri
de cap intense, oboseală, dureri la
Izolare, dezinfecție umedă,
evitarea aglomerațiilor. Măsuri
nivelul globilor oculari (caracteristice speciale: vaccinarea antigripală.
pentru gripă), senzație de nas înfundat, Vaccinarea se face de obicei în
tuse uscată, lipsa poftei de mâncare, lunile octombrie sau noiembrie.
greață, vărsături, chiar diaree. Aceste
simptome se instalează de obicei la
două zile după expunerea la virus și
durează mai puțin de o săptămână. Cu
toate acestea, tusea poate să dureze mai
mult de două săptămâni.
 Cancer pulmonar
Reprezintă o afecțiune
anatomopatologică ce se
caracterizează printr-o creștere
a celulelor maligne sau benigne
în cavitatea toracică, mai precis
Afecțiuni la nivelul unui plămân sau al
ambilor plămâni, la nivelul
bronhilor sau al alveolelor
pulmonare. Celulele canceroase
prin tromboză și embolirea
căilor respiratorii duc la
incapacitatea plămânilor de a
face față schimbului de gaze
(oxigen / dioxid de carbon).
Profilaxie
Este metoda cea mai eficientă
din punctul de vedere al costurilor
în ceea ce privește reducerea
evoluției cancerului pulmonar. În
timp ce în majoritatea țărilor au
fost identificați și interziși agenții
carcinogeni industriali și
domestici, tabagismul este în
continuare foarte răspândit.
Eliminarea tabagismului
reprezintă obiectivul principal
pentru profilaxia cancerului
pulmonar, încetarea fumatului
fiind un instrument important de
profilaxie în acest proces.
 De regulă, cancerul pulmonar în stadii incipiente nu are manifestări specifice, însă
în stadii avansate, există anumite manifestări notabile: scădere în greutate involuntară,
dispnee de efort (senzație de sufocare după un efort), astenie marcată, hemoptizie (tuse cu
sânge), tuse seacă, apetit scăzut, răgușeală/disfonie, durere toracică, durere osoasă,
cefalee (durere de cap).
Factorii de risc care predispun la cancer pulmonar sunt:
  Fumatul – riscul de a dezvolta o formă de cancer pulmonar crește exponențial cu
numărul de țigări fumate zilnic și cu cât perioada de timp în care persoana respectivă a
fumat;
 Expunerea la fumatul pasiv – chiar dacă o persoană nu fumează, prezintă un anumit
risc de a dezvolta cancer pulmonar din cauza faptului că este expusă fumului de țigară;
Afecțiuni  Radioterapie în antecedente – pacienții care au fost supuși ședințelor de radioterapie
pentru a trata alte cancere din corp pot avea un risc mărit în fața cancerului pulmonar;
 Expunerea la substanțe chimice cu proprietăți radioactive – aceste substanțe sunt
produse prin degradarea uraniului în sol, roci și ape și pot ajunge să intre în
componența aerului respirat;
 Expunerea la azbest și alte substanțe carcinogene – expunerea profesională la azbest
sau alte substanțe nocive (arsenic, crom, nichel) pot crește riscul de a dezvolta cancer
pulmonar, în special pentru persoanele fumătoare;
 Antecedente familiale de cancer pulmonar – persoanele care au avut cazuri de cancere
pulmonare în familie la rudele de gradul I au un risc crescut de a face aceeași boală.
  Aerisirea încăperilor mici, aglomerate, inclusiv a sălilor de clasă
 Practicarea unui sport (mișcare zilnică în aer liber)
 Evitarea fumatului
Reguli  Asigurarea igienei nasului și utilizarea respirației corecte pe nas
generale de  Utilizarea batistei și suflarea corectă a nasului, pe rând câte o nară
igienă  Evitarea zonelor aglomerate, utilizarea batistei în caz de strănut sau
tușit pentru a nu deveni un focar de infecție pentru cei din jur
 Realizarea unor controale medicale periodice
 Utilizarea medicamentelor doar cu prescripția medicului
  Cristescu, D. , Sălăvăstru, C., Voiculescu, B., Niculescu, Th. C., Cârmaciu,
R., (2014), Manual pentru clasa a XI-a, Corint Educațional, București
 Olteanu, S., Voicu, C., Tanur, I., Neagu, A., (2013), O călătorie prin corpul
uman, Didactica Publishing House, București
 Kamina, P., (2014) Atlas De Anatomie. Morfologie, Functionare, Aspecte
Clinice, Litera, București
 http://www.medfam.ro/mf/mf/mf15/paunc15.html

Bibliografie  https://www.esanatos.com/boli/bolile-respiratorii/factorii-de-risc-pentru-bo
lile13821.php
 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/aerul-pe-care-il-respiram-ese
ntial-dar-nociv
 https://dsp-gorj.centruldecalcul.ro/2019/09/13/cum-afecteaza-schimbarile-
bruste-de-temperatura-sanatatea-cum-ne-afecteaza-schimbarile-bruste-de-t
emperatura/
 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/laringita-tot-ce-trebuie-sa-sti
i
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grip%C4%83
 https://www.sanador.ro/cancer-pulmonar
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer_pulmonar