Genurile literare:

Genul litear Trăsături specifice Precizări

Liric - autorul iși exprimă gândurile și sentimentele în mod direct; Tipuri de rimă:
- nu sunt prezente personaje;  Îmbrățișat=abba
- mod de expunere predominant: descrierea;   Încrucușată=abab
- este prezent eul liric (vorbirea la persoana I singular)  Monorimă = repetată la un grup de versuri succesive.
- sunt folosite figuri de stil(metafore, epitete, personificări,  Variată(amestecată) = versurile rimează fără nicio regulă.
comparații...) Tipuri de strofe:
- sunt folosite imagini artistice(imagini: vizuale, auditive, ...)  Monostih (strofă dintr-un vers)
- prezența elementelor de prozodie(măsură, rimă, ritmul)  Distih (2 versuri)
- caracterizare apare deobicei, aceasta fiind a unui personaj, și
 Terțină (3 versuri)
descrierea naturiei
 Catren (4 versuri)
 Cvintet (5 versuri)
 Sextimă (6 versuri)
 Septimă(7 versuri)
 Stanță(8 versuri)
 Nonă(9 versuri)
 Decimă(10 vers.)
Tipuri de vers:
 Vers liber - vers lipsit de constrângerile de ordin prozodic ale
poeziei clasice (măsură, rimă, ritm clasic), dar poate avea un ritm
interior, dictat de ideea sau de starea poetică;
 vers alb - vers lipsit doar de rimă.

Epic  Autorul își exprimă indirect ideile și sentimentele prin intermediul
acțiunii și al personajelor.
 Are o acțiune ce poate fi prezentată pe momentele subiectului
literar și anume: expoziție, intrigă, desfășurarea acțiunii, punctul
culminant și deznodământul.
 Are personaje care săvârșesc acțiunea. Personajele sunt fictive,
însă pot părea de multe ori reale și sunt rodul imaginației autorului.
 Este prezent autorul. Se poate observa prezența naratorului prin
folosirea verbelor la persoana a III-a (narator obiectiv) și persoana
I (narator subiectiv).
 Modul de expunere specific genului epic este narațiunea, folosită
în relatarea faptelor ori evenimentelor în ordine cronologică.
Narațiunea este completată și de descriere și dialog, iar uneori și de
monologul interior, atunci când sunt povestiri de tip jurnal la
Tipologia personajelor:
Tipul avarului (zgârcitului):
  Costache Giurgiuveanu din romanul „Enigma Otiliei” de George
Călinescu
 Mara din romanul cu același nume de Ioan Slavici (discutabil)
Tipul arivistului (parvenitului):
 Stănică Rațiu din romanul „Enigma Otiliei” de George Călinescu
 Ion din romanul cu același nume de Liviu Rebreanu
Tipul țăranului:
 Ion din romanul cu același nume de Liviu Rebreanu
 Mara din romanul cu același nume de Ioan Slavici
 Onache Cărăbuș din romanul „Povara bunătății noastre” de Ion
 persoana I.
Dramatic  Acțiunea este declanșată de conflictul dramatic care constă în
confruntarea a două personaje, situații ori idei.
 Structura este specifică prin: scene, acte sau tablouri.
 Replicile sunt precedate de numele personajului care le rostește;
 Autorul își face simțită prezența doar prin indicații scenice.
 Modul de expunere predominant al genului dramatic este
dialogul sau monologul.
Druță
  Gheorghe din romanul „Frunze de dor” de Ion Druță
Tipul femeii moderne:
 Ela din „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război” de
Camil Petrescu
 Otilia din „Enigma Otiliei” de G. Călinescu
Tipologia Obsedatului:
 Apostol Bologa din „Pădurea Spânzuraților” de Liviu Rebreanu
Speciile genului dramatic: Tragedia; Comedia; Drama.
Tragedia :Este specia genului dramatic în proză sau în versuri și reprezintă
personaje puternice, antrenate în lupta cu destinul potrivnic și ordinea existentă
a lumii. Tragedia este o formă de dramă ce este caracterizată de seriozitate și
demnitate și, de obicei, implică un conflict între un personaj și o putere
superioare precum: zeii, societatea, legea sau soarta.
Comedia: Specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, cu acțiune și
deznodământ vesel, care satirizează realități sociale sau slăbiciuni generale și
prezintă situații comice. Comicul poate fi: de situație, de nume, de limbaj, de
moravuri și de caracter.
Drama : Specie a genului dramatic, în proză sau versuri, ce este caracterizată
prin ilustrarea vieții reale prin intermediul unui conflict complex și puternic al
personajelor individualizate sau tipice, cu întâmplări și situații tragice, unde
eroii au un destin nefericit.