Trăsăturile curentelor literare:

Curentul literar Particularităță specifice Reprezentanți

 Imitarea naturii în aspectele esențiale ale vieții și omului.
 Finalitatea operei clasice care este atât estetică și etică.
 Cadrul de desfășurare între ceea ce gândesc și ceea ce fac personajele este unul decorativ, rece și  Ion Luca Caragiale
indiferent.
Clasicism
 Mihai Eminescu
 Clasicismul subliniază necesitatea de a realiza o armonie internă a operei, obligația de a nu  Ioan Slavici
amesteca genurile.  Ion Creangă
 În operele clasice se pune accent pe rațiune, ca element definitoriu al omului.  Ion Budai Deleanu.
 Trebuie să respecte regula celor trei unități de timp și anume:
 Unitate de acțiune – un singur fir epic;
 Unitate de loc – întreaga acțiune se desfășoară în același spațiu;
 Unitate de timp – acțiunea se desfășoară pe parcursul a 24 de ore.

 Primatul sentimentului asupra rațiunii(expresie a sensibilității). Preromantismul:

 Personalitatea umană apare în complexitatea sa.  Costache Negruzzi
 Mihai Kogălniceanu
Romantism
 Personaje din toate mediile sociale.
 Apare erou exceptional în împrejurări excepționale(geniul).  Vasile Alecsandri
 Evaziunea în trecut, istorie, vis.  Dimitrie Bolintineanu
 Interesul pentru folclor. Romantismul propriu-zis:
 Capacitatea de a crea universuri imaginare, alternative ale lumii reale.  Mihai Eminescu
 Aspirația spre absolut (iubirea perfecta, libertatea deplină și cunoașterea totală) Postromantismul:
 Îmbogățirea limbii literare prin includerea cuvintelor și expresiilor populare, a arhaismelor.  Octavian Goga
 George Coșbuc
 Barbu Ștefănescu
Delavrancea
 Alexandru Macedonski
 Orientarea spre trecut(paseism).

Sămănătorism
 Ridicarea la rang superior a țărănimii, categorie social care păstrează neatinse valorile naționale.
 Prezentarea statului ca o lume ideală, un univers lipsit de artificiu.  George Coșbuc
 Promovarea unor teme literare ca: istoria, folclorul, lumea satului, natura  Alexandru Vlahuță

Poporanism
 Dorința acută de reîntoarcere în universal rural.
 Prezintă viața satului în manieră realist, insistând asupra problemelor țăranului român.
 Iubire față de patrie.  Octavian Goga
 Promovarea dreptății sociale.  Ion Agârbiceanu
 Sugestia este trăsătura principală a simbolismului, eul liric nu-și transmite sentimentele, dar le  George Bacovia
sugerează.  Dimitrie Anghel
 Simbolism
 Tema general o constituie starea nevrotică și confuză a poetului într-o societate superfecială,  Ion Minulescu
incapabilă să perceapă, să înțeleagă și să aprecieze nivelul artei adevărate.  Elena Farago
 Teme și motive simboliste frecvente: orașul sau târgul de provincie în care te sufoci; natura;  Ovidiu Densușiano
(curent modernist) anotimpurile; iubirea; moartea ca un proces de descompunere; singuritatea; apa; instrumentele  Ștefan Petică
muzicale; culorile.
 Poezia simbolistă exprimă stări sufletești ca: tristețea, oboseala, dezgustul, disperarea, spaima,
nevroza, apăsarea.
 Principalul procedeu artistic este corespondența.
 Este frecvent utilizată cromatica care sugerează anumite corespondențe.
 Este cultivat versul liber, refrenul accentuând starea eului poetic.
 Muzicalitatea este construită prin prezența instrumentelor musicale, verbe.
 Olfactivul se manifestă prin mirosuri puternice.

Expresionism
 Respingerea unei lumi artificiale, mecanizate.
 Confirmarea libertății absolute a spiritului.
 Transformarea unei lumi aexistenței în una culorilor și a cuvintelor.
(curent modernist  Explozia sentimentimentului, starea dionisiacă(fericire).  Lucian Blaga
1910-1925)  Năzuința spre absolut, idea escaladării(cucerii) cerului.
 Revolta împotriva condiției umane.
 Strigătul fără ecou în totul cosmic.
 Arta este o expresie profundă a sufletului uman, nu este o reproducere a naturii.
 Imagini puternice, violente, prin careseexprimă neliniștea exestențială.
 Proză – personaje sunt figure generice (simboluri).
 Afirmarea unui supraom carese stăpânească lumea.

Neomodernism
 Mesaj ambiguu (capacitatea cuvântului de a avea mai multe sensuri în același context);  Nichita Stănescu
 Structure sintactice șoante, multiple simboluri;  Marin Sorescu
 Discursul poetic asociază descrierea de tip portret cu elemente de narativitate poetică;  Ana Blandiana
( continuare a  Sunt utilizate tehnici moderne, cum ar fi sugestia și ingambamentul( procedeu artistic care constă în  Adrian Păunescu
modernismului) continuarea ideiei în versul următor).

 Narativul se combină cu lirismul. • Mircea Cătrărescu

 Banalul (obișnuitul) este scos în evidență și valorificat. • Ioan Vieru
 Se pune accent pe spiritul ludic și parodie. • Matei Vișniec
Postmodernism  În poezie apare realitatea străzii.
• Valentin Busuioc
(generația 80) 

Sunt preferate jocurile de limbaj și oralitatea stilului.
Este permis amestecul genurilor literare. • Mircea Nedelciu
 Uneori sunt incluse stilurile nonfuncționale.
 Procedeu specific: ironia.