MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE Ș TIINȚ E ECONOMICE
STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
SPECIALIZAREA – MANAGEMENT
DISCIPLINA – MANAGEMENT GENERAL

ESEU ARGUMENTATIV

IMPORTANȚA MANAGEMENTULUI RESURSELOR

UMANE

COORDONATOR DISCIPLINĂ STUDENT ANUL I/Grupa 111

Prof.univ.Dr. Mohammad JARADAT Cociș Marius Rareș

2020-2021
 Cuprins
1. Importanța managementului resurselor umane.
2. Activități ale managementului resurselor umane.
3. Evoluţia managementului resurselor umane
4. Bibliografie
 Importanța managementului resurselor umane

In primul rand se afirmă tot mai des în teoria managementului faptul că oamenii sunt cea
mai importantă resursă a unei organizații.Deși este foarte adevărată, fără investiția în capital
uman de calitate, fără planuri de dezvoltare a acestui capital, orice instituție sau organizație,
indiferent de resursele  materiale pe care le deține, nu poate performa.
Din păcate, deși este cunoscut acest lucru, practica managementului instituțional nu
reflectă în aceeași măsură înțelegerea acestui fapt. Oamenii sunt priviți în termeni de costuri,
activitățile de management al resurselor umane se realizează doar parțial, fără o strategie
subordonată obiectivelor instituției, fără planificare pe termen mediu și lung. Fără viziune de
perspectivă.

Activități ale managementului resurselor umane

Care sunt însă, acele activități ale managementului resurselor umane, absolut
necesare bunei funcționări a unei instituții?

1. Atragerea forţei de muncă de calitate

2. Dezvoltarea unei forţe de muncă de calitate
3. Menţinerea unei forţe de muncă de calitate
Cum spunea si Doamna.Conf.univ.Dr. Pipaş Daniela:” În cele mai multe organizaţii
există un departament de management al resurselor umane şi este condus de un manager cu
experienţă, care raportează direct la preşedintele organizaţiei.”De altfel managementul
resurselor umane trebuie realizat în cadrul reglementărilor şi a legilor guvernamentale.
Soluţionarea favorabilă a acestor probleme înseamnă succesul întregului proces de
asigurare cu personal, proces foarte important în economia unei firme având în vedere efectele
unor posibile greşeli sau erori de angajare. Astfel, înainte de a se lua decizia de angajare a
unor noi solicitanţi este necesar să se verifice realitatea nevoii de recrutare şi să se ia în
considerare şi posibilităţile de realizare a altor alternative. Mai exact, dacă un post există nu
înseamnă şi că este necesar să existe; dacă postul a rămas vacant, există posibilitatea de a-l
desfiinţa. Din punctul meu de vedere se poate decide transferul sarcinilor unui alt post sau se
poate păstra postul vacant când se schimbă unele circumstanţe.
 În aceste condiţii, oamenii reprezintă o resursă comună şi, totodată o resursă cheie, o
resursă vitală a tuturor organizaţiilor care asigură supravieţuirea, dezvoltarea şi succesul
competiţional al acestora. Această realitate a determinat tot mai mulţi specialişti în domeniu
să afirme din ce în ce mai mult avantajul competitiv al unei organizaţii constă în oamenii săi.
 În al doilea rând,filozofia de management orientată spre oameni nu înseamnă numai faptul
că oamenii reprezintă organizaţia, ci şi respectul oamenilor pentru a concura prin intermediul
competențelor pe care aceștia și le pun în slujba organizației.
Fără prezenţa efectivă a oamenilor care ştiu ce, când şi cum trebuie făcut, este pur şi
simplu imposibil ca organizaţiile să îşi atingă obiectivele.
De asemenea, oamenii participă la numeroasele evenimente din activitatea organizaţiei
ca reprezentanţi ai acesteia, iar felul în care o fac determină, în cele din urmă, felul în care va
fi percepută imaginea organizației.
Din perspectiva managementului resurselor umane, trebuie avut în vedere faptul că în
mecanismul de formare a imaginii, imaginea organizaţiei depinde, nu în ultimul rând de
imaginea difuzată de angajaţii acesteia.
Mulţi oameni tind, totodată să considere organizaţia ca fiind a lor, iar succesele acesteia ca
propriile succese, în timp ce eşecurile organizaţiei sunt resimţite ca eşecuri personale.
Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei organizaţii,
ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp.
     După cum este cunoscut, organizaţiile cheltuiesc sume importante cu angajaţii lor, din
cauza costurilor antrenate, nu numai cu remunerarea personalului, ci şi cu angajarea,
menţinerea şi dezvoltarea acestora.
Din punctul meu vedere cel mai mare eșec al unei companii pe care des îl întâlnesc la locul
actual de muncă sunt costurile colosale pentru recrutarea personalului și nemenținerea lui în
organizație.

Evoluţia managementului resurselor umane

Evoluţia managementului resurselor umane este si el un factor de baza al

organizatiei.
Deoarece de-a lungul anilor, activitatea de conducere a resurselor umane a evoluat de la
simpla înregistrare contabilă a „activelor” umane, până la abordarea contemporană din punct
de vedere psihosocial, al oamenilor dintr-o organizaţie. Această evoluţie a fost influenţată de o
serie de factori. Apar legi şi regulamente guvernamentale de care o întreprindere trebuie să
ţină cont: securitate şi asistenţă medicală, preocuparea pentru mediul înconjurător.
Participarea tot mai mare a femeii pe piaţa muncii a solicitat preocupări speciale legate de
programe de asistenţă pentru îngrijirea copiilor.
De asemenea, vârsta forţei de muncă a dus la necesitatea elaborării unor strategii privind
pensionarea.
Un alt factor cu acţiune în domeniul resurselor umane îl reprezintă “computerizarea”, care a
înlocuit un important volum de muncă destinat unor activităţi administrative şi a început să fie
tot mai mult folosită în pregătirea angajaţilor și aici pot să spun cu “mâna pe inimă” ca,din
punctual meu de vedere digitalizarea este o nouă eră de care orice intreprindere sau
organizaţie are nevoie pentru a avea success in viitorul apropiat.
Prin urmare, managementul resurselor umane este important și se referă la confirmarea
necesităţii de a angaja personal, la unele schimbări în situaţia angajării cu personal, precum şi
acţiunile întreprinse de localizare şi identificare a potenţialilor candidaţi şi pentru atragerea
celor competitivi, capabili să îndeplinească cât mai eficient cerinţele posturilor.

Bibliografie
1. Managementul resurselor umane – Wikipedia
2. P. Nica, C. Rusu, Managementul resurselor umane, Polirom, Bucureşti, 1999
3. Suport curs Cap.XIII