UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „ION IONESCU DE LA

BRAD”IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

TEHNOLOGIA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII BĂUTURILOR

Disciplină: Etică și Integritate Academică

Profesor Universitar: Masteranzi:

Iași
2022
 Cuprins
1. Conceptul de etică.......................................................................................1
1.1.Etica din punct de vedere filosofic..........................................................1
1.2.Etica din punct de vedere științific.........................................................1
2. Diferența între compilat/plagiat/autoplagiat...................................................2
3. Secțiunea a 5-a din legea educației naționale nr. 1/2011................................2
3.1.Sancțiuni..................................................................................................3
3.2.Sancțiunile personalului didactic..........................................................3
3.3.Sancțiunile studenților...........................................................................4
3.4.Sancțiuni juridice....................................................................................5
4. Coduri de etică....................................................................................................5
4.1.Universitatea de Științele Vieții "Ion Ionescu de la Brad" Iași..............5
4.2.Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași.............................................6
4.3.Universitatea Politehnica Cluj-Napoca......................................................7
5. Lucrarea de licență..............................................................................................7
6. Bibliografie..........................................................................................................9
 1. Conceptul de etică
Filosoful austriac Ludwig Wittgenstein (1889-1951) susținea că este imposibil să scrii o
adevărată carte de etică: „Dacă un om ar putea să scrie o carte despre etică, atunci acea carte ar
anihila, ca o explozie, tot restul cărților din lume” (cf. Savater F.,1997:177). În același registru,
Vasile Morar remarcă faptul că „etica este condamnată la actualitate perpetuă, altfel ea nici nu
poate exista, nici nu se poate defini” (Morar V., cf. A.C. Sponville, 1998:5). Sursa acestei
ipostaze o constituie însăși natura antinomică a eticului, esența moralității. A fi moral presupune
permanent o pendulare între faptul moral relativ, conjunctural și aspirația ideală, absolută, între
temeiul obiectiv și rădăcina subiectivă, între imanent și transcendent.
Etica este teoria/știința ce studiază fenomenul moral. Ea cercetează principiile acțiunii
umane, valorile și normele ce o călăuzesc și o orientează în spațiul existențial. De asemenea, ea
elaborează aparatul conceptual folosit în raționamentele practice: bine, drept, datorie, virtute,
libertate, responsabilitate etc. Etica este „ansamblul constructelor conceptuale prin care se
explică structura, temeiul și rigorile experiențelor practico-spirituale, ce constituie planul
moralității trăite, reale” (V. Macoviciuc, 2000:421). Putem spune că ea reprezintă una din
disciplinele cele mai vechi și mai relevante din istoria umanității.
Morala ca fenomen al vieții reale a indivizilor și comunităților umane cuprinde atât
normele/principiile ce reglementează relațiile și tipurile de activitate, cât și „toate manifestările
(subiective și obiective) care sunt realizate în diverse grade și modalități sub semnul acestor
norme sau comandamente, manifestări supuse aprecierii colective și individuale” (T. Cătineanu,
1982:11).
Din punct de vedere etimologic, cuvântul „etică” provine din grecescul ethos, termen
polisemantic, ce semnifică: obicei, datină, obişnuinţă, caracter, morav. Obiceiul, la rândul său,
reprezintă un reper existențial, ce rezultă din comportamente sociale repetate, ritualice,
engramate pe mentalul colectiv și care se impun cu autoritate comunității umane, devenind
experiență împărtășită, cu valențe modelatoare asupra membrilor acesteia. Sistemul obiceiurilor,
tradițiilor, datinilor „acționează ca un câmp de imperative și de preferințe, ce formează liantul
comunităților umane” (coord. Bellu N., 1989:21).

1.2. Etica din punct de vedere filosofic

Etica este o disciplină filosofică prin tradiția și istoria ei: concepțiile etice au germinat în
cadrul unor curente sau școli filosofice. Gândirea etică s-a cristalizat în și prin reflecția filosofică
în forme implicite sau explicite. Prin urmare, asistăm la coabitarea discursului filosofic cu cel
etic, ceea ce face ca delimitarea lor să fie greu de realizat. Un exemplu sugestiv este etica lui
Hegel, care se regăsește în lucrările sale „Fenomenologia spiritului”,„Prelegeri de filosofie a
dreptului”, fără a avea o formă de sine stătătoare.

1
 1.3. Etica din punct de vedere științific
Dacă fenomenele morale există ca parte intrinsecă a vieții umane cotidiene, fac parte din
țesătura vieții relaționale, atunci există și o știință care le cercetează. Putem vorbi de știința eticii,
dar, în același timp, de un ansamblu de științe – științele eticii - științe morale ca științe ale
moravurilor, în care se regăsesc istoria, etnografia, antropologia, psihologia socială, sociologia
etc.
Integritatea academică presupune respectarea de către studenţi, profesori şi personalul
administrativ al instituţiei de învăţământ a unui set de valori şi principii etice cum ar libertate
academică, competenţă, integritatea morală, corectitudine intelectuală şi onestitate, colegialitate,
loialitate, responsabilitate, transparenţă, respect şi toleranţă.

2. Diferența între compilat/plagiat/autoplagiat

Conform dicționarului explicativ al limbii române definițiile sunt după cum urmează:
 a compila = a reuni fapte sau păreri din textele a diverși autori într-o lucrarea nouă, de
obicei fără a preciza sursa de inspirație și fără o contribuție personală.
 plagiat = a își însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva prezentându-le
drept creații personale
 autoplagiat = expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode
ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau
aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.

3. Legea educației naționale nr. 1/2011

 La nivelul fiecărei universități funcționează comisia de etică universitară.
 Structura și componența comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de
administrație, avizată de senatul universitar și aprobată de rector. Membrii comisiei sunt
persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de
etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcțiile: rector, prorector, decan,
prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-
dezvoltare, proiectare, microproducție.
Comisia de etică universitară are următoarele atribuții:

a) Analizează și soluționează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin

autosesizare, conform Codului de etică și deontologie universitară;
b) Realizează un raport anual referitor la situația respectării eticii universitare și a eticii
activităților de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar și constituie un
document public;
c) Contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară, care se propune
senatului universitar pentru adoptare și includere în Carta universitară;
d) Atribuțiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările și completările ulterioare;

2
 e) Alte atribuții prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare,
conform legii. Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic
al universității.
Răspunderea juridică pentru hotărârile și activitatea comisiei de etică universitară revine
universității.

(1) Orice persoană, din universitate sau din afara universității, poate sesiza Comisiei de etică
universitară abateri săvârșite de membri ai comunității universitare.

(2) Comisia de etică universitară păstrează confidențială identitatea autorului sesizării. În urma
unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică și
deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările și completările
ulterioare. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării și
îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora. Constituie abateri grave de
la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară: Art. 305. - Art. 306. - Art.
307. - Art. 308. - Art. 309. - Art. 310.
a) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.

3.1. Sancțiuni
3.1.1. Sancțiunile personalului didactic
Sancțiunile care se pot aplica personalului didactic și de cercetare și personalului didactic
și de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare
sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea științifică sunt următoarele:
a) Avertisment scris;
b) Diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere,
de îndrumare și de control;
c) Suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs
pentru ocuparea unei funcții didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de
îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licență;
d) Destituirea din funcția de conducere din învățământ;
e) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

3
 3.1.2. Sancțiunile studenților
Sancțiunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenților și
studenților doctoranzi pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:
a) Avertisment scris;
b) Exmatricularea;
c) Alte sancțiuni prevăzute de Codul de etică și deontologie universitară. Art. 314. - Art.
315. - Art. 316. - Art. 317. - Art. 318. - Art. 319. În cazul abaterilor de la prevederile
Codului de etică și deontologie profesională, comisia de etică universitară stabilește,
conform Codului de etică și deontologie profesională, una sau mai multe dintre
sancțiunile prevăzute la art. 318 sau 319. În cazul abaterilor de la buna conduită în
cercetarea științifică, comisia de etică universitară stabilește, conform Legii nr. 206/2004,
cu modificările și completările ulterioare.
d) Nerespectarea de către student a îndatoririlor ce decurg din prezentul contract atrage după
sine atenționarea și aplicarea sancțiunilor prevăzute în regulamentele universității, la
propunerea Consiliului facultății, aprobate de Consiliul de Administrație sau, după caz,
conform legilor în vigoare.
e) Pentru apărarea drepturilor sale, studentul se poate adresa prin petiţie organelor de
conducere ale facultăţii sau USAMV din Iaşi.
Codului de etică și deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare și
Codului de etică și deontologie profesională, una sau mai multe din sancțiunile prevăzute la art.
318 sau 319 ori prevăzute de lege. Sancțiunile stabilite de comisia de etică și deontologie
universitară sunt puse în aplicare de către decan sau rector, după caz, în termen de 30 de zile de
la stabilirea sancțiunilor.

(1) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării

analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în
urma sesizărilor sau prin autosesizare, și emite hotărâri prin care se stabilește vinovăția ori
nevinovăția persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăția,
hotărârile stabilesc și sancțiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.

(2) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării

păstrează confidențială identitatea persoanei care a făcut sesizarea.

(3) Hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și

Inovării sunt avizate de direcția juridică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului.

4
 3.1.3. Sancțiuni juridice
Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării revine Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului. Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale
personalului din cadrul instituțiilor de învățământ superior, constatate și dovedite, Consiliul
Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării stabilește aplicarea
uneia sau mai multora din următoarele sancțiuni:
a) Avertisment scris;
b) Retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună
conduită;
c) Retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
d) Destituirea din funcția de conducere din instituția de învățământ superior;
e) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
f) Interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanțarea din fonduri publice
destinată cercetării-dezvoltării. Se interzice ocuparea posturilor didactice și de cercetare
de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au realizat abateri grave de la buna
conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară, stabilite conform legii. Se
anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de
muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că
o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și
activitatea universitară.
Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice,
Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform legii. Sancțiunile stabilite de Consiliul Național de
Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt puse în aplicare în termen
de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, de președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, de
Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, de
conducătorii autorităților contractante care asigură finanțarea din fonduri publice destinată
cercetării și dezvoltării, de conducătorii instituțiilor de învățământ superior sau ai unităților de
cercetare-dezvoltare.

4. Coduri de etică
4.1. Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad„ Iași
Ţinând cont de specificul activităţii de cercetare din domeniul horticol, personalul
implicat în cercetare trebuie să respecte următoarele dispoziţii şi reglementări:
 Buna conduită în cercetare-dezvoltare se asigură în conformitate cu reglementările
internaţionale din domeniu, cu legislaţia Uniunii Europene şi cu regulile de etică ale
programelor de cercetare ştiinţifică ale acesteia;

5
  Buna conduită în cercetare-dezvoltare trebuie să se desfăşoare cu ocrotirea şi
refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic, asigurându-se protecţia acestora
faţă de eventualele agresiuni produse de ştiinţă şi tehnologie;
 Publicarea sau finanţarea repetată a aceloraşi rezultate ca elemente de noutate
ştiinţifică.
În cazul abaterilor de la buna conduită, sesizate în scris, pe bază de dovezi, procedura
urmată de comisiile de etică cuprinde informarea în scris a persoanei/persoanelor incriminate 3
cu privire la începerea anchetei, motivele şi dovezile existente şi formularea de recomandări
către Decan sau Rector.
Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare, constatate şi dovedite, se
poate propune aplicarea următoarelor sancţiuni:
 Îndepărtarea persoanei/persoanelor din echipa de realizare a proiectului;
 Mustrare scrisă;
 Suspendarea din funcţie;
 Schimbarea responsabilului de proiect;

4.2. Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza„ din Iași

Codul de etică al Universității ,,Alexandru loan Cuza" din Iași (Codul de etica al UAIC)
reprezintă un cadru de formalizare a unor reguli între membrii comunității universitare,
privitoare la modul de a acționa în același spațiu social.
Scopul Codului de etica al Universitatii ,,Alexandru loan Cuza" din Iași este de a susține
și de a dezvolta continuu climatul de cooperare, respect reciproc, colegialitate, politețe,
încredere, discreție, solidaritate, care există în interiorul acestei instituții de învățământ superior,
pentru a facilita creșterea calității activității didactice, de cercetare, de educație și îndeosebi a
atmosferei de muncă din Universitate.

(1) Este interzis și se sancționează plagiatul sub orice formă. Plagiatul reprezintă expunerea într-
o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv
în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest Iucru și fără a face trimitere la sursele
originale; autoplagiatul reprezintă expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv
în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode
știintifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluia și sau acelorași
autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.

(2) Este interzis să se facă abuz de statutul socio-profesional/poziția ierarhică, în exploatarea

rezultatelor muncii știintifice a altor persoane, și se sancționează încălcarea dreptului la
proprietate intelectuală.

(3) Prezentul Cod de etică nu suplinește aplicarea prevederilor codurilor pentru cercetarea
științifică de profil.

6
 Constituie abateri grave de la buna conduită și cercetare științifică și activitatea universitară:
a) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b) confectionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.

4.3. Universitatea ”Politehnică Cluj-Napoca„

Drepturile reclamantului de a solicita și cunoaşte componenţa comisia de analiză internă
şi de a contesta, înainte de demararea anchetei, un anumit membru al acesteia pe motiv de
conflict de interese.
Drepturile părţii reclamate de a cunoaşte componenţa comisie de analiză internă, de a
contesta, înainte de demararea anchetei, un anumit membru al acesteia pe motiv de conflict de
interese.
Confidenţialitate: Accesul terţilor la dosarul de caz pe durata desfăşurării anchetei este
interzis, cu excepţia cazului în care faptele fac subiectul unei investigaţii oficiale a organelor de
stat autorizate. În cazul unei sesizări/reclamații, întreaga corespondență a comisiei de etică/de
analiză internă cu partile, eventual cu terții și cu biroul juridic se face cu strictă respectare a
confidențialității.
Documentele Comisiei de etică vor purta număr de înregistrare intern, se introduce în plic
închis, iar adresa de însoțire va purta număr de la registratura generală a UTC-N. Încălcarea
dreptului la confidențialitate a identității reclamantului sau reclamatului precum și a
confidențialității documentelor și dezbaterilor, de către membrii comisiei de etică și după caz de
ctre membrii comisiei de analiză internă, constituie abatere de la etică și deontologia
universitară.

Bibliografie
1. Radu Emilian, pag. 250-251. Clasificare adaptată după Octave Gelinier, Ética de los
negocios, Editorial Espasa Calpe – CDN, Madrid, 1991.
2. Monique Canto-Sperber, Dictionnaire d`etique et de philosophie morale, PUF, Paris,
1996, pag. 535-540, citată în Ioan Popa, Radu Filip, Management internaţional, Editura
Economică, Bucureşti, 1999, pag. 250.
3. Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea Nicolae, Introducere în etica profesională, Editura Trei,
2001, pag. 13. 8
4. Ghid împotriva plagiatului‖. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, UB.
5. Andrei Avram, Catalin Berlic, Bogdan Murgescu, Luminita Murgescu, Marian Popescu,
Cosmin Rughinis, D-tru Sandu, Emanuel Socaciu, Emilia Secan, Bogdan stefanescu,
Elena Tanasescu, Sanda Voinea- coordontor Liviu Papadima, Deontologie Academică