Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Săi, Dumnezeul lui Israel (Psalm 67,

36)

Iubiți credincioși,
Sfânta noastră Biserică prăznuiește pomenirea sfinţilor în toate zilele
anului, dar întrucât sunt şi sfinți ai lui Dumnezeu care s-au nevoit neştiuţi
de nimeni, nedescoperiţi Bisericii,aceasta, cu scopul de a nu-i lăsa lipsiţi de
cinstire, a rânduit o zi în care proslăveşte pe toţi cei care din veac au bine-
plăcut lui Dumnezeu. Biserica a legiuit ca această proslăvire să se facă
îndată după Pogorârea Sfântului Duh, fiindcă toţi sfinţii s-au sfinţit şi se
sfinţesc prin harul Sfântului Duh. Pomenirea sfinţilor necunoscuţi în
această duminică nu exclude, fireşte, cinstirea celor cunoscuţi. De aceea,
calendarul nu zice „Duminica tuturor sfinţilor necunoscuţi”, ci, simplu, „a
Tuturor Sfinţilor”, pentru că ei nu pot fi despărţiţi: toţi au vieţuit în și
pentru Hristos.
Ați auzit în Sfânta și dumnezeiasca Scriptură zicându-se: Prin sfinții care
sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru dânșii
(Psalm 15, 3). Tocmai de aceea, noi, creștinii ortodocși, cinstim pe sfinții lui
Dumnezeu, știind că Dumnezeu săvârșește în chip minunat voile Sale cu
dânșii. Trebuie de la început să vă spun că Biserica Ortodoxă face deosebire
între adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu, și venerare sau cinstire,
pe care o dăm sfinților și îngerilor Lui, care slujesc la mântuirea sufletelor
noastre. La aceasta ne învață și Sfântul Apostol Pavel zicând: Îngerii nu
sunt oare toți duhuri slujitoare, trimiși ca să slujească pentru cei ce vor fi
moștenitorii mântuirii? (Evrei 1, 14). Iar scopul cultului sfinților este de a
lăuda pe Dumnezeu prin ei, după mărturia Sfintei Scripturi care ne
îndeamnă la aceasta zicând: Lăudați pe Dumnezeu întru sfinții Lui (Psalmi
159, 1).
Așadar, noi cinstim pe sfinți și aducem laudă lui Dumnezeu direct și
indirect. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne arată că cine cinstește pe
sfinți, pe El Îl cinstește, căci a zis: Cine vă primește pe voi, pe Mine Mă
primește (Matei 10, 40).
Noi venerăm pe sfinți, pentru că ei sunt prieteni ai lui Dumnezeu, după
mărturia Mântuitorului care a zis către sfinții Săi ucenici: Voi sunteți
prietenii Mei (Ioan 15, 14). Și în alt loc al dumnezeieștii Scripturi ni se arată
că sfinții sunt prietenii lui Dumnezeu, zicând: A crezut Avraam lui
Dumnezeu și i s-a socotit lui spre dreptate și prietenul lui Dumnezeu s-a
chemat (Iacob 2, 23; Romani 4, 3; Facere 15, 6; Psalmi 138, 17; Isaia 41, 8).
 Noi cinstim pe sfinții lui Dumnezeu și cerem ajutor lui Dumnezeu prin ei,
căci: Sfinții vor judeca lumea (I Corinteni 6, 2). Prin sfinți nu înțelegem pe
cei ce se numesc creștini doar cu numele; ci pe cei care s-au desăvârșit prin
fapte bune și au urmat întru totul lui Hristos. Căci Mântuitorul numai
Apostolilor și celor asemenea lor a zis: Adevărat grăiesc vouă, că voi cei ce
ați urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va ședea pe scaunul
slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune, judecând cele
douăsprezece seminții al lui Israel (Matei 19, 28).
Cinstim pe sfinții lui Dumnezeu căci ei, prin puterea lui Dumnezeu, fac
minuni mari preaslăvite, după cum au făcut Moise, Ilie, Daniel, Sfinții
Apostoli Petru, Pavel, Ioan Evanghelistul și toți ceilalți apostoli și sfinți
despre ale căror fapte și minuni arată Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție a
Bisericii lui Hristos.
Cinstim pe sfinți și le cerem ajutor în necazuri căci ei se roagă pentru noi
și rugăciunea lor este primită de Dumnezeu. Ascultă ce zice Dumnezeu lui
Abimelec, regele Gherarei, când acesta, din neștiință, voia să ia de soție pe
soția lui Avraam:Dă înapoi femeia omului aceluia, că este prooroc și se va
ruga pentru tine, și vei fi viu. Iar de nu o vei da înapoi, să știi bine că ai să
mori și tu și toți ai tăi (Facere 20, 7).
Sfinții și îngerii, se roagă pentru noi (Ieșire 32, 31-32); aud rugăciunile
noastre (II Petru 1, 15; Daniel 10, 11; Luca 16, 27); duc rugăciunile noastre
înaintea lui Dumnezeu pentru noi (Apoc. 5, 8-14).
Sfinții au posibilitatea în cer de a sluji la Dumnezeu pentru oameni și a
contribui la mântuirea acestora. Acest lucru ni-l arată luminat
dumnezeiasca Scriptură, zicând: Și când a luat cartea, cele patru ființe și
cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare
alăută și cupe de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinților
(Apocalipsă 5, 8).
Așadar, frații mei, prea întunecat la minte și prea orbit la înțelegere să fie
cineva ca să nu înțeleagă cât de mare este datoria noastră, a creștinilor, de a
ne ruga, de a cinsti și de a chema în ajutor pe sfinții și îngerii lui Dumnezeu,
în rugăciunile noastre care le facem zi și noapte înaintea lui Dumnezeu.
De aceea, fericiți și de trei ori fericiți sunt acei creștini care cinstesc pe
sfinții lui Dumnezeu, le cer ajutor în rugăciuni și îi pun mijlocitori către
Dumnezeu în această viață de pe pământ. De asemenea, amar de acei
creștini rătăciți de la adevărata credință, care nu cinstesc și nu pun rugători
pe sfinți și pe îngeri către prea veșnicul și înduratul Dumnezeu. Unii ca
aceștia vor avea multă rușine și amară durere când va veni Mântuitorul
nostru Iisus Hristos, înconjurat de toți îngerii și sfinții Lui, ca să judece viii
și morții și să răsplătească fiecăruia după faptele sale