Dezvoltarea produselor și managementul

proiectelor

Climatizarea încăperilor ca activitate conexă a

proceselor de tratamente termice

Prof. coord. Student

Iosif Cărăbaș Roxana Căvășdan
Cuprins
1. Introducere.......................................................................................................................... 3

2. Situația actuală ................................................................................................................... 4

2.1. Tratamente termice .......................................................................................................... 4

2.2. Cuptoare pentru tratamente termice ................................................................................ 6

2.3. Cuptoare pentru tratamente termice în vid ...................................................................... 9

3. Produsul analizat .............................................................................................................. 10

3.1. Elemente componente ................................................................................................... 11

3.2. Caracteristici tehnice ..................................................................................................... 16

3.3. Pericole .......................................................................................................................... 17

3.4. Funcționare .................................................................................................................... 18

3.5. Ciclu de funcționare ...................................................................................................... 19

4. Componente esențiale....................................................................................................... 21

5. Estimarea costurilor aplicației și a pieței potențiale ......................................................... 28

5.1. Piața potențială .............................................................................................................. 28

5.2. Costurile aplicației ......................................................................................................... 28

6. Estimarea duratei de asimilare a produsului..................................................................... 29

Bibliografie ............................................................................................................................... 30

2
 1. Introducere
În cadrul acestui proiect am ales să analizez procesul tratamentelor termice realizate în
cuptoare și modul în care acest proces ar putea fi îmbunătățit.
Tratamentele termice reprezintă o familie de procese industriale, termice și de prelucrare
a metalelor care au ca scop modificarea anumitor proprietăți fizice sau chimice ale materialului.
Acestea sunt cel mai des întâlnite în industria constructoare de mașini și în cea aeronautică și
au 3 etape principale: încălzirea, menținerea și răcirea. [1] Pe parcursul acestor etape cuptorul
de tratament termic folosește ca agent de răcire apa provenită de la o instalație de răcire (chiller).
Scopul proiectului este de a studia posibilitatea folosirii apei de răcire pentru controlul
temperaturii în diferite spații de lucru, când aceasta nu este utilizată de cuptor. Această
îmbunătățire adusă proceselor de tratamente termice încurajează două aspecte importante în
zilele de azi:
• ergonomia locului de muncă: prin crearea unei temperaturi ambientale optime;
• sustenabilitatea: prin eficientizarea folosirii energiei termice.

3
 2. Situația actuală
2.1. Tratamente termice
Tratamentele termice (TT) reprezintă procese prin care sunt modificate proprietățile
materialelor fără a fi modificate forma și structura acestora. În funcție de microstructura dorită
și de proprietățile asociate (ex. duritatea, ductibilitatea, elasticitatea), se pot aplica diferite tipuri
de tratamente termice potrivite materialului tratat [2]. Acestea pot fi clasificate în funcție de:
• rezultatele obținute;
• natura materialelor;
• natura transformării.
Un tratament termic prezintă 3 operații de bază:
• încălzirea: reprezintă între 40 – 80% din întregul proces termic;
• menținerea: este concretizată prin egalizarea temperaturii și finalizarea transformării
structurale;
• răcirea: reprezintă revenirea la temperatura ambiantă, în urma transformărilor
structurale. [3]

Figura 2.1. 1. Diagrama unui ciclu de tratament termic [4]

Pe parcursul celor 3 etape sunt utilizate atmosfere de protecție, iar cei mai importanți
parametri sunt temperatura și durata de timp. Atmosferele de protecție se împart în neutre și
active, în funcție de interacțiunea dintre materialul tratat și compușii gazoși. Pot fi produse la
fața locului sau se pot utiliza atmosfere „sintetice” (ex. azot, argon, dioxid de carbon). [2]

4
Principalele tipuri de tratamente termice sunt:
• Recoacere: se aplică aliajelor care au o stare structurală nestabilă cu scopul de a obține
o stare structurală de echilibru (stabilă); aliajele sunt încălzite la temperaturi superioare
celor necesare transformărilor de fază, sunt menținute un timp, iar mai apoi răcite lent.
o Recoacerea completă: este aplicată în vederea eliminării defectelor de structură
provenite din procese tehnologice precum turnarea, forjarea sau sudarea și ajută
la reducerea tensiunilor interne.
o Recoacerea incompletă: asigură reducerea durității înaintea prelucrărilor
mecanice.
o Recoacere de omogenizare: are scopul de a elimina neomogenitățile din
structura pieselor turnate care nu se prelucrează prin deformare plastică; de
asemenea, se poate aplica și semifabricatelor care urmează să fie prelucrate prin
forjare sau matrițare; în urma acestui tratament crește tenacitatea și scade
rezistența.
o Recoacerea de globulizare: se aplică oțelurilor hipereutectoide în scopul
globulizării cementitei și a carburilor din oțel; are ca efect reducerea durității.
o Recoacerea de normalizare: asigură obținerea unei structuri fine a materialului.
o Recoacerea de detensionare: se aplică pieselor prelucrate prin deformare plastică
la cald sau rece, turnate, sudate, pentru a reduce tensiunile interne rezultate în
urma acestor prelucrări.
• Călirea: are ca scop menținerea unei stări structurale stabile sau obținerea unor stadii
de descompunere ale fazei inițiale; aliajele sunt încălzite deasupra temperaturilor
schimbărilor de fază, menținute un timp necesar realizării transformărilor și răcite rapid
până la temperatura normală.
• Revenirea: constă în reîncălzirea aliajului până la o temperatură inferioară celei de
transformare de fază cu scopul de a aduce aliajul mai aproape de starea structurală de
echilibru; se aplică în cazul oțelurilor călite pentru a reduce duritatea acestora și pentru
a crește tenacitatea.
• Tratamentele termochimice: constau în îmbogățirea superficială a semifabricatului
prin difuzia unui element în stare atomică, dintr-un mediu adecvat încălzit la temperaturi
ridicate;
o Nitrurarea: reprezintă difuzia atomilor de azot, formându-se astfel nitruri fine.
o Carburarea: constă în îmbogățirea superficială cu carbon.
o Carbonitrurarea: asigură difuzia simultană a atomilor de carbon și de azot. [5]

5
 2.2. Cuptoare pentru tratamente termice
Cuptoarele pentru tratamente termice se pot împărți în două categorii mari: cuptoare
discontinue și cuptoare continue. Cuptoarele discontinue sunt încărcate și descărcate în mod
manual, pe când cele continue sunt prevăzute cu un sistem automatizat de încărcare și
descărcare pe bază de conveioare. [1]
Totodată, cuptoarele se pot clasifica și în funcție de:
• temperatura de încălzire
o până la 300℃ ;
o între 300 – 550℃;
o între 500 – 750℃;
o între 700 – 950℃;
o între 900 – 1150℃;
o între 1100 – 1350℃.
• modul de încălzire
o cu flacără;
o cu curent electric;
o cu rezistențe feroase și neferoase;
o prin inducție.
• manevrarea pieselor
o cuptoare orizontale;
o cuptoare verticale.
Principalele tipuri de cuptoare pentru tratamente termice sunt următoarele:
• Cuptoare cu cameră: sunt alcătuite dintr-o cameră izolată cu o carcasă de oțel , un sistem
de încălzire și o ușă de acces în cameră.

Figura 2.2. 1. Cuptor cu cameră [6]

6
• Cuptoare de tip cutie: majoritatea sunt semi-continue și sunt prevăzute cu un rezervor
de răcire.

Figura 2.2. 2.Cuptor de tip cutie [7]

• Cuptoare cu încărcare pe cărucior: sunt cuptoare discontinue de dimensiuni mari,

prevăzute cu un cărucior mobil care permite încărcarea și descărcarea pieselor; în
general sunt utilizate pentru tratamente termice în vid.

Figura 2.2. 3.Cuptor cu încărcare pe cărucior [8]

7
• Cuptoare cu încărcare prin lift: sunt asemănătoare cuptoarelor cu încărcare pe cărucior,
diferența fiind căruciorul care se mișcă pe verticală în loc de orizontală; sunt utilizate
pentru semifabricate cu greutăți mari.

Figura 2.2. 4. Cuptor cu încărcare prin lift [9]

• Cuptoare cu conveior: semifabricatul poziționat pe placa de bază este acoperit cu un

„clopot” care asigură sigilarea astfel încât să nu existe pierderi de căldură, iar mai apoi
se așază un „clopot” exterior peste cel interior, având rol izolator față de atmosfera
exterioară. [1]

Figura 2.2. 5. Cuptor cu conveior [10]

8
 2.3. Cuptoare pentru tratamente termice în vid
În cazul utilizării acestor cuptoare, semifabricatul aflat în interiorul cuptorului se află pe
toată durata procesului într-o atmosferă de vid. Absența aerului sau a altor gaze în interiorul
cuptorului, pe timpul funcționării acestuia, elimină riscurile de oxidare, de pierderi de căldură
și de contaminare. Astfel, cuptorul poate fi încălzit până la temperaturi de ordinul miilor.
Caracteristicile unui cuptor de tratamente termice în vid sunt următoarele:
• temperaturi uniforme în incinta cuptorului în intervalul 800 – 3000℃;
• nivele de vid ce pot ajunge până la 1,3 x 10-11 mbar (1,3 x 10-14 atm);
• temperatură controlabilă;
• lipsa contaminării semifabricatului cu oxigen, carbon sau alte gaze;
• purități rezultate ridicate ale produselor;
• posibilitatea de răcire rapidă;
• procese controlabile prin intermediul calculatorului pentru a asigura astfel
repetabilitatea.
Răcirea cuptoarelor cu atmosferă de vid se realizează cu ajutorul unui gaz inert, spre
exemplu Argon sau Azot și a unui chiller. [11]

Figura 2.3. 1. Cuptor de tratamente termice în vid [12]

9
 3. Produsul analizat
Produsul pe care am ales să îl analizez în cadrul acestui proiect este un cuptor pentru
tratamente termice în vid, de dimensiuni mari, realizat de către producătorul „HTS Vacuum
Furnace”. Acesta este un cuptor performant, de clasă 2, potrivit pentru o gamă largă de
tratamente termice. Semifabricatele tratate cu ajutorul acestui cuptor sunt piese pentru turbinele
utilizate în industria aeronautică, pentru care este necesară buna funcționare la temperaturi și
turații foarte ridicate.
Cuptorul prezintă încărcare orizontală, prin partea frontală și permite realizarea de
tratamente termice în atmosferă de argon. Răcirea se realizează cu ajutorul azotului și este
rapidă, având o viteză cuprinsă între 17 – 200 ℃/min, iar temperatura maximă de funcționare
este de 1400℃.

Figura 3. 1. Cuptor HTS pentru tratamente termice în vid

10
 3.1. Elemente componente
Principalele elemente componente ale cuptorului de tratamente termice sunt
următoarele:
• Camera termică: este incinta în care se plasează semifabricatul și în care are loc
tratamentul termic. Pe suprafața interioară sunt montate placi de carbon care constituie
elementele de încălzire. Aceste plăci sunt alimentate de la o sursă de energie de putere
(modul de transformatoare) și asigură încălzirea camerei la temperaturile necesare
tratamentului termic. Încărcarea pieselor se realizează cu ajutorul unui cărucior acționat
electric prin ușa de acces care se închide etanș, izolând camera de exterior.
• Mantaua sau învelișul exterior: este o construcție de oțel ce îmbracă incinta de
tratament în scopul izolării acesteia din punct de vedere termic. În spațiul dintre manta
și camera internă se află lichid de răcire (apă) care are ca scop evitarea supraîncălzirii
peretelui exterior.
• Instalația de răcire: este formata din 3 părți:
o Agregatul exterior (chiller) care coboară temperatura agentului de răcire (apa)
la temperatura setată din panoul de comandă;
o Circuitul ce răcește mantaua; un circuit închis format dintr-un sistem de țevi prin
care se pompează apă rece și se recuperează apa incalzită.
o Schimbătorul de căldură cu gura de acces în camera internă; acesta răcește gazul
din camera internă pe parcursul etapei de răcire din cadrul procesului.
• Pompa de vid: este o instalație care evacuează aerul din camera de tratament cu ajutorul
unei pompe. Se obține un nivel de vid de până la 10-5 bar. Această pompă funcționează
pe tot parcursul procesului, mai putin în faza de răcire. Când cuptorul nu este folosit,
acesta se menține cu ușa închisă la un nivel de vid de 10-3 bar.
• Sistemul de injectare si evacuare gaze tehnice: este realizat prin rețele de distribuție
a gazelor, conectate la rezervoare și pompe. În timpul procesului, după crearea vidului
de lucru și în funcție de tipul tratamentului se poate injecta în camera termică argon.
Astfel procesul de tratare termică are loc într-o atmosferă protejată cu argon. În etapa
de răcire se folosește azot, care injectat în camera termică produce răcirea pieselor
tratate. Viteza de răcire este controlată prin cantitatea, presiunea și temperatura azotului
introdus în cameră.

11
• Unitatea de comandă: are urmatoarele funcții:
o Programarea parametrilor unui tratament termic;
o Colectarea datelor de la senzori și termocuple pe parcursul unui proces de
tratament termic;
o Sesizarea anomaliilor sau erorilor de funcționare ale instalației;
o Memorarea completă a fiecărui proces realizat (data, interval de timp, parametrii
de funcționare, eventuale erori, etc)
• Dulapuri de alimentare cu energie electrică: sunt un bloc de panouri electrice și
acționări care are rolul de a alimenta cu energie electrică corespunzătoare fiecare
componentă a sistemului. Conțin și elemente de protecție în cazul unor supratensiuni
sau scurtcircuitări ale traseelor și componentelor.

12
În continuare sunt prezentate componentele cuptorului pentru tratamente termice:

Figura 3.1. 1. Vedere de ansamblu [13]

Tabelul 1. Componente vedere de ansamblu

Nr. Crt. Denumire
1. Panou electric de comandă
2. Sistem de pompare pt vid
3. Transformatoare electrice
4. Dispozitiv de siguranta
5. Unitate de control presiune-vid
6. Sistem de intrare gaz tehnic
7. Sistem de iesire gaz tehnic
8. Supapă de siguranță
9. Cameră de tratament
10. Ușă
11. Compresor de răcire
12. Termocuple
13. Distribuitor apă de răcire
14. Cărucior de încărcare

13
 Figura 3.1. 2. Panou electric de comandă [13]

Tabelul 2. Componente panou de comandă

Nr. Crt. Denumire
1. Lampă de semnalizare a funcționării
2. Control supratemp zona 1 (anterioară)
3. Control supratemp zona 2 (centrală)
4. Control supratemp zona 3 (posterioară)
5. Control supratemp pompa vid
6. Reglaj temp pompe
7. Panou de comandă(touchscreen)
8. Comenzi control ciclu tratament
9. Înregistrator
10. Ampermetru zona 1 (ant)
11. Ampermetru zona 2 (cent)
12. Ampermetru zona 3 (post)
13. Ampermetru alimentare pompă vid
14. Panou termocuple
15. Întrerupător general pt putere

14
 Figura 3.1. 3. Cameră termică[13]

Tabelul 3. Componente cameră termică

Nr. Crt. Denumire
1. Bară de grafit (element de încălzire)
2. Element de legătură
3. Suport încărcătură
4. Diuză pentru gaz
5. Izolatori
6. Palete de admisie aer longitudinale
7. Palete de admisie aer posterioare

15
 3.2. Caracteristici tehnice

Tabelul 4. Caracteristici tehnice [13]

Denumire Valoare
Dimensiuni cuptor 8500 x 11600 x 4600 mm
Dimensiuni minime pentru instalare 8500 x 11600 x 4600 mm
Dimensiuni maxime ale semifabricatului de tratat 1600 x 1600 x 1600 mm
Masa maximă a semifabricatului de tratat 3500 kg
Presiunea din circuitul de aer comprimat 6 bar
Presiunea maximă admisă în camera de tratament 10 bar
Presiunea apei din circuitul de răcire 2,5 – 3,5 bar
Debitul din circuitul de răcire 800 l/min
Putere electrică instalată 690 kW
Dimensiuni cameră termică 1600 x 1600 x 1600 mm
Temperatură maximă de lucru 1400 ℃
Uniformitate temperatură ± 5℃
Valoare vid 10-5 mbar
Presiune gaz tehnic 10 bar
Puritate gaz tehnic > 99,999 %

16
 3.3. Pericole

Figura 3.3. 1. Zone pericole [13]

Tabelul 5. Pericole [13]

Culoare zonă Tip pericol
Verde Pericol de natură mecanică
Galben Pericol de natură electrică
Roșu Pericol de natură termică
Albastru Pericol generat de zgomot
Mov Pericol generat de fluide folosite de cuptor
Portocaliu Pericol datorat ridicării și deplasării încărcăturii

17
3.4. Funcționare
În principiu, un proces de tratament termic constă în 3 etape:
• încălzirea la temperatura maximă într-o perioadă de timp determinată;
• menținerea pentru o anumită perioadă de timp la această temperatură;
• răcirea la temperatura ambientală într-o perioadă de timp determinată.
În cazul cuptorului descris un ciclu de tratament termic decurge astfel:
• Încărcarea cuptorului cu piesele ce urmează a fi supuse procesului. Piesele de
dimensiuni mari se așază direct în camera termică pe suporturile de pe podeaua
acesteia. Pentru piesele de dimensiuni mici se folosesc coșuri care sunt construite
din metale speciale și care au dimensiuni corespunzătoare poziționării optime în
camera termică. După încărcare se închide și se etanșează ușa.
• Crearea vidului în camera de tratament. Această operațiune se face cu ajutorul
pompei de vid. Nivelul de vid este ales în funcție de datele fișei de tratament termic.
Odată ajuns la valoarea prescrisă se menține acest nivel pe tot parcursul procesului,
pompa de vid funcționând până la finalul tratamentului.
• Încălzirea. Când s-a atins valoarea prescrisă de vid se începe încălzirea prin
alimentarea rezistențelor de grafit. Timpul în care se ajunge la temperatura de palier
este prevăzut în fița de tratament termic. Pompa de vid funcționează în continuare
și menține valoarea prescrisă.
• Mentinerea. În această etapă se menține temperatura la valoarea prescrisă și se
introduce argon în camera termică. Se urmăresc valorile temperaturii în 9 puncte ale
camerei pentru a garanta uniformitatea temperaturii.
• Racirea. După menținerea la temperatura prescrisă urmează răcirea pieselor care se
face prin injectare de azot gazificat. În tot acest timp funcționează un ventilator care
crează un circuit de gaz prin schimbătorul de căldură, ajutând astfel la răcirea
cuptorului. Odată atinsă temperatura ambientală se opresc toate sistemele, se
deschide ușa și se descarcă cuptorul.

18
 3.5. Ciclu de funcționare
În imaginea următoare este prezentat un exemplu de diagramă a unui ciclu de
funcționare:

Figura 3.5. 1. Diagramă ciclu de funcționare

Tratamentul realizat în diagramă este un tratament de solubilizare, iar materialul asupra

căruia este executat este un aliaj care are la bază nichelul.

19
 Etapele acestuia sunt următoarele:
• Încălzirea: este necesară încălzirea în vid, de la temperatura camerei până la valoarea
de 995℃ la care începe transformarea metalurgică.
• Menținerea: semifabricatul este menținut la temperatura de palier ( temperatura
transformării metalurgice) de 995 ± 10℃ timp de 1h +12min/-0min, într-o atmosferă
de argon cu o presiune de 0,5 mbar.
• Răcirea: este rapidă, se realizează cu o viteză de 60 ℃/min într-o atmosferă de azot, cu
presiunea de 2 bar, până când se ajunge la valoarea de 200 ℃, după care răcirea este
liberă.
Semnificațiile curbelor de pe diagramă sunt următoarele:
• Curba albastru deschis: este corespunzătoare presiunii de răcire; are valoarea de 2
bar și apare spre sfârșitul ciclului, după ce perioada de menținere s-a terminat.
• Curba vișinie: reprezintă nivelul de vid; prezintă interes pe perioada transformării
metalurgice și are valoarea de 0,5 mbar.
• Curba roșie și curba gri: corespund termocuplelor de control; acestea monitorizează
temperatura în camera termică (aceasta crește până în momentul în care semnalul
transmis de termocuplele de control coincide cu temperatura transformării metalurgice)
• Curba verde și curba albastru închis: sunt corespunzătoare termocuplelor de
încărcare; acestea monitorizează temperatura materialului de tratat.
Curbele termocuplelor ajung până în dreptul palierului, astfel semnalând faptul că atât
semifabricatul, cât și camera termică au ajuns la temperatura necesară pentru transformarea
metalurgică.
De asemenea, pe partea dreaptă a diagramei sunt însemnate data și ora. Astfel, tratamentul
termic poate fi monitorizat constant.

20
 4. Componente esențiale
În etapa de cercetare se definește conceptul și se dezvoltă o schemă de principiu a
sistemului.
În cadrul proiectului de față se urmărește eficientizarea proceselor de tratamente termice
prin folosirea apei de răcire pentru controlul temperaturii în spațiul de lucru, când aceasta nu
este utilizată de cuptor. Pentru realizarea acestei îmbunătățiri este nevoie de următoarele
componente:
• chiller (existent în dotarea cuptorului de tratamente termice);
• ventiloconvectoare;
• electrovalve;
• relee;
• rețea de distribuție a apei.
În figura următoare este reprezentată schema de principiu a sistemului.

Figura 4. 1. Schemă de principiu

21
 În etapa de prototipare se detaliază conceptul și se identifică componentele necesare
construirii sistemului căutându-le pe cele mai potrivite de pe piață.
Detalierea conceptului
Agentul de răcire va fi dirijat către cuptor sau către ventiloconvector, în funcție de
necesitățile de răcire ale cuptorului, astfel cuptorul fiind cel care decide funcționarea sistemului
de distribuție al agentului termic.
Când agentul termic (apa) este utilizat pentru a răci cuptorul se comandă deschiderea
electrovalvelor de pe circuitul cuptorului (tur și retur), iar cele din circuitul ventiloconvectorului
rămân închise.
Când agentul termic (apa) nu este utilizat pentru a răci cuptorul se comandă deschiderea
electrovalvelor din circuitul ventiloconvectorului, circuitul cuptorului fiind închis.
Componente
1. Chiller
Chiller-ul este elementul principal al sistemului. În anumite etape ale procesului de
tratament termic este necesară răcirea mantalei cuptorului. Căldura mantalei este preluată de
agentul termic (apă) care ulterior este răcit, la rândul său, cu ajutorul chiller-ului. Chiller-ul este
un echipament care funcționează în permanență, însă cuptorul nu necesită apa rece pe tot
parcursul procesului. Astfel, apa din sistem poate fi utilizată pentru crearea unui mediu de
temperatură controlat, în spațiul de lucru, când cuptorul nu necesită răcire.
Se va utiliza chiller-ul Clivet WSAT – XSC2 100D, deja existent în dotarea cuptorului de
tratamente termice.
Specificații tehnice:
• Capacitate de răcire: 283 kW;
• Putere instalată: 91,2 kW;
• Lungime: 5800 mm;
• Lățime: 1171 mm;
• Înălțime: 2241 mm;
• Greutate: 2142 kg. [15]

22
 Figura 4.2. 1. Chiller [15]

2. Ventiloconvector
Ventiloconvectoarele sunt instalații realizate special pentru climatizarea încăperilor.
Acestea pot asigura atât încălzirea, cât și răcirea acestora într-un mod rapid, silențios și
economic. Cu ajutorul unui ventilator incorporat, aerul din încăpere este absorbit, apoi trecut
printr-un filtru special și mai departe este transmis către schimbătorul de căldură, unde are loc
procesul de răcire sau încălzire. Pentru a modifica temperatura aerului, schimbătorul de căldură
folosește apa provenită de la chiller.
Componentele principale care asigură funcționarea eficientă a ventiloconvectoarelor sunt:
• carcasa, care poate fi realizată din diverse materiale;
• filtrul de praf lavabil;
• unul sau două schimbătoare de căldură;
• tavă pentru colectarea condensului;
• panoul de comandă. [14]
În cazul de față se va utiliza un ventiloconvector de pardoseală, cu aspirație frontală, sistem
cu 2 țevi și carcasă ultra – subțire din oțel galvanizat. Acesta prezintă avantajele unei montări
ușoare și a economiei de spațiu. Motorul este monofazat cu trei trepte de viteză și nivel de
zgomot redus, iar racordurile pentru conectare pot fi amplasate atât pe partea dreaptă, cât și pe
partea stângă, în funcție de cerințe. [16]

23
Specificații tehnice:
• Masă: 22,6 kg;
• Culoare: alb;
• Putere maximă de răcire: 1,87 kW;
• Putere medie de răcire: 1,74 kW;
• Putere minimă de răcire: 1,59 kW;
• Debit maxim de aer: 425 MC/H;
• Debit mediu de aer: 360 MC/H;
• Debit minim de aer: 320 MC/H;
• Racord intrare: ¾ țoli;
• Racord ieșire: ¾ țoli;
• Lățime: 800 mm;
• Înălțime: 626 mm;
• Adâncime: 220 mm;
• Nivel de zgomot: 35 dB;
• Alimentare: 230/50 V/Hz. [16]

Figura 4.2. 2. Ventiloconvector [16]

24
3. Electrovalve
În componența sistemului sunt necesare 4 electrovalve normal închise care vor controla
sistemul de distribuție al apei, după cum urmează:
• electrovalve alimentare cuptor: tur și retur;
• electrovalve alimentare ventiloconvector: tur și retur.
Se vor utiliza electrovalve normal închise pentru aer sau apă, având corpul de alamă și
filetul interior de ½ țoli. Comanda este pilotată, presiunea apei este de 0,5 – 16 bar, iar tensiunea
de alimentare 220 V. [17]

Figura 4.2. 3. Electrovalvă [17]

4. Relee
În cadrul sistemului, releele vor fi utilizate pentru a comanda electrovalvele. Ca urmare,
circuitul de putere al releului funcționează la 220V (aceeași tensiune ca și cea folosită pentru a
acționa electrovalvele), iar cel de comandă la 12V (semnalul primit de la cuptor fiind unul de
tip logic: adevărat – fals).
Se vor utiliza 4 relee normale deschise, electromagnetice.
Specificații tehnice:
• Tensiune comutată: max. 440V;
• Tensiune comutare: max. 220V;

25
 • Rezistență mecanică: 1000000 cicluri;
• Dimensiuni exterioare: 29 x 12,4 x 32,8 mm;
• Temperatură de lucru: -40 – 70℃. [20]

Figura 4.2. 4. Releu [20]

5. Rețea de distribuție a apei

Rețeaua de distribuție a apei este alcătuită din țeavă de cupru și elemente de conexiune.
Se va utiliza o țeavă izolată cu diametru de 15mm și lungimea colacului de 50m. Izolația
ajută la menținerea temperaturii apei.
Specificații tehnice:
• Temperatură maximă: 95℃ ;
• Greutate: 0,38 kg;
• Presiune maximă: 74,8 bar;
• Diametru exterior: 15 mm;
• Diametru interior: 13 mm;
• Grosime izolație: 6 mm;
• Lungime colac: 50 m;
• Material: cupru. [18]

26
 Figura 4.2. 5. Țeavă cupru[18]

Elementele de conexiune sunt de tip T, adaptor ¾ - ½ țoli, coturi, conexiuni pentru țeava
de cupru de diverse diametre, cu filet interior sau exterior.

Figura 4.2. 6. Elemente de conexiune [19]

Cea de – a treia etapă este cea de producție. Deoarece sistemul propus este specific fiecărui
cuptor și fiecărui spațiu de climatizat, nu va fi necesară o producție de serie. În funcție de
dotarea și necesitățile clientului se alege lungimea traseului (țevile de cupru) și tipul
ventiloconvectorului. Restul componentelor rămân cele definite anterior, în etapa de
prototipare.
În cazul de față lungimea traseului este de 43 m, deci va fi nevoie de două colace de țeavă
de cupru (tur – retur), iar pentru climatizarea spațiului de lucru este necesară o putere de 1600W,
ca urmare un ventiloconvector cu puterea de 1800W va asigura necesarul de climatizare.

27
 5. Estimarea costurilor aplicației și a pieței potențiale
5.1. Piața potențială
Aplicația se adresează unui segment de nișă și anume utilizatorilor de cuptoare de
tratamente termice. Acești producători activează în domeniul automotive și cel aerospațial. Deși
aceștia nu reprezintă un segment de larg consum, există un număr semnificativ de fabrici în
aceste domenii de activitate. Oricare producător de mijloace de transport sau turbine pentru
industria aerospațială are cel puțin trei unități de producție în care realizează tratamente termice.
Pe lângă aceștia, o altă categorie a pieței potențiale o reprezintă firmele care au ca obiect de
activitate tratamentele termice și care funcționează ca prestatori de servicii pentru alte unități.
De asemenea, din piața potențială fac parte și producătorii de cuptoare pentru tratamente
termice. Aceștia pot oferi clienților posibilitatea climatizării spațiului de lucru printr-un sistem
ca cel prezentat în lucrarea de față.

5.2. Costurile aplicației

La fel ca în cazul etapei de producție, costurile aplicației vor varia în funcție de dotările si
de necesitățile clienților. În tabelul următor este prezentat costul aplicației pentru customizarea
cuptorului de tratamente termice din cazul tratat.
Tabelul 6. Costul aplicației
Nr. Crt. Componentă Preț / bucată Preț total
1. Ventiloconvector 1800 lei 1800 lei
2. Electrovalve (4) 303,45 lei 1213,8 lei
3. Relee (4) 23,64 lei 94,56
4. Țeavă de cupru (colac) 1395,5 lei 2791
5. Set elemente de conexiune 500 lei 500 lei
Deci prețul de cost al aplicației în cazul cuptorului și a spațiului de climatizat din cazul
de față este de 6399,36 lei.

28
 6. Estimarea duratei de asimilare a produsului
În urma celor prezentate anterior se poate estima o durată de asimilare a produsului
prezentată în tabelul următor, cu mențiunea că nefiind necesară o producție de masă, durata
etapei de producție este estimată pentru câte un singur client în parte.
Tabelul 7. Estimarea duratei de asimilare
Etapă Durată
Cercetare 6 luni
Prototipare 8 luni
Producție 3 luni
În concluzie, durata totală de asimilare este de un an și 5 luni.

29
 Bibliografie
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Heat_treating
[2] https://www.siad.com/ro/industrii/tratamente-termice
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratament_termic
[4] https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/tehnica-mecanica/studiul-
tratamentelor-termice-propuse-pentru-aplicar424.php
[5] https://dokumen.tips/documents/cap-6-tratamente-termice-aplicate-otelurilor-
si-fontelor.html
[6] https://www.indiamart.com/proddetail/batch-furnace-20552393588.html
[7] https://www.indiamart.com/proddetail/box-type-furnace-15899931673.html
[8] https://www.alibaba.com/product-detail/car-bottom-heat-treating-furnace-
for_60592041218.html
[9] http://www.huitide.com/product/html/?95.html
[10] https://www.tradeindia.com/products/bell-furnace-c3336530.html
[11] https://en.wikipedia.org/wiki/Vacuum_furnace
[12] https://www.secowarwick.com/en/news/vector-vacuum-furnace-line/
[13] Carte tehnica cuptor HTS
[14] https://www.ferroli.com/ro/news/ventiloconvectoarele-ce-sunt-cum-
functioneaza-si-ce-beneficii-iti-aduc
[15] http://www.clivet.lt/wp-content/uploads/2012/11/SP11D002GB-
04_SPINchiller2_2012.pdf
[16] https://www.romstal.ro/ventiloconvector-de-pardoseala-ecovent-aspiratie-
frontala-sistem-2-tevi-1-87-4-17kw.html
[17] https://www.emag.ro/electrovalva-2-2-g1-2-220vac-normal-inchisa-
elp15epdm220vac/pd/DW9RTMMBM/?X-Search-
Id=3a34a88438a6dd4936db&X-Product-Id=57352450&X-Search-
Page=1&X-Search-Position=21&X-Section=search&X-MB=0&X-Search-
Action=view

30
[18] https://www.romstal.ro/teava-cupru-izolata-in-colac-pt-incalzire-sanitare-
d-15x1mm-p5424.html
[19] http://www.shop-instal.ro/fitinguri-alama
[20] https://www.tme.eu/html/RO/relee-industriale-miniatura-seria-
46/ramka_7402_RO_pelny.html

31