Dieta mediteraneană

Șef lucr. dr. Otilia Niță

martie 2021
Zacharias E, 2012
Zacharias E, 2012
S CORURI DE ADERENȚĂ LA UN ANUMIT
PATTERN ALIMENTAR
 Alimentele – clasificate în 2 grupuri:

Ce promovează Ce influențează negativ

starea de starea de sănăt at e
s ănăt at e

S c o r u ri d e aderență
Zacharias E, 2012
D IETA MEDITERANEANĂ
 Fructe şi legume
 Vegetale proaspete (verzi)
Consum crescut de:
 Cereale integrale, nuci, seminţe
 Ulei vegetal (de măsline), măsline

 Pește
Consum moderat de:  Vin roșu (norme sociale/religioase)
 Produse lactate integrale

 Ouă
Consum redus de:
 Carne, preparate din carne
 Dulciuri
 Alimente semipreparate
 D IETA MEDITERANEANĂ – DEFINIȚIE
 Variabilă
 Componentele ”cheie” – în linii mari aceleași
 Fiecare definiție – cuprinde și indicații cu privire la frecvența
consumului, în termeni generali
 Majoritatea n u conțin dimensiunea porțiilor
 Nu se specifică ”aditivii” dietei: sosuri, condimente, ceai, cafea,
sare, zahăr, miere
 Unele conțin descrierea unor practici tradiționale:
Ulei de măsline adăugat la legume și vegetale - ↑ palatabilitatea
Fructe consumate ca desert sau gustare
Brânza ad ău gată la salate
Carnea roșie – doar în ocazii speciale
Dieta mediteraneană – definiție
D IETE MEDITERANEENE REPREZENTATIVE

Davis et al. 2015

D IETA MEDITERANEANĂ
D i eta m e d i t e ra n e a n ă

 model de alimentație sănătoasă

 asociată cu importante beneficii nutriționale și ale stării de s ănăt at e
 asociată cu reducerea morbi-mortalității
 exprimă culturi alimentare diferite – stil de viață
 2010 – UNESCO – inclusă în lista patrimoniului cultural al
umanității
Dernini S, Berry EM. 2015
UNESCO
”The Mediterranean Diet –derived from the Greek word diaita, way of life –is the
set of skills, knowledge, rituals, symbols, and traditions, ranging from the
landscape to the table, wich in the Mediterranean basin concerns the crops,
harvesting, picking, fishing, animal husbandry, conservation, processing, cooking,
and particulary sharing and consuming of food.”

”... The importance of the Mediterranean diet was not just in its specific foods and
nutrients, but in the way in which its
characteristic foods were produced, cooked, and eaten.”

Dernini S, Berry EM. 2015

D IETA MEDITERANEANĂ
 Prevenţia bolilor coronariene şi a episoadelor coronariene acute

 Prevenţia şi controlul sindromului metabolic

 Prevenţia diabetului de tip 2

 Ameliorarea dislipidemiei (↓LDL-col oxidat, ↑HDL)

 Reducerea riscului cardiovascular

 Creşterea speranţei de viaţă şi a longevităţii

 Efecte protective împotriva declinului cognitiv

 Reducerea riscului de B.Alzheimer

 Reducerea riscului de cancer

D IETA MEDITERANEANĂ

 Ulei de măsline – sursa principală de L

 Fructe proaspete

 Consum crescut de legume şi vegetale, cereale (pâine) integrale, nuci și seminţe

 Consum zilnic moderat de brânză şi iau rt

 Consum moderat de peşte, pui, ouă

 Consum redus de carne roşie, de câteva ori pe lună

 Consum moderat de băuturi alcoolice (2 pahare/zi B, 1 pahar/zi F)

 Limitarea dulciurilor cu conţinut crescut de zahăr şi grăsimi

D IETA MEDITERANEANĂ
D IETA MEDITERANEANĂ - I TALIA

 Aport L ~ 30%
 Pâine şi paste la majoritatea meselor
 40% din aportul de cereale sub formă de pâine (peste 200 tipuri)
 Vegetale – ingrediente în felurile principale
 Supe, sosuri, salate
 Vegetale şi legume preparate cu ulei de măsline
 Carne, peşte – preparate cu vin, sos tomat
 Fructe

Williams 2009, Trichopoulou 2000

 Modern Italian
mediterranean
pyramid
2009

D’Alessandro, De Pergola. 2014

D’Alessandro, De Pergola. 2014
D IETA MEDITERANEANĂ - G RECIA
 Aport L ~ 40%
 Lapte – frecvent iaurt
 Brânza – mai ales feta
 Carnea favorită – miel, peşte
 Ouă – n u la mic dejun
 Vegetale – ca antreuri, preparate cu sos tomat, ceapă, ulei măsline
 Cereale – orez
 Fructe zilnic
 Ocazional - patiserie

Williams 2009, Trichopoulou 2000

 D IETA
MEDITERANEANĂ –
EXEMPLUL
G RECIEI

Zacharias E, 2012
 D IETA MEDITERANEANĂ - SPANIA
Mediterranean Diet
Foundation, Barcelona
GRUPUL MEDITERANEAN VESTIC
 Spania, Franța, Italia, Malta
 Produse cerealiere – pâine, paste
 Orez, cartofi
 Lactate – brânză, u n t
 Vegetale – roșii (zilnic), usturoi, pătrunjel, oregano, busuioc
 Broccoli, vinete – consum moderat
 Sur sa de lipide – ulei de măsline (Italia, Spania), u n t (Franța)
 Carne de porc, pui, miel, oaie
 Consumul de băuturi alcoolice - crescut

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

GRUPUL MEDITERANEAN ADRIATIC
 Croația, Bosnia, Albania
 Pâine (făina albă), orez (consum moderat comparativ cu grupul vestic)
 Produse lactate – consum crescut (unt, ricotta, brânza proaspătă, smântână )
 Vegetale și legume – salata, vinete
 Fructe – mere, citrice
 Frecvent – carne de vită și carne de pui
 Consumul de băuturi alcoolice – redus
 Zilnic consum de cafea

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

GRUPUL MEDITERANEAN ESTIC
 Grecia, Liban, Cipru, Turcia, Egipt
 Aport crescut pâine (făină rafinată), orez
 Aport crescut de produse lactate – iaurt, brânză
 Linte
 Vegetale și legume – tocană, salate, amestec cu orez, carne tocată
 Condimente – mărar, pătrunjel, coriandru, oregano
 Aport moderat de fructe, curmale proaspete și/sau uscate
 Ulei de măsline – aport variabil de la redus (Egipt) la crescut (Grecia)
 Carne de pui în principal
 Nuci
 Aport moderat de băuturi alcoolice, cafea zilnic, ceai în Egipt

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

GRUPUL MEDITERANEAN NORD AFRICAN
 Libia, Algeria, Maroc, Tunisia
 Pâine și produse din fâină albă/integrală, secară – aport crescut
 Aport minim de orez, aport moderat de cuscus
 Aport moderat de produse lactate
 Legume și vegetale – tocane, roșii, dovlecei, n ă u t (specific)
 Condimente – turmeric
 Aport crescut de fructe – curmale
 Ulei de măsline – aport redus în Maroc
 Frecvent carne de miel
 Aport minim de băuturi alcoolice, aport crescut de ceai (Libia, Maroc)

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

D IETA MEDITERANEANĂ

Palatabilitate faimoasă!
N UCI , ALUNE

 Profil L favorabil

 AGPNS - fibre
 Sursă de: - fitosteroli
- acid folic
- antioxidanţi
U LEI MĂSLINE
 Element central al dietei mediteraneene
 Fruct întreg
 Acid oleic, antioxidanţi, AGMNS
 Calitatealui depinde de: sol, grad de
coacere, mod preparare şi stocare
 Faciliteazăconsumul vegetalelor şi
legumelor sub formă de salate
 Compuși antioxidanți: tocoferoli,
carotenoizi, polifenoli (minim 36 izolați)
D IETA MEDITERANEANĂ - GLUCIDE
 Cereale integrale – index glicemic mic și cantitate crescută de fibre
 Limitează excursiile glicemice postprandiale
 Limitează insulinosecreția și inflamația
 Acțiune anti-aterogenă (↓ LDL oxidat, ↓ markeri inflamatori)
 ↑ sațietatea, control ponderal
 Menține homeostazia și funcționalitatea microbiotei intestinale
 Reduce riscul de disbioză
 Reduce riscul de cancere digestive

Ostan et al, 2015

D IETA MEDITERANEANĂ - LIPIDE
 ”lipide bune”
 AGMNS și AGPNS
 Uleiuri vegetale, mai ales ulei de măsline
 Asigură profil lipidic optim cu aport redus de lipide sat ur ate și ω-6, aport
moderat de ω-3
 Raport optim ω-6 și ω-3

Ostan et al, 2015

D IETA MEDITERANEANĂ – MICRONUTRIENȚI
 vitamine grup B, vitamine E și C
 minerale, în special Fe, seleniu, fosfor, potasiu

D IETA MEDITERANEANĂ – ALȚI COMPUȘI

 Licopen
 Fitochemicale – polifenoli, fitosteroli, carotenoizi

Ostan et al, 2015

D IETA MEDITERANEANĂ - FITOCHEMICALE

Ostan et al, 2015

F ITOCHEMICALE ȘI PROCESAREA ALIMENTELOR

 Efecte asupr a alimentelor ale preparării și gătirii

 Pr eparare termică – pierderea proprietăților antioxidante + formarea de pro-
oxidanți la t° înalte
 Pr epar ar ea – creșterea biodisponibilității anumitor fitochemicale (eliberarea
din matricea alimentului) (ex. carotenoizii de proteine, folatul de proteine)
 Grupe principale de alimente ce conțin fitochemicale:

• Ulei de măsline și măsline • Vegetale crucifere

• Vegetale • Ceapa, usturoiul
• Roșiiși alte vegetale cu • Nuci
carotenoizi • Carnea

Hoffman et al. 2015

F ITOCHEMICALE ȘI PROCESAREA ALIMENTELOR

Hoffman et al. 2015

F ITOCHEMICALE ȘI PROCESAREA ALIMENTELOR

Hoffman et al. 2015

D IETA MEDITERANEANĂ ŞI SINDROMUL METABOLIC

Salas-Salvado et al, 2008

D IETA MEDITERANEANĂ ŞI SINDROMUL
METABOLIC

 DMed + n u c i a r determina reversia obezităţii abdominale

• ↑ saţietatea
• ↑ termogeneza
• malabsorbţia lipidelor
• ↓ adipozitatea
• ↓ inflamaţia

N uc i l e ar a v e a e f e c t e e f e c t e prot e c t i ve c ar di ovas c ul are al t e l e de c ât s c ăde re a

ponde r al ă (inflamaţie, s t re s oxidativ...)

Salas-Salvado et al, 2008

D IETA MEDITERANEANĂ ŞI DISFUNCŢIA
COGNITIVĂ

 Combinaţie de alimente şi nutrienţi cu potenţial protectiv

împotriva disfuncţiei cognitive sau demenţei:

- peşte
- AGMNS
- vitamina B12, folaţi
- antioxidanţi (vitamina E, flavonoizi, carotenoizi)
- alcool cu moderaţie

Aderenţ a c re s c u t ă la DM ed → risc ↓ b. Alzheimer,

chia r şi î n po pula ţia no n- medite ra n ea nă !

Feart C et al, 2009

D IETA MEDITERANEANĂ ŞI BOLILE
CARDIOVASCULARE

 Efecte cardioprotective

 Risc ↓ boala coronariană (8-45%)

 Risc ↓ AVC

 Reducerea mortalităţii cardiovasculare

 Creşterea supravieţuirii persoanelor cu boală coronariană

 Reducerea riscului primului eveniment coronarian (40%)

 Reducerea TA (sistolice şi diastolice)

Buckland 2009, Psaltopoulou 2004

D IETA MEDITERANEANĂ ŞI BOLILE
CARDIOVASCULARE

 DMed tradiţională
+
 Activitate fizică Previn 80% din evenimentele coronariene
+
 Evitare fumat
• ↓ TA sistolice
• ↓ apoLp A şi B
• ↓ insulinemia şi glicemia
• ↓ inflamaţia şi coagularea

Buckland 2009, Pitsavos2005,

Zacharias E, 2012
Widmer RJ et al. 2015
B ENEFICIILE DIETEI MEDITERANEENE

Widmer RJ et al. 2015

D IETA MEDITERANEANĂ ŞI STATUSUL
PONDERAL

 Aderenţa crescută – asociată cu prevalenţă redusă a obezităţii

 La 3 ani, câştig ponderal < vs alte pattern-uri alimentare

 Creşterea aderenţei la DMed se asociază cu:

- reducerea sedentarismului
- reducerea fumatului
- reducerea aportului energetic
- creşterea aportului de fibre

↓ riscul de a deveni obez!

Schroder 2004
D IETA MEDITERANEANĂ ŞI RISCUL DE
CANCER

 Aderenţa la DMed a populaţiei din vest a r determina:

• ↓ incidenţei Ca sân cu 15%

• ↓ incidenţei Ca prostată cu 10%
• ↓ incidenţei Ca pancreas, endometru cu 10%

-↑ vitaminei C
- tocoferoli
- β caroten
- minerale
- polifenoli, antociani

Trichopoulou 2000
D IETA MEDITERANEANĂ ȘI RISCUL DE CANCER

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

D IETA MEDITERANEANĂ ȘI NAFLD

Sofi et al, 2014

D IETA MEDITERANEANĂ ȘI NAFLD

Sofi et al, 2014

A PORTUL
DE VIN ROȘU ȘI EFECTELE ASUPRA
ATEROGENEZEI

SMC – smooth muscle cell, VCAM – vascular cell adhesion molecule, NO – nitric oxide

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

D IETA MEDITERANEANĂ LA SENIORI

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

Dernini S, Berry EM. 2015
Zacharias E, 2012
PREDIMED SCORE

D’Alessandro et al, 2015

P ATTERNURI ALIMENTARE – SIMILITUDINI ȘI
DIFERENȚE

Romagnolo DF, Selmin OI. 2016

VĂ MULȚUMESC!