Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea Fortei Musculare
Evaluarea Fortei Musculare
Evaluarea Fortei Musculare
Curs 6
- o colaborare totala clin partea pacientului, caci bilantul muscular, spre deosebire de
cel articular, este prin definitie un proces activ ;
-va fi precedat intotdeauna de bilantul articular, caci starea arti culatiei (redoare,
durere) poate influenta precizia bilantului muscular ;
-sa nu oboseasca bolnavul, eventual se face in sedinte succesive
-sa fie executat in conditii de confort : camera calda, liniste, pe o masa speciala de
testare, prin pozitionari corecte ale pacientului etc.
-retestarile sa fie fucute de acclasi testator, ceea ce reduce mult din gradul de
subiectivism pe care-1 implica orice bilant muscular (din partea pacientului, din partea
testatorului) ;
-inregistrarea rezultatului. testingului muscular sa fie exprimata intr-un sistem de
cotare international.
In tara noastra s-a generalizat, din 1940, a Fundatiei Nationale pentru Paralizie Infantila,
metoda revizuita in 1946.
La acest gen de cotare se obisnuieste, in serviciile noastre de fizio terapie si recuperare
medicala, pentru o mai fina departajare a fortei musculare, sa sa adauge la cifra gradului
acestei forte semnele ( + ) sau (—).
Astfel, forta 3+ este evident mai mare decit forta 3, dar mai mica decit -4, care, la
rindul ei, este mai mica decit forta 4. Adaugarea notatiilor cu ( + ) si (-) a fost de fapt
introdusa, in 1961, de catre cercetatorii americani pentru o mai buna diferentiere in scopul
cercetarii.
Bilantul muscular, desi are o mare valoare clinica, ramine un exa men care poate duce
la interpretari gresite, datorita mai multor cauze .
-substitutiilor musculare, cind miscarea este realizata nu de mus-
chiul principal testat, ci de cei secundari, asa cum se intimpla in special
in distrofiile musculare ; de obicei, substitutiile se pot evita printr-o foarte
corecta pozitionare ;
-valorii variabile a fortei dupa sex si virsta, ca si in functie de
antrenament (unilateral) sau starea de oboseala ; in aceste situatii apre-
cierea gradelor de forta 4 si 5 poate crea confuzii ;
-testarii fortei pe portiuni diferite ale amplitudinii complete de
3
Intre valoarea acestei forte si cea a fortei 5 exista o diferenta mult mai mare decit intre
valoarea ei si cea a fortei 1, desi si intr-un caz, si in altul exista o diferenta de forta. In
acelasi tirnp exista o mare variatie intre raporturile forta 3 forta 5 pentru diferiti muschi.
Valoarea fortei 3 reprezinta un adevarat prag functional muscular, care ar indica
minima capacitate functionala pentru o munca minima ce ar cere mobilizarea, in toate
directiile, a segmentelor. Aceasta este reala pentru membrele superioare, dar nu si pentru
cele inferioare, care suporta si greutatea corpului. In special pentru mers, abductorii coapsei,
flexorii genunchiului si cei plantari si dorsali ai piciorului au nevoie de o forta superioara
fortei 3.
Forta 2 (mediocra): permite muschiului sa mobilizeze segmentul, dar cu eliminarea
gravitatiei. Testarea manuala a fortei 2 cere testa torului sa stie precis cum trebuie
pozitionati pacientul si segmentul respectiv pentru a pune in evidenta forta ,,mediocra". In
general se utilizeaza planuri de alunecare, placi de plastic, melacart, lemn talcat etc., pe
care segmentul respectiv aluneca usor, mobilizat de forta 2.
In practica clinica exista unele situatii de granita intre gradele de rorta 3 si 2. Astfel, o
miscare contra gravitatiei, dar incompleta fata de amplitudinea maxima, va fi notata cu -3
(daca totusi depaseste jumatatea amplitudini maxime) sau cu 2+ (daca nu atinge jumatatea
amplitudinii maxime). De asemenea, daca miscarea nu este completa, eliminind gravitatia, se
va nota cu -2.
Forta 1 (schitata): reprezinta sesizarea contractiei muschiului prin palparea lui sau a
tendonului sau observarea unei usoare tremuraturi a acestuia. Oricum, forta 1 a unui muschi
este incapabila sa mobiiizeze segmentul. Evident, nu poate fi sesizata decit contractia
muschilor supsrficiali, care pot fi palpati.
Forta 0 (zero): muschiul nu realizeaza nici un fel de contractie. Pentru muschii
profunzi nu se poate face diferentierea intre fortele 1 si 0.
Aplicarea testing-ului muscular pe aceasta scara este posibila doar pentru unii muschi, in
special pentru muschii principali ai membrelor si trunchiului. De asemenea trebuie amintit
ca, executind un bilant pentru un anumit muschi, obtinem de fapt rezultatul activitatii
unui grup de muschi, din care este testat cel principal.
5
Rezultatul bilantului muscular se noteaza in fise speciale, care cuprind toti muschii
de testat pentru partea dreapta si cea stinga, pe diferite segmente ale corpului, oferind
totodata si posibilitatea notarii rezultatelor succesive ale retestarilor.
Alte tipuri de fise insereaza toti muschii, fara a le mentiona actiunea.
In sistemul de apreciere pe cele 6 trepte (5—0) a fortei musculare s-a putut constata
ca 3 trepte se realizeaza antigravitational si 3 cu elirninarea gravitatiei, dupa cum urmeaza :
Rezulta ca pacientul care urmeaza sa fie supus testarii va trebui pozitionat in asa fel,
incit miscarea de testat sa fie antigravitationala pentru fortele f3, f4 si f5 sa se execute fara
interventia gravitatiei pentru fortele f0, f1 si f2. Vor exista deci doua pozitionari, pe care,
pentru simplificare, le vom denumi pozitia FG (fara gravitatie) si pozitia AG (anti- gravitatie).
Miscarea segmentului de testat necesita o stabilizare a zonei proximale, pentru a permite
mobilizarea completa si corecta a segmentelor distale.
Pentru diferentierea fortei 5(N) de forta 4(B) si a ambelor de forta 3(A) se aplica o
rezistenta pe zona cea mai distala a segmentului (osului) care se misca si pe care se insereaza
muschiul testat. Rezistenta realizata de mina testatorului se directioneaza in sens invers
directiei de miscare a segmentului si se aplica dupa ce segmentul a parcurs liber toata
amplitudinea de miscare. La acest nivel rezistenta (presiunea realizata dc mina testatorului)
incearca sa readuca segmentul la pozitia anatomica, de repaus, de plecare. Aceasta
manevra este denumita ,,test de rupere" s-au ,,break test".
Teoretic, aplicarea rezistentei la pornirea miscarii sau pe parcursul ei este gresita,
aceasta manevra iesind din tehnica standardizata a bilantului.
In timpul miscarii este posibil sa apara substitutii musculare, care paraziteaza
corectitudinea testing-ului.
Pentru simplificarea prezentarii tehnicii propriu-zise a testarii manuale a fortei
musculare, vom respecta urmatoarea schema de expunere :
a) Miscarea
b) Principalii muschi care o executa
c) Stabilizarea miscarii
d) Palparea muschilor pentru testul de forta si pentru eviden-
6
tierea lor
e) Rezistenta (locul de aplicare)
f) Substitutia posibila
Deoarece in tara noastra s-a statornicit notarea gradelor de forta cu cifre, si nu cu
litere, vom folosi si noi in expunere cifrele. Pentru a nu crea eventuale confuziii, vom
nota forta 2 cu f2, forta 4 cu f4 etc.
Actiuni:
Contractia unilaterala produce;
-flexia trunchiului cu inclinare homolaterala;
-rotatia partii superioare a trunchiului catre partea opusa.
Contractia bilaterala realizeaza:
- flexia trunchiului impreuna cu mushiii drepti abdominali;
- presa abdominala, alaturi de ceilalti muschi abdominali.
Pozitie:
- pentru f0 – f5 decubit dorsal, cu membrul inferior stang flectat si piciorul sprijinit pe
masa, (testarea se executa pentru marele oblic de partea dreapta), membrele superioare intinse pe
langa trunchi.
- pentru f0 - f1 se indica subiectului sa tuseasca, sa flecteze capul sau sa expire; daca
deficitul este important apare o bombare a peretelui abdominal de partea dreapta, Apoi,
subiectul va flecta si rota concomitent trunchiul, incat umarul drept sa se orienteze catre
hemibazinul stang.
Muschiul se palpeaza pe partea anterolaterala si superioara a abdomenului.
- pentru f2 se indica subiectului sa execute flexia ,cu rotatia trunchiului, astfel incit um-
arul drept sa se indrepte catre genunchiul stang flectat.
Flexia trunchiului se Va realiza fara propulsie, pina la desprinderea spinei scapulei,
unghiul inferior ramanand in contact cu.masa.
- pentru f3 – f4 din pozitia initiala, dar cu membrele superioare incrucisate pe torace se
executa. aceeasi miscare ca si pentru desprinderea completa a omoplatului de pe masa; regiunea
dorsala inferioara ramane in contact cu suprafafa de sprijin.
Spre sfarsitul miscarii se fixeaza picioarele, pentru a contracara tendinta lor de fiexie.
- pentru f5 din pozitia initiala, se executa flexia cu rotatia trunchiului, dar cu miinile
aplicate la ceafa.
Muschiul mic oblic
Actiuni:
Contractia unilaterala produce:
- ridicarea homolaterala a bazinului si rotatia controlaterala
- inclinarea homolaterala a trunchiului, impreuna cu patratul lornbar.
11
Pozitie:
-pentru f0-f1 decubit dorsal, cu coapsa usor flectata pe bazin.
Se indica subiectului sa continue flexia coapsei pe bazin
Psoasul iliac fund profund, se palpeaza greu, exceptind copiii la care se palpeaza in partea
inferolaterala a abdomenuli, lateral de marele drept.
Pozitie:
- pentru f2 decubit lateral, de partea membrului examinat (homolateral), cu soldul in
extensie si genunchiul flectat.
Membrul inferior controlateral usor abdus este sustinuit de kinetoterapeut.
Se fixeaza regiunea lombosacrata pentru mentinerea lordozei.
Se indica subiectului sa execute cu amplitudine completa flexia coapsei pe bazin, cu
genunchiul flectat, pentru a evita contractia izometrica a ischiogambierilor.
Pozitie:
- pentru f3 –f5 decubit dorsal, membrele inferioare extinse, cu o pernuta sub coloana
lombara, pentru a mentine lordoza. Se fixeaza creasta iliaca,
- pentru f3 se indica subiectului sa execute flexia coapsei pe bazin, cu genunchiul in
flexie; incepand de la 90° se opune o rezistenta usoara in 1/3 inferioara a fetei anterioare a
coapsei.
- pentru f'4 – f5 miscarea se executa impotriva unei rezistente crescande.
Flexia in abductie si rotatie externa indica interventia muschiului croitor.
Flexia in abductie si rotatie interna evidentiaza interventia tensorului fasciei lata.
Exista si alte variante de pozitii (plan inclinat, asezat cu gambele in afara suprafetei de
sprijin).
Muschiul croitor
Actiuni:
La nivelul soldului produce:
- rotatia externa a coapsei pe bazin, in flexie si abductie;
- stabilizeaza bazinul in plan antero-posterior;
- anteversia bazinului.
La nivelul genunchiului produce:
- flexia gambei pe coapsa;
13
- pentru f4 –f5 miscarea se executa contra unei rezistente crescande, plasata in 1/3
inferioara a fetei externe a coapsei.
2. Extensia este realizata de muschiul fesier mare.
Actiuni:
- extensia coapsei pe bazin (cel mai important extensor); are rol foarte important in
mentinerea statiunii bipede;
- rotatia externa a coapsei pe bazin;
- extensia bazinului pe coapsa, cand ia punct fix pe femur;
- stabilizarea bazinului in plan anteroposterior; a retroversia bazinului;
- echilibrarea trunchiului pe membrele inferioare.
Este inactiv in mersul normal si in ortostatism. Intervine in ridicarea unei scari, a unui
plan inclinat, in mersul cu incarcare si in sporturi care solicita bazinul (gimnatstica la aparate,
inot stilul delfin, volei, judo etc.).
Pozitie:
- pentru f0 – f1 decubit ventral. Se indica subiectului sa contracte fesele sau sa execute
extensia coapsei pe bazin. Fibrele se palpeaza pe toata suprafata fesei. Pliul subfesier se
orizontalizeaza si isi pierde forma.
Pozitie:
- pentru f2 decubit lateral de partea membrului de examinat, pozitionat cu soldul si
genunchiul in flexie. Se fixeaza bazinul la nivelul sacrului, pentru a evita anteversia acestuia si
hiperlordoza lombara secundara, deoarece apare riscul compensarii de catre muschii spinali.
Se indica pacientului sa execute, in amplitudine completa, extensia coapsei pe bazin cu
genunchiul in flexie, pentru a reduce actiunea muschilor ischiogambieri.
Pozitie:
- pentru f3 – f5 decubit ventral, cu membrele inferioare in afara mesei de exarninat,
flectate din sold si genunchi. Se fixeaza sacral si se sustine membrul inferior din 1/3 inferioara a
gambei.
- pentru f3 se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, extensia coapsei pe
bazin cu genunchiul in flexie.
- pentru f3 – f5 miscarea se executa contra unei rezistente crescande plasata in 1/3
inferioara a fetei posterioare a coapsei.
16
- pentru f3 –f5 decubit lateral, cu partea de testat deasupra, membrul inferior controlateral
flectat din sold si genunchi pentru a stabiliza bazinul si trunchiul. Se fixeaza creasta iliaca.
- pentru f3 se indica pacientului sa execute, in amplitudine completa, abductia coapsei.
- pentru f4 – f5 miscarea se executa contra unei rezistente crescande aplicata in 1/3
inferioara a fetei externe a coapsei. Se evita flexia soldului si rotatiile.
Muschiul fesier mic
Actiuni:
- rotatie interna a coapse pe bazin;
- abductia coapsei pe bazin, mai ales cand bazinul este in retroversie;
- stabilizarea laterala a bazinului;
- participa la flexia coapsei pe bazin;
- in sprijin unilateral, cand ia punct fix pe femur, produce rotatia homolaterala a
bazinului, spina iliaca antero-superioara de partea opusa se orienteaza in plan anterior
- participa la inciinarea liomolaterala a bazinului si trunchiului.
Rol in mers:
- primul dublu sprijin: se contracta in tot acest timp si initiaza rotatia externa a bazinului,
participind la stabilizarea laterala a acestuia.
- primul sprijin unilateral oscilant: se contracta in tot acest timp, producind rotatia
bazinului in raport cu femurul (relativ fix). Se relaxeaza inainte ca membrul inferior opus sa
realizeze atacul cu talonul.
Pozitie:
- pentru f0 – f1 decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse.
Se indica subiectului sa execute rotatia interna a coapsei pe bazin. Muschiul este practic
impalpabil, deoarece este acoperit de fesierul mijlociu si tensor al fasciei lata, Totusi, daca
acestia sunt atrofiati, se poate palpa pe marginea anterioara a marelui trohanter.
Pozitie:
- pentru f2 decubit dorsal, cu membrul inferior contralateral abdus si flectat din sold,
flectat din genunchi, in sprijin pe un taburet pentru a stabiliza bazinul. Se fixeaza creasta iliaca.
Din rotatia externa a coapsei pe bazin, se indica subiectului sa execute in amplitudine
complete, miscarea de rotatie interna. Trebuie observata miscarea coapsei, nu a gambei si
piciorului.
18
Pozitie:
- pentru f3 – f5 decubit dorsal, gamba in afara suprafetei de sprijin membrul
inferior opus flectat din sold si genunchi, in sprijin pe masa, pentru a stabiliza bazinul. Se fixeaza
coapsa in 1/3 inferioara a fetei anterioare.
- pentru f3 se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, rotatia interna a
coapsei pe bazin, care orienteaza extern gamba si piciornl.
- pentru f4 - f5 miscarea se executa contra uuei rezistente crescande, aplicata contrar
miscarii pe fata externa a gambei in 1/3 inferioara,
Pentru subiectii cu fragilitate osoasa, examinatorul opune rezistenta cu antebratul, care se
aplica pe toata lungimea gambei.
4. Adductia este realizata in principal de muschii: adductorul mare, lung si scurt,
pectineu si dreptul intern
Actiuni:
- adductia coapsei pe bazin;
- rotatia externa a coapsei pe bazin, cu exceptia fasciculului III al adductorului mare, care
participa la rotatia interna;
- stabilizeaza bazinul, in echilibru cu abductorii.
Toti adductorii, cu exceptia fasciculului amintit, participa si la flexia coapsei pe bazin. La
peste 50° flexie devin extensori.
Fasciculul III al adductorului mare participa si la extensia coapsei pe bazin;
Rol in mers:
Al adductorilor
-primul sprijin unilateral momentul verticalei: intra in actiune la sfarsitul acestei faze,
cand inceteaza activitatea abductorilor;
-al doilea dublu sprijin: produc rotatia interna a bazinului si reduc flexia soldului;
-al doilea sprijin unilateral; stabilizeaza lateral soldul, fiind antagonistii tensorului fasciei
lata. La sfarsitul fazei de oscilatie, regleaza unghiul de atac la sol, evitand rotatia externa.
Al dreptului intern
- primul dublu sprijin: stabilizeaza genunchiul, opunindu-se accentuarii valgusului
fiziologic;
- al doilea dublu sprijin: initiaza rotatia interna a bazinului si flexia soldului;
19
Rol in mers:
intervin in timpul primului sprijin unilateral, momentul verticalei.
Pozitie:
- pentru f0 - f1 decubit dorsal, cu membrul inferior contralateral abdus si flectat din
sold, genunchiul flectat, piciorul in sprijin pe un taburet. Membrul inferior de testat este extins
din sold si genunchi.
Se indica pacientului sa execute rotatia externa a coapsei pe bazin, pelvitrohanterienii se
pot palpa medial de marele trohanter.
Pozitie:
- pentru f2 aceeasi, membrul inferior controlateral flectat, in sprijin pe un taburet, pentru
stabilizarea bazinului, membrul de exarninat se pozitioneaza in rotatie interna. Se fixeaza creasta
iliaca.
Se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, rotatia externa a coapsei pe
bazin.
Pozitie:
- pentru f3 – f5 decubit dorsal, gamba membrului de testat in afara suprafetei de sprijin,
membrul inferior controlateral flectat din sold si genunchi, piciorul in sprijin pe masa. Se
fixeaza coapsa 1/3 inferioara a fetei anterioare.
- pentru f3 se indica subiectului sa execute, in amplitudine completa, rotatia externa a
coapsei pe bazin, orientind medial gamba si piciorul.
- pentru f4- f5 miscarea se executa contra unei rezistente crescinde, aplicata in 1/3
inferioara a fetei interne a gambei.
Daca subiectul prezinta fragilitate osoasa, exarninatorul opune rezistenta cu antebratul pe
toata fata interna a gambei.