Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BITG
b
c
coş
d
~
ITG b
BITA
a
e
~
VAS GR
TA
PA
Din punct de vedere funcŃional deosebirea esenŃială între STAG şi CCSF este reprezentată
de faptul că, înainte de a intra în GR, temperatura gazelor de ardere evacuate din ITG este ridicată
prin intermediul unei arderi suplimentare (postcombustie).
Arderea unei cantităŃi suplimentare de combustibil este posibilă datorită excesului mare de
aer (în general peste 2,5) din gazele de ardere eşapate din ITG. Scopul introducerii postcombustiei
este creşterea parametrilor iniŃiali ai ciclului cu abur şi/sau mărirea producŃiei de abur a GR. În mod
uzual, în GR şi în camera de ardere a ITG se utilizează acelaşi tip de combustibil.
1
CCSF: Combined Cycle Supplementary Firing
2 PEET – Curs 12
azot
instalaŃie de
aer
preparare a
oxigenului
abur
oxidant
preparare gaz de răcire gaz gaz de filtrare gaz gaz de
gazogen gazogen STAG
cărbune cărbune de gazogen gazogen de gazogen gazogen
InstalaŃie de gazificare
2
IGCC: Integrated Gasification Combined Cycle
PEET – Curs 12 3
Întrucât ciclurile combinate fără postcombustie au depăşit randamentul global de 55%, iar
sistemele de gazeificare au randamente de ordinul 80÷85%, rezultă o valoare scontată a
randamentului global al IGCC de 44÷46%, pentru temperaturi ale gazelor de ardere la intrarea în
turbina cu gaze de 1100 ÷ 1300 °C. Prin creşterea gradului de integrare a sistemului de gazeificare
şi a celui de răcire a gazului combustibil în cadrul instalaŃiei de ciclu combinat, randamentul global
al IGCC se poate majora cu 2 %.
b
F
b
e
e
3
PFBC: Pressurised Fluidized Bed Combustion
4 PEET – Curs 12
gaze de ardere
filtrate
filtru ciclon
pat fluidizat
apă de alimentare
evacuare zgură
aer comprimat
Fig. 7.8 Schema unei instalaŃii cu pat fluidizat circulant sub presiune
În interiorul focarului temperatura este relativ coborâtă, situând-se în jurul valorii de 850 °C.
Aceasta favorizează procesul de desulfurare în focar şi conduce, în acelaşi timp, la obŃinerea unor
emisii reduse de NOX. MenŃinerea temperaturii la această valoare se realizează prin imersarea în pat
a unei suprafeŃe de schimb de căldură (de cele mai multe ori vaporizatorul şi supraîncălzitorul prin
care circulă agentul apă-abur).
ÎnălŃimea relativ mare a patului fluidizant (3,5 ÷ 4 m), împreună cu viteza relativ redusă de
fluidizare (cca. 1 m/s) realizează o durată ridicată de staŃionare a particulelor de cărbune. Aceasta
îmbunătăŃeşte calitatea arderii şi pe cea a procesului de desulfurare în focar, ceea ce conduce la
posibilitatea utilizării unei varietăŃi mari de combustibili solizi.
Întrucât arderea are loc sub presiune, se majorează energia termică pe unitatea de volum,
fapt care are drept consecinŃă reducerea gabaritului focarului. În acelaşi timp se îmbunătăŃeşte
transferul de căldură între gazele de ardere şi agentul apă - abur care circulă prin suprafaŃa imersată
în patul fluidizat.
Arderea sub presiune sub presiune ridică însă unele probleme legate de:
• Alimentarea focarului sub presiune cu combustibil solid, printr-un sistem de tip ecluză
care funcŃionează la presiuni şi temperaturi ridicate;
• Evacuarea cenuşii fierbinŃi din zona de ardere sub presiune, tot printr-un sistem de tip
ecluză.
După ce părăsesc focarul, gazele de ardere rezultate sunt trecute printr-o instalaŃie de
filtrare de înaltă temperatură (filtrul de cenuşă FC), alcătuită în general din două trepte:
1. filtru ciclon care separă particulele grosiere din gazele de ardere, recirculându-le în
focar, în aşa fel încât este recuperat cărbunele nears;
2. filtre ceramice care realizează o filtrare fină, reŃinând particule de dimensiuni mici din
gazele de ardere.
La ieşirea din acest sistem de filtrare, particulele de cenuşă rămase în fluxul de gaze de
ardere au un diametru de maxim 10 µm. În acest fel se reduce eroziunea paletajului turbinei cu gaze,
mărindu-se durata de viaŃă a acesteia.
Gazele de ardere astfel curăŃate se destind în turbina TG, după care se răcesc în
economizorul ECO, preîncălzind recuperativ apa de alimentare din circuitul instalaŃiei cu abur.
PEET – Curs 12 5