ETAPA PREANALITICA ÎN

INVESTIGAŢII BIOCHIMICE

Ana Veselovskaia
Catedra Diagnostic de laborator clinic
USMF “N.Testemiţanu”
 Scopul unei testari in laboratorul medical este acela de a determina
intr-un lichid biologic, printr-o testare in vitro, valoarea reala la
momentul recoltarii a unui parametru relevant pentru diagnostic.
Aceasta presupune ca in faza preanalitica compozitia probei
de analizat nu se schimba (in timpul recoltarii, transportului, stocarii,
pregatirii probei). Este necesar ca înaintea recoltării pacientul să
fie instruit şi pregătit pentru investigaţii de laborator.
“Calitatea unei analize de laborator
incepe de la
corectitudinea recoltarii!”
Se solicita determinari de laborator pentru
diagnosticul, monitorizarea,
prognosticul bolii/evolutiei starii de
sanatate a individului,
detectarea afectiunilor subclinice.
Corectitudinea rezultatelor
analizelor de laborator este foarte
importanta in decizia medicala.
Laboratorul trebuie sa ofere date exacte,
precise si in timp util.
 PROCESUL TECNOLOGIC DE
LABORATOR ÎNCLUDE 3 ETAPE:

1. etapa preanalitică;
2. еtapa analitică;
3. еtapa postanalitică.
 ETAPA PREANALITICĂ

Faza preanalitica dureaza de cele mai multe

ori mai mult decat faza analitica si este
esentiala pentru calitatea rezultatului obţinut.

ACEASTA PRESUPUNE:
1. solicitarea testului;
2. pregătirea pacientului;
3. recoltarea probei;
4. transportul probei.
 SOLICITAREA TESTULUI

Solicitarea testului este scrisa în formular

care trebuie să conţină toate informaţiile
importante pentru determinare: numele,
varsta, sexul, medicul solicitant (parafa,
nr. telefon), diagnosticul, testele solicitate,
tipul probei biologice, data (anul, ziua,
ora/minutul) recoltarii, tratamente
relevante, efortul fizic efectuat înainte
testării.
PREGATIREA PACIENTULUI
PREGĂTIREA PACIENTULUI ÎNCLUDE 10 FACTORI:
1. dieta
2. activitatea fizica
3. variatii diurne
4. trecerea din clinoin ortostatism
5. investigaţii diagnostice
6. preparatele medicamentoase
7. vîrsta
8. Sexul
9. sarcina
10. Fumatul
 PREGATIREA PACIENTULUI

1. DIETA
Pentru a evita interpretarea eronata a
rezultatelor analizelor de laborator,
procedura standard de recoltare a
probelor de sange necesita 10-12 ore
de repaus alimentar, lipsa activitatii
fizice prealabile si pozitia sezand.
 PREGATIREA PACIENTULUI

1.1 Ingerarea de alimente si alcool

Cu 2-3 ore inainte de recoltare, duce la valori crescute cu
pana la 50% ale trigliceridelor; pana la 15-20% ale glicemiei,
transaminazelor, bilirubinei, fosfatilor anorganici; pana la
10% ale potasiului; cu pana la 5% ale aminoacizilor,
proteinelor, ureei, acidului uric, sodiului, calciului, fierului,
colesterolului (variatiile mai mici de 5% pot fi considerate
neglijabile, fiind irelevante clinic!).
Consumul de ceai, cafea sau produse fără zahar pot influenţa
rezultatele şi vor trebui luate în considerare atunci cînd se
vor interpreta rezultatele.
PREGATIREA PACIENTULUI
1.2 Infometarea de scurta durata - pana la 48 de ore
- duce la scaderi usoare ale prealbuminei,
proteinei transportoare a retinolului si cresteri
usoare ale corpilor cetonici. Infometarea de
durata medie - dupa 48 ore - duce la cresteri
insemnate ale corpilor cetonici, lactatului,
piruvatului si acizilor grasi liberi (acidoza
metabolica). Infometarea de lunga durata -
saptamani - duce la scaderea semnificativa a:
GGT, trigliceridelor, colesterolului, ureei, glucozei
si cresterea semnificativa a: GOT, creatininei,
acidului uric.
PREGATIREA PACIENTULUI
1.3 Ingestia acuta de alcool (2-12 ore inainte de
recoltare) duce la cresteri ale trigliceridelor si
GGT (pana la 50%), a aldosteronului (pana la
+150%) si la scaderi ale colesterolului (10-20%),
cortizol, prolactinei (40-50%).
1.4 Ingestia cronica de alcool duce la cresteri ale
activitatii GGT (1000%), GOT (200-300%),
trigliceridelor, estradiolului, cortizolului (50%),
volumului corpuscular mediu (MCV) si
colesterolului (10%) si la scaderi ale LDL-C (20%).
PREGĂTIREA PACIENTULUI
2. ACTIVITATEA FIZICA
Nu se recomandă prelevarea sîngelui după efort
fizic.
PREGATIREA PACIENTULUI
3. VARIATII DIURNE
Variatii diurne semnificative se pot observa la
determinarile: hormonale - catecolamine, corticosteroizi,
prolactina, aldosteronul, testosteronul, T4 (prezinta niveluri
maxime in general dimineata - orele 4.00-9.00 a.m.), in timp
ce TSH si hormonul somatotrop prezinta concentratia
maxima in timpul somnului (intre orele 22.00 si 2.00);
electrolitilor urinari - concentratia sodiului urinar este cu
20-40% mai mica dupa masa decat dimineata; fierului seric -
intre orele 14.00 si 18.00 concentratia este cu 50-70% mai
mare decat dimineata; eozinofilele - intre orele 18.00 si
20.00 sunt cu 30-40% mai scazute decat dimineata.
PREGATIREA PACIENTULUI
4.TRECEREA DIN CLINOIN (decubitul
dorsal) ORTOSTATISM
Postura pacientului în timpul recoltării este importantă. Se ştie că de
cubitul dorsal timp de cîteva ore creşte volumul plasmatic cu 12-
15%.
Recoltarea imediata de sange dupa trecerea din clino- in ortostatism
duce la cresteri de pana la 15% ale parametrilor corpusculari -
hematii, hemoglobina, hematocrit; de pana la 10% ale
substantelor macromoleculare - proteine, lipoproteine, enzime; de
pana la 5% ale leucocitelor, calciului total, imunoglobulinelor.
Efectul poate fi mai accentuat la pacientii cu tendinta de a face edeme
(ciroza hepatica, insuficienta cardiaca).
Trecerea din ORTOSTATISM în decubitul dorsal scade nivele
hematocritului, calciului,proteinei totale şi colesterolului.
PREGATIREA PACIENTULUI
5. INVESTIGAŢII DIAGNOSTICE
Prelevarea sîngelui este necesar de efectuat
înainte de investigaţii diagnostice.
PREGATIREA PACIENTULUI
6. PREPARATELE MEDICAMENTOASE
Unele preparate medicamentoaese deviează rezultatele analizelor de laborator:
1. Administrarea de diuretice
2. Sedative
3. Analgezice
4. Hormonii
5. Antibioticele
6. Anticoagulantele
7. Anticonvulsivantele
8. Antihipertenzivele
9. Antivirale
10. Medicamente psihotrope
11. Hipoglicemiantele orale
Nu se recomandă prelevarea sîngelui în timpul terapiei medicamentoase. Ar trebui
de întrerupt tratamentul cu cîteva zile înainte testării la indicaţia medicului, dacă nu
poate fi întrerupt atunci se indică terapia medicamentoasă pe îndreptare.
PREGATIREA PACIENTULUI
7.VÎRSTA
Valorile normale ale diferitor indici
biochimici de laborator depind de vîrsta
pacientului.
PREGATIREA PACIENTULUI
8. SEXUL
In afara hormonilor sexuali, exista o
serie de parametri de laborator (in
special aceia care depind de masa
musculara), care difera la cele doua
sexe.
PREGATIREA PACIENTULUI

Figura 1. Diferente fiziologice

legate de sex ale unor
parametri
de laborator
(cifra '1' reprezinta domeniul
fiziologic
la femei,
variatiile in jurul acestei cifre
reprezentand situatia parametrului
la barbati)
PREGATIREA PACIENTULUI

9. SARCINA

Tabelul 1 reda unii

parametri la care s-au
constatat diferente
semnificative la femeia
gravida (uneori acestia
sunt influentati si de
varsta sarcinii).
 PREGATIREA PACIENTULUI

Tabelul 1. Mecanisme care modifica unii parametri plasmatici la femeia gravida.

PREGATIREA PACIENTULUI
10. FUMATUL
Imediat inaintea recoltarii, duce la
cresteri ale concentratiei multor hormoni
(adrenalina, aldosteron, cortizol), acizilor
grasi. Fumatul cronic duce la cresteri ale:
carboxihemoglobinei, antigenului
carcinoembrionar (CEA cu +50%),
leucocitelor (+30-40%), fibrinogenului
(+15-20%) si la scaderi ale prolactinei,
carotenoizilor (-20%), HDL-C (-10-15%).
 FACTORI DE RISC
1. Vîrsta peste 70 de ani
2. Afecţiunele cronice severe (diabetul zaharat, insuficienţa
hepatică/renală,mielom multiplu)
3. Convulsiile
4. Bolile neuromusculare
5. Istoricul de alergie pentru latex
6. Imunodeficienţă (infecţie HIV, transplant de organ,
chimioterapie, radioterapie)
7. Probleme grave de vedere
8. Compartamentul agresiv sau antisocial
9. Deshidratarea
 PRELEVAREA PROBEI

PRELEVAREA PROBEI ÎNCLUDE 3

ETAPE:

1. pregătirea locului pentru recoltarea

probei;
2. alegerea anticoagulantului;
3. procedura recoltării probei.
 RECOLTAREA PROBEI
1. PREGĂTIREA LOCULUI PENTRU RECOLTAREA
PROBEI
Echipamentul de recoltare trebuie să includă:
1. mănuşi,
2. garou,
3.seringi,
4.ace sterile (de obicei de 21-22 G dar şi de 22-23 G în cazul în care se doreşte evitarea
hemolizei),
5. suporturi pentru ace
6. stilete,
7. vacuumuri adecvate,
8. tifon,
9. vată,
10. alcool sanitar,
11. heparină,
12. soluţie NaCl 0,9%,
13. feşe
14. etichete,
15. recipiente, pentru păstrarea instrumentelor folosite.
 RECOLTAREA PROBEI
2. ALEGEREA ANTICOAGULANTULUI
 RECOLTAREA PROBEI
3. TEHNICA RECOLTARII SANGELUI VENOS
PENTRU INVESTIGAŢII BIOCHIMICE

Recoltarea se face de regula dimineata (intre orele

7.00 si 9.00), pe nemancate (á jeun) - cu exceptia
urgentelor medicale. Se recolteaza sangele din
venele antecubitale (din vena jugulara sau venele
epicraniene la copiii mici sau din alte vene
superficiale de la bolnavi la care este imposibil de
abordat o vena la plica cotului).
Se monitorizează semnele vitale ale pacientului pe
toata durata procedurilor cu risc iar apoi se
supraveghează adecvat.
 RECOLTAREA PROBEI
4. TEHNICA RECOLTARII DE SANGE CU SISTEMUL VACUTAINER

ETAPELE OBLIGATORII ALE RECOLTARII SUNT:

• Identificarea pacientului (eticheta de cod de bare lipita pe recoltor, biletul

de solicitare, solicitarea electronica);
• Pozitionarea pacientului (sezand sau in decubit);
• Asezarea la indemana a materialelor necesare pentru recoltare (materiale
dezinfectante, garou, ace, tuburile de recoltare);
• Inspectia zonei pentru selectarea venei de recoltare;
• Dezinfectia zonei;
• Evidentierea venei prin aplicarea garoului;
• Punctionare venoasa/recoltare (figura 2);
• Indepartare garou/hemostaza/ aplicare tampon la locul de punctie;
• Mixarea sangelui cu anticoagulantul din tub (daca este cazul);
• Depozitarea materialelor folosite in colectorul de materiale sanitare.
Recoltarea se face cu sistemul de vacuum, direct in recipient! Nu se recolteaza
in seringa, pentru a transfera apoi in vacutainer!
Se noteaza pe eticheta recoltorului numele pacientului!!!
 RECOLTAREA PROBEI

Figura 2. Tehnica recoltarii cu sistemul vacutainer.

 RECOLTAREA PROBEI
4. RECOLTARI DE PE CATETERE.
Se recomanda a nu se recolta de pe catetere
de perfuzie, preferandu-se bratul opus; daca nu
se poate punctiona o alta vena, recoltarile de pe
cateter se vor face cu aruncarea primilor 5-10 ml
sange si abia apoi umplerea tuburilor de
recoltare.
Este preferabil sa treaca cel putin o ora dupa
terminarea perfuziei si pana la recoltarea de
sange. Pentru testele influentate de heparina
(timp de trombina), inainte de recoltarea de pe
catetere heparinizate in tubul cu citrat, se
recomanda sa se recolteze mai intai pentru alte
determinari (biochimice, hematologice).
 RECOLTAREA PROBEI

5. APLICAREA PRELUNGITA A GAROULUI.

Aplicarea mai mult de 1 minut a garoului
inainte de recoltarea sangelui duce la cresteri cu
mai mult de 5% ale concentratiei: proteinelor,
enzimelor, lipidelor, parametrilor corpusculari si
la scaderi cu pana la 5% ale parametrilor cu
greutate moleculara mica, nefixati pe
transportori: potasiul, clorul, creatinina, ureea,
glucoza, fosfatii anorganici si cu mai mult de 10%
ale timpilor de coagulare.
 TRANSPORTUL PROBEI
Probele se păstrează în condiţii adecvate, evitînd
expunerea la lumină, aer sau alte substanţe.
Se transportă imediat la laborator pentru procesare şi
analizare în recipiente închise etanş şi etichetate
adecvat, vor trebui menţionate şi precauţiile specifice
de manipulare şi păstrare.
 TRANSPORTUL PROBEI
Prelucrarea serului trebuie sa se faca
in maximum 1 ora de la recoltare, pentru
rezultate cat mai corecte. Se recomanda
centrifugarea in decurs de maximum 1 ora
a probelor pentru determinarile din ser
sau plasma, insa nu inainte de 30 de
minute de la recoltare (pentru a preveni
hemoliza si formarea tardiva a cheagului
de fibrina in supernatant - situatie care
blocheaza analizoarele).
FACTORI CARE AFECTEAZA REZULTATUL
IN FAZA DE ANALIZA PROPRIU-ZISA

1. HEMOLIZA
Determinarea LDH (+30-400%), a potasiului (+30%),
GOT si a CPK (+25%) sunt influentate chiar si de o
hemoliza usoara; concentratia potasiului creste dupa o
ora de la recoltare, chiar fara hemoliza. Hemoliza
scade concentratia fosfatazei alcaline, amilazei si GGT.
Hemoliza masiva influenteaza toate determinarile
enzimatice, de microelemente, hormoni, markeri
tumorali si virali.
!!! Absenta culorii rosii a serului nu inseamna lipsa
hemolizei. In momentul in care serul apare hemolizat
cu ochiul liber, nivelul hemolizei este cel de putin 300
mg/l.
FACTORI CARE AFECTEAZA REZULTATUL
IN FAZA DE ANALIZA PROPRIU-ZISA

2. HIPERBILIRUBINEMIA

Prezenta in exces a bilirubinei

influenteaza determinarea acidului uric
(daca Bi >5 mg%), a trigliceridelor (daca
Bi >10 mg%), a creatininei (daca Bi >25
mg%).
FACTORI CARE AFECTEAZA REZULTATUL
IN FAZA DE ANALIZA PROPRIU-ZISA

3. LIPEMIA
Serurile lactescente interfereaza cu toate
determinarile fotometrice (enzime, substraturi,
elemente minerale, proteine speciale - teste
turbidimetrice) si testele de coagulare.
In cazuri speciale, se recomanda filtrarea serului
inainte de determinari, pentru indepartarea
chilomicronilor (filtre Milipore 0,2 µm).
VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!