PROIECT DE LECŢIE

După modelul „învăţării prin explorare şi descoperire”

ARIA CURRICULARA: Matematică si ştiinţe

DISCIPLINA:Ştiinţe ale naturii
INVATATOR: Ana Simionescu
SCOALA GENERALĂ ADĂMUŞ
CLASA : a III-a
SUBIECTUL: Schimbarea stării de agregare a apei

MOTIVAŢIA:Lecţia se vrea a fi valoroasă deoarece, în urma experimentelor

efectuate, elevii vor face descoperiri ale unor fenomene pe care le vor
putea transpune la nivel macroscopic, respectiv la nivelul naturii
inconjuratoare.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
Să observe insuşirile apei si stările ei de agregare;
Să exploreze schimbarea stării de agregare a apei sub influenţa
temperaturii;
Să realizeze experimente simple sub indrumarea invăţătorului;
Să foloseasca diferite materiale şi instrumente;
Să redea in limbaj propriu informaţiile ştiinţifice aflate;
Să inţeleagă importanţa cunoşterii fenomenelor pentru viaţă;

CONDITII PREALABILE: Elevii au cunoştinţe anterioare referitoare la

prezenţa apei in mediul inconjurător , rolul ei ca factor de viaţă şi sursele de
apă. Totodată, ei ştiu că apa poate exista in stare lichidă, solidă şi gazoasă.

RESURSE MATERIALE: apă in vase de forme diferite, apă in pungi pentru

gheaţă la congelator, sursă de foc, capac, cuburi de gheata, poster, fişe .

RESURSE PROCEDURALE:
M1-Investigaţia
M2-Experimentul
M3-Invăţarea prin descoperire
M4-Bulgarele de zăpadă
M5-Cadranele
M6- Explicaţia

1
EVALUAREA:
a) de continut, prin: -răspunsuri la întrebări
-completări de tabele
b) utilizării operaţiilor gândirii,prin:- argumentarea răspunsurilor
- sintetizarea ideilor
- efectuarea corectă a experimentelor
- concluzionarea rezultatelor obţinute

DESFĂŞURAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE

EVOCAREA

Conexiuni cu cunoştinţele anterioare ale elevilor: pe tabla se află

expus un poster reprezentativ despre apă si enunţul „ APA- fiecare
picatură contează!”
Elevii sunt împărţiţi in 5 grupe.
Folosesc ca metodă „Bulgarele de zapadă”. Enunţ tema- transformarile
prin care poate trece apa. Elevii notează pe post-it ideile proprii( se pun
in centrul mesei), se citesc şi se ierarhizează ideile şi se retin doar cele
mai relevante( cele care se refera la apă , ca sursă de viaţă, mediu de
viaţă, stări de agregare, forme ale apei in natura).

REALIZAREA SENSULUI

Elevii vor lua contact cu noile informaţii prin efectuarea unor experi-
mente, pe grupe.
Se dau urmatoarele materiale şi sarcini de lucru pe cele cinci grupe:
 apă în două vase de forme diferite( una joasă şi una înaltă), aşezate
la caldură, cu o zi inainte;
 apă aşezată în pungi pentru gheaţă, in congelator;
 apă intr-un vas metalic, pe o sursă de foc;
 un capac rece pentru a fi aşezat pe vas, la momentul potrivit;
 cuburile de gheaţă obţinute, folosite pentru demonstrarea topirii.

Se explică modul de lucru, precum si modul de manevrare a unor

ustensile, în special sursa de foc.

2
 Fiecare experiment (observaţie) realizată de copii va fi consemnată pe o
fişă, după cum urmează:
- materiale folosite
- descrierea pe scurt a experimentului
- observaţii
- concluzii
(De exemplu: materiale folosite: vas metalic, apă , sursă de foc
descrierea exp.: se aşază apa in vas
se pune vasul pe reşou
observatii: apa incepe să fiarbă şi se transformă în aburi
concluzii: -apa trece din stare lichidă în stare gazoasă
-fenomenul se numeşte fierbere
- ea are loc în toată apa din vas)

Fiecare grupă va nota în cate un cadran observaţiile proprii grupei, după

modelul:

Temperatura I II Starea

Fenomenul IV III Schimbarea starii in...

In cadranul IV se consemnează denumirea fenomenului. Folosind intrebări

interpretative solicit elevii să descopere fenomenele de fierbere, ingheţare
şi topire, prin insăşi descrierea concluziei de pe urma experimentului.
Pentru termenul evaporare încerc intrebări sintetice de genul: în prezenţa
căldurii, apa din stare lichidă se transformă în aburi sau ...? (vapori) Feno-
menul se numeşte evaporare.Termenul de condensare se va da de către
învăţător.

Fiecare grupa comunică rezultatele experimentului şi formulează

concluziile.
a) Evaporarea este fenomenul prin care apa trece din stare lichidă în
stare gazoasă la o anumită temperetură.
b) Trecerea apei din stare lichidă în stare de vapori la o temperatură de
100o C se numeşte fierbere.
c) Apa poate trece din stare gazoasă în stare lichidă în contact cu corpuri
reci. Fenomenul se numeşte condensare.

3
 d) Apa ingheaţă când temperatura scade sub OoC. Ea trece din stare
lichidă în stare solidă, prin ingheţare.
e) Trecerea apei din stare solidă în stare lichidă, sub influenţa căldurii, se
numeşte topire.

într-un tabel sintetic realizat în prealabil pe tablă (sau flipchart) se

consemnează datele obţinute de fiecare grupă (organizator grafic).

Grupa Temperatura Starea de agregare Schimbarea Fenomenul

starii in...
A Cald Lichidă Gazoasă Evaporare
B 100oC Lichidă Gazoasă Fierbere
C Rece Gazoasă Lichidă Condensare
D Sub 0o C Lichidă Solidă Îngheţare
E Cald Solidă Lichidă Topire

EXTINDERE

Pentru a lega descoperirile lor de cunoştinţele anterioare în contextul

lumii inconjurătoare, elevii vor face referiri la transformările pe care le
suferă apa în natură , după principiile deduse din cele 5 experimente.

a. exemple de intrebări ce pot fi formulate:

Dacî in zilele călduroase, apa de la suprafaţa râurilor scade, care
din fenomenele descoperite de voi se aplică?
(elevul îşi exprimă cu propriile cuvinte ideile)
Prin ce fenomen se transformă picăturile de apă în zăpadă?
Transformarea zăpezii în apă ce fenomen reprezintă?
b. se prezintă imagini pe care elevii recunosc stările de agregare în care
se află apa în natură: lac, râu, cascadă, nori, gheaţa, zăpadă, etc.