Testul de autoevaluare nr.

I. Asociază ce se potriveşte:

1. Topirea c. trecerea din stare solidă în stare lichidă

2. Condensarea b. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă

3. Solidificarea a. trecerea din stare lichidă în stare solidă

a. trecerea din stare lichidă în stare solidă

b. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă
c. trecerea din stare solidă în stare lichidă
d. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă
R: 1c; 2b; 3a

Fenomene fizice şi chimice

12 Proiectul pentru Învăţământul Rural

II. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de
naftalină. După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte, naftalina a
dispărut.
Cum explici?
R: Unele substanţe (iodul, naftalina, camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă.
Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare. Astfel, după un timp mai
îndelungat deşi mirosul naftalinei încă se simte, aceasta trece din stare solidă în stare
gazoasă(dispare), prin procesul de sublimare.
2. De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul?
R: Rufele se usucă mai repede atunci când bate vântul deoarece procesul de evaporare a apei se
produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi.

3. De ce se sparge o sticlă plină cu apă, dacă este pusă în congelator?

R: În timpul topirii (solidificării), volumul substanţei se modifică. De regulă, volumul creşte prin
topire şi se micşorează prin solidificare. Excepţie face apa, la care volumul creşte prin
solidificare. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea sticlei plină cu
apă, pusă la congelator.
III. Explică circuitul apei în natură.
Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar.

Circuitul apei în natură ( denumit uneori și ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de
circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei Pământului(râuri, mări, oceane).
Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor, oceanelor şi de la suprafaţa
pământului sub formă de vapori. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii din care cad pe
pământ precipitaţii sub formă de ploaie sau zăpadă.
Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer
mai reci
În timpul nopţilor reci, vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci, se
condensează în picături fine de apă şi formează roua.
Dacă temperatura coboară sub 00C, se formează bruma.
Iarna, atunci când temperatura coboară sub 00C, picăturile de apă se transform în cristale de
gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă.