Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Generalităţi
Dimensiuni
Masa autospecialei :
Capacităţi :
Caracteristici de exploatare:
3. Descriere
Instalaţia de stins cu praf şi azot este formată din patru module de lucru
care pot funcţiona succesiv sau simultan. Aceste posibilităţi de funcţionare sunt
asigurate prin conectarea gurilor de evacuat pulbere la un colector comun de praf,
pentru toate cele patru rezervoare de pulbere.
Din punct de vedere constructiv, un modul se compune din două circuite: un
circuit pentru azot, de înaltă presiune şi un circuit pentru praf şi azot, de joasă presiune.
Ambele circuite sunt deschise.
Circuitul de înaltă presiune este realizat din mai multe elemente, prezentate în
continuare, în ordinea de montare şi funcţionare :
➢ patru butelii, a 40 l fiecare, prevăzute cu robinete cu ventil şi încărcate cu
azot la presiunea de cel puţin 130 daN/cm2. Cele patru butelii sunt fixate într-un suport
basculant acţionat hidraulic;
➢ patru furtunuri de înaltă presiune, terminate cu holendere corespunzătoare
pentru racordare;
➢ patru supape de sens unic pentru azot;
➢ un colector, pentru azotul de înaltă presiune care se scurge din butelii;
➢ camera de înaltă presiune a reductorului de mare debit pentru azot;
➢ un manometru cu care se verifică presiunea azotului în circuitul de înaltă
presiune;
conductă metalică pentru legătura între circuitul de înaltă presiune şi
manometru.
Părţile componente ale circuitului de joasă presiune, prezentate în ordine, sunt
următoarele:
✓ camera de joasă presiune a reductorului de mare debit pentru azot. La
această cameră este racordată supapa de siguranţă a reductorului. Fiind un reductor
diferenţial, cu membrană, presiunea din această cameră este egală cu presiunea gazului
de comandă pentru deschiderea reductorului. Presiunea optimă de lucru a instalaţiei este
8-10 daN/cm2;
✓ conductă exterioară cu trei ramificaţii demontabile în interiorul
rezervorului, care serveşte pentru transportul azotului între reductor şi rezervor la o
presiune de maximum 12 daN/cm2;
✓ cinci dispersoare de azot dispuse simetric la partea inferioară a
rezervorului. Aceste dispersoare îndeplinesc şi rolul de supape de sens unic, numai
pentru praf, datorită filtrelor din pâslă, care nu permit trecerea prafului spre reductor;
✓ un rezervor cu o capacitate de 1400 l, în care se păstrează pulberea
stingătoare şi care este prevăzut la partea superioară cu un filtru pentru praf, având
elementul din pâslă;
✓ un manometru de joasă presiune şi conducta de legătură între manometru şi
filtrul pentru praf;
✓ supapă de siguranţă pentru rezervor, fixată direct pe filtru, care intră în
funcţiune când presiunea din rezervor ajunge la 12 daN/cm2;
✓ un robinet cu cep manual, pentru decomprimarea rezervorului, montat pe
corpul filtrului pentru praf, care serveşte la scoaterea de sub presiune a rezervorului;
✓ conductă de alimentare a ţevii de refulare pentru praf, care se alimentează
din interiorul rezervorului, printr-o pâlnie, iar la exteriorul rezervorului se termină cu un
racord fix tip C. Imediat lângă rezervor, în exterior, curgerea prafului fluidizat prin
această conductă este controlată de un robinet sferic, manual;
✓ conductă de alimentare cu praf a colectorului, formată din două elemente.
O ţeavă sifon din oţel, care se termină în interiorul rezervorului cu o pâlnie ce constituie
priza de praf.
Această ţeavă străbate peretele rezervorului, de care este sudată, şi se termină
cu un racord fix, tip B.
Înaintea racordului fix B se găseşte un robinet cu clapetă, care asigură
deschiderea sau închiderea circuitului de praf pe această conductă, prin acţionare
electropneumatică sau manuală.
Al doilea element este format din furtun de refulare tip B, prevăzut cu
racorduri de refulare tip B;
-colectorul de praf construit dintr-o conductă metalică, înfundată la un capăt,
la care se racordează, prin sudură, patru segmente de conductă terminate la capătul liber
cu racorduri fixe tipB. La celălalt capăt colectorul are o bifurcaţie – una din ramuri
alimentând cu praf tunul, iar cealaltă, conductele şi ţevile de autoprotecţie;
-tunul pentru praf, prevăzut cu două ţevi de refulare a pulberii. Acţionarea
tunului se poate face hidraulic, de la distanţă şi manual, cu ajutorul unui cadru de
manevrare.
Legătura între colector şi tun se face printr-un segment de furtun de refulare
tip B, prevăzut cu racorduri de refulare tip B.
Trecerea prafului din colector spre tun este controlată de un robinet cu clapetă
acţionată electropneumatic. În caz de nevoie, robinetul poate fi acţionat şi manual;
-conducta pentru autoprotecţie, executată din ţeavă de oţel, se ramifică, pe sub
cabină, în patru ieşiri prevăzute cu racorduri fixe tip C, la care se pot racorda linii de
furtun tip C terminate cu ţevi de refulare manuale pentru praf.
Legătura între colector şi conducta de autoprotecţie se asigură printr-un
segment de furtun tip B, prevăzut la capete cu racorduri de refulare tip B.
Refularea prafului prin conductele de autoprotecţie se opreşte sau se reia, ori
de câte ori este necesar, cu ajutorul unui robinet cu clapă acţionat electropneumatic. La
nevoie, acest robinet poate fi acţionat şi manual.
4. Scule şi accesorii
NOTĂ :
a) Poziţiile 11,12,18 şi 19 fac parte din starea de
fixaţie a maşinii
b) De regulă, producătorul livrează autospeciala
echipată numai cu accesoriile de la pct. 11-17 inclusiv.
c) Celelalte accesorii se asigură de către beneficiari,
procurându-se fie de la producătorii direcţi, fie de la
Întreprinderea Automecanică Bucureşti prin înţelegere
contractuală.
NOTĂ :
a) Poziţiile 24-30 intră în starea de fixaţie a maşinii.
b) Inventarele de complet din trusele de scule şi leviere (poz. 12- 13)
sunt redate în paşaportul maşinii.
5. Funcţionare
Pulberea stingătoare poate fi evacuată prin una sau mai multe guri de refulare,
indiferent de numărul modulelor cu care se lucrează simultan, astfel:
1)pe cele două ţevi ale tunului; (Fig care este ataşată)
2)pe 1-4 ieşiri de autoprotecţie, la care există şi posibilitatea racordării a 1-4
linii de furtun C terminate cu ţevi manuale de refulare; pe 1-4 ţevi manuale racordate
prin linii de furtun C la ieşirile separate din fiecare rezervor. Precizăm că numărul
gurilor de refulare, controlate cu robinete sferice manuale, care permit luarea
dispozitivelor de lucru prin linii de furtun, este egal cu numărul rezervoarelor
presurizate;
3)pe tun şi ţevile de autoprotecţie;
4)pe tun şi ţevi manuale, de la ieşirile cu robinete sferice;
5)pe ieşirile de autoprotecţie şi cele cu robinete sferice, acţionate manual;
6)pe toate ieşirile deodată. La autospeciala de lucru cu praf şi azot se pot
racorda maximum opt ţevi de refulare cu care se pot lucra simultan.
Cantitatea de azot din cele patru butelii de lucru pentru un recipient asigură
evacuarea întregii cantităţi de pulbere din rezervor.
Pulberea care rămâne într-un rezervor după funcţionare nu trebuie să
depăşească 5-6% din încărcătura iniţială, respectiv 65-75 kg.
Încetarea lucrului cu pulbere se face în următoarele situaţii:
▪ la ordin;
▪ din proprie iniţiativă, când:
▪ s-a stins incendiul;
▪ s-au produs defecţiuni în instalaţia autospecialei sau dispozitivului de
intervenţie;
▪ s-a terminat încărcătura.
Încetarea lucrului prin întreruperea voită a funcţionării instalaţiei de refulare a
pulberii comportă următoarele operaţiuni:
✓ închiderea prizelor de praf şi a tuturor robinetelor care controlează gurile
de refulare folosite;
✓ închiderea reductoarelor de la rezervoarele presurizate punându-se în
legătură cu atmosfera camerele de sub membrana acestora, prin rotirea la 90 o a
robinetelor cu cep corespunzătoare de la bord;
✓ închiderea manuală a robinetelor cu ventil de la topate buteliile de lucru;
✓ purjarea instalaţiei de refulat praf;
✓ închiderea robinetului cu ventil de la butelia de comandă şi a robinetelor
prin care se alimentează gurile de refulare;
✓ trecerea de la alimentarea cu azot a instalaţiei de comandă
electropneumatică la alimentarea cu aer comprimat, din instalaţia de frânare a maşinii,
manevrând cele două robinete cu trei căi aflate în partea dreaptă a bordului.
Imediat după înapoiere de la incendiu în unitate, autospeciala se pune în stare
de intervenţie.
Această activitate constă din :
✓ încărcarea rezervoarelor cu pulbere stingătoare cernută prin sita aflată în
dotarea maşinii, pentru a se reţine eventualele impurităţi care ar putea bloca conductele
de refulare a prafului prin conducte şi armături.
Dacă pulberea reziduală din rezervor are bulgări sau este pietrificată, se va
curăţa şi evacua înainte de încărcare. După încărcare, capacele se vor închide etanş;
înlocuirea tuturor buteliilor folosite, cu butelii încărcate cu azot la presiunea
de cel puţin 130 daN/cm. Presiunea azotului în butelii se verifică cu un manometru
pentru gaze de 0-250 daN/cm2, prevăzut cu tub de cauciuc de înaltă presiune pentru
racordare la butelii.
Furtunurile de înaltă presiune se desfac numai de la robinetul buteliilor,
deşurubându-se piuliţele olandeze;
✓ curăţirea de praf a instalaţiilor şi compartimentelor;
✓ verificarea funcţionării tuturor robinetelor instalaţiei şi aducerea lor în
poziţia de repaus;
✓ scuturarea de praf a tuturor furtunurilor folosite;
✓ alte operaţiuni comune tuturor autospecialelor p.s.i.
Funcţionarea instalaţiei de comandă electropneumatică şi pneumatică.
Această instalaţie asigură transmiterea comenzilor din compartimentul personalului le
elementele ce acţionează asupra unor robineţi sau agregate din instalaţia de stingere.
Instalaţia de comandă de pe A.Sp.P. N2 – R 12215 DFA este capabilă să
realizeze diverse combinaţii în transmiterea comenzilor de lucru, potrivit cerinţelor de la
locul intervenţiei.
În principiu, instalaţia electropneumatică funcţionează astfel:
-manual, se dă comanda dorită, acţionându-se un întrerupător de închidere a
unui circuit electric, în care este inclusă şi înfăşurarea bobinei unui electroventil. Ca
urmare, în acest moment, electromagnetul se deplasează axial, acţionând asupra
ventilului, care deschide calea de acces a fluidului de lucru spre cilindrul de lucru
aferent. În funcţie de comanda dată pistonul din cilindru se va deplasa într-o parte sau
alta, închizând sau deschizând robinetul tip fluture;
-pentru aducerea robinetului în poziţia iniţială, se apasă pe celălalt capăt al
întrerupătorului. În acest caz, se introduce în circuitul electric alt electroventil, care
deschide circuitul pneumatic de acţionare inversă a robinetului.
Instalaţia de comandă pneumatică funcţionează în exclusivitate cu azot la
presiunea de 10-12 daN/cm2 şi serveşte numai pentru deschiderea celor patru reductoare
principale.
Punerea ei în funcţiune se rezumă doar la rotirea manuală cu 90 o a unui
robinet cu cep, pentru a permite intrarea azotului sub membrana reductorului.
Închiderea reductorului se realizează prin aducerea robinetului cu cep în
poziţia iniţială.
Se menţionează că, atunci când se lucrează cu azot toate operaţiunile de mai
sus sunt precedate de deschiderea robinetului cu ventil al buteliei de comandă.
Pe timpul lucrului, presiunea se urmăreşte la manometrele reductorului tip
oxigen şi la cele aflate la bordul autospecialei.
Reguli speciale :
-pentru refularea prafului pe tun sau pe ţevile de autoprotecţie, se vor
deschide întâi robinetele de alimentare a tunului sau a ţevilor de autoprotecţie şi apoi
robinetul prizei de praf (sau robinetele prizelor de praf, când se lucrează concomitent cu
2,3 sau 4 module) .Dacă ţevile manuale de refulare au robinet, se va deschide întâi
robinetul ţevii (pistolului) şi apoi robinetul de alimentare a liniei de furtun aferente .
-în principiu robinetele se deschid în ordine, începând de la gurile de
refulare şi terminând cu prizele de praf. Respectând aceste reguli se reduce riscul de
blocare a circuitelor de refulare prin tasarea prafului ;
-furtunurile tip C din dotarea autospecialei nu se vor folosi în alte scopuri
sau pentru transportul lichidelor .Se interzice folosirea unor furtunuri de alt tip, umede
la interior, cu uzură avansată, sparte sau cu defecţiuni la racorduri şi garnituri ;
-întreaga capacitate de pulbere stingătoare se va cerne, cu ocazia
introducerii în cele patru rezervoare, prin sita aflată în inventarul autospecialei ;
-având în vedere că pulberile stingătoare sunt higroscopice, încărcarea cu
praf se va face în spaţii închise atunci când atmosfera are o umiditate excesivă (pe timp
de ceaţă, ploaie, ninsoare, etc) ;
-în rezervoarele pentru praf nu se introduce mai multă substanţă decât
încape în momentul încărcării, când pulberea este afânată ;
-după încărcare, se va verifica încărcarea perfectă a rezervoarelor cu praf,
spre a nu permite pătrunderea umidităţii din atmosferă ;
-înainte de încărcare, dacă se constată că pulberea reziduală este
pietrificată, chiar şi parţial, sau are tendinţa de bulgărisire, aceasta se va scoate din
rezervor, pentru a nu impieta asupra funcţionării instalaţiei de stingere ;
-pompa de ulei din instalaţia de comanda se va pune în funcţiune numai
atunci când trebuie acţionat tunul pentru praf sau suporţii basculanţi .În restul timpului
va sta decuplată ;
-pentru a se evita corodarea prematură a dispozitivelor pneumatice de
acţionare a robinetelor cu clapetă, zilnic, se va evacua condensul din buteliile cu aer
comprimat ale maşinii ;
-lunar, se va controla stare pulberii din rezervoare ;
-pe timp rece, în situaţia când autospeciala urmează a fi folosită la
interventie de stingere, este necesar să se asigure încălzirea compartimentului
instalaţiilor, folosindu-se aeroterma din dotare ;
7. Garare şi conservare
9. Prescripţii speciale