martie - mai 2016

Cina Domnului
Sfătuire pastorală
Ce au primit ucenicii la
Rusalii Lucrarea lui Dumnezeu se face întotdeauna doar în lumina chemării primite
de la el. Altfel, ea poate fi deturnată cu ușurință. În măsura în care
Don’t Be Embarrassed
Dumnezeu binecuvântează lucrarea ta cu evenimente pline de putere vei
by Your Ordinary Church atrage mulțimi de oameni, care în fapt te vor căuta doar pentru că prin tine
Dumnezeu a făcut lucruri extraordinare. În acele împrejurări caută să nu-ți
Sărbătoare multiplă la întemeiezi lucrarea pe entuziasmul mulțimii!
Biserica Baptistă din Niciodată să nu aștepți altceva de la cei care te ascultă decât schimbarea
minții și credință în evanghelia lui Dumnezeu. Când te ghidezi după
Portland acceptarea sau respingerea de care ai parte lucrarea ta intră în derivă.
Mulțimile sunt indicatori neclari ai reușitei sau nereușitei în lucrarea lui
Învierea de fiecare zi
Dumnezeu. Schimbarea celor care te ascultă este indicatorul clar după
care trebuie să te iei. Izvorul puterii tale este viața ta de rugăciune înaintea
Tatăl nostru
lui Dumnezeu, și păstrarea clară a scopului chemării tale. Veghează
neîncetat asupra acestor lucruri de temelie pentru tot ceea ce faci. Caută
Chemare la misiune
să le dezvolți tot mai mult, pe prima în ce privește calitatea și durata, iar pe
a doua în privința înțelegerii tot mai clare a pașilor de parcurs până ajungi
acolo.

Revista Asociației Bisericilor Baptiste Române din Statele Unite și Canada

www.baptisti.org
 Cina Domnului
Sorin Sabou (El Roi RBC, Chicago)

Religia creștină are două evenimente aparte. Mâncau azimi, adică pâine nedospită, mâncau
care se repetă pentru toată istoria ierburi amare, iar spre final jertfeau miei. O masă de
Bisericii. Avem un eveniment care Paște avea aceste trei lucruri pe masă, era miel, erau
Editorial

marchează începutul vieții creștine, un azimi și erau ierburi amare, pentru că așa aveau
eveniment public, acela este poruncă din partea lui Moise. Mielul e jerfit, pentru că
evenimentul botezului (botezul fiind înainte ca evreii să iasă sângele mielului pus pe ușiorii
mărturia unui cuget curat înaintea lui ușii le-a salvat viața. Ei mănâncă pâine nedospită
Dumnezeu, o mărturie cu privire la pentru că ieșirea a fost în grabă, și nu a mai fost vreme
lucrarea lui Dumnezeu din viața cuiva), ca pâinea să stea și să crească iar apoi să fie coaptă.
și cel de al doilea eveniment din religia Ei mănâncă ierburi amare să nu uite cât de amar a fost
creștină este Cina Domnului. Dacă în Egipt. Întotdeauna e ispita să te întorci la castraveți;
botezul marchează începutul vieții să nu uitați ce rău a fost odată. Acesta a fost contextul
creștine, Cina Domnului arată esența la ce se întâmplă în săptămâna Azimilor. Într-o așa
vieții creștine. Dacă la botez depui mărturie cu privire la situație, Domnul Isus instaurează ceva nou. Deși
cum te-a mântuit Dumnezeu, de unde te-a scos Mântuitorul nu menționează aici nici mielul, nici azimile,
Dumnezeu, cum a lucrat în viața ta, cum a început noul și nici ierburile amare, acestea sunt în context, pentru
să ia locul vechiului, la Cină, când participi, arăți tuturor că e masă de Paște când se întâmplă lucrurile
legătura ta permanentă cu evenimentele mântuirii. acestea. Domnul Isus alege două elemente pentru a
Aceasta facem noi la Cina Domnului. Vreau să ne
uităm la un eveniment care are loc la un anumit
moment în lucrarea Mântuitorului. El nu
instaurează Cina Domnului în primul an al lucrării
Sale, nici în al doilea an, ci instaurează Cina
Domnului înainte să moară, cu o zi înainte.
Moartea Lui a avut loc în săptămâna Azimilor, în
săptămâna Paștelor. Aceste observații sunt
necesare pentru ca noi să vedem și să gustăm
din plin simbolistica acestui eveniment.

Noi știm că evreii, în săptămâna
Azimilor, sărbătoreau ieșirea din Egipt. În
săptămâna respectivă ei aveau o disciplină
 Luminătorul 3-5, 2016
vorbi despre ceva cu totul și cu totul neașteptat. Evreii
Noi ne-fiind evrei din naștere, cel puțin
la Paști se uitau în trecut, sărbătoreau Exodul, ieșirea,
izbăvirea. Domnul Isus când instaurează Cina face o
legătură cu un text dătător de mari speranțe, textul
este în Ieremia 31. Acela este un cuvântul, dat de
Dumnezeu prin profetul Său, pentru tot poporul Său,
că va veni o vreme când voi încheia un legământ nou.
Ei trăiau potrivit cu legământul încheiat la Sinai,
pecetluit cu sângele vițeilor, de către Moise. Potrivit cu
cerințele acelui legământ Iudeii au spus acolo lângă
munte: Vom face tot ce ne poruncești! Domnul a dat
cuvânt prin Ieremia că vine vremea când înnoim
legământul, și îl facem pe alte baze. Ce vă cer Eu nu
scriu pe piatră, ci scriu pe inimă. Cunoștința de Mine,
de Dumnezeu, va fi o cunoștință nemijlocită, directă.
Nelegiuirile, păcatele poporului vor fi iertate. Un așa
text prezice ceva care provoacă așteptare și
nerăbdare. Doamne când? Cum? Prin cine? Dacă te-ai
folosit de Moise înseamnă că trebuie să vină cineva cel
puțin de o așa statură prin care să faci o astfel de
lucrare. Când Mântuitorul vorbește despre legământul
cel nou, cu ocazia acelui eveniment toate lucrurile
acestea se răscolesc în inima celor care au auzit
lucrurile acestea.
3
cei mai mulți dintre noi, noi nu am crescut cu lucrurile
acestea. Să aștepți, să știi că vine. Când? Cum? Prin
cine? Mântuitorul vine și spune acum, aici, și așa!
Când auzi cuvintele acestea simți că tresari. Doamne,
chiar acum, chiar așa? Cristos ia o pâine, cere
binecuvântarea lui Dumnezeu, o frânge, le-o dă, și le
cere s-o mânânce. Iar apoi le spune: Acesta este
trupul Meu. Acest eveniment care era instaurat de
Cristos în timp ce era viu țintuiește ceea ce ne ține
astăzi pe noi ca și copii ai lui Dumnezeu. Dar o face în
modul cel mai adânc și intim cu putință, pentru că ne
poruncește să mâncăm pâinea aceea. Ceea ce spune
și face Cristos are atâta bogăție, atâta nuanță, încât
trebuie să ai răbdare să nu pierzi nimic. Noul legământ
nu este ca cel vechi în care spune aceasta îți cer și tu
promiți că aceasta faci. Merge mai adânc și spune,
acesta sunt, aceasta urmează să mi se întâmple, și ai
parte de Mine. Nu mai este atât de mult în termeni
contractuali, semnezi tu, semnez eu. Eu îți cer, și tu
faci. Eu aici, tu acolo și viața merge înainte. În viața
creștină lucrurile nu stau așa. El, Izbăvitorul, El,
Mântuitorul ne spune: pentru ca legământul cel nou să
poată fi valabil Eu urmează să fiu frânt, iar evenimentul
care vă aduce și
pe voi este ceea
ce vedem în față
când rupem
pâinea și
mâncăm fiecare.
Vedeți unde, și
cât de aproape,
ne ia și pe noi?
Ne învață să
facem ceva ce ne
aduce în părtășie
cu El. E atât de
 4 Luminătorul 3-5, 2016
greu de folosit cuvinte ca să arătăm cât de aproape,
Celălalt element pe care-l ia este
cât de intim. Din experiența umană, Cristos ia acest
act al mâncării spunând că așa ceva definește cel mai
bine legătura dintre noi și El în noul legământ. Un
legământ care presupune frângerea Lui, un legământ
care mă aduce și pe mine să am parte de frângerea
Lui. Arăt aceasta când i-au și eu acea bucată de pâine
și o mănânc. Din felul în care trăiesc oamenii este greu
să găsești ceva mai adânc, mai puternic, mai vital,
pentru a arăta legătura dintre cineva și altcineva. E
deosebit, unic, este fascinant, profund. De aceea,
după ce
Biserica se
așează, și trec
c â t e v a
decade, când
scrie Pavel
celor din
Corint le
spune: Fiți
deosebit de
a t e n ț i
participarea la
C i n a
Domnului!
Cercetarea
personală trebuie să fie profundă. Ai nevoie să
deosebești trupul Domnului. Te uiți la viața ta, la
gândurile tale, la tot ce faci tu, la tot ce ești tu, și te
lupți să îndrepți, să verifici. El ne invită la ceva
extraordinar de serios. Nu mai e că mă întreabă, ai
făcut lucrul cutare sau nu ai făcut? și tu zici: cam
jumătate. Nu, El ne cheamă să mâncăm ceva, iar ceea
ce mânăcăm îl arată pe El, la momentul morții Lui. În
acest fel lucrează El cu noi. Așa ceva definește esența
vieții creștine.
paharul cu vin. Noi știm că la masa de Paște erau
patru pahare. Cristos folosește unul singur. Iar aici
punctează beneficiul intrării într-un așa fel de relație cu
El: iertarea păcatelor, pecetluirea intrării mele și a
oricăruia dintre noi în legământul cel nou. Dacă în
trecut și închinătorul și preotul erau oarecum detașați,
tu vii cu porumbelul sau vii cu vițelul sau cu mielul la
altar, preotul îl ia și îl jertfește, păcatul tău este acoperit,
dar și al lui, și închinarea s-a încheiat. Acum lucrurile nu
stau așa, pentru că Cel care se jerfește este Cel care
m ă
mântuiește,
este Cristos,
și ca să mă
așeze într-o
situație în care
uit să și respir,
spune, acel
pahar îl iei,
mulțumești, și
îl bei, acel
pahar este
sângele Meu.
Ce zici? Te
oprești, ți se
face teamă. Până acolo mă apropie pe mine de El. În
evenimentul care l-a zdrobit pe diavolul, a curățat
păcatul, a înfrânt moartea, acolo te pune și pe tine și
pe mine. Atât de aproape încât îți spune i-a paharul și
când bei din el, la aceasta trebuie să te gândești, la
sângele care a curs pe cruce, care îți aduce iertarea de
păcate. În așa fel se împlinește misiunea pentru care s-
a născut Isus. Dacă întoarceți în Evanghelie la primul
capitol, cuvântul de la Dumnezeu, prin înger, dat lui
Iosif acesta a fost: ți se va naște un fiu și acelui fiu să-i
pui numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui
 Luminătorul 3-5, 2016 5

de păcatele sale. Aceasta urmează să se întâmple pe cel mai aproape. Aceasta înseamnă să fii al lui Cristos.
cruce, iar Biserica celebrează mântuirea câștigată de ▲
Mântuitorul, venirea ei și experimentarea ei în viața
personală prin Cina Domnului. De aceea Cina
DOAMNE, DINTRE CÂTE JERTFE 
Domnului este semnul Legământului cel nou. Aici se
vede de către toți cei care participă la acel eveniment, Traian Dorz

cum e în Legământul cel nou. Cum se intră, și cum se

rămâne în legământul cel nou. Și cât de aproape Doamne, dintre câte jertfe vor sta-
n cer în faţa Ta 
permite și cheamă Dumnezeu pe om în acest CEA MAI FĂRĂ GÂND adusă am dorit să fie-
A MEA! 
legământ nou.
Mântuitorul, în textul nostru ne Dintre câte miruri scumpe s-
au turnat pe capul Tău, 
îndreaptă atenția și spre viitor. Matei 26.29: Vă spun Doamne, am dorit întruna CEL MAI SCUMP să 
fie-AL MEU. 
că, de acum încolo nu voi mai bea acest rod al viței,
până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Dintre câte şoapte sfinte s-
au nălţat spre mila Ta, 
Tatălui Meu. Acest text este o promisiune. Îți ține MULŢUMIREA CEA MAI CALDĂ am dorit să fie
atenția și speranța trează. Ce vedem și trăim urmează -A MEA. 

din nou când El revine. Legătura noastră cu El nu e o Dintre câte binefaceri le-ai cerut şi le-ai voit, 

cele mai plăcute ŢIE, PE-ALE MELE le-
legătură temporară, ci este o legătură care ține pentru am dorit. 
totdeauna, o legătură care se înnoiește din ce în ce
Dintre câte imnuri sfinte s-
mai mult. Aceasta este Cina Domnului în viața Bisericii. au cântat spre slava Ta 
CEA MAI DULCE ŞI PLĂCUTĂ Ţi-
Nu avem poruncă cât de des s-o celebrăm, dar de am dorit cântarea MEA. 
fiecare dată avem posibilitatea cercetării, a rugăciunii.
Dintre dragostele câte Ţi s-au alipit în rai, 
Dacă este ceva de îndreptat, nu lăsa acel lucru strâmb, dragostea CEA MAI LEGATĂ Ţi-am dorit PE-
îndreaptă-l și vino. Ajută, consolidează, deschide A MEA s-o ai. 

orizont la viața ta creștină. De așa ceva ne face parte Dintre candelele câte ard în aşteptarea Ta 

CEA MAI PLINĂ ŞI MAI TREAZĂ am dorit să fie
Cristos. Evenimentele esențiale le celebrăm public, -A MEA. 
botezul e public și Cina e publică. Noi avem nevoie
Dintre lacrimile câte s-
unul de altul la astfel de evenimente. Cu cât e mai au vărsat CEL MAI TĂCUT 
pentru Tine, drag Iisuse, – PE-ALE MELE mi le-
public, cu atât se așează mai bine. Ai nevoie de martori am vrut. 
la momente de răscruce, de aceea și căsătoria e
Şi din câte legăminte Ţi s-au tot făcut mereu 
publică. Orice promisiune faci, cu cât e mai publică, cu CEL MAI SFÂNT ŞI MAI STATORNIC l-
atât ești mai responsabil. La fel se întâmplă și la Cina am dorit să fie-AL MEU. 

Domnului. Ține-ți minte lucrurile acestea când întindeți DAR MĂ TEM, Isuse Doamne, CĂ DIN TOATE,-

n faţa Ta, 
mâna în farfurie sau când întindeți mâna după pahar. NUMAI VORBA CEA MAI MULTĂ vei găsi c-
Ceea ce l-a zdrobit pe diavolul, ceea ce a ispășit a fost A MEA!... 

păcatele, se apropie atât de tare de tine, că tu îl iei și îl

mănânci, că tu îl iei și îl bei. Nu te gândi altfel. E modul
 Ce au primit ucenicii la
Rusalii?
Sărbătoare
Daniel Brânzei (Bethel RBC, Los Angeles)
V-am mărturisit nu de mult că anul
acesta, de sărbătorile legate de
Cincizecime, m-a fascinat un text, o
expresie, care s-a legat de mine și nu
mi-a dat pace.
Ce-au primit ucenicii la Rusalii ?
De Cincizecime, anul acesta m-a
fascinat un text, o expresie, care s-a
legat de mine și nu mi-a dat pace. Mi
se întâmplă câteodată și cred că nici voi nu sunteți
străini de trăirile acestea. Citesc texte pe care
aproape le știu pe dinafară și, dintr-o dată, unul se
leagă de sufletul meu, se lipește de mine ca timbrul
de scrisoare și nu-mi dă pace. Vine la mine ziua,
vine la mine seara și nici noaptea nu mă lasă în
pace.
Una din întrebările cărora nu le-am găsit răspuns
încă este aceasta: ,,De ce pogorârea Duhului Sfânt
peste ucenici la Cincizecime este echivalată nu cu
dobândirea de înțelepciune/cunoaștere sau cu
abilitatea de a vorbi, ci cu primirea
de ,,putere“ (dynamin δύναμιν) ?
,,Ci voi veţi primi o putere, cînd Se va pogorî Duhul
Sfînt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în
toată Iudea, în Samaria, şi pînă la marginile
pămîntului“ (Fapte 1:8)
Nedumerirea pare risipită doar parțial în mărturia lui
Pavel din 1 Cor. 2:1-5
,,Cît despre mine, fraţilor, cînd am venit la voi, n’am
venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire
sau înţelepciune strălucită. Căci n’am avut de gînd
să ştiu între voi altceva decît pe Isus Hristos şi pe El
răstignit. 3Eu însumi, cînd am venit în mijlocul
vostru, am fost slab, fricos şi plin de cutremur. Şi
învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în
vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într’o
dovadă dată de Duhul şi de putere, pentruca
credinţa voastră să fie întemeiată nu pe
înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui
Dumnezeu“
În cazul lui Pavel, mărturia vorbește în continuare
despre importanța ,,înțelepciunii“ primită de la
Dumnezeu, dar pasajul subliniază, prin structura
sa, primordialitatea ,,puterii de la Dumnezeu“.
Intuiesc într-un fel că este vorba despre ceva ce a
avut și a manifestat și DSomnul Isus:
,,După ce a sfîrşit Isus cuvîntările acestea,
noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui; căci
 Luminătorul 3-5, 2016
El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi
învăţau cărturarii lor“ (Mat. 7:28-29)
Problema:
De data aceasta a fost vorba despre
cuvântul ,,putere“ din promisiunea făcută de
Domnul Isus ucenicilor:
,, …Ci voi veţi primi o putere, cînd Se va pogorî
Duhul Sfînt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în
Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi pînă la
marginile pămîntului“ (Fapte 1:8).
Pogorârea Duhului
Sfânt, botezarea cu
Duhul Sfânt este
exprimată, dintre toate
metaforele posibile (și
nu sunt puține) cu
primirea unei puteri …
Nu a fost vorba de
puterea de a scoate
demoni sau de a vindeca, pentru că pe aceasta o
primiseră și o experimentaseră deja și se
bucuraseră de ea în mod vinovat, mai mult decât
s-au bucurat că numele lor fusese scris în ceruri
(Luca 10:20). Puterile semnelor și minunilor mai
fuseseră dăruite și altor oameni din istorie (Moise,
Ilie, Elisei, etc.),, ele
n-ar fi fost o ,,noutate“.
Nu a fost vorba nici de ,,puterea“ ca ,,autoritate“
delegată de la Christos, pentru că și pe aceasta o
primiseră deja, când fuseseră făcuți reprezentanți/
7
ambasadori cu dreptul de a lega și de a dezlega
soarta oamenilor (Mat. 18:18).
Despre ce fel de putere a fost vorba oare atunci?
Am primit comentarii excelente la întrebarea mea și
m-ați ajutat să fac câțiva pași în direcția dorită. De
obicei, atunci când răspunsul este cel bun mi se
liniștește sufletul. Încă nu mi s-a liniștit.
Intuițiile mele:
Intuiesc că acest botez cu Duhul Sfânt a fost un fel
de început, o nouă geneză, o nouă viață sau un
nou nivel al vieții, pe
care nu-l
experimentaseră până
atunci și nici nu l-ar fi
putut experimenta
înainte de moartea și
învierea Domnului Isus.
Intuiesc iar și că
această putere este
manifestarea unei relații noi cu Christosul cel înviat,
pentru că mi-a răsunat în urechi ecoul acelui
misterios și încă inexplicabil verset despre relațiile
dintre Christos și oameni după înviere:
,,2Şi după ce voi fi înălţat de pe pămînt, voi atrage
la Mine pe toţi oamenii.“ – 33Vorbind astfel, arăta
cu ce moarte avea să moară“ (Ioan 12:32-33).
Intuiesc și că promisiunea pogorârii Duhului vestea
un prag, trecerea la un alt nivel de părtășie între
Creator și creaturile răscumpărate:
 8 Luminătorul 3-5, 2016

,,Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care Am putea oare să spunem că ,,puterea“ de la
aveau să-L primească ceice vor crede în El. Căci Rusalii este cea ,,nemaipomenit de mare“ despre
Duhul Sfînt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu care le vorbea apostolul Pavel efesenilor?
fusese încă proslăvit“ (Ioan 7:39).
,,Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus
O încercare de formulare: Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de
Am putea oare să spunem că au existat TREI înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui,
manifestări ale puterii dumnezeiești în creația de pe şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care
pământ: facerea lumii, facerea omului și facerea este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei
unor făpturi noi prin botezul cu Duhul Sfânt? moştenirii Lui în sfinţi, şi care este faţă de noi,
credincioşii,
Am putea oare
nemărginita
să spunem că
mărime a
există aceste
puterii Sale,
trei niveluri de
după lucrarea
existență: zoe
puterii tăriei Lui,
(zoologie-viața
pe care a
naturii), bios
desfăşurat-o în
(biologie-viața
Hristos, prin
u m a n ă )
faptul că L-a
și ,,viața de
înviat din morţi,
înviere“, viața
şi L-a pus să
celor ,,născuți
şadă la dreapta
din nou“
Sa, în locurile cereşti, mai pe sus de orice domnie,
sau ,,de sus“. Am putea spune oare că Biserica
de orice stăpînire, de orice putere, de orice
este ceea ce se înțelege prin expresia,,comunitatea
dregătorie şi de orice nume, care se poate numi,
întâilor născuți“ dintr-o nouă creație? Am putea
nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor“ (Efes.
scoate din botezul de la Rusalii evenimentul
1:17-21).
exegetat de Pavel prin afirmația ,,dacă este cineva
în Christos este o făptură (creație) nouă“ (2 Cor. Același Dumnezeu care i-a suflat primului Adam din
5:17). pământ suflarea ce ade viață în nări, a mai suflet o
dată peste creatura Sa la Cincizecime. Primul
Adam a foast făcut ,,un suflet viu“ (Gen. 2:7). Al
 Luminătorul 3-5, 2016
doilea Adam, Christos, a fost făcut prin înviere ,,un
duh dătător de viață“ (1 Cor. 15:45).
Am putea oare spune ca Sadhu Sundar Sing și
Watchman Nee că Biserica își trăiește acum viața
cea nouă în această ,,putere a învierii“ ? Am putea
spune că, după Rusalii, nu ceea ce putem face
este important, ci ceea ce am devenit, ceea ce
suntem, ceea ce trăim, ceea ce am fost făcuți
părtași (acel ,,făcuți părtași Duhului Sfânt“ din Evrei
6:4) ?
Am putea oare spune că cei botezați la Rusalii au
fost trecuți într-un prag superior al existenței, fiind
(măcar parțial) singurii care pot ,,gusta“ încă de pe
acum ,,puterile veacului viitor“ (Evrei 6:5) ?
Argumente:
1. Viața creștină, în dimensiunile și împlinirile ei,
este prezentată de Pavel ca o părtășie cu
experiențele puterii învierii lui Christos:
,,Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o
pierdere, faţă de preţul nespus de mare al
cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El
am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să
cîştig pe Hristos, şi să fiu găsit în El, nu avînd o
neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci
aceea care se capătă prin credinţa în Hristos,
neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, prin
credinţă. Şi s -L cunosc pe El şi puterea învierii Lui
…“ (Filip. 3:8-10).
9
,, fiind îngropaţi împreună cu El, prin botez, şi înviaţi
în El şi împreună cu El, prin credinţa în puterea lui
Dumnezeu, care L-a înviat din morţi“ (Col. 2:12)
,, Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce
priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celuice
ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, …“ (2 Petru
1:3).
,, … aducînd roade în tot felul de fapte bune, şi
crescînd în cunoştinţa lui Dumnezeu: întăriţi, cu
toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru
orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie,
…“ (Col. 1:10-11).
2. Viața creștină este descrisă într-o terminologie
de ,,putere“. Apostolul Pavel ne spune că, înainte
de venirea Duhului, aveam cunoștința binelui și
răului, aveam dorința de a face binele, dar ne
lipsea ,,puterea“ (Rom 7:18). El merge mai departe
numind viața creștinului drept o viață trăită
sub ,,legea Duhului de viață“, care ne face să trăim
la un palier superior celorlalți oameni de pe
pământ:
,,Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească:
dar eu sînt pămîntesc, vîndut rob păcatului. Căci
nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.
Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin
aceasta că Legea este bună. Şi atunci, nu mai sînt
eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care
locuieşte în mine. Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu
locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească,
10 Luminătorul 3-5, 2016

pentrucă, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n- P.S. – Există o interpretare veche care spune că
am puterea să-l fac. lumea a fost făcută de Dumnezeu din patru
elemente fundamentale: apă, foc, vânt și pământ
,,Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt
(le găsiți în primul capitol al Eclesiastului) și tot patru
în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii
elemente au trebuit să fie prezente și la Rusalii,
pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului. 2În adevăr,
momentul începerii ,,facerii din nou“: s-a auzit un
legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m-a izbăvit
vânt, au apărut niște limbi de foc, oameni făcuți din
de Legea păcatului şi a morţii“ (Rom. 8:1)
pământ au fost botezați după convertire în apă.
,,Voi însă nu mai sînteţi pămînteşti, ci duhovniceşti,
Printr-o interesantă ,,coincidență“, trei din
dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi.
elementele fundamentale ale creației sunt amintite
Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al
și de apostolul
Lui“ (Rom. 8:9).
Petru într-un pasaj
3. Același apostol care vorbește
Pavel deplânge
despre creația
decadența din unor lumi
b i s e r i c i l e
succesive:
din ,,vremurile de
,,Căci înadins se
la urmă“ în aceiași
fac că nu ştiu că
termeni ai ,,lipsei
odinioară erau
de putere“:
ceruri şi un pămînt
Să ştii că în zilele scos prin Cuvîntul lui Dumnezeu din apă şi cu
din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi
ajutorul apei, şi că lumea de atunci a perit tot prin
iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, ele, înecată de apă. Iar cerurile şi pămîntul de acum
hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără
sînt păzite şi păstrate, prin acelaş Cuvînt, pentru
evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, focul din ziua de judecată şi de peire a oamenilor
clevetitori, neînfrînaţi, neîmblînziţi, neiubitori de bine,
nelegiuiţi“ (2 Petru 3:5-7). ▲
vînzători, obraznici, îngîmfaţi; iubitori mai mult de
plăceri decît iubitori de Dumnezeu; avînd doar o
formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea.
Depărtează-te de oamenii aceştia“ (2 Tim. 3:1).
Don’t Be Embarrassed by
Your Ordinary Church
Erik Raymond (Emmaus Bible Church, Omaha)
In the grand scheme of things, how important is
your church?
Let’s think together about church, and in particular
the church where you are a member. If it is like
most churches today it is not very large (probably
less than 200 people). You may be tempted to
think that your church in its modest size is rather
insignificant. When I talk to people about their
churches I almost sense a little embarrassment
about the size and perceived scope of their church.
Apologetic words like small and ordinary come out.
I would argue that these words are not bad at all—
and perhaps even quite accurate—but it is the
sentiment behind them that is concerning,
especially in light of what the
Ministry
church is and does.
When you read that word ordinary,
what do you think of? Common
synonyms include unimpressive,
typical, normal, and common. As
soon as you attach these
synonyms to a noun, you will draw
conclusions:  My day was typical.
The movie was unimpressive. The
book was average.  When we think about the
church in general and our church in particular, we
might be a bit embarrassed to call it “ordinary.” But
what if you don’t have thousands of members, a
massive building, or the reputation for being the
“cool church?” What if you are just a church? What
if you are an ordinary ministry? Is this OK?
Here is the bottom-line reality: the church is the
most important organization on the planet. Its
importance and inherent value is not dependent
upon size but substance. Let’s remember that the
church has the highest calling on the planet. Her
job is to glorify God. There is nothing more noble
nor important than this. This does not impugn the
importance of other organizations that do very
good things, but it does relativize them. Nothing
 12 Luminătorul 3-5, 2016

takes the place of prominence like the church. The to help others to know and follow Jesus then it is
church is the bride of Christ. not insignificant. It is powerfully important and
surpassingly glorious. And, you should praise God

The church also has a tremendous impact on our for it–even as you get to work in it! ▲

present lives.  As Christians gather and work

together to hear and apply God’s word, they are
serving to encourage each other to find our joy,
identity, hope, meaning and purpose in God. We
work together to glorify God by finding our true
Viața
contentment in God. What a difference this is from Doru Popescu

where we were prior to conversion! Izvorul vieţii ascuns în mister,

Îmi picură harul în lacrimi
Ce curg pentru ziua de ieri,
Furthermore, the church has the greatest impact.
În cuget, când grijile macin.
While many organizations may boast of real help
for people in this world (and I praise God for them) Doar El sădit-a viaţa-n suflet,
De-l cheamă la El, omul moare,
only the church can truly say that it brings help in
De nu ia seama la umblet,
this world and the next. The church is involved in Sfirşitul e trist şi te doare.
rescuing sinners from an eternity in hell. Think
about this: we rejoice in a group that is able to help De privirea ţi-o încântă o floare,
Cugetul se aprinde-n fior,
people get over addictions and enjoy a meaningful Şi întrebările încep a te doare,
life. But, as good as this is, it only has an impact for De Creator te leagă un dor.
a handful of decades. How much more does the
Şi cor de triluri în dumbravă,
church shine in her mission to seek and save the
Înalţă laude spre Cel ce iubeşte,
lost from eternal suffering? Iar hrana o dăruie-n grabă,
Tot ce-a început mereu sfârşeşte.

As Christians we should be very careful not to El m-a creat liber să fiu,

attach unbiblical thinking to the church. However Valorile ce mă tranced s-aleg,
Iubirea-mi spune că e viu,
subtle or unintentional it might be, diminishing the
Pe urma Lui să merg.
beauty, primacy, and power of the church smudges
the glory of Christ. It lets some air out of the tire Izvorul vieţii ascuns în mister,
that God has chosen to be his primary vehicle for Imi picură harul în lacrimi,
Ce curg pentru ziua de ieri,
displaying his glory. Când dorurile-n cuget le macin.

Is your church ordinary? Small? Well, my Christian

friend, if it is preaching the gospel and endeavoring
Sărbătoare multiplă la
Biserica Baptistă din
Portland
Mihai Radu (RBC of Portland)

Sărbătoare
Duminică, 7 Februarie 2016, a fost prilej de aducere aminte” ridicate de-a
dublă bucurie la Biserica Baptistă din Portland, lungul istoriei acestei biserici, ci

Oregon. În cadrul serviciului de dimineață, a avut să se uite cu anticipare înainte și

loc aniversarea a 32 de ani de la înființarea bisericii. să persevereze în “faptele bune

Invitații speciali la sărbătoare au fost Ovidiu Rauca, pe care le-a pregătit Dumnezeu
păstor senior la Biserica Baptistă Română din San mai dinainte ca să umblăm în

Leandro - San Francisco, Bay Area, vicepreședinte ele”. ( Efeseni 2:10 ) Corul
al Asociației Bisericilor Române Baptiste din SUA și bisericii, dirijat de Onoria

Canada precum și Paul Negruț, păstor la Biserica Ardelean, a întregit atmosfera prin cântările pline de
Emanuel Oradea, rector al Universității Emanuel, reverență și recunoștință înălțate Domnului.

Oradea. Amândoi vorbitorii au proclamat un Eben Serviciul de după-masă a debutat cu

Ezer (“Până aici Domnul ne-a ajutat”) plin de concertul grupului “Homecoming”, coordonat de

recunoștință, însă totodată au îndemnat audiența Ică Miclău.

să nu se concentreze numai pe “pietrele de
 14 Luminătorul 3-5, 2016

Cântările atent selecționate și aranjamentele Și cum era de așteptat la o astfel de

muzicale deosebite au contribuit, alături de vocile celebrare, la încheierea programului, toți cei
celor aproape o sută de cântăreți, la realizarea unui prezenți au fost invitați în sala de mese, unde s-a
program excepțional. Au urmat mesajele aduse de servit, într-o atmosferă de sărbătoare, nelipsitele
invitații speciali care au avut ca punct central sărmăluțe, însoțite de alte delicatese și bineînțeles
sublinierea rolului pe care un păstor după inima lui prăjituri și fructe.
Dumnezeu trebuie să îl aibă în biserică. De altfel, Toți cei interesați să-L laude pe Dumnezeu
unul din scoprile împreună cu noi sunt
serviciului de după- invitați la Biserica
masă a fost acela de a Română Baptistă din
ordina ca păstor Portland la adresa
asistent al Bisericii 10115 SE Stanley
Baptiste din Portland Ave, Portland, OR,
pe Ciprian Ardelean, 9 7 2 2 2 î n fi e c a r e
absolvent al Duminică între orele 9
Universității Emanuel AM-12PM si 6PM-
din Oradea, în anul 8PM. (Mai multe detalii
2011. A ș a d a r, cu privire la activitățile
programul a culminat Bisericii pot fi găsite la
cu serviciului de www.rbcportland.com)

punere a mâinilor, ▲

rugăciune și investire
în lucrare a tânărului
Ciprian Ardelean,
serviciu realizat de
către cei patru păstori prezenți: Ioan Brisc, Ovidiu
Rauca, Paul Negruț si Vali Botez. Dorința lor și a
tuturor celor prezenți a fost și este ca
binecuvântarea lui Dumnezeu să fie în continuare
peste Biserica Baptistă din Portland în acesta nouă
etapă în care tocmai a debutat.
Învierea de fiecare zi
Sorin Covaci (First RBC, Detroit)
De cele mai multe ori, atunci când creștinii se
gândesc la înviere, au în vedere fie evenimentul
sărbătorit în fiecare an, și de aceea aruncă o
privire retrospectivă asupra lui, fie evenimentul
ce se va petrece în viitor, la întoarcerea
Domnului Isus Hristos. Este foarte adevărat,
este un eveniment care va avea loc și pe care
Sfânta Scriptură îl descrie în paginile ei.
(1Corinteni 15:52, 1Tesaloniceni 4:16) Prea
puțin se vorbește însă despre efectul învierii
Domnului Isus asupra credinciosului în prezent.
Apostolul Pavel face referire, în câteva rânduri
c h i a r, l a a l t e r n a n ț a  m o a r t e / v i a ț ă î n
Hristos: ,,Acum, dacă am murit împreună cu
Hristos, credem că vom şi trăi împreună cu
El…’’ (Romani 6:8) ,,Căci voi aţi murit, şi viaţa
voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu’’.
(Coloseni 3:3) ,,Adevărat este cuvîntul acesta:
dacă am murit împreună cu El, vom şi trăi
împreună cu El’’. (II Timotei 2:11)
El folosește chiar și o imagine
sugestivă: ,,Noi deci, prin botezul
în moartea Lui, am fost îngropaţi
Meditatie
împreună cu El, pentru ca, după
cum Hristos a înviat din morţi,
prin slava Tatălui, tot aşa şi noi
să trăim o viaţă nouă’’. (Romani
6:4) Este, cred eu, destul de clar
faptul că apostolul nu se gândea
doar la învierea viitoare, ci și la o
experiență prezentă.
Poate că lucrurile îmbracă o formă abstractă,
însă experiența este cât se poate de reală.
Ceea ce pentru mulți funcționează doar ca o
metaforă, pentru unii este o experiență reală și
chiar experiența Apostolului Pavel
demonstrează acest lucru. Pe vremea când era
cunoscut ca Saul din Tars, discipol al lui
Gamaliel, fruntaș religios cu aspirații
înalte, considera istoria învierii ca fiind o
încercare frauduloasă de a promova o
minciună legată de identitatea lui Isus din
Nazaret. Pornit către Damasc pentru a
pune capăt șarlataniei, are parte de o
experiență ce modifică radical viața sa.
( F.A. 9:1-22) Experiența sa conține câteva
elemente ce trebuie să ne dea de gândit.
 16
În primul rând, Saul, pornit cu convingerea că
Isus din Nazaret era un impostor, se întâlnește
cu Cel pe care îl credea mort și conversează cu
El așa cum o făcuse cu orice altă persoană în
viață. În al doilea rând, experiențe aceasta îl
aduce pe Saul la convingerea că viața și
credința sa de până atunci aveau nevoie de o
transformare și pe lângă schimbarea numelui
său în Pavel, propovăduirea sa se modifică și ea
radical.
Un alt nivel, mult mai profund, al acestei
experiențe este puterea învierii spirituale și noua
viața în Hristos. Ceea ce s-a întâmplat în urma
acestei întâlniri îl face pe Pavel să dorească și
mai mult din această nouă viață: ,,Şi să -L
cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia
suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu
moartea Lui’’[…]. (Filipeni 3:10) Această
experiență a învierii continuă în viața lui Pavel
până la punctul în care, Saul, era mort cu totul
și Pavel era viu, dar era chiar mai mult decât
atât: ,,Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi
trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos
trăieşte în mine’’. (Galateni 2:20) Cu alte
cuvinte, Saul a murit acolo pe drumul
Damascului, întâlnindu-se cu Cel pe care îl
credea mort și se dovedește a fi viu, dar din
praful drumului s-a ridicat Pavel, cel în care se
dezvolta acum viața Celui Înviat.
În această viață valorile lui Pavel sunt altele
decât ale lui Saul, scopul lui Pavel este diferit de
cel al lui Saul și destinul lui Pavel este cu totul
altul. Iată o perspectivă care se aplică fiecărui
Luminătorul 3-5, 2016
creștin care privește învierea nu doar ca
sărbătoare a unui eveniment trecut sau ca
anticipare a unui fenomen viitor ci ca experiență
prezentă. În prezent, crezând în jertfa Domnului
Isus și îmbrățișând vestea învierii Lui, permițând
Duhului Sfânt să convertească aceste realități în
experiențe personale, noi am trecut atât prin
experiența morții cât și a învierii. De acum, viața
noastră ,,ascunsă’’ cu Hristos în Dumnezeu
(Coloseni 3:3) este o viață asupră căreia
moartea nu mai are nici un efect, iar perspectiva
este veșnicia. Desigur, biologic vorbind, avem
un trup care îmbătrânește, suferă, moare…
Spiritual, sufletește, însă, ne înnoim cu fiecare
clipă, ,,înviem’’ din moartea zilnică a omului
vechi, către un om nou, creatură nouă în
Domnul Isus Hristos.
Ca oameni ce experimentează învierea, avem o
perspectivă diferită asupra vieții prezente și
viitoare. Ca oameni care experiementează
învierea avem preocupări diferite, bucurii
diferite, satisfacții diferite, pentru că trăim o
viață diferită, o viață nouă, o viață cerească…Să
ne bucurăm așadar de acest mare dar, ca niște
oameni care au trecut din moarte la viață,
adevărată viață și această experiență poate fi
una zilnică. ▲
Tatăl nostru
Francis Chan
Ştiu că nu obişnuim să face lucrul acesta ca şi
congregaţie, dar haideţi să spunem împreună
rugăciunea Tatăl nostru. "Tatăl nostru care ești în
ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţie Ta;
face-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în
fiecare zi; şi ne iartă nouă păcatele noastre precum
iertăm şi noi greşiţilor noştri; şi nu ne duce în ispită,
ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este Împărăția,
puterea şi slava în veci. Amin."
    Este o rugăciune atât de frumoasă şi am predicat
despre asta săptămâna trecută. M-am gândit la
diferite mesaje şi pasaje de Crăciun şi l-am întrebat
pe Dumnezeu, „Doamne, din ce pasaj vrei să
predic?” Am simţit că mergeam din nou şi din nou la
rugăciunea Tatăl nostru. Nu-i ceva tipic de Crăciun,
ci e rugăciunea Tatăl nostru. Am început să studiez
tot mai mult, şi am meditat asupra cuvintelor, dar
cred că despre asta vrea Dumnezeu să predic. Cred
că sunt singurul pastor care în ziua de Crăciun
vorbeşte despre rugăciunea Tatăl nostru. E ca şi cu
colindele de Crăciun pe care le cântăm mereu, dar
ne-am gândit oare ce semnificaţie au? În timp ce le
cântăm, realizăm ce înseamnă? La fel e cu
rugăciunea Tatăl nostru, îmi dau seamna că am
spus-o de multe ori, dar nu am realizat totdeauna de
înseamnă. Vreau să vă gândiţi la primele cuvinte
"Tatăl nostru." Am rugat-o pe fiica mea să vină aici.
Poţi să te ridici. Isus a venit pe pământ şi ne învaţă
cum să comunicăm cu Dumnezeu şi ar fi putut alege
orice altă frază cu care să înceapă. Când oamenii l-
au întrebat "Cum să ne rugăm?" În mod specific le-a
spus să nu facă spectacol din rugăciunea lor. Când
vă rugaţi nu trebuie să o faceţi pentru a fi văzuţi de
alţi oameni. Şi nu trebuie să repetaţi cuvintele din
nou şi din nou, precum mulţi dintre
noi facem. Ci când vă rugaţi să vă
retrageţi, pentru că nu-i nevoie să
fie altcineva de faţă. Iar apoi ne dă
Devoțional
modelul acesta de rugăciune.
Rugaţi-vă în felul acesta. Şi primul
lucru pe care îl spune este: "Tatăl
nostru." De multe ori nu realizez că
mă rog Tatălui meu. De multe ori
când mă rog că gândesc la El ca la
o Persoana îndepărtată. Nu mă
gândesc la relaţia aceasta de tată
şi fiu. Dorinţa lui Dumnezeu nu a
fost ca noi să ne îndrăgostim de
această persoană în ceruri. De
multe ori mă gândesc la puterea Lui şi mă întreb,
dacă e atât de puternic, atunci are sentimente? Am
tendinţa să mă gândesc la El ca la o maşinărie. Dar
cine este Cel care a creat sentimentele noastre şi
legătura pe care o simţim? Nu a apărut din nimic, ci
este opera unui Creator care înţelege dragostea.
Care a creat dragostea şi care este dragoste. În
relaţia voastră cu Mine, nu vorbiţi cu Mine ca şi cu
un obiect acolo sus, ci numiţi-Mă Tată. Cei dintre voi
care sunteţi părinţi, nu vă bucuraţi de dragostea
copiilor voştri? De sentimentele şi emoţiile implicate
în această relaţie? Vreau să vă gândiţi la viaţa
voastră de rugăciune şi să vă întrebaţi dacă
ilustrează relaţia de tată şi fiu. De fiecare dată când
aţi spus această rugăciune, v-aţi raportat la El ca
Tată? Sau vă gândiţi la El doar ca la o forţă
atotputernică ce îţi dă impresia că vrea o relaţie cu
tine?
      Când citim Scripturile de la Adam şi Eva, vedem
că Dumnezeu a avut relaţia aceasta cu ei în care
 18 Luminătorul 3-5, 2016

locuia cu ei. Aveau o relație, aveau conversaţii şi      În Scripturi citim că El e Tatăl nostru, dar nu e ca
intimitate. Iar apoi le spune israeliţilor: "Să iubeşti pe taţii noştri pământeşti. Este Tatăl nostru în ceruri,
Domnul, Dumnezeu tău, cu toată inima ta, cu tot Tatăl nostru perfect. Poate atunci când vă rugaţi nu
sufletul tău şi cu tot cugetul tău." Tot ce este în tine, vă gândiţi la Tatăl vostru în ceruri. Ci vă gândiţi la
fiecare sentiment, emoţie şi cu intelectul. „Nu vă fiinţa aceea care a creat soarele la 93 de milioane de
supuneţi poruncilor Mele doar împinşi de religie, mile distanţă de noi. Soarele care vă orbeşte pe voi,
pentru că vreau o relaţie cu voi. Cu sufletul şi mintea dar pentru mine e perfect. Nu ştiu dacă aţi văzut
voastră.” Pe cât de mult îmi place să mă asculte răsăritul de soare în dimineaţa aceasta, dacă aţi
copiii mei şi să fie supuşi mie, dacă atâta ar fi totul în văzut cum a ieşit dintre nori? Tot cerul era mov şi tot
relaţia noastră, n- felul de culori.
aş fi prea încântat Soarele nu e direct
să fiu tată. Relaţia deasupra noastră.
re p re z i n t ă m u l t D a c ă v ă t re z i ţ i
mai mult decât devreme veţi
reguli şi porunci. vedea. E atât de
Vreau mai mult de entuziasmant să
atât. Vrem vezi răsăritul
dragoste şi o soarelui, cu toate
relaţie, deci vreau culorile în măreţia
să te întreb, cum lor şi să realizez că
stai cu viaţa de Îl cunosc pe Cel ce
rugăciune, cum e le-a creat. Pot veni
relaţia ta cu înaintea Lui şi să
Dumnezeu? Un alt mă adresez Lui că
motiv pentru care Tată.
nu m-am raportat
lui Dumnezeu ca     Iar apoi continuă
Tată, este pentru "Tatăl nostru care
că nu am avut o eşti în cer
relaţie cu tatăl meu s fi n ţ e a s c ă - s e
pământesc. Am N u m e l e
avut doar reguli şi Tău."Sfinţească-se
eram bătut de Numele Tău" este
fiecare dată când o expresie pe care
făceam ceva rău. Niciodată nu am avut o am învăţat-o ca şi copii, dat când spuneţi asta, vă
conversaţie, niciodată nu am primit îmbrăţişări, şi gândiţi la ceva sacru, mai presus ca noi? Nu-i doar
atunci când auzi cuvântul „tată”, te gândeşti că şi un nume oarecare, nu e ca orice altă persoană, nu e
Dumnezeu e la fel. O Fiinţă în faţa căreia nu poţi face ca tatăl vostru pământesc. Fiinţa aceasta este sacră
nimic rău, niciodată nu poate fi mulţumit, nu-i pasă şi Numele Lui e sacru în așa fel încât oamenii nici nu
de mine, şi nu doreşte o relaţie. puteau menţiona Numele Lui. Chiar şi în Noul
Testament de multe ori oamenilor le era teamă să
rostească Numele Lui. Numele Lui e prea sfânt. "Să
 Luminătorul 3-5, 2016
nu iei în deşert Numele Domnului" se referă la
întreaga Lui persoană, să-L vedem sfânt. Gândindu-
mă la lucrurile acestea m-am înspăimântat. Ştiu că
El e diferit de mine, e sfânt, e sacru, e sfinţit. Dar
Dumnezeu mi-a arătat că nu-L onorez suficient.
Biblia vorbeşte despre Fiinţa aceasta care locuieşte
cer, într-o lumină de care nu te poţi apropia, Fiinţa
aceasta care a creat soare, stelele şi toate lucrurile.
Îngerii se acoperă cu aripile şi strigă „Sfânt”! Dar
gândul care mi-a venit în minte săptămâna aceasta
este, cum ar fi să fii faţă în faţă cu Fiinţa aceasta
atotputernică, care îţi permite să respiri în prezenţa
Lui. Dacă aş fi în faţa Lui, aş fi în viaţă doar datorită
faptului că El îmi îngăduie, pot vorbi doar pentru că
El îmi dă permisiune, ce aş putea spune? Am avut
imaginea aceasta în mintea mea şi mă întreb cum Îl
lauzi când El îţi dă dreptul să-L lauzi? Cum Îl priveşti
pe Cel ce îţi dă puterea să vezi? Cum Îl asculţi pe
Cel ce ţi-a dat auzul? Există dependența aceasta
totală faţă de Fiinţa aceasta. „Când vă rugaţi Mie,
înţelegeţi că Numele Meu e sfânt, sacru.” Cum
putem înţelege aceste două lucruri? Tatăl nostru
care este în ceruri şi Numele Lui sfânt? Cum pot să-
L numesc Tată când e atât de sfânt şi sfinţit? Trebuie
să înţeleg că vrea o relaţie şi o intimitate cu mine şi
sper că şi voi vă veţi petrece restul vieţii voastre
încercând să înţelegeţi lucrul acesta. Cum pot avea
relaţia aceasta intimă cu Tatăl ceresc, dar în acelaşi
timp să-I văd sfinţenia? Acesta este farmecul relaţiei
dintre noi și El.
    "Vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta." V-aţi gândit la
lucrul acesta în ultima vreme? V-aţi gândit ce
înseamnă? Poate că nu ne gândim la termenul de
împărăţie, dar poate domnie, stăpânire. Cum ar fi
dacă Isus Hristos ar fi pe planeta noastră în mod
fizic şi ar avea stăpânire? S-ar face voia Lui şi ar
avea control asupra moralității noastre. Ar avea
stăpânire asupra guvernului. Mă bucur la gândul că
va veni o zi când Isus Hristos va stăpâni. Trăim
vremuri în care indiferent cine ar conduce, îl criticăm
până la moarte. Obama, Bush, nimeni nu-i bun în
19
țara noastră. Îi criticăm deşi nimeni nu-i perfect şi
nimeni nu va fi perfect. Şi din păcate, creştinii care ar
trebui să se roage pentru persoana din conducere,
sunt la fel de negativi şi critici la adresa lor. Dar
gândiţi-vă la ziua când Dumnezeu Însuşi va stăpâni
şi va avea puterea să schimbe lucrurile. Asta
spunem când ne rugăm. "Doamne, vreau să vină
ziua aceea. Doamne, aş vrea să fii pe pământ şi să
conduci. Împărăţia Ta să vină, nu doar în ţara
noastră, ci pe toată planeta. Facă-se voia ta precum
în cer, şi pe pământ." În momentul acesta domnia lui
Dumnezeu este evindentă în cer. El conduce
lucrurile, dar aici pe pământ, este îngăduită perioada
aceasta de timp când Satan are putere într-o
anumită măsură. Ne îngăduie să luăm decizii care ne
rănesc pe noi şi pe alţii. Dar spune că va veni o zi
când Împărăţia Lui va veni şi voia Lui se va face pe
pământ ca şi în ceruri. Vă rugaţi pentru lucrul
acesta? Aşteptaţi lucrul acesta? Vreţi cu adevărat ca
El să stăpânească asupra voastră? Vreți un
Stăpânitor? Unii dintre voi, nu vă doriţi să puteţi
stăpâni asupra lui Dumnezeu? Îi aud pe unii copii
spunând: "NU!" Cei mai mulţi dintre voi aţi spune
"Nu!" Dar gândiţi-vă că atunci când ne rugăm, de
multe ori încercăm să-I spunem ce să facă.
Încercăm să profităm de puterea Lui. Mulţi oameni
din ţara noastră, cred că înţeleg ce-i drept şi Îi spun
lui Dumnezeu ce-i corect şi încearcă să-L pună pe
Dumnezeu să accepte definiţiile lor. Deci în alte
cuvinte spui, vie împărăţia mea. De multe ori
rugăciunile noastre sună cam aşa: "Facă-se voia
mea. Doamne, ştiu eu ce vreau aici pe pământ, ştiu
ce ar fi mai bine să faci pentru mine. " În loc să
spunem, "Doamne, sunt fiinţa aceasta creată de
Tine şi respir pentru că Tu îmi îngădui să respir, deci
vreau să fiu sub autoritatea Ta indiferent ce s-ar
întâmpla. Doamne, aş vrea ca toată lumea să fie sub
autoritatea Ta, în loc ca oamenii să-şi exprime
aroganța prin planurile lor. "
    Dacă toţi am fi sub autoritatea Împărăţiei Tale, cât
de minunată ar fi lumea întreagă. "Vie împărăţie Ta,
 20 Luminătorul 3-5, 2016

facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. acesta? "Doamne, orice ar fi, nu mă lasa să fiu
Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă bogat, dar în acelaşi timp, nu mă lasa să fiu flămând
astăzi." Ştiu că nu ar trebui să întreb, dar câţi dintre în aşa fel încât să trebuiască să fur mâncare. Ca nu
noi, dintre mii de oameni câţi ne-am adunat aici, ne- cumva, în belşug să mă leapăd de Tine, şi să zic
am rugat pentru pâinea de zi cu zi şi am înţeles cu "Cine este Domnul?" "Doamne, acesta-i motivul
adevărat ce înseamnă lucrul acesta. Când a fost pentru care nu vreau să am de toate. Dă-mi doar ce
ultima dată când v-aţi rugat pentru mâncarea de zi am nevoie. Dă-mi pâinea de zi cu zi. Pentru că dacă
cu zi? Personal, cred că mulţi dintre noi am fi foarte voi avea prea mult, voi fi în belşug, mă voi simţi în
supăraţi pe Dumnezeu dacă ne-ar da doar pâinea siguranţă, voi spune că nu am nevoie de Dumnezeu.
de zi cu zi. Nu cred că aţi fi prea fericiţi să nu ştiţi ce Dar nu mă lasa să fiu atât de sărac încă să
veţi mânca mâine pentru trebuiască să fur doar
că nu mai aveţi nici un pentru a supravieţui. Dă-
ban. Dacă ar trebui să mi doar ce am nevoie."
aşteptaţi ca Dumnezeu Aceasta este o
să se îngrijească de rugăciune înţeleaptă şi
nevoile voastre în ziua totuşi de câte ori ne
de mâine. De câte ori rugăm în felul acesta?
ne-am rugat rugăciunea
aceasta fără să fim       "Pâinea noastră cea
sinceri? Practic ce ne de toate zilele, dă-ne-o
rugăm noi este: nouă astăzi, şi ne iartă
"Doamne, dă-ne nouă greşelile noastre
suficienţi bani să putem precum iertăm şi noi
mânca la restaurant greşiţilor noștri." Mă
când vrem noi, să avem sperii când mă gândesc.
bani suficienţi la pensie Iartă-ne precum iertăm
să nu mâncăm şi noi pe alţii. Îl rugăm pe
mâncarea de la azil. " Dumnezeu să ne ierte în
Dar El vrea să ne rugăm acelaşi mod în care
doar pentru pâinea de iertăm şi noi pe cei ce
a z i . " Vre a u s ă a m ne-au greşit. Aţi cerut
suficient pentru ziua de lucrul acesta! De câte ori
azi. " Vreau să citesc un am spus rugăciunea
verset din Proverbe 30:8. "Nu-mi da nici sărăcie, nici aceasta pe care am memorat-o şi am spus-o în timp
bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie. Ca nu cumva, ce eram supărat pe cineva, în timp ce aveam mânie
în belşug, să mă leapăd de Tine, şi să zic: "Cine este şi amărăciune în inimă? Iar apoi i-am spus lui
Domnul? " Sau ca nu cumva în sărăcie să fur şi să Dumnezeu, "dacă eu nu iert, atunci nu mă ierta nici
iau în deşert Numele Dumnezeului meu." V-aţi rugat Tu pe mine." Am cerut lucrul acesta! Chiar după ce
vreodată rugăciunea aceasta? Spune "Doamne, nu- ne învaţă lucrul acesta, Isus spune că dacă noi
mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar iertăm pe cei ce ne greşesc, Tatăl ceresc ne va ierta
mâncarea de care am trebuinţă." Spune, "Doamne, pe noi, dar dacă nu iertaţi pe cei ce vă greșesc,
nu mă face bogat." Câţi dintre voi v-at rugat în felul atunci nici El nu vă va ierta. E foarte clar ce ne-a
 Luminătorul 3-5, 2016
spus, şi e foarte clar ce-i spunem noi lui Dumnezeu.
"Doamne, iartă-mă cum îi iert şi eu pe alţii. Şi dacă
nu-i iert pe alţii, atunci nu mă ierta nici pe mine." Aţi
fost sinceri când aţi spus lucrul acesta? Ştiu că eu
nu am fost sincer. Ştiu că am spus doar cuvintele
acestea. Sper că înţelegeţi ce vreau să spun. Ştim
cum să ne folosim cuvintele, spunem lucruri biblice,
dar dacă nu au semnificaţie în inimile noastre, nu-i
acelaşi lucrul pe care a vrut Isus să-l îndepărteze?
Oamenii spuneau lucruri frumoase şi Îl onorau cu
buzele dar inimile lor erau departe de El. Deci putem
spune "pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o
nouă astăzi" dar în inima noastră ne gândim că nu
vom fi prea fericiţi dacă doat atât primim. "Şi ne iartă
nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm
greşiţilor noştri." Dar în inimă suntem supăraţi pe
cineva şi credem că avem dreptul să fim supăraţi.
"Şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri."
      "Şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel
rău." Simţi lucrul acesta în inima ta azi? Vrei să fi
izbăvit de cel rău? Un prieten îmi spunea cum a venit
într-o zi de la lucru şi copilul lui luase tot felul de
decizii greşite, deci soţia lui era supărată şi nu ştiau
ce să facă cu copilul. L-a luat pe fiul lui de 10 ani şi a
desenat pe o foaie ceea ce vroia să-i explice. Deci
am o imagine aici să puteţi vedea. Reprezintă viaţa
ta. Totul merge drept şi mergi pe calea aceasta iar
apoi ajungi la punctul la care trebuie să iei o decizie.
Trebuie să decizi să faci ce-i bine sau ce-i rău. De ce
nu mergi pe calea bună? Dacă mergi pe calea asta
eu sunt fericit, mami e fericită, Dumnezeu e fericit.
Dar tu decizi să mergi pe cealaltă cale. De ce? De ce
faci asta? Ştii că mergi pe calea cea rea şi nu duce
la bine. Mă superi pe mine, o superi pe mami,
trebuie să te disciplinăm şi trebuie să te pedepsim.
Şi copilul se uită la tată şi spune: "Ai dreptate într-un
fel." Întoarce hârtia şi spune, "Merg pe calea asta, iar
apoi când trebuie să iau o decizie, e mai greu să
mergi în sus. E mult mai uşor să faci ce-i rău. Sus e
Dumnezeu şi jos e diavolul. Odată ce merg în jos,
21
mă întreb dacă se mai merită să fac ce-i bine.
Pentru că trebuie să mă întorc şi apoi să merg în
sus. Deci mă gândesc că-i imposibil şi continui pe
calea rea." E o explicaţie destul de bună. E incredibil
cum a descris lucrurile. Cu cât mai mult merg pe
calea rea, mă uit la dealul acesta pe care trebuie să
urc şi mă gândesc că nu mai pot urca. Ce ilustraţie
perfectă a vieților noastre! E uşor să mergi în jos pe
calea rea, nu? Iar apoi te întrebi dacă mai are rost să
te întorci de unde ai pornit? Îţi dai seama cât de jos
ai decăzut, crezi că pot urca înapoi şi să ajung acolo
unde mă vrea Dumnezeu?
    Pentru unii dintre voi este ilustraţia perfectă a vieţii
voastre. Te gândeşti că toată viaţa ai mers în jos şi
vă gândiţi cum aţi putea urca înapoi. E ca şi cum ai
încerca să urci dealul cu schiurile în picioare. E mult
mai uşor să mergi la vale. Vă aduceţi aminte cum aţi
învăţat să schiaţi şi pe pârtia cea mai uşoară, au acel
lanţ de care să vă prindeţi? Şi cu toate astea,
oamenii tot alunecau, pentru că nu-ţi poţi coordona
mişcările. Dar când mă gândesc la ce a făcut
Hristos, înţeleg tot mai mult. Matei 1:21 spune: "Ea
va naşte un Fiu şi-i vei pune numele Isus, pentru că
El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale." Am să
citesc din nou. "Ea va naşte un Fiu Şi-i vei pune
numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui
de păcatele sale." Unii dintre voi aţi rostit numele
Isus toată viaţa voastră, dar înţelegeţi ce înseamnă?
Ştiţi că numele Isus are o semnificaţie? Cuvântul de
bază din care se trage înseamnă "a salva." El va
mântui, de aceea Maria, îi vei pune numele Isus.
Pentru că va salva. "Va mântui pe poporul Lui de
păcatele sale." Nu spune că îi va mântui de
pedeapsa păcatului, ci spune că îi va mântui de
păcat în sine, ceea ce include şi pedeapsa. Şi
vorbeşte despre asta în alte pasaje. Dar înţelegeţi să
Isus nu a venit doar să moară şi să vă ierte, a venit
să vă mântuie. Să vă mântuie de acele lucruri care
care vă atrag atât de jos pe cale, încât vă întrebaţi
cum aţi putea vreodată să ajungeţi la ţintă.
 22
    Ai crezut că vei bea doar câteva pahare de alcool,
dar ai ajuns total dependent. Ai crezut că te vei uita
la un website doar, dar acum nu te mai poţi lăsa. Ai
crezut că vei fi mânios pentru puţin timp dar ai ajuns
tot mai adânc în amărăciune. Poate aveţi atât de
multă ură împotriva taţilor voştri încât nu vi-L puteţi
închipui pe Dumnezeu ca Tată. Aţi fost poate atât de
păcătoşi încât nu puteţi spune "sfinţească-Se
numele Tău." Aţi fost atât de egoişti încât nu puteţi
pricepe ce înseamnă "vie împărăţia Ta, facă-se voia
Ta, precum în cer aşa şi pe pământ." Toată viaţa am
încercat să-mi construiesc împărăţia mea şi am
alunecat departe pe calea aceasta. Pâinea cea de
toate zilele? Sunt atât de lacom încât nu mă pot
mulţumi doar cu împlinirea nevoilor mele. Mulţi dintre
noi am memorat Psalmul 23: "Domnul este Păstorul
meu, nu voi duce lipsă de nimic." Şi totuşi ducem
lipsă, pentru că Isus nu e suficient pentru noi şi
Păstorul acesta nu e destul pentru noi. Pâine cea de
toate zilele nu e suficientă pentru voi. Şi sunteţi atât
de adânciţi în ură, încât nu puteţi să vă iubiţi
duşmanii. "Nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de
cel rău." Vreau să ştiţi că Isus a venit să vă
mântuiască de lucrurile acestea.
      El vă oferă o viaţă mai bună şi de aceasta am
venit să-L lăudăm. Am vorbit despre aceasta
săptămână trecută, despre felul în care Dumnezeu
vă dă o nouă fire. Unii dintre voi nici nu puteţi
înţelege pentru că aţi trăit într-un anumit fel toată
viaţa voastră, şi acum vă chem să trăiţi pentru
Dumnezeul Universului? În primul rând vreau să
înţelegeţi că Isus a venit să vă ierte tot trecutul. Ştiţi
cum aveţi toată istoria pe computer? Ştiţi cum este
un buton pe care dacă apeşi, poţi şterge toată
istoria. Din păcate unii dintre voi sunteţi prea familiari
cu butonul acestta. Haideţi să fim cinstiţi. Şi vreţi să
ştergeţi şi să ascundeţi de toată lumea istoria
aceasta. Dumnezeu vă oferă acelaşi lucru.
Dumnezeu spune: pot apăsa butonul şi pot şterge
totul, nu contează ce aţi făcut în trecut. De aceea a
venit Isus să vă mântuiască de toate lucrurile
Luminătorul 3-5, 2016
acestea. În momentul în care decizi să-L urmezi pe
El, Dumnezeu apasă butonul acesta. "Cât de
departe este răsăritul de apus, atât de mult
depărtează El fărădelegile noastre de la noi." Şi nu
doar atât, ci ne dă Duhul Lui să avem puterea de a
urca acolo sus unde ne vrea El. De aceasta a venit
Isus şi de aceasta Maria i-a pus numele Isus pentru
că urma să fie Mântuitorul nostru. Ne-a salvat de pe
calea pierzării.
      Ştiu că unii dintre voi aţi trăit rostind cuvintele
acestea, dar niciodată nu aţi simţit puterea lui
Dumnezeu. Niciodată nu aţi simţit puterea Tatălui din
cer, Tatăl cel sfinţit, Acela a cărui împărăţie va veni în
orice moment. Adevărul este că împărăţia Lui poate
veni în inima ta şi poate avea stăpânire asupra vieţii
tale. Mulţi dintre noi suntem aici pentru că am
experimentat lucrul acesta. Câţi dintre voi aţi fost pe
drumul ce duce în jos şi Isus a venit în viaţa voastră,
v-a dat o viaţă nouă şi v-a ridicat unde sunteţi
acum? Fiecare din aplauzele acestea reprezintă o
poveste diferită. Dacă am putea fiecare să
mărturisim povestea noastră, ne-ar luat o veşnicie.
Vă gândiţi că poate sunteţi mai căzuţi decât oamenii
aceştia care au aplaudat şi vă gândiţi că nu se poate
mai rău, dar Isus a venit să vă dea o fire nouă, să-Şi
pună Duhul Lui în voi. Cântăm colinda care spune la
refren: "Pentru cei răscumpăraţi şi cei binecuvântaţi."
S-a născut să mântuie fii lumii, să le dea a doua
naştere. Aţi auzit fraza aceasta "naştere din nou." Şi
vă gândiţi la sămânţa care cade în pământ şi creşte
din nou neschimbată. Dar Isus a venit să vă dea o
fire nouă şi să vă schimbe. Şi despre aceasta vom
cânta. Îl vom lăuda pe Dumnezeul nostru. ▲
Chemare la misiune
Raul Costea (Biserica Baptistă Speranța, Drăngănești-Olt)

Biserica Baptistă "Speranţa", Drăgăneşti-Olt, - rugăciune;

organizează o campanie de promovare a misiunii - promovarea misiunii în bisericile
ei, cu scopul de a recruta noi misionari pe termen dumneavoastră;
lung şi de a iniţia parteneriate cu biserici sau - implicarea directă prin călătorii
organizaţii, care să vină alături de slujitorii implicaţi misionare pe termen scurt;

Misiune
în răspândirea Evangheliei în Oltenia. -adoptarea unui proiect misionar
Aportul dumneavoastră, atât în promovarea misiunii -adoptarea unei familii misionare
noastre în cadrul bisericii din care faceţi parte, cât
şi în cercul dumneavoastră de relaţii, poate Mai multe informatii site-ul
contribui la răspândirea Împărăţiei şi implicit la b i s e r i c i i 
înălţarea Domnului Isus. www.bisericasperanta.ro ▲
Compasiunea Domnului Isus "pentru oile pierdute
ale lui Israel", a
generat o lucrare
misionară plină de
sacrificiu. Urmând
şi noi modelul
Mântuitorului, ca
biserica vrem să
evanghelizăm "oile
pierdute" ale
Olteniei şi să slujim
în acelaşi fel.
Pentru ca secerişul
este mare şi puţini
sunt lucrătorii, ne
rugăm ca Domnul
Secerişului să
scoată lucrători la
secerişul Lui şi vă invităm şi pe dumneavoastră să
fiţi parte prin:
 Conducerea Asociației

Președinte - Sorin Sabou

Secretar general - Claudiu Vâlcu

Vicepreședinte est - Florin Vancea

Secretar est - Ștefan Ghinescu

Vicepreședinte vest - Ovidiu Rauca

Secretar vest - Ovidiu Horga

Vicepreședinte Canada - Florin

Dragomir
Președinte Comisia pastorală-
Cornel Turcu
Președinte Comisia de misiune -
Samuel Stan
Casier misiune - Ion Cotârlă
Casier adm. - Cornel Ciba
Trustee - Viorel Clintoc

Editor „Luminătorul“ -
Sorin Sabou
editorluminatorul@gmail.com Întrunirea de primăvară de pe Coasta de Est
Tipar și distribuție - Ioan Știr
Romanian Baptist Church of Charlotte, NC
27-29 Mai, 2016
Nu uitați să vă abonați la
Luminătorul!
Nu vă potriviți chipului acestui veac!
Abonamenul unei reviste costă $30
pe an.
Abonamentele se fac la Cornel Ciba
2624 Chalet Pl, Chino Hills,
CA 91709
cornel.ciba@gmail.com

Contribuțiile pentru fondul de misiune

se fac la Ion Cotârlă
3015 W. Kilburn Rd., Rochester Hills,
MI 48306
ioncotarla@gmail.com