USAMV Cadastru General

Facultatea de Agricultură Curs -2010

Specializarea silvicultură - uz intern -

Curs 5

PARTEA JURIDICA A CADSTRULUI - NOTIUNI DE DREPT FUNCIAR

1.PRINCIPII GENERALE

Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile de orice fel,

indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute, respectiv, de
domeniul public ori privat din care fac parte.
In functie de destinatie, terenurile se impart in: terenuri cu destinatie
agricola, terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape,
terenuri din intravilan si terenuri cu destinatii speciale.
Terenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite persoane fizice si
juridice.
Prin detinatorii de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, al
altor drepturi reale asupra acestora sau care, potrivit legii civile, au calitatea de
posesori ori detinatori precari.
Proprietatea privata asupra terenurilor, sau alte drepturi reale, poate avea
ca titulari persoane fizice si juridice, iar terenurile care apartin domeniului public
sunt proprietatea statului.
Domeniul public este de interes national si local.
Terenurile care fac parte din domeniul public national sunt in proprietatea
exclusiva a statului, iar terenurile care fac parte din domeniul public local, apartin
in proprietatea comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.
Terenurile din domeniul public national sunt administrate de catre organele
statului prevazute de lege, iar cele din domeniul public de interes local sunt
administrate de consiliile locale comunale, orasenesti, municipale, dupa caz, sau
de catre prefecturile judetene.
Prin denumirea de terenuri din domeniul public se intelege ca acestea sunt
destinate unei utilitati publice.
Astfel, apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate
constructiile de interes, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri
publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si
fluviilor, lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii
teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii
naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si
istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte

1
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

folosinte, care potrivit legii, sunt de domeniul public care, prin natura lor, sunt de
uz sau de interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil,
iar dreptul de proprietate asupra acestora este inprescriptibil.
Terenurile din domeniul privat al statului si respectiv al comunelor,
oraselor, municipiilor si judetelor sunt altele decat cele din domeniul public, si
mentionate mai sus, care au intrat in proprietatea statului prin modurile
prevazute de lege, fiind supuse normelor juridice de drept comun, daca prin lege
nu se dispune altfel.
Dreptul de proprietatea asupra terenurilor, precum si celelalte drepturi
reale se inregistreaza in documentele cadastrului general si de publicitate
imobiliara prevazute de lege.

2. DREPTUL DE PROPRIETATE
Portivit art. 480 din Codul civil: “ Proprietatea este dreptul ce are cineva de
a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele
determinate de lege”.
Pentru a putea constitui exercitiul unor drepturi, actele persoanei trebuie
sa fie recunoscute, sau sa nu fie interzise de lege, intrucat un act contrar legii nu
poate constitui, din punct de vedere juridic, exercitiul unui drept.
Dreptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale, in virtutea
caruia subiectul unui raport juridic poate actiona in limitele permise de lege.
Drepturile civile ale persoanelor fizuce si juridice, in raport de sfera
persoanelor obligate si in functie de continutul obligatiilor corespunzatoare, sunt:
- drepturi absolute;
- drepturi relative.
Drepturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia
generala negativa a tuturor persoanelor de a se abtine de la incalcarea lor.
Din categoria drepturilor absolute fac parte: drepturile personale
nepatrimoniale, cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la
onoare etc.; drepturi ce deriva din raporturile de familie; drepturile de autor si
inventator; dreptul de proprietate; precum si celelalte drepturi reale.
Drepturile relativa sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia uneia
sau a unor persoane determinate, de a da, de a savarsi sau de a se abtine de la
anumite acte sau fapte juridice.
Aceste drepturi opereaza numai in privinta subiectului obligat sau a
subiectelor obligate.
Acestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.
2
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

O alta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic,

astfel:
- drepturi patrimoniale;
- drepturi nepatrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic,
oferind posibilitatea unei evaluari banesti.
Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut
economic, cum sunt cele legate de persoana omului.
Drepturile patrimoniale se impart in:
- drepturi reale;
- drepturi de creanta.
Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le
exercita direct asupra lucrurilor, fara concursul altor persoane.
Drepturile reale se impart la randul lor in:
- drepturi reale principale;
- drepturi reale accesorii.
Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietate,
dreptul de superficie, dreptul de usufruct, uz si abitatie, dreptul de servitute.
Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile si
amanetul.
Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie
reala unor drepturi de creanta.
Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in baza carora
subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectul pasiv, numit debitor ca
acesta sa dea sa faca sau sa nu faca ceva.
Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice sunt recunoscute si
ocrotite atat de Constitutie cat si de Codul civil, in scopul satisfacerii intereselor
acestora, de natura materiala, personala si culturala, in acord cu interesul
general al statului.

3
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

3. DESPRE BUNURI SI PATRIMONIU

3.1 Despre bunuri
Pentru ca un lucru sa devina bun, in sens juridic, trebuie sa prezinte
utilitate si in acelasi timp sa fie apt de apropiere.
In sens economic, prin cuvantul bun se desemneaza orice lucru care este
util.
In sens juridic, prin cuvantul bun, sunt indicate lucrurile care, fiind
destinate satisfacerii nevoilor omului, pot face in acelasi timp obiectul unei
apropieri individuale ori colective si care pot fi exprimate intr-o valoare
baneasca.
Bunurile sunt clasificate dupa trei criterii:
- dupa destinatia lor economica;
- dupa anumite insusiri fizice;
- dupa modul cum se infaptuieste circulatia lor economica.
Dupa destinatia lor economica bunurile se impart in:
- mijloace de productie;
- obiecte de consum individuale.
Mijloacele de productie servesc in procesul de productie un timp mai
indelungat si acestea sunt: pamantul, cladirile destinate productiei, masinile,
utilajele cu ajutorul carora se actioneaza asupra obiectului muncii.
Tot in aceasta clasificare se include si obiecte ale muncii asupra carora se
exercita actiunea mijloacelor de productie, precum materia prima conbustibilul
etc.
Obiectele de consum individual sunt acelea care indeplinesc nevoile
materiale si culturale ale beneficiarilor consumatori cum sunt: imbracaminte,
alimente, carti, obiecte de uz casnic si gospodaresc etc.
In cadrul clasificarii bunurilor dupa criteriul insusirilor lor fizice, bunurile se
impart in:
- bunuri consumabile si bunuri neconsumabile;
- bunuri fungibile si bunuri nefungibile;
- bunuri certe si bunuri in genere;
- bunuri divizibile si indivizibile;
- bunuri principale si bunuri accesorii;
- bunuri nemiscatoare si bunuri miscatoare;
- bunuri corporale si bunuri incorporale.
4
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

Sunt consumabile bunurile care se consuma la prima lor intrebuintare

(alimente, combustibili etc.).
Sunt neconsumabile bunurile apte de intrebuintari succesive, fara a se
distruge materialmente sau pierde juridic (cladirile, hainele, mobila etc.).
Bunurile fungibile sunt acelea care, aflandu-se intr-un raport de
echivalenta intre ele, se pot schimba unele cu altele, cu prilejul platii sau
executarii unei obligatii (ex. Biletele de banca, moneda metalica etc. ).
Deci, fungibilitatea presupune un raport de echivalenta intre bunuri, in
puterea caruia acestea pot servi unul in locul altuia la indeplinirea obligatiilor.
Stabilirea raportului de echivalenta are loc prin cantarire, numarare sau
masurate, de unde urmeaza ca numai bunurilor care se pot cantari, numara ori
masura le este recunoscuta calitatea de a fi fungibile.
Bunurile nefungibile sunt acelea care avand individualitate proprie,
determinata de calitatile intrinseci, nu se pot inlocui unele cu altele pentru a
libera pe debitor.
Raportul de echivalenta intre asemenea bunuri lipseste , de exemplu, un
tablou facut de un pictor este un bun nefungibil.
Bunurile certe sunt bunurile care fiind determinate individual, se
deosebesc de alte bunuri prin caracterele lor generice (spre exemplu, o anumita
casa sau un anumit cal sunt bunuri certe).
Individualizarea bunurilor in genere nu se pot face decat prin cantarire,
numarare ori masurare.
Importanta deosebirii a bunurilor incerte si de genere se manifesta in
legatura cu stabilirea momentului cand se considera transmisa proprietatea si cu
problema riscului lucrului.
In privinta bunurilor inerte, dreptul de proprietate se transfera in principiu,
prin simplul acord de vointa al partilor, pe care bunurile in genere (de gen) sunt
transmise in proprietatea dobanditorului numai din momentul in care a avut loc
individualizarea lor prin cantarire, numarare ori masurare.
Cand obiectul raportului juridic este un corp cert, riscul trece asupra
dobanditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic.
In situatia in care bunul in genere (de gen) nu a fost individualizat prin
cantarire, numarare ori masurare, riscul ramane asupra vanzatorului.
Bunurile divizibile sunt cele care, din punct de vedere material sau
intelectual, se pot imparti, fara ca prin aceasta sa-si piarda valoarea economica
(stofa, alimente etc.).
Bunuri indivizibile sunt acele lucruri care odata impartite, inlatura
posibilitatea de a mai fi folosite (un animal etc.).
5
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

Aceasta distinctie prezinta interes in materie de partaj, in cazul caruia

bunurile indivizibile urmeaza, de regula, sa fie atribuite unui singur copartas,
precum si in materia executarii, cand obiectul obligatiei, fiind indivizibil,
executarea sa poate fi ceruta unuia singur dintre codebitori.
Bunurile principale sunt acelea care au o existenta de sine statatoare, o
destinatie economica proprie si un regim juridic independent (ex. o casa).
Bunurile accesorii sunt legate prin destinatia lor economica de alte bunuri,
carora sunt menite sa le serveasca (telecomanda televizorului, arcusul de la
vioara etc.).
Bunurile nemiscatoare, in grupa carora intra toate bunurile care au o
asezare fixa si stabila, sunt: pamantul, cladirile si in general tot ceea ce este
legat de sol (art. 462-465 Cod civil).
Bunurile miscatoare sunt acelea care nu au o astfel de asezare fixa si
stabila, putandu-se misca dintr-un loc in altul, fie prin forta proprie, fie cu
concursul unei energii straine (art. 472-473 Cod civil).
In categoria bunurilor nemiscatoare (imobile) prin obiectul la care se aplica
intra, conform art. 471 Cod civil, uzufructul asupra bunurilor imobile, servitutile si
actiunile care tind la revendicarea unui imobil.
In interpretarea larga pe care a primit-o art. 471 Cod civil, din aceasta
grupa de bunuri fac parte si:
- toate celelalte drepturi reale, cand au ca obiect un imobil;
- creantele imobiliare (cand imobilul vandut nu este delimitat in momentul
vanzarii si deci proprietatea nu a fost transferata asupra cumparatorului,
care ramane creditor imobiliar pana cand are loc delimitarea);
- actiunile prin care se urmareste valorificarea frepturilor reale imobiliare,
precum si actiunile prin care se tinde la desfiintarea unui act ce are ca
obiect un lucru imobil (actiunea in revendicare imobiliara, actiunea
confesorie de servitute, actiunile posesorii, actiunea in nulitate, actiunea
in rezolutiune si actiunea in revocarea unei donatii).
Bunurile sunt miscatoare nu numai prin natura lor, dar si prin:
- determinarea legii;
- prin anticipatie.
Categoria bunurilor miscatoare prin determinarea legii este consacrata de
legiuitor in art. 474 Cod civil si in aceasta intra: drepturile reale mobiliare
creantele mobiliare si actiunile mobiliare.
In grupa bunurilor mobile (miscatoare) prin anticipatie, care reprezinta o
creatie a practicii judecatoresti si a doctrinei, intra bunurile imobile prin natura lor

6
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

care, pentru a satisface un interes determinat al proprietarului, pierd caracterul

lor imobiliar.
De pilda, desi recolta inainte de a fi culeasa nu este separata de fond,
totusi fiind destinata a fi culeasa, nimic nu se opune ca prin conventie partile sa
o presupuna astfel inainte de separare naturala.
In acest caz, recolta devine mobil prin anticipatie.
Diviziunea bunurilor in imobile si mobile are originea in dreptul roman,
unde valoarea economica a bunurilor juca in privinta aceasta rolul unui criteriu
important.
Particularitatile prin care se deosebeste regimul juridic al bunurilor imobile
de bunurile mobile constau in:
- regimul publicitatii instrainarilor si constituirii de drepturi reale este
propriu, in principiu, numai imobilelor, in privinta mobilelor fiind inutil
datorita regulii cuprinse in art. 1909 si 972 Cod civil:
- numai bunurile imobile pot face in principiu obiectul unei garantii
ipotecare, in timp ce bunurile mobile pot fi obiect de gaj, fiecare din
aceste garantii reale fiind supusa unor conditii speciale si producand
efecte deosebite;
- procedura executarii silite cunoaste reguli deosebite pentru fiecare din
aceste doua categorii de bunuri;
- distinctia bunurilor in imobile si mobile gaseste interes si in ce priveste
regulile din materia posesiunii. Uzucapiunea si actiunile posesorii au ca
obiect numai bunurile imobile. In privinta bunurilor mobile se aplica art.
1900 combinat cu art. 972 Cod civil;
- daca obiectul in litigiu este un bun imobil, competenta instantei de
judecata este determinata de situatia acestuia, iar daca este vorba de
un bun mobil, competenta apartine instantei de la domiciliul paratului,
dar si in raport de valoarea imobilului;
- imobilele aflate in cuprinsul tarii, apartinand persoanelor straine, sunt
supuse legii teritoriale; cu privire la imobile, conflictul legilor in spatiu se
rezolva in favoarea principiului personalitatii;
- insusi codul familiei contine reguli diferite, fondate pe aceasta diviziune
cand este vorba de actele de dispozitie.
Bunurile corporale sunt acelea care au o existenta materiala infatisandu-se
sub forma concreta, vizibila si cazand sub simturile noastre (masa, casa etc.).
Bunurile incorporate au o existenta abstracta, in sensul ca nu au o forma
materiala concreta.

7
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

In aceasta categorie figureaza toate drepturile de creanta, precum si toate

drepturile reale, cu exceptia dreptului de proprietate, care confundandu-se cu
obiectul asupra caruia poarta, este trecut in randurile bunurilor corporale.
Interesul practic al acestei distinctii trebuie pus in legatura cu domeniul de
aplicare a actiunii in revendicare. Numai bunurile corporale pot fi, in principiu,
revendicate.
Din punct de vedere al circulatiei lor economice, bunurile se impart in:
- bunuri proprietate de stat, din care, o parte reprezinta bunuri proprietate
publica de interes national, bunuri proprietate publica de interes local,
aflate in administrarea consiliilor locale, si bunuri in proprietate privata.
Tot in proprietatea statului sunt cuprinse unele bunuri care prezinta un
anumit pericol: armele, substantele explozibile, otravuri si altele, care pot fi
instrainate in conditii speciale si cu aprobarea organelor de stat competente.
- bunuri proprietate privata a persoanelor fizice, a unor asociatii cu
personalitate juridica cu sau fara activitate economica.

3.2. Despre patrimoniu

Patrimoniul este totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoarea
economica si apartinand unei persoane fizice sau juridice.
In patrimoniul persoanelor juridice se formeaza mai multe grupe de bunuri,
fiecare cu o afectiune economica proprie si cu un regim juridic corespunzator.
Acestea sunt: grupa mijloacelor fixe sau de baza, grupa mijloacelor
circulante sau de rulment, a fondurilor speciale, fondul de rezerva etc.
Notiunea de patrimoniu are urmatoarele utilitati practice:
- dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, in sensul ca acesti
creditori au dreptul de a urmari, atunci cand se trece la relizarea
creantelor acestora, totalitatea bunurilor apartinand debitorului, sau
debitorilor (art. 1718 si 1719 Cod civil).
Acest drept de gaj general poarta asupra totalitatii bunurilor, exprimate nu
in individualitatea lor concreta si specifica, ci din punct de vedere al valorii lor;
- ca ansamblu de drepturi si obligatii, notiunea de patrimoniu explica de
ce atunci cand o persoana inceteaza de a mai exista, drepturile si
obligatiile acestuia se transmit asupra succesorilor sai universali sau cu
titlu universal;
- aceasta notiune invedereaza utilitatea si in legatura cu explicarea
fenomenului subrogatiei reale, potrivit caruia daca un bun se substituie
altuia, ia locul si pozitia juridica a acestuia din urma.

8
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

Cand subrogatia reala intervine intr-o universitate, ea este cu titlu universal

si opereaza de drept.
Daca legea prevede expres sau daca partile au convenit, subrogatia poate
interveni si in raporturi ce se refera la un bun izolat, in acest caz, ea este un titlu
particular (art. 1721 Cod civil).
Cazuri practice ale subrogatiei reale intalnim in urmatoarele situatii:
- cu prilejul formarii loturilor ce se distribuie mostenitorilor prin actul de
imparteala, se are in vedere pretul bunurilor vandute in timpul starii de
indiviziune. Acest pret ia, in virtutea subrogatiei reale, locul si situatia
juridica a bunurilor instrainate.
- anulandu-se hotararea declarativa de moarte a celui disparut, acesta
urmeaza sa reprimeasca de la mostenitorii aparenti bunurile dobandite
de ei prin efectul hotararii declarative de moarte.
In situatia in care o parte sau toate bunurile sale au fost instrainate intre
timp, persoana a carei declaratie de moarte a fost anulata va primi bunurile sau
valorile dobandite de mostenitorii aparenti in locul celor instrainate.

4. PRINCIPIILE
CALAUZITOARE CARE STAU LA BAZA PUBLICITATII IMOBILIARE
ORGANIZATA CU AJUTORUL CARTILOR FUNCIARE

4.1. Principiul efectului constitutiv de drepturi reale ca urmare a

inscrierii in cartea funciara
In cartea funciara se fac trei feluri de inscrieri:
- intabulare;
- incrierea provizorie;
- notare.
Aceste inscrieri formeaza doua categorii juridice:
a. categoria intabularii si inscrierii provizorii;
b. categoria notarii.
Aceste categorii juridice se deosebesc intre ele prin functiile pe care le
indeplinesc, ceea ce determina si natura lor juridica.
Intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect aratarea drepturilor reale
imobiliare, care poarta asupra imobilelor inmatriculate in cartile funciare, iar
notarile au ca obiect aratarea unor fapte juridice privind persoana titularilor
drepturilor reale inscrise in cartea funciara, cum ar fi: minoritatea juridica sau
interdictie a proprietarului; a unor drepturi personale, nedespartit legale de
posesia unui imobil ca, de pilda, dreptul de locatiune asupra unui imobil sau a
9
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

unor raporturi juridice intre titularul dreptului real inscris in cartea funciara si o
alta persoana, de natura sa afecteze regimul juridic al bunului nemiscator ca, de
pilda, regimul juridic a comunitatii de bunuri ce exista intre doi soti.
Pe cand intabularile si inscrierile provizorii au prin insasi natura lor o
pozitia centrala, dominanta in cartea funciara, notarile au, in schimb, un caracter
ajutator, de evidenta, care invedereaza existenta unor fapte, drepturi personale
si raporturi juridice cu privire la insasi persoana titularilor drepturilor reale, sau in
legatura cu continutul drepturilor reale inscrise in cartea funciara.
Asa se explica faptul ca principiile fundamentale ce stau la baza
reglementarii sistemului de carte funciara (efectul constitutiv de drept al inscrierii
de carte funciara si forta probanda a inscrierii facute in cartea funciara) se aplica
numai intabularii si inscrierilor provizorii.
Intabularea si inscrierea provizorie sunt de aceeasi natura si se deosebesc
intre ele numai sub raportul valorii lor juridice.
Pe cand intabularea este o inscriere definitiva, neconditionata de nici o alta
cerinta, inscrierea provizorie este o inscriere imperfecta, conditionata in cuprinsul
ei de o alta cerinta ca, de pilda, prezentarea hotararii judecatoresti definitive,
daca inscrierea provizorie a dreptului de proprietate s-a facut in temeiul sentintei
nedefinitive a instantei de fond, cerinta care – odata indeplinita – transforma
inscrierea provizorie intr-una definitiva, intr-o intabulare cu efect retroactiv pana
la inregistrarea cererii de inscriere provizorie.
Tertii, care vor sa dobandeasca drepturi reale prin inscrierea in cartea
funciara, sunt interesati de a cunoaste o serie de alte date cu privire la aceste
drepturi, de pilda, daca titularul acestor drepturi are capacitatea de exercitiu de a
face acte de instrainare sau daca imobilul trebuie sa fie considerat ca proprietate
comuna a ambilor soti, chiar daca inscrierea dreptului de proprietate in cartea
funciara s-a facut numai in favoarea unuia dintre ei.

4.2.principiul publicitatii reale

Principiul publicitatii reale, cum este cel al cartii funciare, presupune ca
trebuie sa se noteze in cartea funciara orice fapt, drept personal sau raport
juridic care, prin existenta lor, sunt de natura sa inraureasca asupra drepturilor
reale dobandite prin inscriere in cartea funciara, fiind sub raportul valabilitatii
actelor juridice de dobandire, fie sub raportul unor restrictii aduse in continutul
acestor drepturi reale.
Obiectul notarilor in cartea funciara consta in:
- aratarea incapacitatii totale sau partiale de exercitiu a titularului
dreptului real inscris (minoritatea, punerea sub interdictie);
- instituirea curatetei;

10
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

- aratarea modalitatii ce afecteaza dreptul inscris (conditie suspensiva);

- aratarea existentei unor raporturi juridice intre titularul dreptului real
inscris in cartea funciara cu o alta persoana de natura sa afecteze
regimul juridic al bunului nemiscator (regimul matrimonial);
- aratarea unor drepturi personale care, desi relative (locatiunea, pactul
de operatiune etc.), sunt, totusi, asa de strans legate de posesia unui
imobil, incat prerogativele cuprinse in aceste drepturi personale nu mai
pot fi realizate daca, in cazul unei instainari, ele n-ar putea fi facute
opozabile tertilor debitori;
- aratarea oricarei actiuni care da caracterul unui drept litigios dreptului
real inscris in cartea funciara;
- aratarea actiunii de iesire din indiviziune cu privire la imobilul comun,
care are ca urmare materializarea dreptului de proprietate – drept ce
poate fi determinat de la inceput printr-o fractiune sau, in caz de
proprietate comuna in devalmasie, se determina cu ocazia impartirii, in
conditiile prevazute de actele normative in vigoare – intr-o anumita
parte a imobilului comun;
- aratarea actiunii pentru anularea declaratiei de moarte a titularului
dreptului real insris in cartea funciara;
- notarile prevazute in actele normative privind executarea silita imobiliara
ca, de pilda, punerea sub sechestru judecatoresc al imobilului ce
constituie obiectul dreptului real inscris;
- aratarea restrictiilor legate ce afecteaza continutul drepturilor reale
inscrise in cartea funciara care, desi sunt opozabile tertilor dobanditori
fara notare, totusi, e util sa fie aduse la cunostinta acestora.
Numarul mare de notari prevazut in actele normative privitoare la cartile
funciare se explica prin aceea ca in conditiile actuale pamantul, fiind in circuitul
civil, constituie obiectul obisnuit al comertului liber.
In acest fel pamantul ca marfa a fost supus regulilor generale ale circulatiei
marfurilor, cu exceptia instrainarii acestuia persoanelor care nu sunt cetateni ai
tarii noastre.
Pamantul , ca element de stabilitate ce nu se poate disimula pentru al
sustrage de la urmarirea creditorilor, a constituit si constituie o baza excelenta
pentru dezvoltarea creditului in general si, in special, a creditului agricol, creand
in acest fel conditiile necesare pentru creditori de a controla si a-si subordona
piata in materii prime de provenienta agricola.
Cresterea valorii economice a pamantului nu a intarziat sa produca
importante consecinte juridice.

11
 USAMV Cadastru General
Facultatea de Agricultură Curs -2010
Specializarea silvicultură - uz intern -

Astfel, pe de o parte s-au adaptat institutiile juridice (carte funciara, registre

de transcriptiuni si inscriptiuni, carti miniere, registre centrale, Agentia pentru
Dezvoltare si Amenajare Rurala etc.) pentru a da deplina siguranta investitiilor
de capitaluri, facilitand in acest mod si operatiunile speculative.
In ce priveste proprietatea privata asupra casei de locuit, anexelor
gospodaresti si a terenului aferent, precum si asupra terenului din extravilanul
localitatilor, dar si asupra proprietatii particulare din sectorul productiei de
marfuri, mici, mijlocii si mari, cartea funciara sprijinita pe cadastrul general
trebuie sa constituie nu numai un registru inventar al drepturilor reale pe care
cetatenii le pot avea asupra imobilelor, dar si un mijloc de control eficace asupra
legalitatii operatiunilor juridice ce se fac cu privire la imobilele inmatriculate in
aceste carti funciare.
In temeiul celor mai sus aratate, din diversele notari prevazute in actele
normative privitoare la cartile funciare, principiul publicitatii prezinta un interes
deosebit; pentru a putea cunoaste situatia juridica a imobilelor inmatriculate in
cartea funciara, se fac urmatoarele notari:
a. aratarea incapacitatii sau a capacitatii de exercitiu restranse a
proprietarului inscris in cartea funciara (minoritatea, punerea sub
interdictie judiciara sau legala), precum si instituirea curatelei;
b. aratarea conditiei suspensive, cand instrainarea sau grevarea unui
imobil se face sub o asemenea conditie;
c. aratarea diverselor actiuni, in special notarea actiunii in rectificare a
unei inscrieri facute in cartea funciara, a actiunii in prestatiune tabulara
si a actiunii de iesire din indiviziune;
d. notarile prevazute in actele normative privind urmarirea silita;
e. acratarea calitatii de bun comun in devalmasie, in cazul cand, desi
imobilul a fost dobandit cu titlu oneros in timpul casatoriei, totusi
intabularea dreptului real s-a facut numai in favoarea unuia din soti.
Din cuprinsul prevederilor legale in vigoare rezulta ca unele notari se fac la
cererea celor interesati, in temeiul inscrisurilor doveditoare, altele la cererea
instantei judecatoresti sau a notariatului de stat, iar altele, care intereseaza
regimul juridic al imobilelor inmatriculate in cartea funciara, chiar din oficiu, de
catre biroul de carte funciara de pe langa judecatoria

12