Centrul de Excelență în Informatică și

Tehnologii Informaționale

Instituţia Președinției Republicii Moldova

REFERAT
la disciplina „ Dreptul constituțional ”

A elaborat: Stanila Ilinca

Grupa: S-2021
Anul: II
Specialitatea: Servicii Administrative și de Secretariat

Chișinău 2022
 CUPRINS

1. Introducere .........................................................................................................2
2. Scurt istoric/ structura ......................................................................................3
3. Președinții Republicii Moldova ........................................................................5
3.1 Președintele Republicii Moldova .................................................................................. 5
3.2 Alegerea Președintelui .................................................................................................. 5
3.3 Depunerea jurământului ................................................................................................ 5
3.4 Atribuțiile Președintelui ................................................................................................ 5
3.5 Președinții Republicii Moldova .................................................................................... 6
4. Concluzie ............................................................................................................7
5. Bibliografie .........................................................................................................7

1
1. Introducere

Instituția Președinției Republicii Moldova este o clădire cu destinație administrativă situată

pe Bulevardul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova. Unde se află în
prezent, sediul Aparatului Prezidențial al Republicii Moldova.
Clădirea care găzduiește Președinția Republicii Moldova fost construită între anii 1984–1987, avându-i ca
autori pe arhitecții Iuri Tumanian, A. Zalțman și V. Iavorski. Proiectată de la început ca edificiu cu profil
administrativ cu scopul de a găzdui Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, această clădire a fost pregătită
la începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, fără modificări esențiale, pentru amplasarea aparatului
Președinției Republicii Moldova.
În timpul protestelor de la 7 aprilie 2009, clădirea Președinției Republicii Moldova a fost devastată de
protestatari. Lucrările de reparație au început în 2009 și urmau să fie încheiate în 2012, dar acestea au fost
stopate în 2010 din lipsă de fonduri..
În 2018 datorită Președintelui Igor Dodon și sprijinului financiar cu titlu de donație oferit de Guvernul
Republicii Turcia, lucrările asupra reparaţiei reședinței prezidențiale au fost reluate și desfășurate de către
o companie de construcții din Ankara.
Președenția Republicii Moldova este considerată “ a doua casă a Președintelui”. Astfel în această Instituție
au funcționat următorii președinți: Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin. Iar acum
Maia Sandu, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova începând cu 24 decembrie 2020,
după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020.

2
2. Scurt istoric/ structura

Clădirea Președinției Republicii Moldova este o clădire cu destinație administrativă situată pe Bulevardul
Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova.
Până în secolul al XIX-lea, locul pe care este înălțată Clădirea Președinției Republicii Moldova făcea parte
din moșia Buiucani, stăpânită din 1690 de Mănăstirea Galata din Iași, mănăstire închinată Patriarhiei
Ierusalimului. Terenul a intrat în componența orașului Chișinău după anexarea interfluviului moldovenesc
dintre Nistru și Prut de către Imperiul Rus în 1812. Iar în 1834 a fost aprobat noul plan al orașului Chișinău,
în locul clădirii a fost inclus în sectorul Alexandru și a devenit parte a centrului orașului nou. Astfel cea
mai vizibilă schimbare ține doar de denumirile străzilor. Exceptând clădirile distruse în cel de-al Doilea
Război Mondial și nerefăcute ulterior sau înlocuite cu altele noi, precum și edificiile de cult demolate din
interes ideologic, casele de secol XIX de pe partea vestică a arterei principale a capitalei RSS
Moldovenești au rezistat până în anii 1960–1970. Planul general de dezvoltare urbanistică a centrului
Chișinăului din acea vreme, care se baza pe o situație economică mai favorabilă decât cea imediat de după
război, a prevăzut ca aceste case mici de locuit să fie treptat demolate, oferind locul unor clădiri
administrative noi și impunătoare. Astfel, în vecinătatea actualei Clădiri a Președinției Republicii
Moldova, au fost ridicate: palatul Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, palatul
Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și palatul Sovietului Colhozurilor.
În acest concept urbanistic s-a înscris și edificiul clădirii, al cărui proiect a fost elaborat, în anii 1980–
1985, de patru autori principali: arhitectul Iuri Tumanean– şef al colectivului de autori, autor al părţii
arhitecturale a proiectului la toate etapele de proiectare; arhitectul Arcadi Zalțman, arhitectul Victor
Iavorski – autor al părţii arhitecturale a proiectului la etapa „Proiectul tehnic” și inginerul-şef Anatolie
Liutîi – autor al părţii constructive a proiectului la etapa „Proiectul tehnic”.
Ridicat între anii 1985 și 1987 de către trusturile de construcții „Monolitstroi” și „Grajdanstroi”, imobilul
a fost conceput pentru a găzdui Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, forul
legislativ premergător Parlamentului Republicii Moldova.
În anii 1990–1993, în această clădire a activat Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a,
care la 27 aprilie 1990 a votat Drapelul de Stat, iar la 3 noiembrie 1990 Stema de Stat a Republicii
Moldova. Anume pe această clădire, deputatul Gheorghe Ghimpu a arborat, la 27 aprilie 1990, primul
tricolor oficial al țării noastre. Tot aici, la 23 iunie 1990, a fost votată Declarația de Suveranitate a
Republicii Sovietice Socialiste Moldova, iar la 27 august 1991, a fost adoptată Declarația de Independență
a Republicii Moldova.
Din 1994, imobilul devine reședința oficială a primului Președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur,
care anterior rezidase în edificiul din str. Nicolae Iorga, nr. 23, cunoscut actualmente cu denumirea
„Reședința de Stat”. Clădirea a fost funcțională și sub Președinții Petru Lucinschi și Vladimir Voronin,
dar a avut de suferit în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, când manifestanții au devastat mai ales parterul
clădirii.
Iar lucrările de reparație și renovare, demarate imediat și care urmau să fie încheiate în 2012, au fost stopate
în 2010 din lipsă de mijloace financiare disponibile. Abia în februarie 2018, la insistența și prin eforturile
Președintelui Igor Dodon, precum și datorită sprijinului financiar cu titlu de donație oferit de Guvernul
Republicii Turcia, lucrările asupra reparaţiei reședinței prezidențiale au fost reluate și desfășurate de către
o companie de construcții din Ankara, „Sonbay”, desemnată în urma licitației organizate de Agenția Turcă
de Coordonare și Cooperare.
Din punct de vedere constructiv, clădirea reprezintă un edificiu compus din trei blocuri: cel central,
multietajat, cu plan în forma unui dreptunghi cu unghiurile teşite și cu dimensiunile de 38,4×33,4 m, are
3
la bază o carcasă liniară prefabricată din beton armat, în combinare cu elementele de rigiditate – puţurile
ascensoarelor şi scărilor din beton. monolit situate în cele patru colţuri. Celelalte două blocuri, în două
nivele, dispun de o carcasă prefabricată cu umplutură.
Forma clădirii amintește de capitelurile de piatră de calcar cioplite în stilul arhitecturii populare din zona
centrală a Basarabiei.
Volumul Clădirii Preşedintelui Republicii Moldova, cu aspect de turn masiv și având în total 12 nivele, pe
exterior este fățuit cu plăci de piatră albă imitând piatra naturală de calcar, caracteristică pentru
construcţiile capitale ale Chişinăului – „oraşul cu umeri albi de piatră”. „Zidăria” alternează cu fâşii
verticale alungite din sticlă tonifiată de culoarea aurului brunat, compoziție ce a trezit și ideea de asemuire
a edificiului cu un știulete de porumb în pârg. Iniţial, sticla tonifiată a fost comandată în Cehia meşterilor
sticlari din Boemia: ea îşi schimba nuanţa în funcție de anotimp şi de lumina de afară – de la azuriu deschis
şi roz palid până la culoarea aurului brunat.
Turnul monumental ar trebui să simbolizeze tărie şi verticalitate, rezistență și măreție, starea de veghe la
interesele Patriei. Spre intrarea principală, din față și din părțile laterale, duc trei scări exterioare de acces,
placate cu marmură roșie, cenușie și neagră, la fel ca și soclul clădirii, iar întregul ansamblu al scărilor se
constituie într-o platformă-soclu ce dă impresia de piedestal monumental.
Întregul complex ocupă un teren cu suprafața de 1,2449 ha, suprafața clădirii la bază constituind 1 360,2
m2, iar împreună cu cele două anexe 2 987,6 m2, fiind împrejmuit de un gard de fier forjat cu soclu de
beton, placat cu marmură cenușie.
Pe vârful turnului, pe un catarg metalic impunător, ancorat pe o construcţie cu acoperiş piramidal în patru
pante, este arborat Drapelul de Stat, iar pe fațada principală, deasupra portalului central, este amplasată
Stema de Stat a Republicii Moldova, sub care apare denumirea instituției, realizată din litere capitale de
bronz: „Președinția Republicii Moldova”.
Parterul clădirii include un hol spaţios, înalt până la etajul 2, în centrul holului a fost instalat pe toată
înălțimea un corp de iluminat. Planșeul holului este placat cu marmură de culoare albă, gri şi cafenie,
având în centru o rozetă în formă de stea cu 16 colţuri. Pereţii sunt placaţi cu marmură albă, iar coloanele
– cu marmură albă şi cafenie. În cele patru colţuri ale edificiului sunt amenajate scările de acces la etaje și
ascensoarele de bază.
Cea mai importantă sală de la parterul clădirii Președinție este numită Sala ordinelor, unde șeful statului
decorează personalitățile marcante ale țării. De asemenea include, câteva birouri de serviciu şi încăperi
auxiliare. Grosul birourilor de serviciu pentru consilierii prezidențial și funcționarii Aparatului
Președintelui Republicii Moldova se află la etajele1-6. La aceleași nivele este situată biblioteca
prezidențială, unde se păstrează câteva sute de cărți și cadourile protocolare, primite de-a lungul timpului
de președinții țării.
Arhiva Președintelui și sala mică de ședințe de tip amfiteatru la nivelul 4, două săli de ședințe mai mici,
alte încăperi de lucru. Biroul de lucru principal al Președintelui Republicii Moldova se află la etajul 2. La
etajele superioare 6-10 se află sala principală a edificiului, denumită „Sala Mare”, unde a fost semnată și
Declarația de Independență a Republicii Moldova, este amplasată în trei niveluri. În mare parte, încăperea
și-a păstrat aspectul de acum trei decenii.
Astfel Clădirea Președinției Republicii Moldova reprezintă una dintre primele construcţii moldoveneşti
realizate în stilul postmodernist. Postmodernismul apelează la originalitate şi unicitate. Arhitectura
postmodernistă este estetică şi „comunică” cu spectatorul prin intermediul asociaţiilor creative. La
proiectarea elementelor verticale portante se ţine cont de ritmicitate şi modulare, fiind folosită sticla
colorată, piatra naturală, ceramica etc.

4
3. Președinții Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova, conform Constituției, este șeful statului ce reprezintă țara pe plan
internațional și asigură garanția de suveranitate, independență națională, unitate și integritate teritorială a
țării. În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să
reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării.

3.1 Alegerea Președintelui

Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a
locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de
stat. Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat
nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi
stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici
un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Dacă şi după alegerile
repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi
stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este
stabilită prin lege organică.
Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea
Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii
Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, jurămîntul.
Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.
Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. Mandatul
Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu
poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate
consecutive.
Astfel Republica Moldova a avut, opt președinți de țară. Doi dintre aceștia au fost aleși de popor, iar din
septembrie 2009 și până în martie 2012 Republica Moldova a avut trei președinți interimari.
3.2 Depunerea jurământului
Ca rezultatele alegerilor trebuie să fie validate de Curtea constituțională. Candidatul, a cărui alegere a fost
declarată validă, nu mai târziu de 45 de zile după alegeri, depune în fața parlamentului și Curții
constituționale următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii
Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale
ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei.”

3.4 Atribuțiile Președintelui

1. Convocarea Parlamentului
2. Dreptul la inițiativă legislativă
3. Mesaje Parlamentului
4. Atribuții în domeniul politicii externe
5. Atribuții în domeniul apărării
6. Numirea judecătorilor
7. Conferă decorații și titluri de onoare

5
 8. Acordă grade militare supreme prevăzute de lege
9. Soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic
10. Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege
11. Acordă grațiere individuală
12. Poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național
13. Acordă ranguri diplomatice
14. Conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor categorii de
funcționari, în condițiile legii
15. Suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții
Constituționale
16. Exercită și alte atribuții stabilite prin lege (articolul 88 din Constituție).

3.5 Președinții Republicii Moldova

1. Snegur Mircea (23 septembrie 1990 - 15 ianuarie 1997), ales de popor.
2. Lucinschi Petru (15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001), ales de popor.
3. Vladimir Voronin (7 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009), ales de parlament.
4. Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010), interimar1.
5. Vladimir Filat (28 decembrie - 30 decembrie 2010), interimar.
6. Marian Lupu (30 decembrie 2010 - 23 martie 2012), interimar.
7. Nicolae Timofti (23 martie 2012 - 23 decembrie 2016), ales de parlament.
8. Igor Dodon (23 decembrie 2016 -24 decembrie 2020), ales de popor.

În prezent Maia Sandu deține funcția de președinte al Republicii Moldova începând cu 24 decembrie
2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020.
Maia Sandu este o economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova. A exercitat funcțiile
de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada iunie-noiembrie 2019 și de ministru al educației în
intervalul 2012-2015. A fost membră a parlamentului între 2014-2015 și în 2019. Este prima femeie aleasă
președinte a Republicii Moldova.

1
Persoană care exercită provizoriu o funcție în locul titularului.
6
4. Concluzie

La aproape 20 de ani de când a fost construită, clădirea Președinției a fost devastată, în timpul unor
proteste din anul 2009. Aproape un deceniu, Președinția a stat în paragină, pentru că cheltuielile de
renovare a acesteia au fost prea mari. Astfel, în ultimii ani, cei aproximativ o sută de angajați ai
Președinției au fost nevoiți să-și continuie munca în diferite sedii: în încăperi din clădirea Guvernului,
a Ministerului Agriculturii sau la Reședința de Stat. După ce sediul central al Președinției a fost reparat
din banii Turciei, majoritatea angajaților aparatului prezidențial s-au întors la locul lor.
După renovare Palatul Președinției Republicii Moldova reprezintă una dintre primele construcţii
moldoveneşti realizate în stilul postmodernist.
În final pot spune că Instituția Președinției Republicii Moldova este cea mai importantă Instituție, nu doar
din punct de vedere istoric dar și funcției pe care o are.
Palatul Președinției Republicii Moldova, este reședința oficială principală a Președintelui țării noastre,
Comandant Suprem al Forțelor Armate, dar și sediul administrației prezidențiale, care reprezintă un accent
urbanistic important în centrul istoric al Chişinăului și un obiectiv ușor recognoscibil de chișinăuieni, de
oaspeții capitalei și turiștii străini.
Valoarea arhitecturală și simbolică a acestei clădiri este determinată de apariția siluetei ei pe bancnota de
1 000 de lei moldovenești, pe Diploma de Onoare a Președintelui Republicii Moldova, pe timbre, cărţi
poştale și alte efecte emise de „Poșta Moldovei”, pe câteva piese numismatice și pe numeroase suvenire.
Președinția Republicii Moldova nu este doar una dintre cele mai frumoase clădiri din capitala noastră, dar
este și un simbol al statalității noastre.

5. Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edintele_Republicii_Moldova
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edintele_Republicii_Moldova
http://www.akademos.asm.md/files/Akademos_2_2019_pag136_146.pdf