TEZĂ DE AN

EVALUAREA ÎN TURISM A COMPLEXELOR MONASTICE DIN

REPUBLICA MOLDOVA

Chişinău, 2018
 CUPRINS

Introducere................................................................................................................................................3

1 Caracteristici generale ale complexele monastice din Republica Moldova..................................4

1.1 Stilul arhitecturii în Moldova.........................................................................................................4

1.1 Evoluția arhitecturii ecleziastice din Moldova..............................................................................5

1.2 Ctitori de mănăstiri........................................................................................................................6

2 Date generale privind complexele monastice din Republica Moldova.........................................7

2.1 Turismul în Republica Moldova....................................................................................................8

3 Analiza complexelor monastice din Republica Moldova...........................................................11

3.1 Mănastirea „Înalțarea domnului” satul Japca..............................................................................15

3.1.1 Istoric........................................................................................................................16

3.1.2 Descriere...................................................................................................................17

3.2 Mănăstirea Rudi...........................................................................................................................18

3.2.1 Istoric........................................................................................................................18

3.2.2 Descriere...................................................................................................................19

3.2.2.1 Biserica Sfînta Treime.......................................................................................20

3.2.2.2 Viața monahală..................................................................................................21

3.2.2.3 Arcul Geodezic Struve.......................................................................................21

3.2.1 „Peștera răposaților”.............................................................................................22

Propuneri şi concluzii..............................................................................................................................22

Anexe......................................................................................................................................................24

ANEXA 1. Mănăstirea Japca...................................................................................................................24

ANEXA 2. Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, pe ţări de origine...........25

2
ANEXA 3. Numărul turiștilor și excursioniștilor străini, care au vizitat Republica Moldova în ultimul
deceniu.....................................................................................................................................................27

ANEXA 4. Fotografiile celor mai importante mănăstiri din Moldova....................................................28

ANEXA 5. Fotografii ale mănăstirii Rudi...............................................................................................32

Bibliografie..............................................................................................................................................34

Introducere

În cadrul acestei lucrări ne-am propus să analizăm în detaliu, din perspectiva turismului
autohton, complexele monastice din ţară. Importanţa cercetării mănăstirilor din punct de vedere turistic
este evidentă. În timpul actual nu a fost efectuată nici o evaluare esenţială a acestor monumente pentru
a o implementa în dezvoltarea industriei turistice a Republicii Moldova. Ţara noastră nu dispune de
ieşire la mare, munţi, de aceea locurile potrivite pentru turism sunt mai reduse decât în alte ţări. Din
acest motiv, ponderea mănăstirilor în turismul Republicii Moldova este însemnată. Mănăstirile rupestre
din bazinul rîului Nistru reprezintă un interes deosebit atât din punct de vedere istoric - arhitectural, dar
cât şi din punct de vedere peisagistic. Toate complexele monastice sunt situate în locuri pitoreşti.
Pentru a populariza aceste resurse în domeniul turismului, mai întâi este necesar să le studiem din punct
de vedere istoric.

Astfel, în cadrul lucrării date am procedat la studierea acestui domeniu. Metodele de cercetare
includ studierea teoretică a literaturii de specialitate, și a articolelor specializate în domeniu. Scopul
acestei lucrări este analiza detaliată, din perspectivă turistică a complexelor monastice de care dispune
ţara noastră.

Drept obiective ne-am propus următoarele:

 Descrierea stilului arhitecturii în Republica Moldova,

 Studierea evoluţiei arhitecturii ecleziastice din ţară,
 Enumerarea persoanelor ctitori de măsăstiri,
 Prezentarea datelor general privind complexele monastice din Republica Moldova,
 Prezentarea datelor generale prinvind turismul în ultima perioadă în ţara noastră,

3
  Prezentarea complexelor monastice din ţară,
 Analiza în detalii a complexului monastic Mănastirea „Înalțarea domnului” satul Japca.
 Elaborarea concluziilor şi a propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei actuale.

În raport cu cele opt obiective propuse, am structurat lucrarea în şase părți principale. Prima va
fi axată anume pe definirea caracteristicilor generale ale complexele monastice din Republica Moldova.
A doua pe studierea datelor statistice privind complexele monastice a ţării noastre. A treia parte este
axată pe analiza şi prezentarea complexelor date şi în special a analizei Mănăstirii „Înalțarea domnului”
din satul Japca. Ultima parte a lucrării va prezenta concluziile, propunerile formulate și sursele de
informare.

Cuvinte-cheie: mănăstiri, complexe monastice, Moldova, turism, istorie, cultură

1 Caracteristici generale ale complexele monastice din Republica Moldova

1.1 Stilul arhitecturii în Moldova

Arta bizantină a influienţat arhitectura ecleziastică din multe ţări, în special cea din ţările
balcanice, din Georgia, Moldova, Armenia, Ucraina, Rusia, ş.a.m.d.. În cadrul monumentelor
arhitecturale din sfârşitului perioadei bizantine pot fi incluse mănăstiri şi biserici din Basarabia. În
Principatul Moldovei, arta bizantină a pătruns prin călugării de pe muntele sfînt Athos, cu care se
stabiliseră legături de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Încă din sec.X, după fondarea mănăstirii
“Lavra” (963), muntele Athos a devenit centrul creştinismului ortodox şi al artei religioase bizantine. În
pictură, stilul dat a fost prezentat prin diferite mozaicuri, fresce, icoane, miniaturi-figuri ascetice de
ţinută rigidă, fond aurit. Elementele specifice a stilului dat le întîlnim în picturile “Bisericii Adormirii”
din Căuşeni. În perioada dominaţiei cruciate (1204-1261) meşterii bizantini au realizat o amplă
activitate în ţările balcanice. Tradiţiile arhitecturii bizantine au ajuns să influienteze construcţiile de cult
din stînga şi din dreapta rîului Prut. Călugărul Grigore Timblac (1364-1418) a influienţat mult
propagarea culturii ecleziastice bizantine pe plan local. Acesta pe timpul domniei lui Alexandru cel
Bun, a exercitat funcţia de sol al Principatului Moldovei la Constantinopol (1401). El a reînoit relaţiile
dintre biserica moldovenească şi patriarhia Constantinopolului. S-au păstrat şi azi monumente
ecleziastice care poartă amprenta culturii şi artei bizantine sau a altor culturi. Respectiv, monumentele

4
arhitecturale din Republica Moldova întrunesc caractere şi principii similare cu cele bizantine, îmbină
motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, expuse în plan de tip cruciform central, cu elemente
gotice în decorul fundaţiei: nişe-firide, cu motive de arc vertical. Cît despre alte regiuni din Europa
centrala sau occidentala, Moldova medievală constituie o arena de permanente acţiuni militare. Din
aceste considerente, complexele monastice din Moldova medievală (“Moldoviţa”, “Suceviţa”, “Putna”,
“Căpriana”, ş.a.m.d..) îndeplinesc şi funţia defensivă, păstrându-şi şi alte funcţii. În arhitectura lor se
observă elemente constructive balcano-bizantine: ansamblu trainic consolidat; ziduri masive cu
substrucţie de lemn; plan patrulater regulat cu turnuri de colt rectangulare; şanţuri de aparare şi poduri
basculante. Mănăstirile Moldovei erau amplasate în locuri pitoreşti, greu accesibile, departe de
populaţie. Originalitatea arhitecturii Moldovei o constituie tradiţiile autohtone ale artei decorative
vechi. Arhitectura bizantină a influienţat puternic compozitia bisericii moldoveneşti. Făcînd o paralela
între biserica moldovenească cu trei abside şi biserica monotipică bizantină putem stabili elementele lor
specifice. Astfel, arhetipul bizantin are absidele aproape egale, în timp ce absidele de nord şi de sud ale
bisericilor moldoveneşti sunt mai mici decât absida estică; arhitectura ecleziastică bizantină foloseste
planul de tip cruciform centric, pe când cea moldovenească oferă primatul structurii planimetrice
cruciforme longitudionale [9]. Istoria artei basarabene nu poate fi evaluată fară cunoaşterea artei
bizantine. Spiritul bizantin este prezent în expresiile sale plastice. Graţie influienţei stilului balcano-
bizantin arhitectura ecleziastica din Basarabia a atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice şi de
volum. Acest fapt a condiţionat armonia şi frumuseţea bisericilor din regiune. Este evident că tradiţiile
şi motivele arhitecturii bizantine provin din tradiţiile clasice, suprapuse peste structura religioasă
creştină.

1.1 Evoluția arhitecturii ecleziastice din Moldova

Istoria arhitecturii religioase din Moldova întrunește mai mult de șase secole (XIV – XX).
Respectiv, dacă s-ar face o analogie cu starea lucrurilor înregistrată în Bulgaria, Serbia și în special
Romania, ţări care au parcurs în istorie o cale similare, s-ar constata că arhitectura Moldovei a cunoscut
mai multe procese de înviorare sau de stagnare. Estimativ pe parcursul anilor s-au conturat cele trei
etape în dezvoltarea complexelor monastice:

I. perioada de înflorire a Principatului Moldovei (sec. XIV – XVI);

II. vremurile cînd s-a înregistrat o vădită diminuare a proceselor social – economice și culturale,
provocată de vasalitatea față de Turcia (mijlocul sec. XVI – prima jumate a sec. XVIII);
5
III. slăbirea jugului turcesc și anexarea forțată a Basarabiei de către Rusia (a doua jumătate a
sec.XVIII – înceutul sec. XX).

Mănăstirile din Moldova medievală au fost consolidate prîntr-o incintă solidă din piatră. Planul
mănăstirilor reperzintă un patrulater. Bisericile Moldovei din sec. XIV – XVII prezintă monumente
originale și aparțin școlii moldovenești de arhitectură. Acestea exprimă în mod evident particularitățile
stilului ”moldovenesc”, care se caracterizează printr-un sistemul de cupole ridicate pe arcuri diagonale
sau arcuri în console etajate; decor și proporții originale; pictură murală și fresce în exterior. Incinta
mănăstirilor se aseamănă cu cea a cetăților medievale, avînd uneri și funcții defensive. Biserica ocupa
locul central în curtea mănăstirii. Intrarea era sitată de regulă în partea de est. Sub bolta porții se
deschidea fațada bisericii cu trei abside ale altarului și turla – principală cea mai elocventă parte a
clădirilor de cult. Percepția artistică a catedralei trecea de la elementele compoziționale soradice ale
absidelor laterale, flancate de contraforturi, la fațada princială acoperită de picturi murale expresive.
Catedrala prezenta edificiului central al mănăstirii și forma o monocompoziție dominată în silueta
complexului. Incinta de piatră a mănăstirilor separă curtea principală de cea auxiliară, de grădini și
livezi. Edifiile principale și clădirile auziliare prezintă un interes deosebit pentru studierea vieții,
culturii și a tradițiilor arhitecturii de cult din Moldova. Chiliile mănăstirești, bibliotecile, atelierile,
construcțiile auxiliare reprezintă clădiri de tip civil și sunt purtătoare a formelor de arhitectură
tradiţională. Comparînd arhitectura din Moldova cu cea a Țărilor Balcanice și din Bizanț pot fi relevate
particularitățile și principiile lor de formare. În timp ce arhitectura bizantină se folosea în deosebi
planul centric, în cea a Moldovei se preferă planul longitudinal, acceptîndu-se conceția mișcării în
spațiu. Trei abside ale altarului respectau trei puncte cardinale (nord, sud, est). Spațiul longitudinal al
corabiei bisericii moldovenești se trasformă treptat într-un spațiu centric al altarului. De obicei,
mănăstirile erau împrejmuite cu garduri nu prea înalte din piatră. Construcția lor se începea prin
construirea chiliilor, în a căror apropiere se înălța biserica, mai tîrziu anexîndu-i-se construcțiile
auxiliare. Mănăstirile rupestre, situate pe malurile abrupte, dezvăluie un excepțional tablou al piesajului
fluvial. Săpate în rocile calcaroase, ele sunt reprezentative pentru arhitectura ținutului[9].

1.2 Ctitori de mănăstiri

Numărul de mănăstiri a fost mereu în creştere, ctitori devenind boierii, slugile domneşti,
negustorii, călugării şi ţăranii răzeşi pe pămîntul cărora se fondează mănăstirile. Totuşi, printre cei mai
mari ctitori de mănăstiri se regăsesc domnitorii. Primul pare să fie Petru Muşatinul, în timpul vieţii sale
6
fiind întemeiată şi înzestrată cu danii mănăstirea Neamţ. Domnitorul Alexandru cel Bun este ctitorul
mănăstirilor Bistriţa, unde este înhumat, Căpriana, Vărzăreşti şi, posibil, al mănăstirilor Moldoviţa,
Humor, Horodnic, Pătrăuţi, atestate în acest timp. Domnitorul Ştefan cel Mare a fondat mănăstirile
Putna, care a devenit necropola sa şi a familiei sale, Voroneţ, Tăzlău; a construit lăcaşuri de cult în
mănăstirile Pătrăuţi, Dobrovăţ, Neamţ. Petru Rareş a fondat mănăstirile Probota, unde a fost înhumat el
şi familia sa şi a reconstruit bisericile mănăstirilor Căpriana, Moldoviţa, Bistriţa, Rîşca. Domnitorul
Alexandru Lăpuşneanu a fondat mănăstirea Slatina, unde a fost înhumat şi a reconstruit biserica
mănăstirii Bistriţa. Domnitorul Petru Şchiopu a fondat mănăstirea Galata, Ieremia Movilă – mănăstirea
Suceviţa, care a fost necropola familiei sale; Vasile Lupu – mănăstirea Golia şi mănăstirea Trei Ierarhi,
ambele în Iaşi, Gheorghe Ştefan – mănăstirea Caşin, Gheorghe Duca – mănăstirea Cetăţuia[9].
Hatmanul Balica a fondat mănăstirea Sf. Vineri devenită mănăstirea Frumoasa, cronicarul Grigore
Ureche a fost ctitorul mănăstirii Secu[8].

2 Date generale privind complexele monastice din Republica Moldova

Pe teritoriul actual al Republicii Moldova sunt amplasate peste 50 de mănăstiri, dintre care 20
sînt clasate ca monumente istorice, iar mai mult de jumătate - mănăstiri fondate în anii de independenţă
şi suveranitate statală. Mănăstirile vechi au fost amplasate în două zone, care se disting prin pitorescul
peisajelor şi în acelaşi timp retrase din tumultul vieţii. Şapte mănăstiri sînt fondate de-a lungul rîului
Nistru, cele mai vechi făcîndu-şi apariţia pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, pe lîngă schiturile
rupestre, abandonate la acel moment. Aici au apărut mănăstirile Saharna, Dobruşa, Japca, Coşelăuca,
Calaraşăuca, schiturile Rudi, şi ultima - mănăstirea Chiţcani (Noul Neamţ). A doua zonă unde au fost
fondate mănăstiri şi schituri a fost zona Codrilor Centrali, mărginită la nord de drumul Corneşti-Orhei
şi la sud de drumul Chișinău-Leuşeni, unde se află 13 mănăstiri şi schituri: Răciula, Frumoasa,
Hîrjauca, Curchi, Hîrbovăţ, Tabora, Condriţa, Ţigăneşti şi Hirova, Suruceni, Căpriana, Vărzăreşti şi
Hîncu. Activitatea mănăstirilor este bazată pe gospodăria naturală, în care se trăieşte conform unor
reguli speciale de viaţă, concentrate asupra săvîrşirii serviciului divin în lăcaşurile sfinte de aici, a
„ascultării” prin munca la cîmp, practicarea meşteşugurilor artistice, creşterea animalelor, ţesutul
covoarelor, pictura icoanelor, broderie artistică. Statutul mănăstirilor din Moldova este de două
categorii: idioritmice sau ”de obşte” şi „de sine”. Al doilea derivă din regulamentul mănăstirilor de pe
Sf. Munte Athos, cu locuirea în chiliile din clădiri speciale, şi alimentarea comună în trapeze, cum sînt

7
mănăstirile Hîncu, Căpriana, Japca, Curchi, Dobruşa, Noul Neamţ, Hîrbovăţ, Hîrjauca, Ţigăneşti.
Planimetria mănăstirilor date se apropie de tipul bizantino-balcanic al mănăstirilor, cu curtea de formă
pătrată, mai rar rectangulară, în mijlocul căreia este amplasată biserica, orientată cu absida spre est.
Laturile curţii sînt ocupate de clădirea chiliilor, amplasată spre est sau spre vest, clădirea stăreţiei, mai
des orientată spre nord, trapezei şi arhondaricului. În componenţa mănăstirilor voievodale intrau şi
casele domneşti, amplasate care de obicei sunt amplasate pe latura de sud. Toate mănăstirile au biserică
de iarnă, care intră în componenţa construcţiilor care mărginesc curtea. Statutul ideoritmic este specific
mănăstirilor şi schiturilor pentru femei, care locuiesc în case individuale cu gospodării proprii[8]. În
cazul mănăstirilor idioritmice nu sunt respectate regulile planimetrice, fiind similare unor sate în
miniatură. Aşa sunt mănăstirile: Răciula, Tabăra, Hirova, etc.

2.1 Turismul în Republica Moldova

Turismul în ţara noastră are un potențial de dezvoltare, prezentând o combinație complexă de

medii naturale (masive forestiere în centrul țării, arii naturale toltre, lunci, defilee) și artificiale (lăcașuri
medievale, , orașe cu diferite stiluri arhitecturale, cetăți stațiuni balneare, festivaluri, vinării ş.a.m.d.).

Potențiale forme de turism care ar putea concura pe piața internațională sunt deasemenea:
ecoturismul, turismul vinicol, turismul de recreare, de sănătate și cel cultural.

Atracții din mediul natural:

 Codru (masiv forestier din Republica Moldova),

 Rezervația peisagistică Saharna – Saharna, Rezina,
 Pădurea Domnească – Balatina - Viișoara, Glodeni,
 „Inima Nistrului” (insulă) – Naslavcea, Ocnița,
 Izvorul Jeloboc – Jeloboc, Orhei,
 Peștera Emil Racoviță – Criva, Briceni,
 Peștera Surprizelor – Zolonceni, Criuleni,
 Prutul de Jos – Văleni, Cahul,
 Stejarul lui Ștefan cel Mare – Cobîlea, Șoldănești,
 Împrejurimile satului Socola, Șoldănești.

Atracții antropogene:

8
  Biserica Adormirii Maicii Domnului – Căușeni,
 Biserica de lemn din Horodiște – Horodiște, Călărași,
 Cetatea Soroca – Soroca,
 Casa-muzeu „Alecu Donici” – Donici, Orhei,
 Conacul Zamfirache Ralli – Dolna, Strășeni,
 Conacul lui Manuc Bei – Hîncești,
 „Hanul lui Hanganu” – Lalova, Rezina,
 Mănăstirea Călărășeuca – Călărășeuca, Ocnița,
 Mănăstirea Frumoasa – Frumoasa, Călărași,
 Mănăstirea Căpriana – Căpriana, Strășeni,
 Mănăstirea Japca – Japca, Florești,
 Mănăstirea Hîncu – Bursuc, Nisporeni,
 Mănăstirea Hîrjauca – Hîrjauca, Călărași,
 Mănăstirea Hîrbovăț – Hîrbovăț, Călărași,
 Mănăstirea Noul Neamț –Chițcani, Căușeni,
 Mănăstirea Saharna – Saharna, Rezina,
 Mănăstirea Răciula – Răciula, Călărași,
 Mănăstirea Țipova – Țipova, Rezina,
 Vinăria Cricova – Cricova,
 Orheiul Vechi – Butuceni - Trebujeni, Orhei,
 Stațiunea balneoclimaterică „Codru” – Hîrjauca, Călărași,
 Stațiunea balneoclimaterică „Nufărul Alb” – Cahul,
 Vinăria Mileștii Mici – Mileștii Mici, Ialoveni,
 Vinăria Purcari – Purcari, Ștefan Vodă.

Evoluţia numărului turiștilor străini după an este prezentată în Anexa 3.

9
 Figură 2.1 Turişti coonform ţării de origine, anul 2014 [11]

Potrivit datelor statisitice, în ianuarie-septembrie 2014 structurile de cazare turistică colective

au fost frecventate de 227,9 mii de turişti, dintre care 160,8 mii de turişti moldoveni (70,6%) şi 67,0
mii de turişti străini (29,4%). Comparativ cu ianuarie-septembrie anul 2013, s-a majorat numărul
turiştilor cazaţi la structurile de primire turistică colective (cu 3,5%), iar aceste majorări au fost
înregistrate în special de cererea mult mai mare de cazare în sate de vacanță sau în vile turistice.
Respectiv în lunile ianuarie-septembrie 2014 la structurile de primire turistică colective, clasificate pe
stele s-au înregistrat 114,0 mii de turişti, sau 50,0% din numărul total de turişti cazaţi (în lunile
ianuarie-septembrie 2013 – 49,8%).În numărul total de înnoptări înregistrate la structurile de primire
turistică colective, ponderea cea mai mare o deţin înnoptările cetăţenilor moldoveni (peste 87,7%).

Cei mai mulți turiști străini care au optat pentru astfel de servicii sunt turiştii din: România
(24,1%), Ucraina (11,0%), Federaţia Rusă (9,0%), Statele Unite ale Americii (7,0%), Italia (5,5%),
Germania (4,9%), Turcia (3,7%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (3,0%), Polonia
(2,6%), Franţa (2,4%), Bulgaria (2,2%), Israel (1,7%), Austria (1,5%), Olanda (1,4%), Suedia (1,2%),
Georgia, Spania şi Grecia (cîte 1,0%), Belarus şi Cehia (cîte 0,9%) [4].

Potrivit datelor Biroului National de Statistica pentru anul 2015, numărul turiştilor străini care
au venit în Moldova prin intermediul agentiilor de turism a fost de circa 20 de mii persoane, marcând o
creştere de 12% în comparatie cu 2014. Acest număr este doar o parte din cei peste 2,6 milioane de

10
turişti care vizitează anual Republica Moldova. Numărul turiștilor care au vizitat Republica Moldova în
primele nouă luni ale anului 2016 s-a redus comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Potrivit
datelor prezentate de Biroul Național de Statistică la compartimentul turism numărul de sosiri ale
vizitatorilor străini în Republica Moldova în perioada ianuarie – septembrie 2016, înregistrate la
punctele de trecere ale frontierei de stat a fost de 2,8 milioane, în creştere cu 33,4 % faţă de perioada
corespunzătoare din anul 2015. Numărul cetățenilor nerezidenți cazați în structurile de primire turistică
în perioada lunilor ianuarie – septembrie 2016 a constituit 88,7 mii persoane, în creștere cu 31,8 % faţă
de perioada corespunzătoare din anul 2015. Numărul cetățenilor străini care au venit în Moldova în
perioada lunilor ianuarie – septembrie 2016 prin intermediul agențiilor de voiaj este de 10,6 mii
persoane, ceea ce constituie 96,4 % faţă de perioada corespunzătoare din anul 2015. Este în creștere cu
31,8 % și numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică – 88,7 mii persoane, un număr de
cca 9 ori mai mare decât numărul persoanelor venite prin intermediul agențiilor de voiaj[2]. Numărul
de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, pe ţări de origine poate fi vizualizat în Anexa 2.

Indicatori cheie

Anul 2017

Numărul de turişti cazaţi 337 207

Numărul de înnoptări 1 514 970

2016

Numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la

252
sfîrşitul anului

Numărul camerelor existente în structurile de cazare, la sfîrşitul anului 7854

Numărul de locuri existente în structurile de cazare, la sfîrşitul anului 25 241

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de cazare, mii 306,3

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de cazare, mii 1480

Tabel 2-1 Indicatori cheie

11
3 Analiza complexelor monastice din Republica Moldova

Complexele monastice în Republica Moldova sînt multe. Mănăstirile sînt atestate deja de la
sfârşitul secolului al XIII-lea, amplasate la poalele munţilor Carpaţi, în păduri, majoritatea în vestul
Moldovei. În est primele aşezări monastice au fost schiturile rupestre din malurile Nistrului şi Răutului,
datează din perioada paleocreştină. Construcţiile mănăstireşti devin cunoscute odată cu menţionarea
daniilor făcute de către ctitori şi cu înlocuirea structurilor din lemn cu cele din piatră[8].

Prezentăm pe scurt, în continuare cele mai principale complexe monastice din ţară. Fotografiile
celor mai importante mănăstiri din Moldova pot fi găsite în Anexa 4 [12].

Mănăstirea rupestră Ţipova

Aceasta este situată pe malul drept al rîului Nistru, lîngă satul Ţipova. Mănăstirea este zidită pe
vîrful unei stănci abrupte, deschizînd o privelişte a luncii fluviului Nistru. Ea a fost fondată la începutul
sec. XVI, unele documente istorice atestind-o mai devreme sec. XII-XIV. Mănăstirea a fost închisă în
1949 şi redeschisă în 1994. Mai târziu călugării s-au mutat mai spre vîrful muntelui. Partea noua a
mănăstirii se deosebeşte de cea veche prin forme geometrice bine pronunţate. În biserică se afla un
iconostas şi 5 rînduri de icoane din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea[6].

Mănăstirile rupestre "Butuceni" şi "Peştera"

Prima apariţie oficială despre mănăstirea respectivă apare în anul 1612, în documentul ce
prezintă rugămintea călugărilor faţă de domnitorul Ştefan cel Mare, de a li se preda pămînturi lîngă
satul Golăeşti. Mănăstirea nu este mare, doar pentru 10-12 călugări. Arhitectura mănăstirii este
cunoscută prîntr-o sobrietate notorie şi o autentică severitate. În coridorul propriu-zis al mănăstirii se
poate ajunge străbătînd o galerie. Pe vremuri mănăstirea exercitase funcţia de bastion şi de refugiu. În
urma unei prăbuşiri la începutul secolului al XVIII-lea, toate accesele în manastire au fost surpate şi
călugării au fost nevoiţi să părăsească locul adaptat. În anul 1820 locuitorii satului Butuceni au sapat în
stâncă un tunel de douazeci de metri. Intrarea cea nouă a fost impodobita cu un portal. În anul 1890 a
fost ridicată o clopotniţă mică. La un kilomentru departare exista un complex mai vechi, cu doar cîteva
încăperi săpate tot în piatră - Mănăstirea “Peştera”. Cea mai mare peşteră este rezervată bisericii
propriu-zise. Mănăstirea “Peştera” are spaţiile bazilicale interconectate şi complexe[6].

Mănăstirea Hîncul

12
 Aceasta este situată în Ungheni, în codrii seculari. Se spune ca marele stolnic Mihail Hîncul,
renumit moşier, după dorinţa unei fiice de ale sale, a întemeiat în 1678 schitul, care îi poartă numele,
fiica călugărindu-se cu numele de Parascheva. În 1808 mănăstirea era deja stăpînitoare deplină a
întregii moşteniri primite de la familia Hîncu. În 1836, în timpul egumenului Dosoftei, schitul se
transformă în mănăstire. În locul bisericii de lemn, construite în 1678, el zideste în 1835 una din piatră
— cu hramul “Cuvioasa Parascheva”, ridicînd corpuri pentru chiliile călugărilor, aducînd apă în
mănăstire şi facînd o serie de ameliorări. Mănăstirea “Hîncul” are doua biserici de piatră: biserica de
vară, ridicată de egumenul Dosoftei în 1835, cu clopotniţa şi cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” biserica
de iarnă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, zidită în 1841[6]. În anul 1956 mănăstirea a fost
închisă, aici organizîndu-se o casa sanatorială. În anul 1990 mănăstirea a fost redeschisă.

Mănăstirea Hîrbovaţ

Aceasta este situată, pe valea rîului Ichel, în vestul Moldovei. Din partea estică este înconjurată
de livezi şi vii. La nord se învecinează cu satul Hîrbovăţ. Mănăstirea a fost întemeiată în 1730 de catre
boierul Constantin Cartuz. Pînă în 1812 mănăstirea a fost de trei ori incendiată şi distrusă de către turci
şi tătari. În mănăstire există o biserică de zid, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului. În această
biserică se află vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ, dăruita în 1790 de
soţia colonelului rus Nicolae Albaduiev[6]. Arhtectura bisericilor de la mănăstirea “Hîrbovăţ” se
caracterizează prin stilul moldovenesc tradiţional, cu influienţe eclectice şi în special pseudo-bizantine.

Mănăstirea Noul Neamţ (Chiţcani)

Aceasta este situată în raionul Tighina, pe malul fluviului Nistru. Mănăstirea şi-a luat denumirea
de la vechea lavra din dreapta Prutului, adica de la mănăstirea "Neamţ. Întrucît ea a fost întemeiata pe
una din moşiile de la Chiţcani, se mai numeşte şi mănăstirea “Chitcani”. Păstrînd timpul de viaţa
calugarească din lavra “Neamţ”, cu ordinea păstrată din timpurile stralucite ale egumenului Paisie
Veliciovschi, ea este vizitată cu multă evlavie de credincioşi, fiind considerată printre cele mai
autoritare mănăstiri din Republica Moldova. Zidirea mănăstirii dateză de pe timpul domnitorului
Alexandru Ioan Cuza. În incinta mănăstirii se găsesc 4 biserici, casa egumenului, clopotniţa, chiliile
fraţilor, trapeza, spitalul, şcoala şi tipografia, în cadrul căreia au activat renumiţi copişti. Cea mai veche
dintre toate este biserica “Sf. Nicolae”, construită între anii 1830—1834, în tradiţiile stilului
arhitectural moldovenesc tardiv (sec. XVIII). Clădirea catedralei mănăstirii a fost construită între 1867

13
—1878. Biserica “Sf. Cruce” este înalţată în anul 1885. La sf. sec. XIX a fost ridicată clopotniţa cu 5
niveluri[6]. În 1962 mănăstirea a fost închisă. S-a redeschis în 1992. În prezent este restsurată.

Mănăstirea Hîrjăuca

Aceasta este situată în raionul Ungheni. A fost înalţată pe malul rîului Hîrjauca, la poalele unei
coline acoperite cu stejari seculari. Mănăstirea a fost construită în anul 1740 dar ansamblul arhitectural
al mănăstirii s-a format la sfârşitul anilor 30 a veacului al XIX-lea. Grupul de clădiri, în centrul căruia
se află biserica Înălţarea Domnului, cladită din piatră, este completată de livadă, amplasată la poalele
dealului. În 1917, în timpul revoluţiei ţariste, soldaţii ruşi au făcut mari devastări. După anul 1918, cînd
Basarabia Ţaristă şi-a căpătat independenţa şi apoi s-a unit cu România, viaţa mănăstirii s-a normalizat.
La dezvoltarea mănăstirii a contribuit substanţial arhiereul Nicodim al Huşilor[6]. În anul 1962,
mănăstirea a fost închisa de către sovietici. Mănăstirea a fost redeschisă în 1993. Biserica de iarna şi
chiliile sunt în stare bună. Arhitectura specifică a mănăstirii “Hîrjauca” constituie integritatea şi
comunitatea prezentării mănăstirii. Mănăstirea pasionează o mulţime de călători cu peisajul sau
pitoresc, armonia între clădirile mănăstirii, năturii, livezilor şi havuzului.

Mănăstirea Căpriana

Aceasta reprezintă nul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Moldova, situată în codrii
ce acopera ţinutul deluros din centrul Basarabiei. Exista citeva ipoteze şi legende privitor la data
intemeerei manastirii Capriana. Prima ipoteza, adeverita şi de Zamfir Arbore în Dictionar geografic al
Basarabiei, se afirma ca mănăstirea Capriana a fost intemeeata de domnitorul Moldovei Petru Rares la
1545. A doua ipoteza, confirmata de B.P.Hasdeu care a gasit la mănăstirea Zografu un hirsov pe care l-
a tradus din slavona şi în care se relateza ca data fondarii manastirii este 19.02.1429. Mănăstirea s-a
bucurat şi de sprijinul lui Stefan cel Mare. Petru Rares impreuna cu sotia sa Elena şi fiul lor Ilieş, a
înzestrat mănăstirea cu moşii şi odoare scumpe[6]. La intrarea în manastire se afla o alee frumoasa
strajuita de plopi piramidali. În anul 1962 mănăstirea a fost inchisa. S-a distrus şi s-a nimicit totul. În
1989, locasul a fost redeschis, incepindu-se lucrari de restaurare şi reparatie. Aici a fost organizate
cursuri speciale pentru pregatirea preoţilor.

Mănăstirea Curchi

Aceasta este situată în satul Curchi, comuna Vatici, raionul Orhei, avînd hramul Nasterea Maicii
Domnului. Conform legendei, mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1765 de Iordachie Curca (Curchi), ca

14
mănăstire de călugări[6]. O alta legendă spune că mănăstirea a fost ctitoria lui Ştefan cel Mare, că a fost
pustiită, şi apoi reintemeiată. Închisa şi transformata de sovietici în 1958 în spital de psihiatrie, viaţa
monahală este reluată în anul 1994.

Mănăstirea Tabăra

Se crede ca a fost ctitorita de boierul Gheorghe Russo în anul 1784, sau de Darie Carp, vataf al
moşiei Russo, în 1779. În anul 1815 mănăstirea s-a transformat din mănăstire de călugări în mănăstire
de călugăriţe. Închisă în 1960, a fost redeschisă în anii 1989-1990. Biserica Adormirea Maicii
Domnului a fost ridicată în anul 1828. Biserica Sfînta Treime datează din anul 1857[6].

Mănăstirea Saharna

Aceasta a fost înfiinţată la 1776 de schimonahul Vartolomeu, poreclit Ciungul. Este situată lînga
satul Saharna din raionul Rezina. În apropiere este mănăstirea rupestră Buna Vestire din Saharna.
Biserica Sfînta Treime dătătoare de viaţa a fost construita între 1818-1821, sub egumenii Paisie şi
Tarasie[6]. Biserica a fost extinsă în anul 1900. În anul 1918 a devenit mănăstire de maici, în anul 1964
a fost transformată în spital de psihiatrie, fiind redeschisă de călugări în 1991. Mănăstirea Saharna este
foarte populară şi are propria pagină pe internet.

3.1 Mănastirea „Înalțarea domnului” satul Japca

Mănăstirea Japca este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Lăcașul este situat în raionul
Florești, la 40 km est de Florești, la 45 km sud de oraşul Soroca și 4 km sud de oraşul Camenca[10].

15
 Figură 3.2 Amplasarea Mănăstirii Japca

Aceasta este singura mănăstire care nu a fost închisă în perioada regimului sovietic. În prezent
biserica rupestră după ce a fost reparată acum 4 ani, este funcțională și în ea se săvârșește serviciul
religios. Această mănăstire are o rară amplasare prin frumuseţea orizontului ce se deschide privirilor
turiştilor. Stâncile de deasupra mănăstirii şi îndeosebi de la schitul vechi, şerpuirile rîului Nistru ce se
pot urmări cu privirea până departe stejarii şi grădinile ce o înconjoară constituie frumuseţea deosebită
a mănăstirii. Mănăstirea Japca se prezintă la ora actuală drept cea mai amenajată și mai prosperă dintre
mănăstirile din Republica Moldova, fiind vizitată de o mulţime de turişti în fiecare an. O fotografie a
mănăstirii poate fi viyualiyată în Anexa 1.

3.1.1 Istoric

Nu se știe cu cert când a fost întemeiată mănăstirea Japca. În anul 1693 mănăstirea are un
donator de moșie, Ioan Turbă, consemnat într-o judecată din secolul al XVIII-lea. Tradiția
mănăstirească și unele izvoare îl consideră drept prim întemeietor al mănăstirii rupestre pe călugărul
Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Ulterior (pe la 1770), egumenul Feodosie a construit o biserică de lemn la poalele stâncii. În felul
acesta, mănăstirea își lărgește amplasamentul alături de cel rupestru, dezvoltând un complex întins de
chilii și anexe și prin 1812 are deja două biserici de lemn (inclusiv o clopotniță de lemn) deasupra
turnului de întrare. În anii următori, schitul Japca, graţie situației sale prospere, obține de la mitropolitul
Gavriil Bănulescu-Bodoni statut de mănăstire, iar în secolul XIX bisericile de lemn, împreună cu
clopotnița, au fost reconstruite din piatră. Amplasamentul rupestru, al mănăstirii a fost restaurat în anul
1852. Mănăstirea Japca există și astăzi. Analiza structurii sale planimetrice și arhitecturale s-a făcut
prima oară în cadrul Societății Istorico-Arheologice din Basarabia. Într-un articol al unui preot rus Ioan
Egorov, unde sunt însumate datele istorice ale mănăstirii Japca, culese în secolul al XIX-lea de alți
cercetători, se publică pentru prima oară planul bisericii rupestre și al celor două chilii. În perioada
interbelică, cercetări asupra arhitecturii complexului rupestru de la mănăstirea Japca nu au fost
realizate. După cel de-al doilea război mondial, în Basarabia Sovietică, cercetările de orice gen vizând
complexele monastice au fost interzise. Cu toate aceste, în câteva lucrări de istoria arhitecturii sau de
prezentare a monumentelor, ieșite de sub tipar numai în limba rusă, se fac unele aprecieri sporadice,
inclusiv asupra mănăstirilor rupestre. Dacă ne oprim la ultima lucrare care conține și repertoriul tuturor
monumentelor cu evaluări succinte, constatăm faptul că analiza mănăstirii rupestre de la Japca nu s-a
16
mers mai departe de prezentarea descriptivă de la începutul secolului XX. Biserica rupestră de la Japca
exprimă un program arhitectonic preluat din arhitectura religioasă cultă de zid. Comparând-o cu
bisericile moldovenești, bolta în semicilindru, orientată pe transversală, era cea a gropnițelor. În felul
acesta, edificiul cu patru compartimente de plan se redă în ordinea lui corectă în felul următor – altar,
naos, iar al treilea compartiment reprezintă camera mormintelor din edificiile clasice ale bisericilor
mari de mănăstire. Între elementele similare cu cele ale arhitecturii de zid menționăm și bolta din altar
care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate.
Element îngenios în arhitectura stilului neamului moldovenesc, dar nefiind necesare având doar un rol
decorativ. Biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil
ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la
această biserică s-au făcut lucrări și pe la mijlocul secolului al XVII-lea, căci anume atunci concile
laterale ale naosului erau înlocuite cu nișe scunde în interior, redate prin mici rezalite în exterior. În
acest sens, elementul menționat are o paralelă apropiată la biserica Sf. Dumitru din Orhei, construită de
Vasile Lupu în anul 1639. La cele arătate până aici notăm o excepție. În mănăstirea Dobrovăț,
construită de Ștefan cel Mare în anii 1503-1504, biserica are numai 4 compartimente de plan, ca și în
cazul mănăstirii Japca, însă pronaosul are un plan aproape pătrat și numai o singură fereastră pe
latura[10]. Biserica de vara de la Japca are hramul Înălţarea Maicii Domnului. A fost ctitorită în 1825
de boierul Constantin Andronic, mărită şi rezidită în 1912 în stil eclectic. Biserica mare are trei altare:
Înalţarea Domnului, Schimbarea la faţă şi Sfînta cruce. Biserica de iarna Arhanghelul Mihail dateaza
din 1849[6].

Egumenul: Stareţă – Arsenia (Bordeniuc)

Contacte:

Mănăstirea „Înălțarea Domnului”, s. Japca, r. Floreşti

Coordonate: 47.988315, 28.71112400000004

MD-6645, s. Japca, r. Floreşti

Tel. 0250-66-259

17
 3.1.2 Descriere

Lăcaşul monahal Japca, ca majoritatea aşezămintelor monahale de pe malurile fluviului Nistru

şi ale afluenţilor săi, a fost întemeiat pe baza schitului rupestru din apropiere, stabilit, după unii
cercetători, cu sec. XV. Potrivit Pomelnicului Mănăstirii Japca (anul 1872), originea toponimului Japca
ar proveni de la rusescul şapka – căciulă. Astfel, în stînca de la Japca, pe lîngă varietăţile de calcare
aşezate stratiform, există o construcţie recifale, cunoscută în publicaţiile de specialitate ca biohermul
Japca. Partea mediană reprezintă o ramificaţie, iar în direcţie terminală reciful se reduce în dimensiuni
şi capătă o formă similare cu o cupolă, cunoscută în lexicul geologic sub denumirea de căciulă. Dacă la
începutul sec. XIX colina înaltă de piatră (numită „Purice”) era acoperită cu pădure şi floră bogată,
actualmente, din cauza acţiunilor factorului antropogen, această zonă este văduvită de vegetaţie silvică.

Mănăstirea este expusă la riscuri majore de alunecări de teren, surpări şi rostogoliri. Este
acţiunea unor instantanee ale blocurilor masive de roci, formate pe parcursul cutremurelor de pămînt,
uneori în anotimpurile de tranziţie sau în timpul procesului de îngheţ – dezgheţ. Teritoriul din
proximitatea mănăstirii Japca este locuit de amfibii şi reptile, înscrise în documentele europene privind
conservarea speciilor şi habitatelor (Convenţia de la Berna, Lista Roşie a Europei); patru specii de
lilieci (două colonii populează în stîncile din apropierea mănăstirii, iar una în clopotniţa mănăstirii);
130 de specii de păsări, inclusiv 22 de specii pe cale de dispariţie; vidre, insecte rare ş.a.m.d..

Pe teritoriul mănăstirii se află trei izvoare cu apă cristalină: Preasfînta Născătoare de

Dumnezeu, Sfîntul Nicolae şi Ioan Botezătorul. Izvoarele vin din orizonturile de apă freatică din
straturile de roci de vîrsta sarmaţianului mediu. Pelerinii se aprovizionează cu apă din aceste
izvoare[3]. Slujbele din cadrul mănăstirii se ţin în limba slavona veche, nu se mănâncă carne, iar
vizitarea mănăstirii de către străini este privită cu ostilitate. Tot acest aer conservator atrage însă şi mai
mulţi turiştii. Printre alte obiective turistice din zonă, sunt: monumentul geo-paleontologic “Stanca
Japca”, rezervatii peisagistice la Rascov si Valea Adanca, un izvor de apa minerala, fortificatii antice si
statiuni paleolitice la Socola si Rascov.

18
 3.2 Mănăstirea Rudi

3.2.1 Istoric

Mănăstirea Rudi, numită uneori și Mănăstirea Rughi – este așezată pe cursul unui rîu ce străbate
pădurea. Începuturile acestui complex mănăstiresc se regăsesc în anul 1777, cînd a a fost ridicată
biserica „Sfînta Treime” după vechile tradiții ale arhitecturii moldovenești pe moșia fraților
Andronache și Teodor Rudi, cu mijloacele lor și ale negustorului Donciul din Movilău. Primul staret a
fost ieromonahul Macarie, urmat de Arsenie, Ionichie, Teofil. Ea a fost finisata în anul 1828, în timpul
domniei lui Alexandru Ghica-Vodă. Inițial a fost mănăstire de călugări. În același an calugarii se mută
la mănăstirea Călăraşăuca, în locul lor venind maicile de la mănăstirea Sărătură din judetul Hotin.
Acestea au intrat în posesia unei moșii impresionante, care conform documentelor de epocă cuprindea
"mult pămînt arabil, păşuni vaste, livada care se află în deal de pădure, via ce se intinde de la mănăstire
pînă la Nistru, şi pămînt din pădure". Dar nu mult timp dupa trecerea calugaritelor, prin anul 1835,
mosia fratilor a fost acaparata cu forta de catre un oarecare proprietar Mihail Bobus, care, hain din fire,
ravnea la pamanturile manastiresti. Intre sfintele ziduri s-au mutat sa traiasca apropiatii lui Bobus, ca si
el - oameni fara frica de Dumnezeu 1. Maicele, una cate una, s-au vazut nevoite sa plece in alte
manastiri. In anul 1846 manastirea Rudi a fost oficial inchisa. Se spune ca localnicii l-au blestemat pe
noul stapan al mosiei, astfel ca in scurt timp a murit fiica lui, apoi, unul dupa altul, i s-au imbolnavit si
toate rudele. Activitatea manastirii a fost reluata peste 75 de ani, la 24 octombrie 1921 la insistenta lui
Visarion Puiu. Tot acest timp, acest loc ramasese de izbeliste si doar in 1921 la Rudi s-a redeschis
manastirea de calugari, in frunte cu staretul Gherontie Guta, care s-a straduit din rasputeri sa reduca din
pierderile provocate Sfantului Locas. Intre anii 1930-1935 aici a fost ridicata o scoala de teologie.
Afara de bisericile de vara si de iarna existente deja, in aceasta perioada se construise 8 chilii pentru
frati, o bucatarie, depozite, un bloc de piatra cu trei balcoane, scoala in anul 1940 a fost transferata la
Balti. In perioada celui de-al doilea razboi mondial manastirea a fost carmuita de staretul Ioachim

1
Proprietarul Mihail Bogus, acaparand mosia familiei Rudi, a ruinat manastirea. A luat cu forta livada, via,
pasunile, prisaca. Dar, ca o pedeapsa pentru faradelegile comise, in 1845 moare subit fiica lui Bogus, Anastasia, iar peste un
an se stinge cealalta fiica, Ana. La varsta de 62 ani se trece si el din viata. Familia Bogus a fost inmormantata pe teritoriul
schitului parasit de calugarite in 1846. Si in prezent se pastreaza o piatra de mormant in partea stanga a bisericii, fiind
inscriptionat numele „Mihail Bogus, decedat in 1856”. Alaturi de el se afla mormintele fiicelor sale. Pe peretele stang al
nartexului din biserica se mai gaseste inca o inscriptie funerara: „Aici se odihnesc trupurile ctitorilor sfantului locas Teodor
si Andronachi Rudi
19
Barbus, sub ascultarea caruia se aflau 30 de calugari. Închisă din nou în 1940 de sovietici, pana in anii
1990 pe acest teritoriu a functionat mai intai o casa de copii, apoi - un sanatoriu pentru copiii. In anul
1992, dupa o minutioasa si costisitoare reparatie, manastirea si-a redeschis portile pentru calugari, in
1994 s-a inceput si restaurarea bisericii de vara Sfanta Treime [14], din anul 1999, la Manastirea Rudi
sa revina calugaritele. Fotografii ale mănăstirii Rudi pot fi vizualizate în Anexa 5.

3.2.2 Descriere

Mănăstirea Rudi este situată în satul Rudi, in mijlocul landsaftului pitoresc Rudi-Arionesti,
raionul Soroca, la o distanţă de 170 km de Chișinău, la 15 kilometri de oraselul Otaci. Drumul spre
acest lacas sacru serpuieste printre peisajele incantatoare de pe malul Bulboacei, un afluent al Nistrului.
Este o mănăstire de călugăriţe. Mănăstirea se află în inima complexului natural Rudi-Arionești, nu
departe de Nistru.

In complexul monahal, toate constructiile manastirii formeaza un ansamblu incantator, centrul

caruia este biserica Sfanta Treime, dupa vechile traditii ale arhitecturii moldovenesti. Drumul spre acest
lacas sacru serpuieste printre peisajele incantatoare de pe malul Bulboacei, un afluent al Nistrului.

La poarta manăstirii se gasesc instructiunile pentru vizitatori: nu se permite fumatul, nu se intra

fara binecuvantare, pentru femei se cuvin fuste sau rochii decente, precum si broboade. La inceput
maicele erau tolerante fata de multimea de vizitatori, dar uneori deveneau martorii unui comportament
greu de suportat. Cei veniti sunt rugati sa se conformeze, pentru un scurt timp, statutului monastic.

Egumenul: Stareţă – Maria (Pascariuc), Contacte: Coordonate: 48°20′N 27°54′E, MD, 5133, s.
Rudi, r. Soroca., Tel: (+373) 251-93-777, GSM 0671-93-555.

3.2.2.1 Biserica Sfînta Treime

Aceasta reprezintă un monument de arhitectură moldovenească, una dintre putinele biserici din
Moldova de răsărit care şi-a păstrat stilul arhitectonic moldovenesc. Legenda leagă apariţia bisericii
"Sfînta Treime" şi a mănăstirii Rudi de existenţa în preajmă a unui izvor, apa căruia ar fi tămăduitoare.
Aici veneau mulți oamenii pentru a se întrema şi anume pe acest loc s-a şi hotărît edificarea sfăntului
locaș [13]. Acesta măsoară 17,70 m în lungime, cu o lățime de 12,30 m, inclusiv absidele. Înălțimea
pereților din afară e de 9 m, iar turla cu crucea se înalță la 20 m. Planul bisericii este treflat, avînd
grosimea zidurilor de aproape un metru. Pridvorul se află în partea sudică a bisericii. În interior
20
pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stîlpi puternici, avînd forma rotundă.
Turla bisericii este susținută prin arcuri semicirculare suprapuse, formînd renumita boltă
moldovenească. Cele trei abside sînt ornamentate cu arcaturi, în care, după tradiția moldovenească
veche, se pictau chipurile sfinților. Ușile și ferestrele cu pervazuri semicirculare nu poarta urme de
profilare gotică. Prima restaurare a bisericii Sfanta Treime a fost facuta in anul 1925. In anul 1994,
cand administrator la manastirea Rudi a fost numita maica Antonina s-a inceput restaurarea repetata a
bisericii Sfanta Treime. In acelasi an a fost sfintit altarul bisericii. In anii 1997-1998 parintele Donat a
izbutit sa repare corpul de chilii si trapeza manastirii. Biserica "Sfanta Treime" a Manastirii Rudi este
una deosebita, prin arhitectura ei de un caracter moldovenesc bine pronuntat, care aminteste de
bisericile Moldovei medievale din secolele XVI-XVII. Planul bisericii este treflat, peretii ei avand
grosimea de aproape un metru. Tinda se afla in partea sudica a bisericii, iar turla este sustinuta prin
sistemul de arcuri semicirculare suprapuse, numit uneori "bolta moldoveneasca".

Arhitectura bisericii din Rudi are un caracter bine pronunțat al bisericilor moldovenești din
veacul al XVI-lea. Dimensiunile generale ale bisericii nu sunt mari: lungimea – 17,70 m, iar lățimea –
12,30 m, inclusiv absidele. Înălțimea pereților din afara e de 9 m, iar turla cu crucea are 20 m. Planul
bisericii este treflat, având grosimea pereților de aproape un metru. Tinda se afla în partea sudica a
bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici,
având forma rotundă. Turla bisericii este susținută prin tehnologie moldoveneasca arcuri semicirculare
suprapuse. Cele trei abside sunt ornamentate cu arcaturi, în care, după tradiția moldoveneasca veche, se
pictau chipurile sfinților. Ușile și ferestrele cu pervazuri semicirculare nu poarta urme de profilare
gotică. Dintre toate bisericile Basarabiei au păstrat aceste profuuri numai ușile și ferestrele bisericii
Sfântul Dumitru din Orhei, zidită de Vasile Lupu, și ale paraclisului din cetatea Hotinului. Biserica din
Rudi, din acest punct de vedere, este monumentul eel mai interesant și Comisiunea monumentelor
istorice a avut toate motivele sa o declare în anul 1921 monument istoric, construit în vechiul stil
moldovenesc [18].

3.2.2.2 Viața monahală

Toaca bate trezirea la ora 5 dimineata, iar stingerea e pe aproape de miezul noptii. Pregatindu-se
de culcare, maicile isi petrec orele de seara fie citind cartile sfinte, fie indeletnicindu-se cu lucrul
manual. Pentru ca, de cu zori, din nou sa-l laude pe Domnul si, cu rabdare si smerenie, sa se roage
pentru binele tuturor. Majoritatea calugaritelor de aici sunt tinere. Ele insa nu consuma carne, lucru
21
strict interzis prin regulamentul intern al manastirii. Caci, vorba surorii Taisia, "omul care mananca
carne are dureri de burta, se simte greu si poate sa nu reziste la rugaciuni. In plus, carnea trezeste
patimile". In schimb, la fiecare pranz, in mod obligatoriu, se serveste cate un paharut de vin rosu,
folositor pentru vigoare si sanatate [19].

3.2.2.3 Arcul Geodezic Struve

În localitatea Rudi se află primul monument din Republica Moldova ocrotit de UNESCO şi
trecut în patrimoniul mondial. Este vorba de un punct geodezic al arcului de meridian al astronomului
Friedrich Georg Wilhelm Struve. Arcul Struve are o lungime de 2820 de km, de la Hammerfest din
Norvegia pîna la Izmail[6].

„Farfuria turcească”

La un kilometru de Mănăstirea Rudi, acolo unde defileul se deschide spre valea Nistrului, este
situată o construcţie, numită de săteni „Farfuria turcească”. Conform datelor arheologilor, aceasta este
o aşezare datată din secolele VIII-IX şi înconjurată în secolele IX-X cu un zid de apărare circular şi un
şanţ. Înălţimea zidului e de șase metri, iar la sud-vest şi vest e de până la patru metri. Pe partea opusă a
aceluiaşi defileu se află ruinele unei cetăţi romane vechi, pe care e pus un indicator şi unde se înalţă trei
cruci de lemn. Acest loc aşa şi se numeşte „Trei cruci”. De aici Mănăstirea Rudi se vede ca în palmă,
ca o piatră preţioasă înrămată în verdele intens al pădurii.

3.2.1 „Peștera răposaților”

În apropierea satului se află aşa-numita „Peştera Morţilor” sau „Peștera Răposaților”, precum
ne-au spus sătenii, care, conform legendei, trece pe sub albia râului Nistru şi se sfârşeşte pe malul său
stâng. Aceasta se află chiar sub cimitir, având o deschizătură îngustă [16].

Propuneri şi concluzii

Turismul privind complexele monastice face parte din turismul cultural, de aceea dezvoltarea lui
ar aduce un aport important la evoluţia economiei naţionale, în stagnaţie în ultimul deceniu şi jumatate.
Studierea acestui domeniu al culturii noastre în context istoric şi argumentarea valorilor cultural-
istorice pe care le reprezintă, ce presupune în continuare dezvoltarea unor infrastructuri turistice,

22
capabile să corespundă cerinţelor turismului modern, ar facilita accesul Republicii Moldova la
activităţile Uniunii Europene.

Specificul arhitecturii mănăstirilor din ţara noastră este determinat de elementele arhitecturii
rurale, de tipul şi al construcţiilor auxiliare, decorul chiliilor şi de planul sistematizat al unităţilor
admininstrativ-teritoriale şi de respectarea particularităţilor peisajului din jur. Formele mici ale
arhitecturii, importanţa practică a acestora şi estetica caracterizează complexele monastice, redând
totodată şi fondul plastic tradiţional al arhitecturii ecleziastice.

La etapa actuala unele complexe monastice sunt pastrate relativ bine, altele însă nu au fost
deteriorate într-o masura mai mică s-au mai mare de întemperiile istorie s-au de cataclismele naturale.
Cu toate ceastea multe complexe rupestre au ajuns pînă la. Compexele monastice din Basarabia, şi-au
păstrat funcţiile ecleziastice. O calatorie pe rîul Nistru ofera o relevaţie deosebită asupra ansamblurilor
monastice. Complexele arhitecturale manastiresti sunt plasate de-a lungul apelor, vechile clopotniţe şi
catedrale se observă clar.

Situată în comuna Japca din raionul Floreşti, mănăstirea a fost ridicată pe locul unui schit fondat
în secolul al XVI-lea de călugări veniţi de la schitul Deleni. Are hramul Înalţarea Maicii Domnului.
Protejată de Patriarhia Rusiei, mănăstirea de maici de la Japca nu a fost închisă în anii '60, fiind singura
mănăstire rămasă în funcţiune în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

În cadrul lucrării am analizat mănăstirea Japca. Nu se știe cert când a fost întemeiată mănăstirea.
Edificiul continuă să existe și astăzi pe stabilimentul inițial, fiindu-i doar îmbunătățite construcțiile,
care s-au reconstruit ori s-au reînnoit din piatră. Mănăstirea a suferit sub regimul sovietic, însă, a rămas
deschisă. După cel de-al doilea război mondial, în Basarabia, ocupată de Uniunea Sovietică, cercetările
de orice gen vizând complexele monastice au fost interzise. Cu toate aceste, în câteva lucrări de istoria
arhitecturii, ieșite de sub tipar numai în limba rusă, se fac unele aprecieri sporadice, inclusiv asupra
mănăstirilor rupestre[7]. Deasemenea în cadrul acestei lucrări am analizat și Mănăstirea Rudi. Istoria
acesteia este similară cu cea a mănăstirii Japca. Aceasta deasemenea a avut de suferit pe timpurile
sovietice și reprezintă un edificiu construit în stil arhitectural moldovenesc, situată într-un loc pitoresc.

Turismul legat de complexele monastice este printre formele de turism ce prevalează ca

importanță la nivel național. Republica Moldova ca țară preponderent agrară are necesitate de a-și
consolida eforturile la dezvoltarea turismul rural, care poate oferi populației din mediul rural

23
oportunități și mecanisme pentru a-și trăi viața decent și cu un viitor sigur, mai ales că există experiențe
trăite de către alte țări europene, care au parcurs această cale pe perioada ultimelor decenii.

Consider că ar fi necesar să fie elaborate mai multe trasee turistice care ar include mănăstirile
din Republica Moldova. Informaţia ar trebui publicată, astfel ca să determine cititorii să-și modifice
opțiunile în ceea ce privește organizarea odihnei și a călătoriilor. Făcând cunoștință cu această
informaţie, cititorii se vor familiariza cu principalele atracții turistice a Republicii Moldova. Călătorind
pe itinerariile turistice, se vor răsfoi file din istoria străveche a ţării, se va savura din varietatea
potenţialului turistic natural şi antropic, se va cunoaște natura, se vor degusta vinurile de calitate și se
va cunoaşte cultura originală, ospitalitatea, tradiţiile multiseculare şi obiceiurile strămoşeşti.
Complexele monastice vor deplasa cititorii în trecutul spirital al statului moldovenesc.

24
Anexe

ANEXA 1. Mănăstirea Japca

25
 ANEXA 2. Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, pe ţări de origine

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total / Всего / Total 9.18 15.5
9 8.956 10.788 12.797 13.150 14.362 14 15.668
Armenia / Аpмении / Armenia 49 23 39 21 28 72 47 63
Austria / Австрии / Austria 147 103 95 269 308 269 133 45
Azerbaidjan / Азеpбайджана
/ Azerbaijan 76 29 13 41 109 55 80 121
Belarus / Белаpуси / Belarus 176 105 44 57 64 356 248 112
Belgia / Бельгии / Belgium 17 103 46 129 82 50 95 36
Bulgaria / Болгаpии /
Bulgaria 380 324 289 401 246 392 379 212
Canada / Канады / Canada 33 38 53 40 35 44 69 26
China / Китая / China 8 27 166 75 65 49 83 204
Cipru / Кипра / Cyprus 26 12 42 44 12 14 99 13
Danemarca / Дании /
Denmark 100 15 54 26 20 28 86 256
Elveţia / Швейцарии /
Switzerland 291 108 78 92 240 45 191 138
Estonia / Эстонии / Estonia 42 70 76 58 136 91 105 26
1.71 1.52
Federaţia Rusă 3 1.327 1.404 2.204 1.604 1.999 4 1.871
Franţa / Франции / France 196 283 248 155 364 190 293 290
Georgia / Гpузии / Georgia 53 7 85 19 52 77 108 30
Germania / Геpмании /
Germany 460 482 1.001 1.275 798 708 547 1.363
Grecia / Греции / Greece 118 91 86 78 100 136 103 71
Irlanda / Ирландии / Ireland 10 7 12 19 22 20 79 111
Israel / Израиля / Israel 156 225 138 163 147 531 481 554
Italia / Италии / Italy 258 474 445 622 593 575 520 463
Japonia / Япониu / Japan 76 93 258 193 265 68 277 436
Kazahstan 56 23 16 29 18 91 69 11

26
 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Kârgâzstan 15 5 11 19 14 9 20 20
Letonia / Латвии / Latvia 14 80 40 35 28 37 146 28
–
Liban / Ливанa / Lebanon 1 1 17 10 1 5 -
Lituania / Литвы / Lithuania 34 12 69 88 105 166 129 101
Olanda / Нидерландов /
Netherlands 154 311 219 288 336 336 300 356
Polonia / Польши / Poland 291 204 371 505 823 430 634 572
Regatul Unit al Marii Britanii
şi Irlandei de Nord 744 405 350 664 503 418 513 380
Republica Cehă 40 24 57 93 108 35 159 46
România / Румынии / 3.17
Romania 765 1.698 1.600 1.782 2.307 3.046 8 3.563
S.U.A. / США / USA 194 451 558 534 579 564 682 775
Slovenia / Словении /
Slovenia 8 53 31 55 115 52 94 85
Spania / Испании / Spain 60 79 69 72 98 115 184 111
Suedia / Швеции / Sweden 59 99 334 207 276 238 484 156
1.00
Turcia / Туpции / Turkey 2 526 477 819 557 692 717 455
1.78
Ucraina / Укpаины / Ukraine 979 730 1.189 987 1.042 1.537 5 1.560
Ungaria / Венгрии / Hungary 31 18 84 79 40 46 31 12
Alte ţări 357 291 641 543 901 780 837 996

27
ANEXA 3. Numărul turiștilor și excursioniștilor străini, care au vizitat Republica
Moldova în ultimul deceniu

28
ANEXA 4. Fotografiile celor mai importante mănăstiri din Moldova

Mănăstirea Hâncu

Mănăstirea Curchi

29
 Mănăstirea Sireti

Mănăstirea Hîrjăuca

30
Mănăstirea Hîrbovăț

Mănăstirea Căpriana

31
 Mănăstirea Frumoasa

Mănăstirea Hagimus, închinată Sfintelor femei mironosițe Marta și Maria

32
ANEXA 5. Fotografii ale mănăstirii Rudi

33
 Izvorul din curtea Mănăstirii Rudi

„Peştera Răposaţilor” de lîngă satul Rudi, Soroca

34
 Platforma şi monumentul Arcului Geodezic Struve din satul Rudi

Bibliografie

[1] Agenţia Turismului a Republicii Moldova, articolul Comunicat De Presă, data publicării: Luni, 06
aprilie 2015, disponibil la turism.gov.md/index.php?pag=noutati&opa=view&id= 6.4.18
[2] Agenţia Turismului a Republicii Moldova, articolul Statistica în domeniul turismului pentru nouă
luni ale anului 2016, disponibil la turism.gov.md/index.php?
pag=comunicate&opa=view&id=897&start=10&l= 6.4.18
[3] Dr. Ion XENOFONTOV, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de
Ştiinţe a Moldovei, articolul Zece curiozități despre mănăstirea Japca, disponibil la
http://ortodox.md/zece-curiozitati-despre-mănăstirea-japca/ 6.4.18
[4] Ecology, articolul Statistica — turismul rural din moldova în topul preferințelor, disponibil la
ecology.md/md/page/statistica-turismul-rural-din-moldova-in-topul-preferintelor 6.4.18
[5] Informator, articolul Mănăstirea Japca, disponibil la http://www.informator.md/ro/atractii-
turistice/moldova/tururi_manastiri/all/31-mănăstirea_japca/ 6.4.18
[6] Istoria.md, articolul Mănăstirile din Republica Moldova, disponibil la istoria.md/articol/26/M
%C4%83n%C4%83stirile_din_Republica_Moldova 6.4.18

35
[7] Mănăstiri.md, articolul Mănastirea „Înalțarea Domnului” S. Japca, disponibil la
http://manastiri.md/ro/manastiri/japca/ 6.4.18
[8] Moldovenii.md, articolul Complexe monastice, disponibil la moldovenii.md/md/section/374
6.4.18
[9] Regie Live, articolul Evaluarea în Turism A Complexelor Monastice Din Republica Moldova,
disponibil la https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/evaluarea-in-turism-a-complexelor-
monastice-din-republica-moldova-377449.html 6.4.18
[10] Wikipedia, articolul Mănăstirea Japca, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n
%C4%83stirea_Japca 6.4.18
[11] Wikipedia, articolul Turismul în Republica Moldova, disponibil la
ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Republica_Moldova 6.4.18
[12] Ştiri locale, articolul TOP 10 cele mai frumoase mănăstiri din Moldova, disponibil la
https://stirilocale.md/10-cele-mai-frumoase-manastiri-din-moldova.html 6.4.18
[13] Moldovenii.md, articolul Mănăstirea Rudi, disponibil la
http://www.moldovenii.md/md/section/739/content/9753 citat la 13.5.18
[14] Ortodox, articolul Mănăstirea “Sfânta Treime”, s. Rudi, r. Soroca, disponibil la
http://ortodox.md/manastirea-sf-treime-s-rudi-r-soroca/ citat la 13.5.18
[15] Travel, articolul Mănăstirea Rudi, disponibil la
https://www.travel.md/ro/locuri-de-vizitat/biserici-si-manastiri-moldova/manastirea-rudi/ citat la
13.5.18
[16] Ziarul Timpul, articolul Rudi, o bijuterie turistică între divin și lumesc , disponibil la
timpul.md/articol/rudi-o-bijuterie-turistica-intre-divin-i-lumesc--37093.html citat la 13.5.18
[17] Ortodoxia, articolul Mănăstirea „Sânta Treime”, Rudi, disponibil la
http://www.ortodoxia.md/2010/09/mnstirea-qsanta-treimeq-rudi/ citat la 13.5.18
[18] Wikipedia, articolul Mănăstirea Rudi, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n
%C4%83stirea_Rudi citat la 13.5.18
[19] Crestin Ortodox, articolul Manastirea Rudi, disponibil la https://www.crestinortodox.ro/biserici-
manastiri/manastirea-rudi-67916.html citat la 13.5.18

36