Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ef 6 BBB 65
Ef 6 BBB 65
Sunt:
1. Faza biofarmaceutică
Are doua etape:
− Eliberarea din forma farmaceutică;
− Dizovarea în lichidele biologice de la locul de administrare.
Eliberarea
Pentru o formă farmaceutică solidă, constă în dezintegrarea în granule și apoi
dezintegrarea în particule fine.
Dizolvarea
Are loc de la nivelul particulelor, al granulelor și chiar al formei solide. Constă în
dispersarea substanței active la nivel molecular, în lichidele biologice de la locul de administrare.
2. Faza farmacocinetică
Absorbția
Este etapa de trecere a substanței active, dizolvate – de la locul de administrare, în
sângele circulației generale.
Distribuirea
− Transportul – constă în vehicularea substanței active cu ajutorul sângelui, în sistemul
circulator; transportul se poate face în formă liberă,fie în formă legată de proteinele
plasmatice.
1
C2
− Difuziunea în țesuturi – trecerea substanței active, din sânge în țesuturi, prin membrane
capilară și membrane celulară.
− Distribuirea – repartizarea la nivelul țesuturilor
− Stocarea – fixarea în unele țesuturi.
Epurarea
− Metabolizarea (biotransformarea) la locul de metabolizare – modificarea structurii
chimice, cu apariția metaboliților, activi sau inactivi.
− Eliminarea – excreția din organism, la nivelul cailor de eliminare, ca atare sau sub formă
de metaboliți.
Aceste etape fac obiectul farmacocineticii. Etapele se desfășoară relativ simultan și
putem vorbi de un sistem unitar LADME: L – eliberare, A – absorbție, D – distribuție, M –
metabolizare, E – eliminare.
3. Faza farmacodinamică
Biofarmacie generală
Biodisponibilitatea medicamentelor
2
C2
Bioechivalența medicamentelor
Tipurile de echivalență
3
C2
4
C2
Tipuri de biodisponibilitate
Biodisponibilitatea absolută
Biodisponibilitatea relativă
Biodisponibilitatea relativă-optimală
6
C2
7
C2
8
C2
− Antiacidele pot forma, cu alte medicamente, complecși mai puțin solubili (de ex. cu
penicilamina) sau mai solubili (ex. cu anticuagulante cumarinice de tip dicumarol)
modificand viteza de eliminare a medicamentelor asociate;
− Adsorbantele (cărbune, caolin, pectine) pot adsorbi și forța eliminarea digestivă,
reducănd absorbția unor substanțe active;
− Ionii bivalenți Ca2+, Mg2+ formează complecși neabsorbabili cu unele medicamente
(ex. cu tetraciclina);
− Antihistaminicele H2 (famotidina, ranitidina) cresc pH-ul gastric și pot modifica
absorbția și biodisponibilitatea altor medicamente;
9
C2
Excepție fac:
− Medicamentele iritante pentru mucoase, care trebuie administrate după o masă frugală;
exemple: săruri de fier, de potasiu și de calciu; teofilina și derivații;
− Medicamente care au indicații speciale farmacografice privind momentul optim de
administrare raportat la timpul meselor; de exemplu: înainte de masă cu 30 minute,
anorexigenele; în timpul mesei, substituenții secreției gastrice; după masă la 30-60
minute, antiacidele.
10
C2
11