,,Dragoste de viață„ de Jack London

Jack London  are ca subiect existența crudă, sălbatică și spiritul de

revoltă și aventură, în care eroii, de o forță fizică și morală supraumană, sunt
antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire, paradoxal mântuirea
venind întotdeauna prin eșecul în viață.

Filosofia lui Nietzsche

Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche,
în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument
pentru înțelegerea lumii: "esența cea mai intimă a existenței este voința de
putere"
Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiționale ale metafizicii va antrena
abolirea valorilor idealiste, în special ale creștinismului, dar și ale istoricilor.
Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură
intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei
forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci
abandonarea vechilor idoli și a speranței într-o lume de dincolo, acceptarea
vieții în ceea ce comportă ea ca aspirație spre putere. Astfel, contrar falselor
interpretări ale filozofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om
atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință în evoluție, așteptată și
dorită de om: "Am venit să vă vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie
depășit" (Așa grăit-a Zarathustra). Omul este așadar o punte între maimuța
antropoidă și supraom, un element tranzitoriu în evoluție (cf. parabola
acrobatului din Zarathustra).
(Mintea conștientă este primul strat al minții umane care este responsabil de
logică și rațiune. Controlează de asemenea acțiunile pe care le faceți în mod
intenționat. conștiința, analiza, concentrarea sunt în esență legate de mintea
conștientă. 
(Subconștientul Acesta este stratul care vă definește deoarece păstrează
credințele, atitudinile, valorile, motivațiile etc Mintea subconștientă nu
este ușor accesibilă în comparație cu mintea conștientă deoarece
amintirile sunt într-o stare mai adâncă.
 În plan literar, a fost influențat de Robert Louis Stevenson, Rudyard
Kipling, Joseph Conrad, iar în cel ideologic de Charles Darwin, Herbert
Spencer, Karl Marx și Friedrich Nietzsche. 
Opere principale[modificare | modificare sursă]
Scriitorul este cunoscut pentru romanele sale mai importante, (unele
fiind ecranizate).

 Chemarea străbunilor, (The Call of the Wild, 1903)

 Lupul de mare (1904)
 Războiul claselor (War of the Classes, 1905)
 Colț alb (White Fang, 1906)
 Călcâiul de fier (The Iron Heel, 1907) Revolta de pe Elsinore
 Martin Eden (1909)
 Croazieră cu Snark (The Cruise of the Snark, 1911)
 Timpul nu așteaptă (Burning Daylight, 1910)
 Son of the Wolf (1900), colecție de povestiri; tradusă ca Pui de lup,
altă traducere - Fiul lupului de Eugeniu Boureanul
 Până la Adam (1907)
 Dragoste de viață (1907)
 Revoluție și alte eseuri (Revolution and Other Essays, 1910)
 Smoke Bellew (1912)
 John Barleycorn (1913)
 JL - Opere alese - in 3 volume masive - (Republica Socialista
Romania, B, 1966)