Experiența studenților intervievați cu privire la cursul de ”Metodologie a cercetării

științifice” a fost diversă, oferind perspective diferite. Cu toate acestea se pot observa și unele
puncte comune în ceea ce privește starea generală simțită la curs, unele dificultăți organizatorice
și practice ale predării materiei.
Primul student din anul I descrie experiența sa la cursul de ”Metodologie a cercetării
științifice” ca fiind una neplăcută, consideră că în timpul cursului nu s-au oferit informații
importante, iar criteriile evaluării finale nu au fost clare, acesta nu a înțeles unde a greșit în
cadrul proiectului final.
Experiența celui de-al doilea student a fost încărcată de anxietate, acesta a întâmpinat
dificultăți în parcurgerea materiei, iar sentimentul general pe care l-a avut în timpul cursului era
de teamă. „În general, pot spune că îmi era puțin teamă la începerea fiecărui curs. Domnul
profesor are de obicei o atitudine superioară și câteva glume care insuflă teama.”
Putem concluziona că studenții anului I, care au în memoria recentă experiența cursului
s-au declarat mai degrabă anxioși și temători cu privire la această materie și la modul de abordare
a profesorului. Studentii au declarat de asemenea că au întâmpinat dificultăți în parcurgerea
materiei, a materialelor de studiu, dar și în pregătirea pentru examen. Totodata, putem spune că
așteptările studenților nu au fost foarte clare, având în vedere că aceștia se află în primul an de
studiu al învatamantului universitar, iar experiențele anterioare la care aceștia s-au raportat
implică o legatură strânsă și de lunga durată cu profesorii.
Experiența primul student din anul 2 la cursul de Metodologie a cercetării științifice a fost
negativă. Acesta consideră că experiența la curs a fost neplăcută, simțindu-se stresat pe tot
parcursul cursului.
Al doilea student din anul 2 descrie experiența sa la cursul de Metodologie a cercetării
științifice ca fiind una interesantă, încărcată de emoții diferite, de la curiozitate la anxietate.
”Cursurile erau interesante, dar de fiecare dată când aveam curs nu știam la ce să mă aștept,
putea să ne dea teme foarte complicate sau să ne certe că am greșit ceva, era foarte imprevizibil
pentru mine.” În timpul interviului subiectul a fost politicos și deschis, acesta a răspuns repede la
întrebări, fără să-și ia timp de gândire, oferind exemple și detalii cu privire la experiența sa.
Putem concluziona că subiecții anului II s-au declarat anxioși în raport cu acest curs, însă
au înțeles aplicabilitatea ulterioară a informațiilor obținute. Ambii studenți au declarat că un
punct în minus al cursului este legat de aspectele organizatorice și practice ale materiei (o
platformă online pe care se lucra greu, cerințele date de profesor nu erau clare, suportul de curs a
fost în limba engleză).
Primul student intervievat din anul 3 a caracterizat experiența la cursul de Metodologia
cercetării științifice ca fiind oarecum neplăcută. Își amintește că simțea puțină teamă la începerea
fiecărui curs: ”Domnul profesor avea de obicei o atitudine superioară și câteva glume care
insuflau teama.” Însă, acesta consideră că informațiile aflate la curs erau interesante și felul de a
fi al profesorului l-a determinat să învețe.
 În timpul derulării interviului, subiectul a fost foarte deschis să răspundă la întrebări,
oferind multe informații cu privire la experiența sa.
Experiența celui de-al doilea student din anul 3 în privința cursului a fost neplăcută
deoarece se simțea foarte stresat. Starea generală din timpul cursului era tensionată și se simțea
foarte frustrat.
Studenții anilor terminali au exprimat păreri contradictorii privind cursul „Metodologia
cercetării științifice”. În timp ce primul student a considerat că informațiile de la curs au fost
interesante și materia i-a îmbogățit cunoștințele cu privire la redactarea și analizarea articolelor
științifice, al doilea student intervievat a considerat ca emoțiile negative resimțite în timpul
orelor de curs au avut o pondere mai mare în reprezentarea generala a experienței acestei materii.