Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Departamentul Psihologie

ANXIETATEA ȘI CONSUMUL DE COFEINĂ

LA ADOLESCENȚI

Profesor coordonator:
Prof.Univ. Sumedrea Cristian Mihai Student: Uță Elena-Diana
 RELAȚIA DINTRE ANXIETATE ȘI CONSUMUL DE COFEINĂ LA
ADOLESCENȚI

Introducere

Anxietatea normală este adaptativ evolutivă și este trăită de toată lumea în anumite
contexte, însă frica excesivă în situații în care nu există pericole poate indica o tulburare de
anxietate. Se estimează că 25% din populație este afectată de o tulburare de anxietate la un
moment din viața lor. Aceste tulburări afectează semnificativ viata normala, adesea fiind
însoțite de o mare suferință personală și costuri sociale.

Anxietatea și tulburările de anxietate pot fi declanșate de un cumul de factori, precum

existența unor boli, expunerea la anumite traume, expunerea la stres prelungit, consumul de
anumite substanțe, personalitatea, factorii genetice.

Anxietatea și consumul de cofeină

Cofeina este cel mai des consumat drog din lume. Deși consumul de doze mici până la
moderate de cofeină este în general sigur, un număr tot mai mare de studii clinice arată că
unii consumatori de cofeină devin dependenți de medicament și nu pot reduce consumul, în
ciuda cunoștințelor despre problemele de sănătate recurente asociate cu utilizarea continuă.
Astfel, Organizația Mondială a Sănătății și unii profesioniști din domeniul sănătății recunosc
dependența de cofeină ca o tulburare clinică (S.E. Meredith & et al., 2013).

Supradozajul cu cofeină provoacă efecte adverse, cum ar fi tahicardie, hipertensiune

arterială, greață, vărsături și gastrită (Kim M.H, 2013). De asemenea, consumă de cofeină
este asociat cu iritabilitate, insomnie, depresie și anxietate, precum și cu convulsii și accident

vascular cerebral în unele cazuri (Gunja, Brown, 2012; Carrillo JA, Benitez J. ,2000; Kang
SH, Yoo HN, Chung SH, Kim CY., 2012).
 În special, la adolescenți, cofeina accelerează agresivitatea, reduce orele de somn și
crește somnolență diurnă și provoacă dureri de cap (Kang, 2012; Son, 2007). În ciuda
riscurilor, mai multe băuturi energizante conțin niveluri de cofeină cuprinse între 30 și 207
mg per cutie sau sticlă. Având în vedere faptul că aportul zilnic recomandat de cofeină pentru
copii și adolescenți este de 2,5 mg/kg, este rezonabil să spunem că riscul este relativ mai
mare la aceștia (Hang, 2012; Kang, 2014).

Adolescenții reprezintă un grup vulnerabil la efectele adverse ale cofeinei și la

dependență deoarece nu au destule informații despre cofeină, au o capacitate de control
scăzută și în prezent băuturile energizante și cafeaua sunt foarte accesibile.

Deși până în prezent au fost efectuate în mod continuu studii privind băuturile cu
cofeină și modelele de consum (Sim, 2010; Kim, 2012), sunt puține cercetările asupra
efectelor fizice și neuropsihologice ale cofeinei la adolescenții. Astfel, acest studiu își
propune să evalueze relația dintre aportul de cafeină și anxietate la adolescenți.

Scopul acestui studiu este de a afla dacă există o asociere între nivelul crescut de
cofeină și creșterea anxietății la adolescenți.

Ipoteza generală:

Consumă de cofeină influențează nivelul de anxietate la adolescenți.

Ipoteza operațională:

Adolescenții care consumă cofeină în cantități mari au un nivel crescut de

anxietate în comparație cu adolescenții care nu consumă cofeină.

Ipoteză de nul:

Consumă de cofeină în cantități mari nu influențează nivelul de anxietate la

adolescenți.

Variabilă independentă: consumul de cofeină (1=cu consum de cofeină;2=fără

consum de cofeină)

Variabilă dependentă: nivelul de anxietate

 Metode

Participanți

Eșantionul acestui studiu va fi format din adolescenți din România, aproximativ 30 de

persoane, fete și băieți, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.

Procedură

Studiul va fi unul de tip experimental și se va desfășura prin împărțirea adolescenților în

două grupe în funcție de cantitatea de cofeină consumată.

La toți participanții li se va aplica Scala Hamilton de evaluare a anxietati (Hamilton

Anxiety Rating Scale – HARS)

Instrumente

Pentru a măsura nivelul de anxietate de va folosi Scala Hamilton de evaluare a anxietati

(Hamilton Anxiety Rating Scale – HARS)
Bibliografie

Jin, M.J., Yoon, C.H., Ko, H.J., Kim, H.M., Kim, A.S., Moon, H.N., Jung, S.P.2016.
The Relationship of Caffeine Intake with Depression, Anxiety, Stress, and Sleep in Korean
Adolescents. Korean J Fam Med. 37(2):111-6. doi: 10.4082/kjfm.2016.37.2.111.
Meredith, S.E., Juliano, L.M., Hughes, J.R., Griffiths, R.R. 2013. Caffeine Use
Disorder: A Comprehensive Review and Research Agenda, 3(3):114-130. doi:
10.1089/jcr.2013.0016.
Gunja, N., Brown, J,.A. 2012. Energy drinks: health risks and toxicity. Med J Aust.
196:46–49.https://doi.org/10.5694/mja11.10838
Carrillo, J.A., Benitez, J. 2000. Clinically significant pharmacokinetic interactions
between dietary caffeine and medications. Clin Pharmacokinet. 39:127–153.
https://doi.org/10.2165/00003088-200039020-00004
Son, H.S. 2007 The prevalence and correlates of taking painkillers for headache in
high school students [master's thesis] Seoul: Ewha Womans University.
Do, Y.S., Kang, S.H., Kim, H.T., Yoon, M.H., Choi, J.B. 2014 Investigation on the
consumption of caffeinated beverages by high school students in Gyeonggi-do. J Food Hyg
Saf. 29:105–116.
Reissig, C.J., Strain, E.C., Griffiths, R.R. 2009. Caffeinated energy drinks: a growing
problem. Drug Alcohol Depend. 99:1–10