MICROÎNTREPRINDERI, IMPOZIT PE PROFIT

SAU PE VENIT

Pana la sfarsitul acestei luni, societatile comerciale care indeplinesc

conditiile pentru a fi microintreprinderi trebuie sa opteze intre a plati
un impozit de 3% pe venit sau un impozit de 16% pe profit.

Optiunea se comunica organelor fiscale teritoriale prin depunerea “Declaratiei

de inregistrare/Declaratiei de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si
alte entitati fara personalitate juridica” (formularul 010).

Conditiile optiunii

O prima conditie este ca aceste societati sa aiba statutul de

microintreprinderi, potrivit criteriilor prevazute in Codul Fiscal.
Microintreprinderea este o persoana juridica romana care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:

a) realizeaza venituri din diferite activitati, cu exceptia celor din domeniul

bancar, al asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, al jocurilor de
noroc, consultantei si managementului sau au capitalul social detinut de un
actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei al 100.000 euro.

d) capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si

autoritatile locale.

Alta conditie pentru a putea pentru impozitul pe veniturile

microintreprinderilor este ca aceste societati sa fi fost pana acum
platitoare de impozit pe profit, deci sa nu mai fi beneficiat de prevederile
referitoare la impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

In situatia in care, in cursul anului fiscal, conditia referitoare la realizarea de

venituri sub echivalentul in lei al plafonului 100.000 euro nu mai este
indeplinita, microintreprinderea datoreaza impozit pe profit incepand cu
trimestrul in care s-a depasit limita.

Cum e mai avantajos? Valentina Sgarbura, vicepresedinte APEC,

Managing Partner la Advise Expert Accounting, sfatuieste contribuabilii
care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru microintreprinderi, dar
estimeaza ca vor obtine un profit impozabil mai mic de 18,8% din veniturile
totale, sa opteze pentru incadrarea ca platitoare de impozit pe profit, nu pe
impozitul pe venit.

“Pentru a raspunde acestei intrebari am elaborat un mic studiu de caz tinind

cont de noile masuri fiscale aprobate de Guvern. Scopul studiului este
determinarea unui indicator financiar care sa justifice optiunea unui
intreprinzator de a se incadra fie in categoria microintreprinderilor (impozit pe
venitul total in cota de 3%), fie in categoria platitorilor de impozit pe profit
(impozit in cota de 16% din profitul impozabil).

Impozitul datorat de platitorii de impozit pe profit se calculeaza cu

formula:

Imp = 16% x Pimp

unde Imp – Impozit pe profit Pimp – Profit impozabil

Impozit datorat de microintreprinderi se calculeaza cu formula:

Imv = 3% x Vt

unde Imv – Impozit pe venit Vt – Venituri totale

Facem ipoteza ca impozitele in cele doua sisteme de calcul sunt

egale.

Imp = Imv sau 16% x Pimp = 3% x Vt

Daca definim rata profitului (Rp), ca procent din veniturile totale care
reprezinta profitul impozabil, adica Pimp = Rp x Vt, atunci ecuatia devine:

16% sRp x Vtt = 3% x Vt

Rp=18,8%

Rezultatul obtinut se interpreteaza astfel: atunci cand rata profitului

impozabil este 18,8%, intreprinzatorul poate opta din punct de vedere fiscal
pentru oricare dintre cele doua sisteme de impozitare, pentru ca impozitul
este acelasi.

Persoanele juridice care desi indeplinesc conditiile prevazute de lege

pentru microintreprinderi, dar estimeaza ca vor obtine un profit impozabil
mai mic de 18,8% din veniturile totale, ar trebui sa opteze, din punct de
vedere fiscal, pentru incadrarea ca platitoare de impozit pe profit.

In acest moment, costul efectiv (brut/net) in taxe platite statului pe salarii

(daca luam in calcul impozitul pe venit, contributiile sociale, de sanatate si de
somaj platite de angajat si angajator) este de aproximativ 60%.

In plus, contribuabilii au fost obisnuiti, ca urmare a stopajului la

sursa, cu venitul net, si nu cu cel brut. In cazul salariilor mari si foarte
mari e insa imposibil sa nu te arda la buzunar costul ridicat adus de impozite
pe piata fortei de munca.

Astfel, profitand de statutul microintreprinderilor, care pot opta fie pentru

plata unui impozit de 3% pe cifra de afaceri, fie a impozitului de 16% pe
profit, managerii bine platiti au decis sa-si primeasca salariile prin
intermediul acestei portite legislative.

Asadar, ei nu mai platesc contributiile la asigurarile sociale, sanatate si

somaj, ci numai impozitul de 3% pe venit (salariu) si cel de 16% pe
dividende (in 2004, plateau numai 5% pe dividende, iar in 2005,
10%).

Legat de servicii, s-a precizat clar, prin Ordonanta 110/2006, ca o societatea

isi pierde calitatea de microintreprindere inclusiv atunci cand activitatea de
consultanta si management depaseste 50% din profilul companiei.

Totusi, multe microintreprinderi au ramas un mijloc licit de neplata a

contributiilor sociale, de sanatate si de somaj care ajung cumulat
(pentru ca angajatorul plateste toata suma) la 47,5%.

Asa se justifica si mentiunea ca veniturile trebuie sa fie in proportie

majoritara din alte activitati decat consultanta sau
management introdusa de parlamentarii care, desi nu au vrut sa renunte la
facilitatea pentru microintreprinderi, au incercat sa ia in seama si explicatia
Finantelor”.

https://www.frontpress.ro/impozit-pe-venit-sau-pe-profit/