Student: Vrăjescu Ilie Ionuț

Specializare: Management
Anul I

Abordarea modernă a calității mărfurilor

Definirea noţiunii de calitate şi problemele legate de asigurarea calităţii

bunurilor i-a preocupat de mult pe oamenii de ştiinţă şi mai ales pe practicieni.
Preocupările privind calitatea serviciilor sunt mult mai recente, datând, conform
literaturii de specialitate, de câteva decenii. Conform standardelor internaţionale
existente în vigoare în domeniul calităţii (vezi ISO 9000: 2000) multe dintre
problemele specifice calităţii bunurilor se pot adapta şi la cele ale serviciilor căci
„acolo unde se foloseşte termenul de produs se poate înţelege şi un serviciu”. Din
punct de vedere etimologic termenul de calitate provine din cuvântul latinesc
„qualitas”, care la rândul său derivă din cuvântul „qualis”, care are semnificaţia
„fel de a fi”. Numeroasele preocupări privind atât definirea noţiunii de calitate cât
şi modul de măsurare a ei au condus la existenţa unei bogate literaturi în domeniu
precum şi la apariţia unor multiple puncte de vedere privind conţinutul noţiunii de
calitate a bunurilor şi serviciilor.

Definirea calităţii bazată pe produs

Această viziune defineşte calitatea în funcţie de modul în care diferitele
caracteristici sau atribute ale produsului ating un anumit standard de cerinţe sau
specificaţii impuse. În felul acesta calitatea este exprimată, cuantificată şi măsurată
prin intermediul standardelor şi specificaţiilor pe care orice produs trebuie să le
aibă din punct de vedere al caracteristicilor şi atribuţiilor sale. Conform acestei
viziuni calitatea reprezintă expresia gradului de utilitate socială a produsului,
măsura în care prin ansamblul caracteristicilor sale satisface nevoia pentru care a
fost creat şi respectă restricţiile impuse de interesele generale ale societăţii privind
eficienţa socio-economică, protecţia mediului material şi social. După opinia
profesorului Naghi Mihai calitatea produselor reprezintă "suma tuturor
Student: Vrăjescu Ilie Ionuț
Specializare: Management
Anul I
proprietăţilor şi atributelor care reflectă măsura satisfacerii normelor şi cerinţelor
beneficiarului în legătură cu utilizarea produselor. Ea constituie expresia finală a
calităţii proceselor de producţie" (Naghi și Stegerean, 2004, pp.296) Această
modalitate clasică de abordare a calităţii, după părerea multor specialişti, nu mai
poate fi considerată o abordare realistă în mediul economic concurenţial actual care
susţine orientarea către consumator, din următoarele motive: - de multe ori
standardele au fost impuse clienţilor de către întreprinderi şi organizaţii; -
standardele şi specificaţiile la care se face raportarea pot fi învechite; - standardele
nu coincid întotdeauna cu aşteptările şi cerinţele clienţilor; - un astfel de punct de
vedere nu pune pe primul plan necesitatea satisfacerii nevoilor clienţilor, care este
unul dintre obiectivele fundamentale ale unei întreprinderi.
Satisfactia oamenilor pentru lucrul „bine facut' a fost dintotdeauna un sentiment
de mandrie si care a avut dimensiuni diferite, in functie de perioada istorica a
productiei de marfuri. La inceputurile sale, mestesugarii isi individualizau
produsele pe care le realizau prin sigle specifice, din dorinta de a castiga increderea
clientilor.In perioada revolutiei industriale, cand s-au creat mari uzine, muncitorul
pierde din individualitatea sa asupra marfii, el realizand doar unele operatii, parti
din produs, pentru a se integra unui grup de antreprenori care urmareau in primul
rand cresterea profitului si a productivitatii.

Diviziunea muncii, specializarile adanci, automatizarea operatiilor, au fost si

sunt probleme necesare productiei de serie mare si productivitatea ridicata, dar in
schimb s-a redus interesul direct al lucratorului pentru calitatea muncii sale.
La nivelul intreprinderilor calitatea depinde de activitatile efectuate la trei trepte
ierarhice:
>      managementul de varf care stabileste strategia calitatii, respectiv
politica si obiectivele calitatii pe termen lung;
>      departamentul (sefii de sectie, de compartimente) unde se sta
bileste tactica, masurile de realizare a strategiei prin activitatii
concrete;
Student: Vrăjescu Ilie Ionuț
Specializare: Management
Anul I
>      executantii, adica sefii de echipa, maistri, sefii de catedra etc care
activeaza la nivel operational si determina realizarea calitatii pro-
priu-zise.
Conceptul de calitate si metodele de organizare a activitatilor pentru atingerea
unui anumit nivel de calitate au evoluat pe parcursul mai multor secole.Pana la
revolutia industriala, responsabilitatea pentru calitate revenea mestesugarului, care
isi concepea si realiza produsul pentru piata sau pentru un anumit client.
O data cu declansarea revolutiei industriale si, implicit, cu cresterea productiei in
fabrici, calitatea a devenit treptat responsabilitatea sefului de atelier sau a unui
supraveghetor, care era, de cele mai multe ori, ales dintre lucratorii cu experienta si
care raspundea totodata si de cantitatea produsa.
O alta etapa a inceput cu generalizarea producerii de componente
interschimbabile, care a dus la necesitatea laboratoarelor de incercari si masuratori
dotate cu aparate de masura si control din ce in ce mai sofisticate. Aceasta a
reprezentat separarea functiilor de productie de  cele de control, atunci au aparut
conceptele de: INSPECTIE si CONTROL DE CALITATE.
Intre conceptele calitatii si modalitatile de organizare nu sunt delimitari nete, ele
se intrepatrund si se influenteaza reciproc. in ordinea cronologica a aparitiei lor,
acestea sunt:
-inspectia calitatii;
-controlul statistic al calitatii;
-asigurarea calitatii sau sistemul de asigurare al calitatii;
-sistemul de management al calitatii;
-managementul calitatii totale (TQM).
Conform perspectivei 'clasice', misiunea cumpararii consta in obtinerea
produselor necesare, de calitatea potrivita, in cantitatea potrivita, din sursa
potrivita, livrate la locul potrivit, la timpul potrivit, la pretul potrivit. Semnificatiile
acestor potriviri sunt urmatoarele:
 calitatea potrivita - un nivel suficient pentru a indeplini
functia ceruta, avand in vedere ca o calitate excesiva fata de
Student: Vrăjescu Ilie Ionuț
Specializare: Management
Anul I
necesitatile clientilor este o investitie costisitoare, iar o calitate
inferioara induce riscul pierderii clientilor;
 cantitatea potrivita - mai mare sau mai mica decat cea
solicitata de un departament al firmei (de productie sau
comercial), astfel incat sa permita o livrare economica sau sa
evite riscul unor fluctuatii nefavorabile de pret ori al uzurii
morale a marfurilor;
 sursa potrivita - capabila de performante de incredere si
caracterizata de competenta;
 locul potrivit - la un depozit central, direct la unitatea de
productie sau magazinul propriu, direct la client etc.;
 timpul potrivit - cumparari realizate, pe de o parte, fie in
mod anticipat fata de momentul de manifestare a nevoii de
produse, fie in momentul manifestarii cererii, in conditiile unor
stocuri zero, pe de alta parte la un anumit interval de la data
solicitarii efectuate de un departament al propriei organizatii;
 pretul potrivit - nu neaparat cel mai scazut pret al pietei,
ci costul total cel mai favorabil, la care pot fi procurate
utilitatile dorite.
Profesionistii aprovizionarii considera ca aceasta definitie a misiunii cumpararii
este relativ simplista. Motivele principale se refera la:
 utilizarea termenului 'potrivit' - ceea ce confera misiunii un caracter
situational, termenul fiind inteles in mod diferit de fiecare organizatie;
 versatilitatea termenului 'potrivit' - semnificatia potrivirii se modifica
in functie de mutatiile care au loc in cadrul organizatiei si in mediul in care ea
actioneaza;
 necesitatea concordantei cu obiectivele organizatiei - potrivirile trebuie
sa corespunda obiectivelor functionale de aprovizionare si logistice, care decurg, la
randul lor, din obiectivele generale ale firmei;
 caracterul ireconciliabil al unor potriviri - de exemplu, un nivel inalt
de calitate nu poate fi obtinut Ia un pret 'potrivit', ci la un pret mai mare, ce reflecta
performantele competitive ale furnizorului in domeniul calitatii.
Misiunea cumpararii se concretizeaza intr-un set de obiective a caror indeplinire
este asigurata de logisticieni, in general, si de specialistii in cumparare, in mod
special. Obiectivele cumpararii moderne7 sunt
Student: Vrăjescu Ilie Ionuț
Specializare: Management
Anul I
urmatoarele:
a)      Asigurarea la momentul potrivit a bunurilor si serviciilor necesare, pentru
ca firma (producatoare sau distribuitoare) sa poata onora la timp comenzile
clientilor sai, sa evite nemultumirile acestora datorate intarzierii livrarilor si
pierderile generate de anularea comenzilor;
b)      Realizarea celei mai avantajoase combinatii a calitatii, pretului, serviciului
si timpului, fara a absolutiza importanta pretului, in privinta cresterii eficientei
cumpararii;
c)      Reducerea la minimum a pierderilor legate de stocuri, atat sub aspectul
costurilor generate de mentinerea in spatiile de depozitare a unor stocuri de
siguranta excesive (costuri aferente depozitarii, costul uzurii morale si deteriorarii
fizice a produselor etc.), cat si al costurilor generate de rupturile de stoc (costul
comenzilor anulate si al celor restante, costul pierderii unor clienti);
d)      Dezvoltarea relatiilor cu furnizori competenti, ceea ce presupune pe de o
parte evaluarea riguroasa a performantelor furnizorilor actuali si potentiali, iar pe
de alta parte preocuparea firmei de a stabili relatii de parteneriat pe termen lung cu
furnizori de incredere, interesati sa coopereze pentru realizarea unor obiective
comune, in interesul ambelor parti;
e)      Identificarea si dezvoltarea unor surse alternative de incredere, pentru a
diminua dependenta de o singura sursa de cumparare, care fie poate da dovada de
autosuficienta, in absenta unei competitii cu alti furnizori, pentru obtinerea
comenzilor si satisfacerea necesitatilor firmei cliente, fie se poate confrunta cu
situatii de forta majora, care o fac incapabila de a onora pe termen mediu sau lung
cerintele firmei cumparatoare;
f)       Valorificarea avantajelor standardizarii si simplificarii componentelor
produsului, in cazul intreprinderilor producatoare, care are ca efect reducerea
diversitatii si cantitatii produselor mentinute in stoc, ceea ce conduce la diminuarea
costurilor si cresterea probabilitatii de obtinere la timp a comenzilor;
g)      Urmarirea tendintelor pietei si mentinerea pozitiei competitive a firmei,
prin identificarea noilor materii prime, materiale, subansamble si produse finite,
noilor surse de cumparare de pe piata interna si externa, noilor orientari in practica
aprovizionarii firmelor;
Student: Vrăjescu Ilie Ionuț
Specializare: Management
Anul I
h)      Mentinerea unor bune relatii intre departamentul de aprovizionare si
celelalte departamente ale firmei, cu scopul de a asigura indeplinirea obiectivelor
generale ale organizatiei;
i)        Administrarea functiei de cumparare in mod eficient si eficace, in
conditiile respectarii prevederilor legale si standardelor etice;
j)        Dezvoltarea profesionalismului in domeniul cumpararii, prin recrutarea,
selectarea, promovarea si motivarea unui personal competent, ceea ce consolideaza
rolul aprovizionarii in cadrul firmei si imbunatateste eficienta acestei componente
a sistemului logistic.

Bibliografie:
file:///C:/Users/sss/Downloads/Curs%20Managementul%20calitatii%20(ID).pdf
https://www.creeaza.com/afaceri/comert/merceologie/EVOLUTIA-
CONCEPTULUI-DE-CALITA385.php
https://www.scrigroup.com/tehnologie/merceologie/Abordarea-moderna-a-
cumpararii62751.php