Curs 5

1
2
Ambalajele
• sunt bunuri destinate să protejeze materiile prime,
materialele consumabile, produsele finite, mărfurile
etc. pe timpul transportului, manipulării, păstrării
sau vânzării lor;
• pe lângă rolul de protecţie, ambalajele îndeplinesc şi
o funcţie de promovare a bunului ambalat sau a
firmelor care îl produc.

3
 După natură, ambalajele sunt:

Ambalaje nerecuperabile Ambalaje recuperabile

4
Ambalaje nerecuperabile
• sunt reprezentate prin bunurile care se livrează sau
se primesc o dată cu bunurile protejate şi care, după
dezambalare, nu mai pot fi utilizate pe destinaţia
iniţială (pungi şi saci de hârtie şi de plastic, cutii de
carton);
• se evidenţiază cu ajutorul contului 3023 “Materiale
pentru ambalat”.

Ambalaje recuperabile
• bunuri care pot fi utilizate pe aceeaşi destinaţie în mai
multe cicluri succesive de circulaţie.

5
 Ambalajele recuperabile se
împart în:

Ambalaje de natura imobilizărilor

corporale (contul 214)

Ambalaje de natura obiectelor de

inventar (contul 303)

Ambalaje de natura bunurilor

fungibile (contul 381)
6
 Ambalaje fungibile (de transport)
 Ambalajele de transport care circulă pe principiul
restituirii sunt evidenţiate cu ajutorul contului 381 numai
în contabilitatea proprietarului.
 Operaţiile ocazionate de circulaţia acestora între furnizor
şi client sunt reflectate prin intermediul conturilor 419
“Clienţi – creditori” (în contabilitatea vânzătorului) şi,
respectiv, 409 “Furnizori – debitori” (în contabilitatea
cumpărătorului) şi vor fi reflectate în cadrul operaţiilor de
decontare cu terţii.

7
 Ambalaje - cont de activ
D 381 C

Sold inițial Ambalaje în stoc

Rd – intrări de ieșiri de - Rc
ambalaje ambalaje
Ambalaje în stoc Sold final

8
 Contul 388
 Dacă evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a
ambalajelor se face la preţurile prestabilite evidenţa
diferenţelor de preţ (în plus sau în minus) faţă de costul
de achiziţie sau costul de producţie, se asigură cu ajutorul
contului rectificativ 388 Diferenţe de preţ la ambalaje,
a cărui funcţiune este similară cu cea a contului 308
“Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”.

9
 Intrări de ambalaje
Registru Jurnal
Data Articole și explicații Debit Credit

% = 401/408/446/328/
381 542
4426
Ambalaje achiziționate de la terți

% = 358/401
381
4426
Ambalaje aduse de la terți, inclusiv costul
prelucrării/depozitării
381 = 451/453

Ambalaje primite de la entități afiliate/entități legate

prin interese de participare
10
 Intrări de ambalaje
Registru Jurnal
Data Articole și explicații Debit Credit

381 = 481/482

Ambalaje primite de la unitate sau subunități

381 = 456

Ambalaje primite ca aport în natură

381 = 608/7582

Ambalaje constatate plusuri de inventar/ primite cu

titlu gratuit
381 = 409

Ambalaje care circulă în regim de restituire,

nerestituite furnizorilor, reținute în stoc
11
 Intrări de ambalaje
Registru Jurnal
Data Articole și explicații Debit Credit

381 = 345

Ambalaje realizate din producție proprie

381 = 388

Diferențe de preț în minus aferente ambalajelor

achiziționate

12
 Ieșiri de ambalaje
Registru Jurnal
Data Articole și explicații Debit Credit

608 = 381
Ambalaje consumate sau lipsă la inventar

371 = 381

Ambalaje vândute ca atare

481/482/6587 = 381

Ambalaje livrate unității sau subunităților /distruse de

calamități
358 = 381

Ambalaje trimise la terți spre prelucrare sau în custodie

13
 Ieșiri de ambalaje

Registru Jurnal
Data Articole și explicații Debit Credit

6582 = 381

Ambalaje donate

14
15
Deprecierile stocurilor sunt:

16
 Evidenţa deprecierilor cu caracter reversibil constatate la
stocuri şi producţia în curs de execuţie se asigură cu
ajutorul conturilor din grupa 39 (a se vedea Planul de
conturi).
 Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv, se creditează
cu valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a
producţiei în curs, constituite sau suplimentate, potrivit
legii (6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările
pentru deprecierea activelor circulante”) şi se debitează cu
sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor
pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs (7814
“Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor
circulante”). 17
18
19
 Datoria este angajamentul asumat de
o anumită persoană de a plăti o sumă
de bani, livra un bun, executa o lucrare
sau presta un serviciu.

Creanţa reprezintă dreptul unei

persoane de a pretinde unui terţ plata
unei sume de bani, livrarea unui bun,
prestarea unui serviciu sau execuţia
unei lucrări.

20
 Creanță Datorie
•Creditor •Debitor

21
 Clasificare

După natura După conținutul

operațiilor
După natura operațiilor economic

22
După natura operațiilor

 Datorii/creanțe comerciale;
 Datorii/creanțe salariale;
 Datorii/creanțe sociale;
 Datorii/creanțe fiscale;
 Datorii/creanțe financiare;
 Alte datorii/creanțe.

23
După conținutul economic
 Datorii/creanțe din tranzacții cu decontare ulterioară;
 Datorii/creanțe din tranzacții cu decontare ulterioară pe baza
efectelor de comerț;
 Datorii/creanțe din primiri/acordări avansuri și operații cu
ambalaje;
 Datorii/creanțe față de salariați;
 Datorii/creanțe față de organismele de asigurări și protecție
socială;
 Datorii/creanțe față de buget sau organisme specializate;
 Datorii/creanțe față de asociați și unități din cadrul grupului;
 Datorii/creanțe față de alte persoane fizice sau juridice
24
25
 Evaluarea creanțelor și datoriilor se poate realiza la:

❑Intrarea în unitate;

❑Inventar și prezentarea în bilanț;

❑Ieșirea din unitate.

26
 ❑Intrarea în unitate:
• datoriile şi creanţele se evaluează şi se înregistrează la
valoarea nominală. Prin valoare nominală se înţelege
suma înscrisă în documentul justificativ care stă la
baza înregistrării în contabilitate.
• creanţele şi datoriile exprimate în valută comportă o
dublă exprimare: în lei, la cursul de schimb în vigoare
la data efectuării operaţiunilor, şi în valută.
Transformarea în lei se realizează la cursul de schimb
în vigoare la data efectuării operaţiei.

27
 ❑Intrarea în unitate:
 la finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se
evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi
bancară a lunii în cauză.
 diferenţele de curs înregistrate se recunosc în
contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de
curs valutar, după caz.
 reducerile acordate de furnizori, în funcţie de natura lor,
pot fi comerciale sau financiare.

28
 ❑ Intrarea în unitate:
 în cadrul reducerilor comerciale se cuprind rabaturile,
remizele şi risturnurile, care modifică valoarea netă a
facturii, pe când cele financiare nu-i afectează valoarea,
intervenind în momentul plăţii (scont de decontare).

29
Rabaturile se acordă de către furnizor în
situaţia excepţională a nerespectării
clauzelor contractuale referitoare la
condiţiile de calitate a bunurilor livrate.

Remizele se acordă asupra preţului pentru

vânzări superioare volumului convenit sau
poziţia preferenţială a clientului.

Risturnurile sunt reduceri de preţ acordate

de furnizor pentru volumul vânzărilor
realizate către un client într-o perioadă
determinată.
30
Scontul de decontare este o reducere cu
caracter financiar, acordată de un creditor
pentru încasarea anticipată (înaintea
termenului de decontare convenit iniţial) a
creanţei sale. Motivaţia apariţiei scontului
este determinată de faptul că beneficiarul
sumei, încasându-şi anticipat creanţa, poate
obţine dobândă de la bancă, dacă păstrează
această sumă în cont.

31
 ❑ Inventar și prezentarea în bilanț
La inventarierea anuală datoriile şi creanţele sunt
evaluate la valoarea actuală (denumită şi valoare de
inventar), înţeleasă ca valoare probabilă de plată,
respectiv de încasat.
La închiderea exerciţiului, aplicarea principiului
prudenţei impune ca evaluarea datoriilor şi creanţelor
să se facă la valoarea de intrare pusă de acord cu
rezultatele inventarierii. Astfel, dacă se constată că
valoarea de inventar a creanţelor este inferioară celei
înregistrată la intrarea în patrimoniu, pentru diferenţă
se constituie o ajustare pentru depreciere. În cazul
datoriilor, o valoare de inventar superioară valorii de
intrare generează constituirea de provizioane.
32
 ❑ Ieșirea din unitate:
Datoriile şi creanţele se evaluează la nivelul valorii de
intrare. Diferenţele de curs valutar (între cursul
decontării şi cel de la intrarea în patrimoniu sau de la
închiderea exerciţiului precedent) care apar cu ocazia
decontării datoriilor şi creanţelor exprimate în valută
se reflectă sub forma cheltuielilor sau veniturilor
financiare.

33