Hidrofinarea

Hidrofinarea are scopul de eliminare a heteroatomilor prin reacţii de hidrogenoliză, cu

alte cuvinte se urmăreşte îndepărtarea impurităţilor precum sulful şi azotul din
combustibilii distilaţi benzină, kerosene şi motorină prin tratare cu hidrogen la
temperaturi şi presiuni ridicate în prezenţa unui catalizator.
Instalaţiile de hidrofinare sunt realizate pentru a funcţiona la o varietate mare de
condiţii depinzând de mulţi factori cum ar fi tipul materiei prime, durata dorită pentru un
ciclu, calitatea necesară pentru produsul final.
Principalele obiective şi aplicaţii ale hidrofinării sunt:

benzină (pretratarea materiei prime pentru reformarea catalitică) –

pentru a îndepărta sulful, azotul şi metalele care altfel ar otrăvii catalizatorii
instalaţilor din aval, de exemplu catalizatorii nobili de la reformarea catalitică

kerosen şi diesel – pentru a îndepărta sulful şi pentru a satura olefinele

şi unele hidrocarburi aromate, conducând la îmbunătăţirea proprietăţilor fluxurilor
(pentru kerosen punctul de fum, pentru diesel cifra cetanică)

uleiuri lubrifiante – pentru a îmbunătăţi vâscozitatea, culoarea şi

stabilitatea

reziduuri – pentru a produce uleiuri combustibile cu conţinut mic de

sulf.
În cursul procesului de hidrofinare au loc următoarele reacţii chimice (în funcţie de
impurităţile prezente):

îndepărtarea sulfului, denumită şi desulfurare sau hidrodesulfurare (HDS) unde

compuşii organici cu sulf sunt transformaţi în hidrogen sulfurat

îndepărtarea azotului, când are loc transformarea compuşilor organici cu azot în

amoniac

îndepărtarea metalelor, unde are loc transformarea compuşilor organometalici în

sulfurile metalelor respective

îndepărtarea oxigenului, unde are loc transformarea compuşilor organici cu oxigen în

apă
 saturarea olefinelor, unde compuşii organici care conţin duble legături sunt
transformaţi în omologii lor saturaţi

saturarea aromatelor, unde are loc transformarea unor hidrocarburi aromatice în

naftene

îndepartarea halogenurilor, unde halogenurile organice sunt transformate în

halogenuri hidrogenate.

Reactii de hidrofinare

1. Reactii de indepartare a sulfului

Sulfuri

Disulfuri

Tiofeni

2. Reactii de indepartare a azotului

(B) Pirol

(C) Piridina
(D) Chinolina

3. Reactii de indepartare a oxigenului

Fenoli

Compuşi oxigenaţi

Acizi naftenici
Prelucrarea datelor experimentale
Se stabilesc parametrii de lucru si dupa atingerea temperaturii de reactie,

se incepe alimentarea cu hidrogen se porneste apoi alimentarea cu materie

prima.

Timpul de experimentare este 30 minute.

Dupa 30 minute se cieste biureta si

Date initiale:

Materia prima utilizata -motorina de distilare atmosferica

ρ = 0,848g/cm3

T50%distilat = 287⁰C

Temperatura de reactie T=380⁰C

In functie de temperatura si densitate se citeste din grafic masa moleculara

medie. Mmedie = 230g/mol

Vzr = 40 cm3 (Vzr – volumul zonei de reactie)

P =22 atm

Debitul de materie prima lichida Vmp = 1cm3/min

Catalizatorul utilizat este Ni-Mo cu urmatoarele proprietati:

Densitatea volumetrica - γv = 980kg/m3 ; γr = 3250kg/m3
Vmp/h 60 min
1. ω = Vmp
Vzr = Vzr 40 cm 3 =1,5h-1
ω = 1,5h-1 (ω- viteza volumara)
nH 2
2. r = nmp

nmp si nH2- reprezinta debirul molar de materie prima respectiv de

hidrogen in nodul de amestec.
Vgaze 1,1
nH2 = Vo = 22,4
=0,049 mol /min

1 cm3
Vmp ρ 0,848 g /cm 3
nmp= Vmediu = min1 = 0,0036mol/min
230 g /mol

3. Raportul hidrogen/materie prima se exprima Nm3/m3 materie prima

se calculeaza cu relatia;
Vgaze 1000
Vmp

-in care Vgaze se exprima in l/min, iar Vmp in cm3/min

4.Calculul timpului mediu de stationare al produselor in zona de reactie:

Vzr
τ= η
V mediu t

Vzr – volumul zonei de reactie,cm3

ηt - fractia de volum liber total al catalizatorului

Vmediu – debitul volumetric mediu, cm3/s

γv
ηt =1−
γr

Vi+Ve ¿+ne RT
Vmediu = 2 = ¿ ¿
p
2

ni = nmp + nH2
ni = 0,0036 + 0,049 = 0,0526 mol/min
ne= nproduse + nH2
dproduse = 0,797
M moleculara medie produse = 180 g/mol
28 mol
V produs colectat = 30 min =0,933 ml /min
0,933 0,797
nproduse = 180
=¿ 0,0041

ne= nproduse + nH2

ne = 0,0041 + 0,049 = 0,0531mol/min
ni, ne – debite molare la intrarea respectiv la iesirea din zona de reactie,
mol/s

R – constanta universala a gazelor, l atm /mol k

T – temperatura in zona de reactie, K

P – presiunea, atm
0,0526+0,0531 0,082653
Vmediu = 2 22 = 0,128 l/min
γv
ηt =1−
γr
980
ηt =1−
3250 = 0,69
Vzr 40 cm 3 40 cm 3
τ¿ Vmediu η = 0,128l /min 0,69 = 128 cm3/min 0,69=0,215 min
t

τ = 0,215min = 12,9s