Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPAȚIUL ROMÂNESC
Organul legiuitor al statului este într-o permannentă legătură cu șeful statului, caruia îi
timite, spre promulgare, diferite proiecte de legi, astfel el poate deveni și un intermediar între
guvern și președintele țării. Adopatrea proiectelor de lege și a actelor normative, se întâmplă sub
atetnta obsrvare a consiliului legislativ, acesta fiind orgnanul de consiliere al Parlamentului,
conform Cosntituției României. Funcția consiliului, de a ține evidența legilor, poate influența
proiectele de lege, venite din partea Guvernului, prin faptul că sunt combătute anumite legi, care
conlucrează pentru a facilita un scop comun, de natură adminsitrativă și nu numai, cu un posibil
impact negativ asupra binelui societății.
1
Constituția României, TITLUL III, CAP. 1, SEC. 1, Art. 61, alin.1.
2
Constituția României, TITLUL III, CAP.1, SEC. 3, Art. 74, alin. 1.
Pe de altă parte, Guvernul prinde contur înt-un stat, datorită unui factor important care, mai
târziu îi va fi atât bază în scbimbarea legislației cât și direcționar prin adoptarea de noi acte
normative și legi. Acest factor este Parlametul, care, în urma desemnării de către președintele
țării, a unui candidat pentru postul de prim-ministru, oferă votul de încredere și, totodată,
stabilește programul de guvernare, acest lucru poate influența componența organului
administrativ ( Guvernul ) și modul lui de aplicare a directivelor venite din partea legislativului,
conform Constituției României.
Organul executivului, are capacitatea de a “adopta hotărâri și ordonațe”3, care sunt publicate
în Moniotorul Oficial al României și acestea au drept scop completarea sau emiterea unor
directive în aplicarea anumitor legi, cum sunt cele speciale, de plildă cele militare de care sunt
interesate instituțiile în cauză.
Influența Parlamentului asupra Guvernului este ridicată și, aparent, imposibil de combătut,
datorită contextului de subordonare în care se află executivul. Instituțiile publice sunt, la rândul
lor, raspunzătoare în fața Guvernului, care emite amendamentele legislativului in mediul
administrației publice. Posibilitatea creșterii gradului de corupție, la nivelul unui stat astfel
organizat, cum este și România, crește considerabil având în vedere capacitatea Senatului și a
Camerei Deputaților de a dispune urărirea penală a membrilor executivului, în anumite
circumstanțe precum efectuarea de anchete privind modul de aplicare a legilor emise. Acest lucru
poate degenera intr-un conflict, restâns de interese, între diferite categorii de personal care fac
parte din structura de conducere a statului.
3
Constituția României,TITLUL III, CAP. 3, Art. 108, alin. 1.
4
Constituția României, TITLUL III, CAP. 4, Art. 111, alin. 1.
În altă ordine de idei, între Parlamnet si Guvern, există, de asemenea diferite tensuni, create și
de procedura interpelărilor și a întrebărilor, această procedură este menționată în Regulametul
Camerei Deputaților. Acteste contexte nefavorabile sunt create pe fondul răspunsurilor, pe care
miniștrii trebuie să le ofere, prin obligativitate, de la tribuna Parlamentului, astfel, aceștia sunt
nevoiți să răspundă fără a se pregăti pentru aceste discursuri. Fiecare răspuns oferit de un
ministru este considerat ca un răspuns oficial, din partea executivului în fața fondului legislativ.
În urma creării acestor situații, instrumentele de bază ale legislativului, de a controla executivul,
încep să-și piardă valabiliatea, datorită modalității miniștrilor de a se sustrage prin delegarea de
secretari de stat sau consilieri care să raspundă parlamentarilor, acest fapt impiedică controlul
Guvernului de catre Parlament.
5
Christian Gigi Chiru, Studii Juridice Universitare 2011, Raportul dintre puterea Legislativă și
cea Executivă în procesul exercitării suveranității naționale.
Bibliografie
Constituția Româniai.
Gigi, C. C. (2011). Raportul dintre puterea legislativă şi cea executivă în procesul exercitării
suveranităţii nationale. In Studii Juridice Universitare.