Harap alb

Basmul cult este o specie a genului epic având o întindere relativ amplă cu numeroase
personaje purtătoare ale unor valori etice cu acțiune centrată pe conflictul dintre principiul
binelui și ale răului, conflict care se soluționează prin triumful forțelor binelui. Pentru George
Călinescu Această specie reprezintă o reflectare a vieții în moduri fabuloase.

Alături de categoria estetică a fabulos ului, această specie narativă presupune existența unor
clișee compoziționale: situația inițială, perturbarea acestei, lupta pentru restabilirea echilibrului,
Victoria și răsplata eroului. tiparul narativ conține formule specifice: inițial, mediane, finală;
numere simbolice; obiecte cu insusiri supranaturale, substanțe vitale, apa vie smicele de măr
sau letale apă moartă. personajele aparținând basmului cult îndeplinesc în raport cu eroul o
serie de funcții: antagoniștii adjuvanți donatori.

Opera literară povestea lui Harap-Alb de I creangă este un basm cult întrucât cuprinde
trăsăturile menționate. această creație literară reflectă imaginea autorului despre existența și
ilustrează caracterul de bildungsroman. reperele temporale și spațiale sunt vagi nedefinite
“amu… cică era odată într-o țară un crai care avea trei feciori”. atât formula inițială cat și cea
finală sunt convenții care marchează intrarea și ieșirea lectorului din fabulos “și a ținut veselia
ani întregi și acum mai ține încă”.

O particularitate a basmului cult este faptul că naratorul pune evenimentele pe seama spuselor
altcuiva “cică” iar finalul cuprinde o reflecție trista a realității sociale “iară pe la noi cine are bani
bea și mănâncă iară cine nu se uită și rabdă”.

Originalitatea lui creangă, viziunea sa despre lume este determinată de următoarele elemente:
specificul narațiunii, specificul fantasticului, nota comică, oralitatea stilului, viziunea despre
lume care asociază supranaturalul natural cu evocarea universului rural în mod realist.

Tema basmului o reprezintă inițierea eroului și triumful adevărului, dreptății și iubirii. fiind o
specie epică acțiunea se desfășoară potrivit momentelor subiectului. În expozițiunea se
observă fuziunea între real și fabulos. cartea primită de la împăratul Verde care ,neavând fii,
are nevoie de un moștenitor este factorul care perturbă situația inițială. acesta determină
parcurgerea drumului de către cel mai bun dintre fiii craiului, ilustrând motivul superiorității
mezinului. destoinicia fiilor este probată de crai prin ursul de la pod, probă ce simbolizează
trecerea de la o etapă la alta. această probă este trecută de mezinul craiului cu ajutorul sfintei
duminici care fusese milostivită cu un bănuț. aceasta îl sfătuiește să ia calul, armele și hainele
cu care tatăl său fusese mire. calul este descoperit cu tava de jăratec, acesta a devenit
tovarășul și sfătuitorul tânărului

Trecerea podului este urmată de rătăcirea În pădurea labirint, simbol ambivalent, loc al morții și
al nașterii. deoarece are nevoie de un inițiator fiul de crai încalcă sfatul părintesc și își
întocmește drept slugă un spân. acesta iși mărturisește adevărata sa identitate și coboară în
fântână fără să se gândească la consecințe. Spânul îl păcălește și il obligă să facă schimb de
identități până punându-l să jure pe paloș -ul său devenind astfel Harap-Alb rob al Spânului.

Ajungi la curtea împăratului Verde Spânul îl supune la trei probe: aducerea salatelor din grădina
ursului, procurarea piei cerbului cu cap cu tot și aducerea fetei împăratului Roș pentru căsătoria
Spânului. primele două probe sunt trecute cu ajutorul sfintei duminici și a calului în timp ce cea
de-a treia probă ,fiInd mai complexă, necesită mai multe ajutoare. în drumul său Harap-Alb
întâlnește un roi de albine și mușuroi de furnici pe care le ajută iar în schimbul primește câte o
aripioară pe care o să o folosească în caz de nevoie. prietenos și comunicativ Harap-Alb își
găsește ajutoare în personajele himerice: Setilă, gerilă, flămînzilă, Ochilă, păsări-lăț-lungilă

La curtea împăratului Roș este supus la două serii de probe: proba focului , proba pământului și
a apei. acestea sunt trecute cu ajutorul prietenilor săi, la rândul său, fata îl supune la alte probe:
identificarea acesteia, transformarea ei în pasăre, păzirea și prinderea ei și aducerea obiectelor
magice de către calul lui Harap-Alb și turturica fetei.

În drumul către împăratul Verde, Harap-Alb își destăinuie fetei împăratului Roch adevărata sa
identitate. ajunși la curtea împăratului verde, fata îl de mască pe spân care la rândul său îl
ucide pe Harap-Alb întrucât a divulgat secretul. Farmazoană il readuce la viață cu ajutorul
obiectelor magice iar calul distruge întruchiparea răului prin uciderea Spânului.

Protagonistul textului este Harap-Alb pentru că participă la toate momentele acțiunii.

caracterizat în mod direct de către narator, fiul de împărat este numit “Boboc în felul său”.
portretul moral câștigăm complexitate cu ajutorul caracterizării indirecte, onomastică are funcție
caracterizată ilustrând condiția duala de rob și origine nobilă alb.

Probele pe care eroul le săvârșește ilustrează curajul, îndrăzneala, Mila și puterea de răbdare.
totodată acesta manifestă prețuire pentru micile vietăți fapt pentru care este răsplătit.
decapitarea eroului reprezintă ultima treapta inițierii semnificând totodată coborârea în infern
sau moarte inițiatică.