Harap Alb

-tema si viziunea despre lumeBasmul cult este o specie a genului epic, avand o intindere relativ ampla, cu
numeroase personaje purtatoare ale unor valori etice, cu o actiune centrata pe conflictul
dintre principiul binelui si al raului, conflict care se solutioneaza prin triumful fortelor
binelui.Pentru G. Calinescu, aceasta specie epica reprezinta o reflectare a vietii in
moduri fabuloase.Alaturi de categoriea estetica a fabolusului, aceasta specie narativa
presupune existenta unor clisee compozitionale:situatia initiala,perturbarea
acesteia,lupta pentru restabilirea echilibrului,victoria si rasplatirea eroului.Tiparul
narativ contine formule specifice:initiala, mediana, finala, numere simbolice, obiecte
cu insusiri supranaturale, substante vitale(apa vie,smicelele de mar) sau letale(apa
moarta).Ca si in basmele populare, personajele apartinandbasmului cult analizat
indeplinesc in raport cu eroul o serie de functii:antagonisti, adjuvantiii si
donatorii.Fiind un basm cult, apartinand unui autor consacrat, aceasta creatie
literara reflecta imaginea scriitorului despre existen.
Reperele temporale si spaiale sunt vagi, nedifinite "Amu cica era odata intro tara un craiu care avea trei fecori".Atat formula initiala, cat si cea finala sunt conventii
care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos:"Si-a tinut veselia ani intregi si acum mai
tine inca...".O particularitate a basmului cult este faptul ca naratorul pune venimentele
pe seama spuselor altcuiva: cica... iar finalul cuprinde o reflectie trista asupra
realitatii socale: Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si
rabda.
Tema basmului o reprezinta initierea eroului si a triumfului adevarului, dreptatii
si iubirii.Fiind o creatie epica, actiunea se desfasoara potrivit momentelor canonice: in
expozitiune se observa fuziunea dintre real si fabulos:Fiul de imparat trebuie sa
ajunga la celalat capat al lumii pentru a solutiona un prejudiciu.Lipsa mostenitorilor
Imparatului-Verde, fapt ce constituie intriga.Desfasurarea actiunii include aparitia
ajutoarelor si depasirea cu bine a probelor:se observa prezenta formulelor mediane ce
fac trecerea de la o secventa narativa la alta: "Si merg ei o zi, si merg si doua...Dumnezeu
sa ne tie ...". Deznodamantul ilustreaza maturizarea eroului, recuperarea identitatii
preluand mostenirea lasata de unchiul sau Verde-Imparat, dupa ce este inviat de cea
care-i va fi stoei, iar Spanul este ucis
In acest basm cult, eroul are de trecut mai multe probe: viteaz, acesta nu se va
teme de ursul care-l intampina la capatul podului.Mezinul trece aceasta proba cu
ajutorul calului.Pentru ca dovedeste mila fata de Sfanta Duminica, deghizata in
cersetoare, aceasta il va sfatui sa ia calul, armele si hainele tatalui sau.Incalcand sfatul
parintesc acesta este inselat de Span, coboara in fantana, i se schimba numele si
identitatea devenind Harap-Alb, sluga omului viclean.Caracterizat in mod direct de
narator, fiul de imparat este numit:boboc in felul sau... Portretul moral al eroului
castiga in complexitate cu ajutorul caracterizarii indirecte.Onomastica are o
functie caracterizanta, ilustrand conditia duala:rob(Harap) dar si originea nobila(Alb).

Probele prin care va trece la curtea Imparatului-Verde ilustreaza curaj, respect pentru
cuvantul dat, putere de a rabda.El aduce la porunca Spanului, salati din Gradina
Ursului, pielea cerbului cu pietre pretioase si pe fata Imparatului-Ros.
Reusita lui se datoreaza ajutorului supranatural deoarece Sfanta Duminica ii
da o licoare(somnoroasa) ca sa adoarma ursul, un obrazar si o sabie pentru a ucide
cerbul.Drumul spre Imparatul-Ros implica trecerea unui alt pod, fapt ce simbolizeaza
intrarea intr-o alta etapa a maturizarii sale.Experientele initiatice sunt dublate de
cele in care isi dovedeste bunatatea,mila si pretuirea fata de fiintele vulnerabile,
fapt pentru care este rasplatit, intr-un mod specific universului fabulos de catre craiasa
furnicilor si a albinelor, dandu-i cate o aripa.
Ajutat de grupul de petitori format din persoanje grotesti si
comice:Gerila,Flamanzila,Setila,Ochila si Pasari-Lati-Lungila, eroul va depasi alte probe
impuse de imparatul cu inima haina: casa de arama incinsa, ospatul homeric, alegerea
macului din nisip, prinderea fetei transformata in pasare.Personaj mobil fata se
transforma din farmazoana cumplita intr-o fiinta capabila de iubire: ea il demasca pe
Span si il invie pe Harap Alb folosind cele trei smicele de mar dulce.Decapitarea eroului
reprezinta ultima treapta a initierii, semnificand coborarea in infern sau moartea
initiatica.Desi este un basm cult, autorul valorifica termenii si expresiile populare ceea
ce confera oralitate stilului: vorba ceea, teleap teleap.Aceasta trasatura a stilului se
realizeaza prin diferite mijloace artistice, cum ar fi expresiile: si apoi, ma rog ,dativul
etic: mi ti-l insfaca
In opinia mea, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult in care se regasesc
numeroase trasaturi ale basmului popular valorificate potrivit viziunii autorului despre
lume, prin umanizarea fabulosului prin umor si prin individualizarea personajelor