ARHITECTURA CRESTINA TIMPURIE

• 303 – Diocletian – edict de persecutie a crestinilor – ordona arderea publica a tuturor Scripturilor. Crestinii isi pierd statutul civil si
drepturile legale. Un alt edict condamna toti crestinii la moarte.
• 305 – Diocletian abdica
• 306 – 337 – domnia lui Constantin cel Mare
• Pozitia centrala a crestinismului: anul 313 d. Ch. – Constantin cel Mare – Edictul de la Milano -> crestinismul devine egal in drepturi cu
celelalte religii
• Conciliul de la Nicaea – 325 d.Ch. – primul dintre conciliile care au dezbatut ereziile crestine.
Dupa mutarea capitalei la Constantinopole in 325, imparatul Constantin conduce in calitate de monarh absolut pana in 337 d.Ch.
• Separarea imperiului – 364 D.Ch. -> Valentin – imparat in Vest
-> Valens (frate) – imparat in Est
• Teodosius cel Mare – 379 – 395 – reuneste imperiul
• 380 – crestinismul devine religia oficiala a Imperiului Roan
• 394 – abolirea Jocurilor Olimpice (considerate pagane)
• 395 – Imperiul Roman este separat oficial, Apus si Rasarit
• 452 – galii prada Roma
• In 476 – caderea imperiului Roman de Apus. Imperiul Roman de Rasarit devine Imperiul Bizantin si rezista pana in sec. al XV-lea. Biserica
crestina de Rasarit devine Biserica Ortodoxa, cea de Apus, Biserica Catolica.
• Theodoric Gotul – domneste in Italia – 493 – 526 – perioada de pace si prosperitate, in care arta bizantina influenteaza stilul crestin
timpuriu apusean prin intermediul Ravennei care, intre 493-552, este capitala dinastiei Gotilor.

Perioada crestina timpurie:

• Constantin – Gregorius del Mare – 300 -> 604 d.Ch. – invaziile teutone in Italia – incep ~ 376 d. Ch.
• Invazia gotilor din vest sub conducerea lui Alaric – Roma – 410 D.Ch.
• Invingerea lui Attila in 451 -> consolidarea crestinismului in Europa.
• In timpul lui Gregorius – limba latina inceteaza sa mai fie folosita, iar arhitectura crestina timpurie isi inceteaza evolutia pentru urmatoarele
doua secole, moment in care vechile traditii romane sunt inlaturate si se deschide calea catre evolutia progresiva a Romanicului.
• 526 -565 – domia lui Iustinian
• 726 – 843 – Iconoclasmul
• ~ 732 – maurii ocupa Spania si ameninta Franta
• 1095 – papii convoaca participarea la Prima Cruciada
• 1453 – turcii cuceresc Constantinopole.
Influente formale in derivarea bazilicii crestine :

• Peristilul casei elenistice

• Locuinta italica cu atrium (domus romana)
•Strada romana flancata de coloane
• Sinagoga palestiniana
• Salile tronului cu absida din palatele imperiale
• Bazilicile antice : comerciale, judecatoresti, din foruri (forensis), din terme, din palatele
imperiale (salile tronului si salile de audiente)

Bazilica este legata de ideea autoritatii imperiale (functii de conducere civila si spirituala).
Tipuri:
• Basilica forensis – model pentru primele edificii crestine monumentale + combinatia cu
solutia salilor de receptie din palatele imperiale.
• Bazilica crestina – caracteristica principala : directionarea longitudinala a spatiului pe
directia E-V. Absida altarului – dispusa catre vest pana in sec. al IV-lea ; ulterior, sub
influenta unor religii orientale marcate de cultul soarelui, absida este amplasata la Est.
Bazilica Subterana – langa Porta Maggiore
(sec. I)

• Secta neopitagoreicilor
• Utilizata ulterior de crestini
• Structura trinavata
Bazilica in Vestul Europei

• Bazilica cu 3 sau 5 nave, cu acoperis de lemn in doua ape – tipul deosebit al stilului – deosebit de
tipurile de bazilici boltite ale arhitecturii bizantine, in care un dom hemisferic acopera un spatiu patrat
prin intermediul pandantivelor.

• Navele laterale au de obicei jumatate din latimea navei principale.

• In bazilicile timpurii, coloanele navelor laterale – pe care era asezat antablamentul ce sustinea zidul
pe care era asezat acoperisul de lemn – erau foarte apropiate; odata ce arcul a reinceput sa fie folosit
in arhitectura religioasa => distantarea coloanelor.

• Transeptul (bema, prezbiteriu) – transforma planul bazilicii in cruce latina.

• Altarul – in fata absidei – acoperit de un baldachin cu 4 coloane de marmura.

• Mozaic – interior – opus grecanicum – compus dintr-o banda lata in absida si cupola hemisferica –
figura Cristului ; fond auriu sau albastru.
• Plafonul – lemn – bogat cofrat ; aurit.
• Pavimentul – bogat – coloanele antice romane sunt sectoinate orizontal si integrate in compozitii
geometrice complexe – pavimentl Cosmatresc (familia Cosmati) -> quincunx, etc.
Bazilica San Clemente - 385 d.Ch.

• Chestiune politica delicata- a nu ofensa

opinia publica predominant pagana.
• Nu a existat un program de constructie
ecleziastica.
• Bazilicile – ridicate pe terenuri private,
in afara orasului.
• Exterior sever si interior bogat.

San Clemente – terenul donat crestinilor

de consulul roman Titus Flavius Clemens
in sec. I
• Initial – casa clandestina de intalniri religioase.
• Distrusa in 1084 in timpul invaziei normande.
• Papa Pascal II o reconstruieste in 1128.
Unica modificare a planului bazilical original – o
oarecare ingustare a navei.
• In 1715 – renovari structural si decorative –
Clement al XI-lea – Carlo Fontana – remodeleaza
fatada medievala si tratamentul interior al peretilor,
si adauga o mica capela.

• Are plan tipic de biserica paleo-crestina:

- Atrium – portic decoarat cu coloane ionice si
corintice
- Exo-nartex (portic)
- Axa longitudinala marcheaza procesiunea din
atrium, “curtea gentililor”, catre Rai – absida =>
alegoria pelerinajului.
- Altarul – la vest; Intrarea – la est – ca in cazul
bazilicii Sf. Petru
- Absida – simbol al Raiului
Pavimentul – Cosmatesc – desenul marcheaza
deplasarile dictate de liturghie.
Bazilica Sf. Petru ~ 333 d. Ch.
Basilica – martyriu
Constructive uriasa cu atrium
5 nave + transept
Inovatia functional in structura bazilicii: includerea intre nave si absida a
transeptului – spatiu dezvoltat in sens transversal, accesibil din nava
principala printr-un "arc triumfal".
Transeptul – destinat slujbelor, procesiunilor legate de venerarea
apostolului Petru – probabil si banchete funerare;
Cele doua spatii din extremitatile transeptului, delimitate de coloane –
dedicate depunerii ofrandelor.
Navele = cimitir acoperit.
116 m lungime / 62 latime
Transeptul vestic se extindea intr-o parte catre mormintele apostolilor,
mausolee plasate pe axa circului lui Nero.
Odata cu legalizarea religiei crestine, s-a trecut foarte repede de la republicanismul si egalitatea
din congregatiile primitive, la cresterea ierarhiei, complicarea ritualului si separarea clerului de
masa laica. La inceput, tribuna este in absida ; mai tarziu, corul se delimiteaza printr-un zid jos,
spatiu dedicat clerului.
Absida Sfantului Petru – 18 m latime/ 11 m adancime.
Altarul acoperit de un ciborium sau baldachin.
Scaunul pontifului, precum anterior cel al Praetor-ului – asezat in centrul tribunei ; cardinalii –
de o parte si de alta, in semicerc.
La Est – intrarea – precedata de un atrium splendid – 81/122 m, in fata caruia se afla un portic
cu 2 turnuri.
San Giovanni in Laterano - imparatul
Constantin

• Sediul scaunului papal

• Consacrata in 319; mentionata in arhive
inca din 319
San Paolo Fuori le Mura

San Paolo Fuori le Mura

Imparatul Constantin – consacrata in 324 AD (anno

domini sau d.Ch.)
• 384-386- Valentinian II, Teodosius I+Arcadius –
demoleaza biserica si construiesc o basilica de dimensiuni
mai mari (architect Cyriades); consacrata in 390 AD.
• Distrusa in incendii; reconstruita.
• Isi pastreaza forma basilicala originala, cu adaugarea
unui transept in partea de sus, ca la Sf. Petru.
• Foloseste coloane din Basilica Aemilia – capiteluri corintice.
• Nava principala este separata de cele laterale prin cate doua randuri de cate 20
de coloane.
Santa Maria Maggiore – 432 – 440 – papa Sixtus III –
dealul Esquilin.
• A suferit nenumarate remodelari.
• Fatada si absida – complet alterate.
• Aceeasi antica orientare cardinala : intrare la Est, absida la
Vest.
• Initial, bazilic avea 86m lung./ 32,5 lat.
• Proportiile si forma : clasice ; nava se termina cu arcul
triumfal.
• Plafonul – Leon Battista Alberti (1406-72) – si incheiat de
Antonio da Sangallo cel Batran (~1455 – 1534).
• Mozaicuri originale – pe arcul de triumf si in medalioanele
patrate de deasupra arcadelor navei ; figuri statice ;
predominanta aurului ; scene din Noul Testament.
• Colonada ionica – antablament cu model foliat ; registru
superior cu pilastri de ordin corintic ce incadreaza
mozaicuri.
Sant’ Apollinare Nuovo, Ravenna – 493
– 525 AD
Theodoric Gotul
- Imposta de
descarcare a
arcelor.
San Apollinare in Classe – Ravenna
– 538 – 549

• Situata in afara orasului.

• Utilizarea arcadelor exterioare –
infrumusetarea zidurilor exterioare.

•Turnurile rotunde ale clopotnitei –

primul pas catre dezvoltarea
campanilei – caracteristica
bisericilor ulterioare din nordul Italiei.
Baptisteriul lui Constantin , Roma – Octagonal.
• Acoperisul este sustinut de 8 coloane cu inaltimea de 2 niveluri

Baptisterii – forma derivata din templele si mormintele circulare romane.

Initial, baptisteriile erau cladiri separate de cea a bisericii – in general langa atrium sau curtea din fata
bisericii – pana in sec. VI; dupa aceea – amplasat in vestibulul bisericii.
Colonadele interioare – care in morminte aveau doar rol decorative – acum sustin structura
Baptisteriul din Nocera – intre Neapole si Salerno
• Plan central, circular.
• 2 randuri de coloane.
• Dom imbracat in acoperis de lemn – prima data cand sunt folosite ambele solutii ; de obicei,
romanii lasau domurile la vedere.
In acest caz, domul reprezinta doar acoperisul boltit interior, in timp ce la exterior se evidentiaza un
acoperis de lemn, in ape.
• Precursor al imaginii gotice – bolti acoperite de suprafete plane.
 San Stefano Rotondo ~ 470 AD – imparatul Constantin
• Consacrat de papa Simplicius ~ intre 468-483.

Nu e baptisteriu, insa e un bun exemplu de plan circular

(prima biserica din Roma cu plan circular – inspirata de
biserica Sfantului Mormant din Ierusalim
• Acoperis sustinut de 2 inele de coloane – toate luate
din constructii antice ; inelul exterior sustine o arcada ;
cele 2 coloane centrale sustin acoperisul de lemn.
• Initial avea 3 ambulatorii concentrice delimitate de 22
de coloane ionice ce inconjurau spatiul central acoperit
de un tambur.
• 22 m inaltime si 22 m latime
• Existau 22 de ferestre in tambur – cele mai multe au
fost zidite cu ocazia restaurarii din sec. 15.
Coridorul « extern » (primul din cele 3) – a fost demolat.
Santa Costanza
Mausoleul Galla Placidia - 420 AD – Ravenna
• Domul – calota
• Exceptionala – plan cruciform semisferica.
• Cele 4 spatii anexate zonei centrale contrabalanseaza bolta centrala
• Tambur cu 4 ferestre • Unul din putinele exemple
in care pandantivii domului
sunt portiuni de hemisfera.
• Fiecare dintre bratele crucii
contine cate un sarcofag
• Interior remarcabil –
mozaicurile originale –
pastrate.
 Mausoleul lui Theodoric – Ravenna – 530 AD
• 2 niveluri – cel inferior – un decagon.
• Contine o cripta cruciforma.
• Initial avea o arcada in jurul portiunii superioare,
care statea pe baza decagonala
• Acoperisul – placa de piatra sapata in forma unui
dom aplatizat – pe margini – “manerele” de piatra
utilizate pentru ridicarea si amplasarea uriasului
acoperis.
Biserica Nativitatii Betleem
Capela Ascensiunii, Ierusalim
Biserica Sfantului Mormant, Ierusalim
Ss Sergius si Bacchus